MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL MECANICA FINA

Domeniul de pregatire :ELECTROTEHNIC
Calificarea: TEHNICIAN ELECTROTEHNIST (RUTA PROGRESIVA)
PROIECT
PENTRU
EXAMENUL DE OBTINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALA NIVEL 3
TEMA PROIECTULUI: PORNIREA MOTOARELOR ASINCRON
TRIFAZATE
CANDIDAT: PROFESOR INDRUMATOR
DELIU ST. DANUT STEFAN PROF. ING. MUSAT CRISTIANA
-2011-
1
CUPRINS
1.Ar!"#$%
2. Pr#&#$%'r#' #(#"#$%#()r *)$+%r!*%,-# +, .r,$*,.'(#()r *'r'*%#r,+%,*, %#/$,*# +.#*,0,*#
")%)'r!(!, '+,$*r)$ %r,0'&'%
3. P)r$,r#' ")%)'r#()r '+,$*r)$ %r,0'&'%#
1. N)r"# +.#*,0,*# 2# +#*!r,%'%#' "!$*,, (' #3.()'%'r#' ")%)'r#()r #(#*%r,*#
4. A+,!r'r#' *'(,%'%,, ,$ (!*r'r,(# 2# #3.()'%'r# ' ")%)'r#()r '+,$*r)$ %r,0'&'%#
5. C)$*(!&,, +, )6+#r-'%,,
BIBLIOGRAFIE
ANEXA :
1. D#+#$ 2# '$+'"6(! ")%)r '+,$*r)$ %r,0'&'%7
2. S*/#"# +, 2#+#$# 2# #3#*!%,# '(# +!6'$+'"6(!r,()r7
1. D)*!"#$%# 2# '+,!r'r#' *'(,%'%,, ).#r'%,,()r 2# '+'"6('r#8 ")$%'9 +, #3.()'%'r# !%,(,&'%#7
2
1. ARGUMENT
Modulul M'+,$, +, '.'r'%# #(#*%r,*#: l- am studiat pe parcursul clasei a XII-a, in vederea
obtinerii calificarii Tenician electrotenist, corepun!atoare nivelului " din cadrul S,+%#"!(!,
N'%,)$'( 2# C'(,0,*'r, Pr)0#+,)$'(#.
#arcurgerea acestui modul mi- a asigurat dobandirea de competente profesionale
speciali!ate cum sunt cele de identificare a tipurilor de masini si aparate electrice, de montare$
demontare si asamblare a partilor componenete si a competentelor pentru abilitati ceie respectiv,
igiena si securitatea muncii si de asigurarea calitatiii, in scopul definitivarii calificarii profesionale
si a de!voltarii abilitatilor tenice speciali!ate%
#roiectul are ca tema: P)r$,r#' ")%)'r#()r '+,$*r)$ %r,0'&'%#
In proiect am abordat diferite metode de pornire a motoarelor asincron trifa!ate, urmarind&
'uccesiunea operatiunilor
Tenica de lucru
Metode de verificare si control
#roiectul l- am elaborat prin parcurgerea urmatoarelor etape:
Documentarea
(ormularea solutiilor
Tenologia e)ecutiei
*nali!a solutiilor propuse
#re!entarea solutiilor
Conclu!ii si observatii
"
2. PREZENTAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE SI
PRINCIPALELOR CARACTERISTICI TE;NICE SPECIFICE
MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT
Ma+ina asincron, este o ma+in, de curent alternativ , cu c-mp magnetic .nv-rtitor , al c,rei
rotor are tura/ia diferit, de cea sincron, 0 a c-mpului .nv-rtitor 1 , dependent, de caracteristica
cuplu-tura/ie a dispo!itivului cu care este cuplat % Ma+ina asincron, se mai .nt-lne+te .n literatura de
specialitate +i sub numele de ma+ina de induc/ie %
2.1. E(#"#$%# *)$+%r!*%,-#
Ca orice ma+in, electric, rotativ, , ma+ina asincron, este format, din cele dou, p,r/i
principale : cea fi), 2statorul , iar cea mobil, 2 rotorul %
'tatorul este compus din carcas, , scuturi +i mie!ul statoric , confec/ionat din tole de o/el
electrotenic de form, cilindric, cu crest,turi interioare .n care se situea!, .nf,+ur,rile statorului %
