Sunteți pe pagina 1din 16

Capitolul 3

Evaluarea radiografica in endodontie


Examenul radiologic are un rol important n diagnosticul, n tratamentul i n evaluarea
tratamentului endodontic Cu toate acestea diagnosticul nu se poate baza exclusiv pe radiografie, de
exemplu, vitalitatea pulpar nu poate fi determinat radiografic.
Examenul radiologic red dou dimensiuni ale unui obiect tridimensional ceea ce constituie o
surs de eroare. Riscul de eroare poate fi redus prin:
- plasarea corect a filmului radiologic,
- o tenic bun de iluminare la citire !negatoscop",
- folosirea unui sistem de mrire !lup",
- i, nu n ultimul r#nd, realizarea de radiografii multiple din ungiuri diferite.
$deal este ca orice dinte supus terapiei endodontice sa beneficieze de cel putin % clisee !o
radiografie realizata in incidenta ortoradiala, dintelui, unul sau mai multe clisee realizate in incidente
excentrice", iar examinarea sa se realizeze cu a&utorul unui dispozitiv de magnificatie. '(, ), (*+
,aca o radacina contine numai un singur canal, acesta va fi amplasat in apropierea centrului radacinii.
-n ceea ce privete limitele examenului radiografic trebuie avut n vedere caracterul subiectiv al
interpretarii radiografiei, a acelorasi radiografii de catre mai multi practicieni sau de catre aceeasi
persoana, in momente diferite.
.tilitatea radiografiei pentru diagnosticul patologiei pulpare si periapicale a fost exagerata,
omitandu-se adesea limitele ei, legate in primul rand de caracterul bidimensional , omitand importanta
celei de a treia dimensiuni. Radiografiile sunt folositoare dar au limite. Exista o tendinta de a se baza
excesiv pe radiografii, adesea cu consecinte nedorite.
Tipuri de radiografii utile in endodontie
Radiografia periapicala ! ortoradiala ) este cea mai frecvent utilizata in tratamentul
endodontic.
,intele trebuie amplasat central pe filmul periapical, cu minimum % mm tesut periapical vizibil
in &urul apexului. .n film de buna calitate va oferi informatii legate de:
- intinderea proceselor carioase si obturatiilor in relatie cu pulpa
- dimensiunea camerei pulpare
- formarea de dentina secundara si tertiara
(
- calcificari sau denticuli in spatiul pulpar
- lungimea aproximativa a dintelui
- anatomia radacinii si a canalelor radiculare
- curburi ale radacinii
- leziuni periapicale
- resorbtii radiculare
- starea parodontiului
- perforatii
- fracturi corono-radiculare
- leziuni osoase.
Radiografia periapicala retroalveolara este utilizata de rutina pentru diagnostic, tratament si
monitorizare a procesului de vindecare a leziunilor periapicale. ,atele radiologice sunt utile pentru
determinarea anatomiei dintelui inaintea realizarii accesului endodontic, pentru stabilirea lungimii de
lucru, a confirmarii amplasarii conului master si pentru evaluarea tratamentului. .neori este necesar o
radiografie suplimentara bite-wing pentru a detecta cariile recidivante, gradul de calcifiere al camerei
pulpare, camera pulpara mascata de obturatie voluminoasa de amalgam etc. Filmul bite-wing ofera
informatii legate de coroana dintilor si de portiunea superficiala a radacinii. /cesta ofera o imagine
bidimensionala a extinderii restauratiilor, prezenta cariilor recidivante, cantitatea dentinei de iritatie,
dimensiunea camerei pulpare si evidentierea resorbtiei interne. '
Radiografiile excentrice, mezio si distoexcentrica, sunt indicate ca alternativa ! se pot folosi si
radiografiile digitale ". $n ma&oritatea situatiilor, o radiografie periapicala furnizeaza date suficiente,
alteori este nevoie de radiografii din incidente diferite !mezioexcentrica sau distoexcentrica" precizand
numarul, i traseul canalului radicular. $ncidenta excentrica meziala este indicata pentru premolarii
maxilari si mandibulari si pentru caninul mandibular si molarii maxilari. $ncidenta excentrica distala
este folosita pentru incisivii mandibulari si molarii mandibulari.
Tehnica radiologica digitala capata tot mai multi adepti. /vanta&ele acesteia se rezuma la o
expunere redusa, cu pana la !0*-1*2", renuntarea la substante cimice cat si posibilitatea arivarii
electronice. 3oua tenologie radiologica permite detectarea timpurie a modificarilor osoase, permitand
noi abordari in ceea ce priveste diagnosticul diferential.
%
/naliza radiometrica digitala si tomografia computerizata pot face distinctie intre granulomul si
cistul radicular. Radioviziografia si rezonanta magnetica nucleara releva leziuni resorbtive in timp.
/ceste tenologii sunt perfectibile, costul investigarii cu aceste tenici nu poate fi suportat pe scara
larga si nu ofera adesea beneficiu diagnostic semnificativ, in ceea ce priveste aplicabilitatea clinica de
rutina. /ceste sisteme prezinta un interes ma&or, oferind avanta&ul unei radiatii reduse, viteza marita in
obtinerea imaginii, abilitatea de a fi transmisa si depozitata in computer cat si renuntarea la camera
obscura. 4rin faptul ca costurile scad si tenologia se imbunatateste este de dorit ca aceste ecipamente
sa fie cat mai la indemana practicienilor, combinand radiografia digitala cu fotografia intraorala '%(+.
5e considera ca imagistica tomografiei computerizate ofera informatii importante in cazul reluarii
tratamentului molarilor cu leziuni periapicale.
.na dintre cele mai importante avanta&e ale radiografiei digitale este accesul facil la procesare
a imaginii. ,e procesare a imaginii poate reduce reia cauzate de erori de procesare sau de expunere,
deoarece contrastul si densitatea imaginilor digitale pot fi manipulate de procesare a
imaginii. ( ,atorit acestor avanta&e, radiografie digital a nlocuit radiografie film de la cabinet
stomatologic. 6a&oritatea studiilor efectuate p#n n prezent s-au axat pe efectul de mbuntire a
imaginii de radiografii periapicale cu o sarcin de diagnostic singur cariilor principal proximale sau
leziuni periapicale. 7 , 8 , 0 , 9 , : , 1 , ) Cu toate acestea, sarcina de diagnosticare o radiografie
periapical poate afecta rezultatele unui studiu; 4rin urmare, studiul ar trebui realizat cu o clasificare de
radiografii periapicale conform scopului de diagnosticare. 5copul acestui studiu a fost de a confirma
rezultate diferite ale elaborarea de imagini de radiografii periapicale, conform scopului de diagnostic i
pentru a identifica o imagine tenica accesoriu potrivit pentru fiecare sarcin de diagnosticare.
! $maging 5ci ,ent. %*(8 6ar;88!(":7(-0. doi: (*.09%8<isd.%*(8.88.(.7(. Epub %*(8 6ar ().
Image enhancement of digital periapical radiographs according to diagnostic tasks.Choi
JW, Han WJ, Kim EK.
!.". Importanta radiografiei periapicale in endodontie
7
$. =ilmul initial este utilizat pentru a identifica patologia si de a furniza informatii generale,
legate de anatomia pulpara si radiculara cat si de a aprecia prognosticul prezumptiv.
,eterminand anatomia, aceasta nu include doar identificarea canalelor si radacinilor, ci si
incurbarile, relatia intre canale si localizarea lor.
$$. ,eterminarea lungimii de lucru
,istanta de la punctul de referinta la apexul radiologic este determinata precis. 4entru
determinarea lungimii de lucru este necesara doar o singura expunere: daca o radacina contine doua
canale suprapuse, este absolut necesara o incidenta meziala sau distala. /stfel sunt necesare filme
aditionale, in incidenta excentrica, pentru determinarea lungimii de lucru la canalele suplimentare.
,atorita faptului ca, de cele mai multe ori, constrictia apicala nu poate fi stabilita direct pe
radiografie, lungimea dintelui este determinata prin distanta dintre punctul de referinta coronar si
apexul radiologic. Radiografia de verificare a lungimii de lucru, cu un ac de otel numarul (0 inserat in
canal, ofera informatii referitoare la anatomia canalului , numarul canalelor si directia incurbarilor.
5tabilirea unui punct fix de referinta reproductibil, este esential pentru determinarea lungimii de lucru.
$maginea canalelor multiple poate fi suprapusa pe radiografie, astfel, un ac >eadstrom este plasat pe
unul din canale si un ac ?err in celalalt. $n plus un alt film poate fi efectuat excentric , mezial sau
distal.
@ungimea canalului poate fi oarecum modificata in timpul instrumentarii prin reducerea
incurabarii canalului, asa incat o noua radiografie pentru determinarea lungimii de lucru reale, poate fi
necesara. ,evierile in lungime, mai mari de % mm, trebuie clarificate si corectate cu a&urorul unei
radiografii aditionale. '%, ((+
$$$. 4ozitionarea conului master, in conditiile efectuarii obturatiei de canal prin tenica
condensarii laterale.