3otorul este compus dim mie! rotoric de form, cilindric, alc,tuit din tole de o/el
electrotenic asamblate pe arbore +i prev,!ute cu crest,turi periferice pentru situarea .nf,+ur,rii
rotorice % #e arborele rotoric se mai afl, ventilatorul , iar la motoarele cu rotorul bobinat , inelele
colectoare %
Dup, felul .nf,+ur,rilor rotoarele sunt .n scurtcircuit 0 de e)ecu/ie normal, 2 cu simpl,
colivie , cu bare .nalte +i cu dubl, colivie 1 sau sunt bobinate cu .nf,+ur,ri trifa!ate ce pot fi
conectate prin intermediul inelelor +i al periilor la reostatul de pornire sau de regla4 al tura/iei %
Intrefierul dintre stator +i rotor este limitat la valorile minime admisibile din considerente
mecanice 0 5,"6 mm la motoarele mici p-n, la 1,6 mm la motoarele mari 1 %
Inf,+ur,rile se confec/ionea!, din cupru rotund pentru motoarele de mic, putere +i din bare
late de cupru pentru puteri mari % I!ola/ia bobina4ului .ntre spire +i fa/, de pere/ii crest,turii depinde
de valoarea tensiunii , temperaturii ma)ime la func/ionarea .n regim permanent 0 dat, de clasa de
i!ola/ie 1 de forma +i dimensiunile crest,turii , precum +i de tipul bobina4ului %Inf,+ur,rile rotorului
motoarelor asincrone sunt de dou, feluri : bobinate +i .n scurtcircuit %
7a rotoarele bobinate se folose+te mai ales .nf,+urarea de tip ondulat, cu bobine formate din
bare de cupru cu laturile active situate .n dou, straturi % Capetele fa!elor se conectea!, la cele trei
inele , situate pe arborele rotorului 0 i!olate .ntre ele1 .n contact cu periile legater galvanic la bornele
de conectare ale reostatului de pornire de regla4 al tura/iei %
#entru a mic+ora pierderile prin frecare +i u!ura periilor motoarelor cu inele +i .n special la
cele care nu necesit, regla4ul tura/iei se prev, dispo!itive de scurtcircuitare a inelelor +i de ridicare a
periilor %
Motoarele cu rotorul .n scurtcircuit au circuitele rotorului .n form, de colivie de veveri/,
simpl, , fig %1%a,b & .n figura b s-a pre!entat un detaliu de rotor %
(igura 1%a
8
(igura 1% b
9le sunt confec/ionate din aluminiu sau bare .nalte de cupru , scurtcircuitate la capete cu inele %
#e l-ng, acestea, e)ist, rotoare dubl, colivie, care pre!int, din punct de vedere constructiv .nc, o
colivie periferic, din alam, sau bron! special, cu re!isten/, relativ mare +i reactan/, de dispersie
relativ mic, +i care are un rol important la pornire % Colivia interioar, este de regul, confec/ionat,
din cupru, av-nd o re!isten/, mic, +i reactan/, relativ mare, 4uc-nd un rol important pe timpul
func/ion,rii %
2.2.C<".!( "'$#%,* =$-<r%,%)r
:n sistem trifa!at de bobina4e parcurs de curen/i simetrici creea!, .n .ntrefierul ma+inii un
c-mp magnetic radial , .nv-rtitor , cu vite!a de rota/ie ;
1
, propor/ional, cu pulsa/ia <
1
a curen/ilor
+i invers propor/ional, cu num,rul de pereci de poli p , adic, ;
1
= <
1
$p % 'ensul de rota/ie al
c-mpului este cel de succesiune a curen/ilor din fa!ele sistemului trifa!at %
C-mpul magnetic total .n .ntrefier, re!ult, din .nsumarea celor trei c-mpuri radiale
componente +i are valoarea :