$A.Evaluarea obturatiei se face in functie de lungime, densitate, configuratie si calitatea globala
a obturatiei, pentru fiecare canal.
5uccesul tratamentului endodontic este evaluat la intervale specifice: luni, ani dupa tratament.
,eoarece esecul adesea apare fara semne sau simptome, radiografia este esentiala in evaluarea
statusului periapical. @eziunile preexistente tratamentului trebuie sa se vindece in urma unui tratament
de succes, iar rezolutia formatiunii periapicale trebuie pusa in evidenta pe radiografia ulterioara de
control. '()+
8
/precierea succesului sau a insuccesului doar pe criterii radiologice este neavizata, atat timp
cat aspectele clinice nu sunt luate in considerare.
,e cele mai multe ori, radiografia permite informatii pertinente, necesare stabilirii
diagnosticului endodontic de certitudine. Ceea ce nu trebuie insa pierdut din vedere, sunt limitele
radiografiei, in special legate de faptul ca adesea se omite importanta celei de-a treia dimensiuni si ca
nu face distinctie intre diferitele stadii de degenerare pulpara.
!.#. Interpretarea radiografiei in endodontie
$nterpretarea radiografica se face de o maniera ordonata. 5e ncepe prin examinarea coroanei,
urmat de examinarea radacinilor, canalelor si apoi se analizeaza lamina dura i aritectura osoas.
@a nivelul coroanei se vor aprecia cariile sau obturaBiile care se suprapun peste imaginea
radiologic, acestea put#nd fi situate naintea sau napoia camerei pulpare fiind vorba despre
carii<obturaBii vestibulare sau orale. -n astfel de situaBii se va corela cu examenul clinic.
6odificari ale conturului camerei pulpare constituie adesea o marturie a unei inflamatii pulpare
in antecedent. Cariile, dentina secundara sub obturatie, camera pulpara foarte mare<ingusta, in
comparatie cu cea a dintilor adiacenti, osteita condensanta, toate pot indica ca tesutul pulpar parcurge o
inflamatie cronica.
$n ceea ce priveste canalele radiculare se va aprecia:
- @ocaliCarea
- ,imensiunea
- 4rezenta bifurcatiilor
- Existenta unor canale suplimentare.
Regiunea apicala a radacinii va fi evaluata sub aspectul directiei si a gradului de curbura i a
unor aspecte apicale: cai false, intreumentar rupt pe canal, deplasarea apexului.
Examinarea regiunii preiapicale are o importanta deosebita. 5e vor aprecia urmatoarele aspecte:
lamina dura este intacta sau intrerupta
structura osoasa este in limite normale sau este demineralizata,
sistemul endodontic este in limite normale sau prezinta calicificari
resorbtia interna este un indicator pentru terapie endodontica imediata.
cu unele exceptii, fracturile radiculare pot cauza degenerare pulpara. 3umai fracturile
orizontale sunt identificabile in stadiul incipient. =racturile verticale si oblice determina
demineralizari.
0
!.$. %iagnostic
Leziuni pulpare
Cateva entitati patologice specifice care vizeaza pulpita ireversibila sunt vizibile radiologic. D
pulpa inflamata cu activitate dentinoclastica poate indica spatiul pulpar alterat, anormal largit si este
patognomic pentru resorbtia interna !fig. 0" .
Calcificari difuze in camera pulpara pot da indicii asupra iritatiilor de grad scazut, nu neaparat
in pulpitele ireversibile, cu formarea de dentina, care radiologic oblitereaza canalul !de obice la
pacienti cu traumatism in antecedent" .
Leziuni periapicale
4e radiografie, parodontita apicala cronica apare ca o radiotransparenta rotunda sau ovala, care
este de obicei net demarcata.
.neori cisturile radiculare sunt greu diferentiabile de leziunile periapicale cronice. @eziunile
in spongioasa ale mandibulei pot fi mascate de corticala osoasa !Eender ()1%". 3umai cu distructia
zonei de tranzitie intre osul spongios si cortical, care nu arata demarcatie anatomoica clara, o
modificare radiologica devine vizibila, datorita alterarilor in structura trabeculara osoasa !5oa ():8,
Aan der 5telt ()10".
@eziunile in regiunea periapicala a mandibulei nu sunt identificabile pe film pana ce cca
&umatate din grosimea corticalei vestibulare osoase nu a fost erodata.'%+
4entru a fi diferentiate de patologia nonendodontica, leziunile radiotransparente apicale au
caracteristici distincte:
lamina dura apicala este absenta fiind resorbita.
radiotransparenta insoteste apexul, indiferent de angulatia conului
cauza mortificarii pulpare este de obicei dar nu intotdeauna evidenta
Entitatile radiotransparente si radioopace !ambele structuri normale cat si patologia
nonendodontica" pot fi confundate cu imbolnavirile spatiului endodontic. /ceste confuzii pot conduce
la un diagnostic eronat si in consecinta la un tratament incorect.