( ) t B B
1 ma)
sin
2
"
=
pentru o ma+in, cu o singur, perece de poli %
9)presia ob/inut, corespunde unui c-mp magnetic .nv-rtitor cu reparti/ie sinusoidal, .n
spa/iu, de argument >, av-nd vite!a ungiular, egal, cu pulsa/ia <
1
%
7a ma+inile cu p pereci de poli , o succesiune trifa!at,de bobine ocup, 2?$p din perimetrul
cercului interior al cilindrului arm,turii statorice , arm,tura posed-nd p succesiuni trifa!ate de
bobine % 7a o perioad, a curen/ilor trifa!a/i , c-mpul rotitor cu p pereci de poli se va deplasa cu un
ungi egal cu 2?$p 0 .n loc de 2? ca .n ca!ul unei singure pereci de poli1 +i deci vite!a ungiular, a
sa va fi de ;
1
= <
1
$p% :ngiul p> 0 multiplul de p ori al ungiului geometric 1 este denumit ungi
electric% 9)presia c-mpului magnetic .nv-rtitor cu reparti/ie sinusoidal, a unei arm,turi trifa!ate cu
p pereci de poli devine :
( ) ( ) t p B t p B B
t 1 ma) 1 ma) ,
sin
2
"
sin
2
"
= =

Datorit, c-mpului magnetic .nv-rtitor cu reparti/ie sinusoidal, .n spa/iu, circuitele fa!elor statorului
+i rotorului .nl,n/uie flu)uri magnetice simetrice sinusoidale .n timp %
#ulsa/ia flu)urilor din fa!ele statorului este identic, cu cea a curen/ilor statorici ;
1
= <
1
$p %
#ulsa/ia flu)urilor din fa!ele rotorului este determinat, de vite!a de rota/ie a c-mpului .nv-rtitor fa/,
de rotor +i de num,rul de pereci de poli ai acestuia 0 de regul, identic cu cel al statorului 1 % Dac,
e)prim,m diferen/a @; dintre vite!a c-mpului .nv-rtitor din stator ;
1
+i cea a rotorului ;
2
, definim
m,rimea adimensional, numit, alunecare, notat, cu s :
1 1
2 1

= s
,
adic, :
1
= s
6
(olosind e)presia de mai sus, putem scrie pulsa/ia flu)ului din fa!ele rotorului ca fiind
propor/ional, cu alunecarea +i cu pulsa/ia curen/ilor statorici :
1 1
s sp p
R
= = = =
2.3. S*/#"' #(#*%r,*> #*/,-'(#$%> ' *,r*!,%#()r "'?,$,, '+,$*r)$#
(unc/ional, o ma+in, asincron, este un transformator dinamic generali!at %
Inf,+ur,rile statorului 0primare sau inductoare 1 alimentate la tensiuni electrice sinusoidale
simetrice sunt parcurse de curen/i simetrici +i ceea!, un c-mp magnetic .nv-rtitor cu reparti/ie
apro)imativ sinusoidal, .n .ntrefier% In .nf,+ur,rile rotorului 0 secundare sau induse 1 conectate .n
scurtcircuit sau la elemente cu impedan/e ecilibrate se induc tensiuni electromotoare 0dac, vite!a
de rota/ie este diferit, de vite!a c-mpului .nv-rtitor al curen/ilor statorici, denumit, vite!, de
sincronism 1 Curen/ii rotorici creea!, un c-mp magnetic .nv-rtitor propriu , denumit c-mp de
reac/ie a indusului , cu vite!a de rota/ie fa/, de rotor egal, cu diferen/a dintre vite!a c-mpului
.nv-rtitor al curen/ilor statorici +i vite!a rotorului % *ntrenat de rotor , acest c-mp are , fa/, de stator
ciar vite!a c-mpului .nv-rtitor al curen/ilor statorici %
'e stabile+te un c-mp magnetic .nv-rtitor re!ultant principal , care induce tensiuni electromotoare
de rota/ie 0dinamice 1 .n fa!ele statorului +i rotorului %(enomenul induc/iei electromagnetice este
analog celui de la transformatoare , deosebindu-se .ns, de acesta prin natura sa, la transformatoare
fenomenul induc/iei electromagnetice fiind static, prin pulsa/ie %
7a func/ionarea ca motor, c-nd vite!a rotorului este mai mic, dec-t cea de sincronism, c-mpul
.nv-rtitor e)ercit, un cuplu electromagnetic asupra rotorului , antren-ndu-l .n sensul mi+c,rii% 7a
tura/ia de sincronism nu se mai induc tensiuni electromotoare +i deci nici curen/i .n circuitele
rotorului , cuplul electromagnetic fiind nul% 7a tura/ii mai mari dec-t tura/ia de sincronism , impuse
rotorului de un motor primar de antrenare , cuplul electromagnetic ac/ionea!, asupra rotorului .n
sens opus mi+c,rii , ma+ina asincron, func/ion-nd ca generator electric %
Circuitele electrice cuplate magnetic ale statorului, respectiv rotorului au re!isten/e, inductivit,/i de
dispersie +i inductivit,/i utile ale c,ror valori nu difer, de la o fa!, la alta, sistemul celor trei fa!e
fiind simetric +i ecilibrat din punct de vedere electric +i magnetic %De aceea regimul permanent
simetric de func/ionare poate fi studiat pentru o singur, fa!,, ca +i c-nd sistemul trifa!at ar fi
compus din trei sceme monofa!ate independente % 'cema monofa!at, ecivalent, a ma+inii
asincrone, figura 2% a% este asem,n,toare scemei ecivalente a transformatorului %
(igura 2%a%
9a con/ine elemente de circuit 0 re!isten/e , reactan/e1 +i transformator dinamic ideal 0 analogul
transformatorului static ideal1 % Inductivit,/ile de dispersie ale fa!elor corespund flu)urilor de
dispersie magnetic, 0 propor/ionale cu intensit,/ile curen/ilor din fa!ele respective 1 ale c,ror linii
de c-mp .nl,n/uie numai conductoarele fa!elor statorice sau rotorice 0 .n crest,turi +i la capetele de
bobine 1% 3e!isten/a 3
51
ecivalea!, efectul pierderilor .n fier care sunt propor/ionale cu p,tratul
amplitudunii flu)ului magnetic principal +i deci +i cu p,tratul valorii efective :
51
a tensiunii la
borne corespun!,toare %
3eactan/a de magneti!are
A
51 1 51
L X =
este , ca +i la transformator , asociat, inductivit,/ii utile 7
51
corespun!,toare apro)imativ tubului de
flu) fascicular principal 0 comun , util 1 care are reluctan/a 3m
51
0 a .ntrefierului +i a mie!ului
statoric +i rotoric 1 %
( )
51
2
1 1
51
2
"
m
R
K N
L =
(actorul "$2 intervine .n e)presia flu)ului magnetic .nv-rtitor , iar coeficientul de .nf,+urare al
fa!elor statorului B1 precum +i rotorului B2 se datorea!, faptului c, .nf,+ur,rile au bobinele cu pas
scurtat +i sunt reparti!ate .n crest,turi diferite , .nc-t spirele C1 respectiv C2 ale unei fa!e nu
.nl,n/uie toate simultan acela+i flu) magnetic % Coeficientul de .nf,+urare este deci un factor de
ponderare al .nl,n/uirii flu)ului fascicular de c,tre spirele .nf,+ur,rii % Dalorile sale sunt apropiate
de unitate 0 5,E6-5,EE 1 pentru fundamental, +i !ero pentru armonice %
Tensiunile cu valori efective :51 +i :52 sunt induse .n fiecare fa!, statoric, 0 la pulsa/ia <1 1
respectiv rotoric, 0 la pulsa/ia <3 = @< = s<1 1 de c,tre flu)ul magnetic principal 0 util 1 rotitor %
(olosind repre!entarea .n comple) , se ob/in e)presiile :
m
m
K N f j K N j U =