4racticianul trebuie sa aiba in vedere faptul ca o leziune periapicala radiotransparenta, bine
constituita este invariabil asociata cu si rezulta dintr-o necroza pulpara.
4rocesul inflamator periapical determina modificari in osul periapical in principal prin pierdere
osoasa care apare ca o radiotransparenta periapicala. Dricum radiotransparenta nu este patognomonica
9
pentru parodontita apicala. 6anifestari in textura osului sunt semnele precoce radiologice ale
parodontitei apicale. /ceste modificari sunt dificil de evaluat si o largire a spatiului periodontal in
regiunea periapicala este considerata ca semnul initial cel mai important. .neori parodontita apicala
asimptomatica cu formarea de abces poate cauza demineralizare rapida. Ddata ce faza acuta a remis, o
larga portiune a osului poate sa revina la raditotransparenta normala.'%+
@eziunile radioopace sunt cunoscute ca osteite condensante.
6odificarile radioopace cum ar fi osteita condensanta, care este o reactie la inflamatia pulpara
sau periradiculara , are aspect difuz cirumferential cu margini nedelimitate !=ig 8 Dsteita condensanta".
Franulomul si cistul periapical
.neori cisturile se pot diferentia mai greu din punct de vedere radiologic de granuloame.
Cercetari recente au aratat ca aceste leziuni periapicale nu se pot alatura uneia din cele doua forme
clinice cum s-a crezut odinioara, in realitate cisturile radiculare ar reprezenta doar circa (02 din
totalitatea modificarilor periapicale inflamatorii. ,intre acestea, numai cisturile adevarate, cele a
caror incidenta in grupa cisturilor radiculare este de sub (*2, nu pot sa se vindece prin tratament
endodontic conventional; de obicei insa, in cazul in care se indeparteaza factorul cauzal, prin tratament
endodontic se poate lua in calcul vindecarea. '%%+
Radiografic acestea se observa ca o radiotransparenta rotunda sau ovala, care se extinde in afara
portiunii apicale a radacinii dintelui. Aariatii in ceea ce priveste pozitia radiotranparentei indica
prezenta unui canal lateral. @a modul traditional s-a crezut ca imaginea radiologica a regiunii
periapicale este sugestiva, in sensul ca diagnosticul intre granulom si cist este evident, cistul fiind
mai bine delimitat si cu o portiune centrala mai radiotransparenta decat granulomul. /sta este
considerata o conceptie eronata. 4e imaginea CG, densitatea continutului cavitatii cistice poate fi
deosebita de cea a unui tesut de granulatie si tesut fibros. /ltminteri un diagnostic precis de granulom
periapical sau cist poate fi pus doar pe seama examenului microscopic al materialului biopsic. Clinic
incapacitatea de a diferentia radiologic granulomul de cist este de-o importanta minora, deoarece
tratamentul este acelasi, in ambele instante. @ipsa de raspuns la tratament poate sugera mai mult faptul
ca acesta este infectat, decat natura leziunii insasi. '(, %+
Patologie nonendodontica
6ulte din aceste formatiuni sunt pozitionate la nivelul sau aproape de apexuri si mimeaza
radiologic patologia endodontica. /stfel, structuri anatomice normale pot mima radiotransparente,
cum ar fi: sinusul maxilar, gaura nazopalatina si gaura mentionera. $n aceste situatii dintele asociat va
:
raspunde normal la testele de vitalitate pulpara si radiografia din incidente diferite va evidentia ca
leziunea nu este atat de apropiata in relatie cu dintele
/numite structuri anatomice se suprapun sau creaza confuzie cu patologia endodontica .
4racticianul trebuie sa observe atent lamina dura apicala. @a mandibula, exemplul clasic este
foramenul mentonier iar la maxilar, sinusul maxilar, canalul incisiv, fosa nazala, procesul zigomatic,
spina nazala anterioara.
5tructurile anatomice radioopace adesea se pot suprapune peste radacini si apexuri. /ceste
structuri radioopace pot fi deplasate pentru a crea sau a reda o imagine clara a apexului, utilizand
angulatii speciale ale conului.