=
1 1 1 1 1 1 51
88 , 8
2

m
m
K N sf j K N js U =

=
2 2 1 2 2 1 52
88 , 8
2

Tensiunea :
52
ecilibrea!, c,derile de tensiune .n re!isten/a 3
2
+i .n reactan/a de dispersie
2 2 1 2
sX L s L = =
a unei fa!e rotorice 0 considerat, .n scurtcircuit & .n ca!ul general se includ +i
elementele circuitului e)terior 1 :
( )
2 2 2 52
I jsX R U

= =
Cu acestea re!ult, ecua/ia de tensiune a circuitului secundar din scema ecivalent, :
2 2
2
52
1 1
2 2
51
I jX
s
R
s
U
K N
K N
U

+ = =

Dup, efectuarea transferului , prin raportarea parametrilor circuitului secundar la cel primar , se
ob/ine scema ecivalent, din figura 2%b% Transformatorul ideal n-a mai fost repre!entat .n aceast,
scem, , bornele sale fiind scurtcircuitate dou, c-te dou, %
(igura 2%b%
#arametrii scemei electrice ecivalente se pot determina pe cale e)perimental, cu a4utorul
.ncerc,rii de mers .n gol 0s=5 1 +i .n scurtcircuit 0s=1 1 , cu rotorul calat 0 blocat 1 , .n mod
asem,n,tor .ncerc,rii transformatorului % Datorit, .ntrefierului m,rit 0 comparativ cu cel de la
transformatoare , practic nul 1 , curentul de mers .n gol este mai mare , iar reactan/a de magneti!are
mai mic, 0 de cca !ece ori .n unit,/i relative 1 fa/, de cele ale transformatorului %
#e ba!a scemei ecivalente se studia!, .n mod intuitiv regimurile de func/ionare ale
ma+inii %Consider-nd alunecarea s ca un parametru caracteristic al regimului de func/ionare , pentru
F
tensiune
1
U
dat, 0 aplicat, motorului de la re/eaua de alimentare 1 se scriu f,r, dificultate ecua/iile
de tensiuni +i curen/i ale ma+inii :

=
2 2
2
51
I jX
s
R
U

X R
I I
jX
U
R
U
I
51 51
1
51
51
51
51
+ = + =

( )
51 1 1 1 1
U I jX R U + + =

2.1 C'r'*%#r,+%,*,(# 2# 0!$*@,)$'r# '(# ")%)r!(!, '+,$*r)$ %r,0'&'%
Cele mai importante caracteristici de func/ionare ale motorului asincron sunt caracteristica
cuplului func/ie de alunecare sau tura/ie func/ie de cuplu , caracteristica de sarcin, electric,
0 curentul func/ie de alunecare 1 , caracteristica randamentului +i a factorului de putere ca func/ii de
puterea util, , la tensiune +i frecven/, de alimentare constante % Caracteriticile naturale corespund
valorilor nominale ale tensiunii +i frecven/ei %
Caracteristicile naturale de func/ionare ale ma+inilor asincrone difer, +i .n func/ie de tipul
constructiv al circuitelor rotorice 0 bobinate sau .n scurtcircuit cu simpl, colivie , cu bare .nalte sau
cu dubl, colivie 1 %
'. C'r'*%#r,+%,*' *!.(!--,%#&>
Dependen/a dintre cuplul electromagnetic M ce ac/ionea!, asupra rotorului 0 raportat la
valoarea sa ma)im, Mm 1 +i alunecarea motorului este repre!entat, .n figura %"%
(igura "
#entru ma+inile de mare putere 0sute de GH1 , cu regim de func/ionare continu, , e)presia cuplului
electromagnetic relativ func/ie de alunecare este urm,toarea :
s
s
s
s
M
M
m
m
m
+
=
2
*lunecarea critic, s
m
corespun!,toare valorii ma)ime a cuplului este egal, cu raportul dintre
re!isten/a

2
R
+i reactan/a ramurii de sarcin, X :
X
R
s
m

=
2
#entru motoarele industriale u!uale alunecarea critic, are valori de ordinul s
m
= 5,5I-5," %
Cuplul ma)im este propor/ional cu p,tratul tensiunii de alimentare +i invers propor/ional cu
reactan/a ramurii de sarcin, a scemei ecivalente %
3aportul dintre cuplul ma)im +i cel nominal Mm$Mn , este denumit coeficient de supra.nc,rcare +i
are valori de ordinul 1,6 2 ",6 % Datorit, dependen/ei de p,tratul valorii tensiunii , cuplul ma)im
I
devine egal cu cel nominal la valori ale tensiunii sc,!ute la 5,I16 2 5,6"6 din tensiunea nominal, ,
ceea ce constituie un de!avanta4 al motorului asincron %
#entru valori mici ale alunec,rii s .n raport cu alunecarea critic, sm se apro)imea!, :

s
s
s
s
s
s
m m
m
+
,
.nc-t re!ult, o por/iune liniar, a caracteristicii cuplu-alunecare .n 4urul originii :
m m
s
s
M
M
2
,
c-nd
m
s
s
JJ 1 % #entru valorile mari ale raportului
m
s
s
se apro)imea!,
m
m
m
s
s
s
s
s
s
+
, re!ult-nd un
domeniu cu varia/ie iperbolic, a caracteristicii :
s
s
M
M
m
m
2
c-nd
s
s
m
KK 1%
6. C'r'%#r,+%,*' %!r'@,# A*!.(! B "#*'$,*> C
repre!entata .n figura 8% se ob/ine din caracteristica cuplu-alunecare .n urma substitu/iei alunec,rii s
.n func/ie de tura/ia rotorului :
(igura 8%
( ) ( ) s n s n = = = 1 1
2
A5
2
A5
1 1 2

&
1
1
n
n
s =
& unde
p
n

2
A5
2
A5
1 1
1
=

=
este tura/ia c-mpului .nv-rtitor 0 tura/ia de sincronism 1 %
Caracteristica cuplu-alunecare sau cea ecivalent, tura/ie 2 cuplu , are trei domenii
corespun!,toare unor regimuri distincte de func/ionare a ma+inii : motor
0 5 J s J 1 sau n
1
K n K 5 1 , generator 0 5 Ks sau n K n
1
1 +i fr-n, 0 s K 1 sau n J 5 1 %
Dac, se adopt, un sens de referin/, comun pentru tura/ii +i cupluri re!ult, puterea
electromagnetic, a motorului +i cea mecanic, a generatorului cu semnul plus 0 primite de ma+in, 1 ,
iar cea mecanic, a motorului +i cea electromagnetic, a generatorului cu semnul minus 0 generate de
ma+in, 1% In ca!ul func/ion,rii ca fr-n, , puterea electromagnetic, 0 M;
1
1 este po!itiv, ca la motor ,
iar cea mecanic, po!itiv, ca la generator % #uterile primite de fr-n, sunt transformate prin efect
Loule 2 7en! .n conductoarele rotorului precum +i prin frecare .n lag,re +i ventila/ie %
E
3egimul permanent de func/ionare 0 cu tura/ie constant, 1 al ma+inilor electrice se stabile+te
la ecilibrul cuplului electromagnetic cu cel mecanic %
Cuplul mecanic depinde .n general de tura/ie conform caracteristicii sale e)perimentale %
Caracteristicile de cuplu ale motoarelor asincrone se pot intersecta cu cele ale mecanismelor
antrenate 0 inclusiv cuplul datorat pierderilor prin frecarea rotorului 1 .ntr-un singur punct sau .n
dou, puncte 0 ca * +i C , figura 6 1
(igura 6%
'e arat, c, numai .n por/iunea 1*M a caracteristicii motorului re!ult, puncte de func/ionare stabile 0
pentru tipurile u!uale de caracteristici ale mecanismelor 1 % In adev,r , pentru puncte ca * , la un
impuls de varia/ie a alunec,rii , re!ult, cupluri dinamice ce restabilesc ecilibrul 0 cuplul accelerator
la sc,derea vite!ei +i cuplu de fr-nare la cre+terea vite!ei 1 pe c-nd .n 4urul punctului C cuplurile
dinamice ac/ionea!, .n sensul amplific,rii impulsului de varia/ie a vite!ei 0 cuplul accelerator la
cre+terea vite!ei +i cuplu de fr-nare la sc,derea vite!ei 1
*lunecarea nominal, a motoarelor asincrone repre!int, numai c-teva procente 0 1N - 6N 1
din vite!a de sincronism +i deci tura/ia se modific, .n mic, m,sur, la scimbarea sarcinii % De aceea
por/iunea stabil, a caracteristicii tura/ie 2 cuplu a motorului asincron apar/ine categoriei OdureP , sau
O rigideP a caracteristicii %
Cuplul de pornire este o m,rime caracteristic, important, pentru orice motor electric %
9vident valoarea sa trebuie s, o dep,+easc, pe aceea a cuplului mecanismului antrenat pentru ca
motorul s, poat, porni% 9)presia cuplului de pornire M# al motorului asincron se poate deduce prin
particulari!area e)presiei cuplului electromagnetic pentru valoarea alunec,rii la pornire , s=1 %
m
m
m
P
s
s
M
M
1
2
+
=