/specte radiologice ale unor formatiuni anatomice normale care pot simula procese patologice,
in cazul in care se suspicioneaza aceasta, precizarea diagnosticului se face prin repetarea examenului
radiologic in incidenta usor modificata , examinarea cu lupa a laminei dura la apex, si coroborarea
examenului radiologic cu aspectul clinic.
Boli parodontale.
$mbolnavirile parodontale au manifestari radiologice frecvente, care pot fi confundate cu
parodontitele apicale. .n raspuns pozitiv la testele de vitalitate va a&uta la diagnosticul diferential. $n
boala parodontala, distructia osoasa este verticala de-a lungul radacinii si in cazuri avansate distructia
osoasa poate progresa mai departe de apex .D consecinta a bolii prodontale este mobilitatea crescuta a
dintelui.
Fractura verticala a dintelui poate determina o comunicare intre santul gingival si parodontiul
apical. @ina de fractura va reprezenta o poarta de intrare pentru bacterii, determinand inflamatie si
distructie osoasa.
@eziunea se poate surprinde mai greu in stadiul initial pe imaginea radiologica. /tunci cand
leziunea este constituita si are o anumita vecime se identifica pe filmul radiologic, o radiotransparenta
amplasata pe versantul lateral al radacinii ce progreseaza apical si in zona furcatiei. !fig. 9"
/tata vreme cat fractura apicala este incompleta, diagnosticul este extrem de dificil. .neori este
recunoscut clinic deoarece o punga parodontala se formeaza de-a lungul liniei de fractura si in alte
impre&urari o procedura cirurgicala exploratorie poate stabili dignosticul corect.
,iagnosticul diferential se face si cu leziunile benigne sau maligne; leziuni beningne care pot
mima patologie endodontica includ: cementom, displazie fibroasa, emangiom, ameloblastom, de
obicei, in aceste situatii lamina dura va fi intacta in &urul dintelui si diagnosticul final se bazeaza pe
1
biopsie; leziuni maligne ce includ: carcinomul cu celule scoamoase, osteosarcom, condrosarcom,
mielom multiplu. /ceste leziuni sunt de obicei asociate cu o rapida distructie a tesutului dur.
Radiografia poate fi primul indicator al prezentei patologiei. '9+ /numite modificari patologice
in pulpa nu sunt vizibile si anume, stadiile precoce ale pulpitei nu sunt evidentiabile in mod normal pe
filmul radiologic, iar leziunile periapicale in stadiu incipient nu determina modificari radiologice.
4e radiografie, modificarile patologice vor aparea ca radiotransparente, in cazul distructiei
tesutului dur si radioopacitatii in cazul acumularii de tesut dur. '0+
$n parodontita apicala acuta imaginea radiologica este mai putin semnificativa si se poate
traduce uneori printr-o largire a spatiului periodontal. $n parodontitele apicale cronice, pe langa largirea
spatiului periodontal apare o leziune osteitica, de dimensiuni variabile. '%%+
!.!. Criterii radiologice de evaluare a statusului post&tratament endodontic al dintelui
5-a incercat gruparea unei serii de criterii radiologice !Futmann" vizand statusul postoperator al
dintelui ce vin in spri&inul clarificarii procesului de evaluare-interpretare in trei categorii: criterii
acceptabile, discutabile si inacceptabile, din punct de vedere radiologic. '(*, (1+
Criteriile acceptabile, din punct de vedere radiologic se refera la:
spatiul periodontal usor largit !mai mic (mm".
disparitia radiotransparentei periapicale anterioare
lipsa resorbtiei radiculare
obturatie densa, tridimensionala a spatiului canalar, ce se intinde pana la &onctiunea
cemento-dentinara !aprox ( mm de apexul anatomic"
Criteriile discutabile, din punct de vedere radiologic includ:
spatiul periodontal largit !mai mic de %mm "
persistenta radiotrannsparentei periapicale !dimensiune similara sau cu tendinta de regresie
minima"
evidentierea resorbtiei radiculare
defecte, goluri in densitatea obturatiei de canal
depasirea materialului de obturatie, dincolo de reperul apical
)
Critreriile radiologice inacceptabile cuprind:
largirea spatiului periodontal, mai mult de %mm
lipsa reparatiei osoase sau cresterea dimensiunii radiotransparentei sau prezenta
radiotransparentei periapicale, in zone in care acestea nu au existat anterior
evidentierea resorbitiei periradiculare progresive
spatiul canalar vizibil, accesibil, neobturat sau cu defecte, goluri semnificative in densitatea
obturatiei de canal
obturatie de canal in exces, cu defecte evidente in densitatea acesteia localizate in treimea
apicala a canalului
cu usor exces

,aca exista un singur canal in radacina respectiv, acesta va aparea intotdeauna in centrul
radacinii indiferent de angulatiile radiografice !fig. ((.", daca canalul este asimetric, localizat in
radacina spre spatiul periodontal mezial sau distal, exista o mare probabilitate a unui canal aditional.