7a motoarele cu rotorul bobinat cuplul de pornire poate fi m,rit cu a4utorul reostatului de
pornire care modific, valoarea re!isten/ei ecivalente raportat, la stator , ceea ce constituie un
avanta4 pentru motoarele cu rotorul bobinat care pot fi deci folosite .n ac/ion,ri electrice care
necesit, cupluri mari de pornire %
Trebuie s, remarc,m faptul c, cuplul de pornire repre!int, doar 0 5,6-1 1 N din cuplul
nominal , spre deosebire de curen/ii de pornire , at-t cei statorici c-t +i cei rotorici cu valori de 0 6-
15 1 ori curentul nominal %3educerea valorilor curen/ilor de pornire +i cre+terea concomitent, a
cuplului de pornire ale motoarelor asincrone , necesit, mi4loace speciale 0 reostat de pornire la
motoarele cu rotorul bobinat 1 fie motoare de construc/ie special, 0 rotor cu bare .nalte sau cu dubl,
colivie 1 %
*. C'r'*%#r,+%,*' r'$2'"#$%!(!,
3andamentul unei ma+ini este raportul dintre puterea util, #u 0livrat, 1 +i puterea primit, #
1
:
P P
P
P
P
u
u u
+
= =
1

15
pierderile de putere
P
.n motorul asincron sunt : pierderi .n .nf,+ur,rile statorului 0 pierderi .n
cupru
1 Cu
P
1 dependente de p,tratul valorii efective a intensit,/ii curentului , pierderi .n fier 0 mai
ales .n mie!ul statorului 1
Fe
P
, care se datorea!, fenomenului de iestere!is +i curen/ilor
turbionari produ+i de flu)ul magnetic principal , practic independente de sarcin, ca +i pierderile
mecanice
m
P
datorite frec,rilor .n lag,re +i prin ventila/ie +i pierderi .n circuitele rotorului
2 Cu
P
%
#uterea electromagnetic, transmis, de c-mp de la stator la rotor este egal, cu diferen/a
dintre puterea primit, de stator +i pierderile .n cuprul +i fierul statorului :
1 1 1 2 Fe Cu
P P P P =
#uterea electromagnetic, primit, de rotor este transmis, .n ma4oritate mecanismului cuplat
la arbore ca putere util, +i par/ial transformat, .n c,ldur, 0 datorit, pierderilor .n conductoare +i prin
frec,ri mecanice 1 %
#ierderile .n fierul rotorului sunt negli4abile deoarece vite!a de rota/ie a c-mpului .nv-rtitor ,
.n regim normal , fa/, de rotor este foarte mic, :
2 2 2 Cu m Cu u
P P P P P P + = + + =
'uma
P P P
m u
= +
repre!int, puterea mecanic, a rotorului cuplat cu sarcina %
#ierderile mecanice +i .n fier sunt apro)imativ egale cu cele de la mersul .n gol , iar
pierderile .n cupru sunt egale cu cele de la .ncercarea .n scurtcircuit %
Caracteristica randamentului ca func/ie de puterea util, este repre!entat, .n figura A%
(igura A%
'e demonstrea!, c, # = #
2
01-s 1 care coroboraot, cu rela/ia de mai sus conduce la :
@#Cu
2
= s#
2
% #ierderile .n circuitele rotorului repre!int, frac/iune s din puterea
electromagnetic, #2 transmis, rotorului % #uterea mecanic, repre!int, frac/iunea 01-s1#2 %
#entru ob/inerea unui randament c-t mai bun alunecarea motorului trebuie s, fie c-t mai
mic, %
2. C'r'*%#r,+%,*,(# ")%)'r#()r *! r)%)'r# 2# *)$+%r!*@# +.#*,'(>
Motoarele cu rotorul bobinat +i inele sunt costisitoare, greu de .ntre/inut, iar cele cu colivie
normal, 0cu bare rotunde1 au la pornire cuplul mic +i curentul mare% De aceea, f,r, a modifica
statorul, se folosesc forme constructive de rotoare cu bare .nalte sau colivii duble care, la aceea+i
putere, au la pornire cuplu mare +i curent mic%
Coliviile rotoarelor se reali!ea!, prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din
crest,turi la inele frontale de scurtcircuit% Qn acest ultim ca! coliviile pot fi din aluminiu, cupru,
bron! sau alam,%
11
3. PORNIREA MOTOARELOR ASINCRON TRIFAZATE
#roblema pornirii motoarelor electrice .n general se refer, la :
asigurarea unei valori minime a cuplului electromagnetic de pornire care s, dep,+easc,
valoarea cuplului re!istent al mecanismului antrenat .nc-t pornirea s, fie relativ rapid,
limitarea curentului de pornire .nc-t s, nu fie dep,+it, valoarea ma)im, a curentului admis
de re/eaua electric,
limitarea .nc,l!irii motorului provocat, de pierderile de energie .n conductoare .n ca!ul
curen/ilor mari +i a duratei lungi de pornire
*legerea motorului +i a modului de pornire depinde de cuplul static re!istent M
r
al
mecanismului de antrenat +i de curentul de pornire admis pentru motor% Totodat,, pornirea trebuie
s, se fac, f,r, +ocuri periculoase pentru elementele transmisiei%
3.1. P)r$,r#' ")%)'r#()r *! r)%)r!( 6)6,$'%
Motoarele asincrone cu rotorul bobinat 0fig% F1 se pornesc cu a4utorul reostatului de pornire
simetric sau al bobinelor de reactan/, conectate .n circuitul rotoric 0fig% I1 %
Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de re!isten/e .n circuitul rotorului%
Qn general
M
.M
DB184E18FCM
$

pentru reducerea timpului de pornire% *v-nd re!isten/a 3
p
.n circuitul rotoric +i cupl-nd motorul la
re/ea, apare la s=1 0n=51 cuplul M
pM
care pune .n mi+care rotorul, punctul de func/ionare
deplas-ndu-se din * c,tre M% C-nd a4unge .n M, trece pe caracteristica urmatoare pana .n punctul C
+i procesul pornirii continu, p-n, c-nd punctul de func/ionare a4unge .n punctul R corespun!,tor
cuplului re!istent M
n
al mecanismului 0fig% E1%
Trebuie men/ionat c, valoarea curentului de pornire I
p
se poate reduce +i prin introducerea .n
circuitul rotoric a unui reactan/e )
p
, pentru s=1% Dar .n acest ca! scade cuplul de pornire M
p
, cuplul
critic M
GM
+i alunecarea critic, s
G
+i nu pre!int, avanta4e%
'C 6C
12
(igura F% Motor asincron cu inele: a 2 ansamblu& b 2 rotor%
M
3
1
2
3
(igura I% #ornirea +i reglarea tura/iei la motoare asincrone cu inele%
(igura E%Caracteristicile mecanice la pornirea$ reglarea tura/iei motoarelor asincrone cu inele, cu
reostat rotoric.
3.2. P)r$,r#' ")%)'r#()r *! r)%)r!( =$ *)(,-,#
In ca!ul pornirii motoarelor asincrone cu rotorul .n scurtcircuit se utili!ea!, :
a% pornirea prin conectare direct, la re/ea .n ca!urile .n care puterea nominal, a motorului este
mic, .n raport cu capacitatea de sarcin, a re/elei&
b% cu autotransformator sau cu comutator stea-triungi la tensiune redus,&
c% cu re!istoare sau bobine de reactan/, serie simetrice sau nesimetrice conectate .n circuitul
statoric
Componentele unui motor asincron curotorul in colivie sunt pre!entate in figura 15%
(igura 15% Componentele unui motor asincron cu rotor .n colivie
1"
M
0 1 2
M "
M r
+ 0 + 1 + 2
+
1
M . 0 M . 1 M . 2
M
B
U 1 V 1 G 1
G 2 U 2 V 2