'0, (*+ @a dintii cu o singura radacina, o modificare rapida in ceea ce priveste densitatea imaginii
canalului radicular de obicei indica una din urmatoarele situatii: camera pulpara larga, care s-a bifurcat
in doua canale, un canal larg, care se divide in doua canale sau doua canale care au fost suprapuse si
care sunt divergente; adesea vizibile pe radiografiile premolarilor si incisivilor mandibulari.
$n cele mai multe cazuri natura respecta simetria, daca canalul nu este amplasat central se
suspicioneaza
/desea gaura mandibulara este interpretata drept leziune periapicala, la premolarii inferiori.
$ncidenta mezioexcentrica elucideaza cazul, excluzand patologia periapicala. !fig. (7."
(7. a. (7.b.
(*
=ig. (7. a. dintele 70 - aspect de radiotransparenta periapicala, infirmata de radiografia
excentrica meziala !(7. b." unde se confirma prezenta foramenului mentonier.
5uprapunerea radacinilor este preintampinata prin miscarea conului numai cu %*-7* de grade
fata de perpendiculara. /cest lucru este valabil, in mod particular pentru radacina meziovestibulara a
primului molar maxilar. ,aca angulatia orizontala este miscata usor %*-7* de grade, separatia dorita va
fi surprinsa fara distorsiune sau suprapunere.
,aca fistula este prezenta, un con de gutaperca subtire, aproximativ numarul 8* trebuie
introdus cu miscare usoara de rotatie, intre police si index pana cand varful conului intampina
rezistenta, si se efectueaza radiografii care ofera detalii privitoare la dintele cauzal. '9+
.neori radiografia periapicala nu este suficienta pentru precizarea diagnosticului, dintele cauzal
nefiind identificat, se indica o radiografie aditionala bite-Hing, ce ofera informatii nedecelabile pe
filmul periapical.
!.'. (atologia endodontica & puterea de redare pe filmul radiologic
Clinicianul nu trebuie niciodata sa piarda din vedere faptul ca patologia periradiculara sau
distructia osoasa poate fi prezenta dar neaparenta radiologic. 4ierderea de substanta osoasa pe
radiografie nu este evidenta atata timp cat nu exista eroziune semnificativa a corticalei. '(, %*+ $n plus,
radacinile situate aproape de corticala sau acolo unde corticala este subtire, pot sa fie mai usor
detectabile pe filmele radiologice decat cele mai departate de corticala, sau in cazul cand exista o
corticala osoasa groasa . ,e exemplu, primul molar mandibular prezinta zone de rarefactie mai
frecvent in &urul radacinii meziale, in contrast cu cea distala, datorita pozitiei mai apropiate de corticala
vestibulara. ,intii maxilari anteriori si radacinile vestibulare ale molarilor maxilari sunt mai aproape
de corticala osoasa vestibulara si de aceea radiotransparentele sunt mai frecvent vizibile in &urul acestor
radacini.
$n cazul canalelor calcificate, daca o freza este amplasata in cavitatea de acces, un film angulat
va reda daca instrumentul penetreaza in directie vestibulara sau linguala. Dricum, aceasta descrie
numai relatia vestibulara sau linguala a canalului fata de instrument si nu ofera nici o informatie
referitoare la pozitionarea meziodistala a acesteia in radacina. 4entru completare, o radiografie
bite-Hing, pentru a aduce detalii vis a vis de pozitia meziodistala, poate fi utila. /ceste doua filme vor
((
oferi toate informatiile necesare pentru a evidentia localizarea instrumentului fata de centrul radacinii
si vor permite variante de corectare a orientarii acestora, in limitele respectivului canal.
Este acceptat ca absenta unei radiotransparente nu garanteaza absenta unei leziuni osoase .
Exista limite ale tenicilor radiologice conventionale in a diagnostica parodontita apicala
cronica post tratament endodontic.
4arodontita apicala cu osteita poate sa nu fie reflectata intr-o radiotransparenta apicala,
depinzand de densitatea si grosimea osului cortical supraiacent si de distanta dintre leziune si osul
cortical.
,e aceea, parodontitele apicale post tratament pot fi radiologic detectabile sau nedectabile.
Clinic, s-a raportat ca o leziune mare, de mai mult de 1 mm in diametru poate sa fie prezenta ca atare
fara sa fie obiectivata printr-o radiotransparenta. '(1, %0+ Grebuie concluzionat ca tenicilor
radiologice conventionale le lipseste suficienta sensibilitate in redare, pentru a servi drept instrument
sigur pentru diagnosticul parodontitei apicale post tratament endodontic. $n consecinta, absenta unei
radiotransparente nu dovedeste ca bacteriile restante au fost aniilate in sistemul endodontic prin
obturarea canalului .
,atorita aberatiilor anatomice care pot fi interpretate eronat, o atitudine prudenta o reprezinta
expunerea controlaterala a aceluiasi tip de radiografie. D radiotransparenta nu apare pana ce
demineralizarea existenta se va extinde la nivelul corticalei osoase. D expunere controlaterla va
elucida aceasta problema. 5unt necesare radiografii aditionale, astfel incat clinicianul sa-si poata
contrui un model mental tridimensional .':, (9+
!.)*. +adiografia cu su,stanta de contrast in endodontie
4rin introducerea unei substante de contrast, eventual corp radioopac, in spatiul endodontic sau de-a
lungul traiectului unei fistule, se determina dintele cauzal sau radacina cauzala !fistula", lungimea de
lucru, obstacole pe canal, cauza afectarii sinusale !periapicala sau parodontala". 4entru determinarea,
se introduce usor un con de gutaperca !aprox 8*" pe traiectul fistulos, pana se percepe un stop ferm si
se efectueaza radiografia dintelui cauzal in prezenta unei fistule. Grebuie efectuate radiografii
suplimentare ori de cate ori se depisteaza o fistula.
!.)). Importanta radiografiei in endodontie
/. Groimea mezioditala a spatiului pulpar canalar , radiografia evidentiaza detalii legate de
grosimea spatiului canalar pulpar in termeni generali: are o grosime normala, sclerotica, prea larga sau
(%
care indica resorbtii. Frosimea normala poate varia cu varsta pacientului dar este sugerata de o
radiotransparenta delimitata in coroana spre zona apicala. ,efectele resorbtive sunt deasemenea
decelabile pe radiografie si pot determina o alterare in forma canalului. Resorbtia interna altereaza
forma canalului determinand o protuberanta radiotransparenta la un anumit segment, in portiunea
coronara sau apicala a canalului. '%0+
E. Pozitia orificiului apical. Radiografia indica daca orificiul este in apropierea apexului
radiografic , daca este situat pe suprafata meziala sau distala a radacinii. ,aca spatiul canalar se opreste
abrupt la un nivel langa apex, acesta este de obicei un indicator al faptului ca canalul se exteriorizeaza
imdeiat in apropierea apexului radiologic fie pe fata vestibulara sau linguala. '%0+;
C. !xitenta radiotranparentei apicale. ,iferenta intre spatiul periodontal normal si spatiul
largit sau intre largirea spatiului si radiotransaprenta trebuie sa fie determinat. Cand se evalueaza
radiotransparentele trebuie avut in vedere ca, in realitate, dimensiunea adevarata a leziunii periapicale
este probabil mult mai mare decat imaginea indicata pe radiografie. ':, %0+
,. !xitenta radiotranparentei laterale vizand canalul lateral. 5uprafata laterala a radacinii
trebuie examinata cu atentie. D radiotransparenta laterala definita indica prezenta unui canal lateral
semnificativ, care contine material necrotic. /numiti specialisti sunt de parere ca expunerea frecventa a
materialului de obturatie, demonstrand canalele laterale pe filmele postoperatorii, indica ca tenica de
obturatie utilizata este superioara, Ieine, de exemplu, nu impartaseste aceasta parere, pretinzand ca
conditia pulpei este un indicator mult mai bun pentru faptul ca canalele laterale pot fi demonstrate sau
nu. ,intii cu pulpa necrozata au un procenta& mult mai mare ca sigilantul sa patrunda in aceste canale
decat dintii cu pulpa vie. $ntr-un studiu efectuat la .niversitatea @oCola, Ieine '%0+ a demonstrat ca
atunci cand pulpa a fost necrotica canalele laterale au fost demonstrate in 71 2 din cazuri, pe cata
vreme la dintii vitali au fost demonstrate canale laterale in proportie de 7 2.
@eziune periapicala si laterala , sigilantul depaseste limitele canalului, atat in sens lateral cat si
apical ! (8. a.". 4e imaginea de verficare dupa cca % ani se observa rezolutia formatiunii laterale si
apicale cu resorbtia aproape integrala a sigilantului !fig (8. b."

(7
Genicile radiografice pot genera uneori erori de
interpretare, ce depind de :
J timpul de expunere,
J angulatia conului si a filmului,
J calitatea filmului, etc.
Eibliografie:
(. Eeer R, Eaumann 3, ?ielbassa 4ocKet atlas of endodontics Gieme %**9, 79
%. Eeer R, Eaumann 6, ?im 5 L Color atlas of dental medicine endodontologC , Gieme %***,
7%,(*)
7. Eender $, =actors influenced te radiografic appearance of bonC lesions. Mournal of
Endodontics, ())0, %7-(8
8. Eender $E, =actors influencing radiograpic appearance of bonC lesions , M Endod ()1%, 1 :(9(
0. Eender $E, 5eltzer 5: Roentgenograpic and direct observation of experimental lesions in bone.
$N$$ M /m ,ent /ssoc ()9(, 9%: (0%-(9*, :*1-:(9
9. Carrotte 4, ,iagnosis and treatment planning .Eritis ,ental Mournal, number 0, sept %**8, %77
:. Coen 5 , Eurns R, 4atHaCs of te pulp , 6osbC , ())1, 9
1. Foaz EI, Iite 5C :Dral radiologC principles and interpretation 5t. @ouis, 6osbC, ())8
). Futmann M@, @eonard ME: 4roblem solving in endodontic HorKing lengt determination, Comp
Contin Educ ,ent , ())0, (9: %11-7*8
(*. Futmann M@, ,umsa GC, @ovdal 4E, >ovland EM - 4roblem solving in endodontics,
identification and management, 6osbC ()):, %7-89
((. >ellHig, ?limeK, /ttin L Einfurung in die Oaneraltung, .rban N =iscer, %**7, %:0-%::
(%. >uumonen 5, CKvist C, Fronda ? 6olander / ,iagnostic value of computer tomograpC in
retreatment of root in maxilar molars. $nt Endod M %**9, 7), 1%:-177
(7. >uumonen 5, DstravicK ,, Radiological aspects of apical periodontitis. Endodontic Gopics (,
%**%, 7-%0.
(8. @ee 5, 6esser > : Radiograpic appearance of artificiallC prepared periapical lesions confined
to cancellous bone, $nt Endod M ()19 (): 98
(8
(0. @umleC 4>, /dams 3, Gomson 4> . 4ractical clinical endodontics, Curcill @ivingstone
%**9, 1
(9. 6aixner ,, Freen G, Ialton R, @eider /: >istologic examination of condensing osteitis, M
Endod ())% (1: ()9
(:. 6ocanu C, Aataman 6, Endodntie practica, Ed /polonia , $asi ())), 1)
(1. 4itt =ord G, Ge radiograpic detection of periapical lesions in dogs, Dral 5urg Dral 6ed Dral
patol, ()18, 0::99%
(). Ricucci ,, Eergenoltz ,, Eacterial status in root-filled teet exposed to te oral environment
bC loss of restoration and fractures or caries-a istobacterilogical studC of treated cases.
$nternational Endodontic Mournal %**7, 79, :1:-1*%.
%*. 5carfe I, Czernie&eHsci I, =arman /: $n vitro accuracC and reliabilitC of color-code7,
image enancements for te assessment of periradicular lesion dimensions, Dral 5urg Dral 6ed
Dral 4atol Dral Radiol Endod ())),11: 9*7.
%(. 5cHarz 5, =oster M, Roentgenograpic interpretation of experimentallC produced bone lesions.
$. Dral 5urg Dral 6ed Dral 4atol ():(, 7%: 9*9-9(%.
%%. 5eltzer 5: EndodontologC: biologic considerations in endodontic procedures, ed. %,
4iladelpia, @ea N =ebiger, ()11, (00-(09
%7. 5loHeC R: Radiograpic aids in detection of extra root canals, Dral 5urg Dral 6ed Dral 4atol
():8, 7:::9%-::%
%8. Ialton R Gorabine&ad 6 L 4riniples and practice of endodontics , 5aunders %**%, (7*
%0. Ieine =.5, Endodontic terapC =ift Edition, 6osbC ())9, pag 8% L 90
%9. Iu 6?, ,ummer 46, IesselniK 4R ConsePuences of strategies to deal Hit residual post-
treatment root canal infection, $nternational Endodontic Mournal %**9, 7), 78:-781.
Cone Eeam Computed GomograpC in Endodontics - / revieH.
4atel 5, ,uracK C, /bella =, 5emes >, Roig 6, @emberg ?.
$nt Endod M. %*(8 =eb %*. doi: (*.((((<ie&.(%%:*. 'Epub aead of print+
46$,:

%89):0(7

'4ub6ed - as supplied bC publiser+
(0
(9