S
S
B
M $
M . H +
+ $
1

a% Conectarea direct la re/ea, este utili!at, curent unde re/elele de alimentare +i mecanismele
antrenante permit acest lucru% 'T*' 1FA85-F5 stabile+te pentru motoarele cu puteri p-n, la 1"2BH
valorile I
p
=08TF,61I
n
, M
p
=01,2T2,21M
n
+i s=1,ET2,8% *ceste date depind de fiecare motor .n parte,
de putere +i tura/ie% #entru pornirea motorului conectat direct la re/ea se folosesc sceme de pornire
care includ aparate manuale sau contactoare 0fig%111%
(igura 11% #ornirea prin conectare direct, la re/ea: a - pornirea direct, cu a4utorul comutatorului
manual& b- pornirea direct, cu a4utorul contactoarelor
#ornirea stea-triungi se poate aplica la motoarele care au scoase cele +apte capete ale .nf,+ur,rii
statorice +i .n care pot func/iona .n triungi la tensiunea re/elei trifa!ate la care se va cupla% Deci, un
motor cu tensiunile de lucru 225- "I5D se poate porni stea- triungi numai la re/eaua de 225D% Qn
momentul pornirii, se conectea!, B
1
+i curentul de linie este: I
Up
=:
I1
$V
G
=:
1
$ " V
G
% Dac, pornirea se
face direct .n triungi, curentul de linie ar fi: I
dp
= " "I
p
= " 0:
1
$V
G
1="I
Up
, adic, de trei ori mai
mare dec-t la pornirea .n stea% Dar la pornirea .n stea, av-nd o reducere de tensiune :
1
=:
1 " ,
cuplul de pornire scade tot de trei ori +i motorul nu poate porni .n plin, sarcin,%Comutarea
cone)iunii statorice din stea .n triungi se reali!ea!, cu un comutator stea-triungi cu ac/ionare
manual, sau automat,, care reali!ea!,, a+a cum se vede .n figura 12, conectarea .n stea +i apoi .n
triungi a .nf,+ur,rilor statorice ale motorului asincron cu rotorul .n scurtcircuit sau bobinat%
Trecerea de la cone)iunea stea la cone)iunea triungi se face dup, un anumit timp +i ecivalea!,
cu trecerea de la o tensiune de alimentare redus,, la tensiunea nominal,% *cest procedeu de pornire
este folosit la motoare mici +i mi4locii +i este simplu +i ieftin%
(igura 12% #ornirea stea-triungi a motorului asincron trifa!at:
a- scema electric, de principiu& b- deplasarea punctului de func/ionare%
18
F
I
M
3
M
3
F
C
C
6 .
6 '
C
3educerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se face la motoarele mari
prin folosirea autotransformatoarelor cobor-toare cu una dou, trepte de tensiune%Dup, trecerea
pri!elor pe po!i/ia de tensiune minim, motorul porne+te cu tensiunea redus,% C-nd motorul a4unge
la tura/ia normal,, se trece treptat pe pri!ele de tensiune mai mare, +i .n final se alimentea!a motorul
la tensiunea re/elei% Datorit, costului ridicat al autotransformatorului, a volumului acestuia +i a
comple)it,/ii scemei, acest procedeu are utili!are limitat,%
16
1. NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII LA EXPLOATAREA
MOTOARELOR ELECTRICE
Indiferent de natura activitatii in orice proces de munca sunt implicate patru elemente care se
intersectea!a si influentea!a reciproc:e)ecutantul, sarcina de munca, mi4loacele de productie si mediul
de munca %
*ceste elemente constituie sistemul de munca, ce repre!inta sucesiunea in timp si spatiu a
activitatii con4ugate al e)ecutantului si mi4loacelor de productie%
#entru ca un proces de munca sa aiba loc se impune ca cele 8 elemente sa coe)iste in spatiu si
timp si sa intre in relati reciproce% Implicit procesul de munca se constituie intr-un spatiu in care se
produc accidente de munca si imbolnaviri profesionale, dar pentru a se a4unge la cau!ele producerii
acestea trebuie sa se stabileasca ce se intampla in interiorul sistemului de munca% 'e constata astfel ca
atat accidentele de munca cat si imbolnavirile profesionale sunt generate de disfunctiile sistemului de
munca, de dereglarile elementelor constitutive%
#revenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale repre!inta scopul final al activitatii de
protectie a muncii%
Daca accidentele de munca au cau!e subiective 0depind de factorul uman1 si se pot preveni prin
masuri organi!atorice si igienico- sanitare cele care au cau!e obiective 0nu depind de factorul uman1 se
previn in special prin masuri tenice: mi4loace de productie, mi4loace individuale de protectie%
Importanta primordiala in prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale o au masurile
generale de protectie si prevenire si doar in situatiile de e)ceptie, cand au fost epui!ate toate masurile
colective, dar pericolul a ramas, se impun ca necesitate masurile individuale de protectie %
#entru e)ploatarea fara pericol a instalatiilor electrice vor fi respectate procedeele si
tenologia preva!uta in instructiunile tenice %
M,surile tenice pentru reali!area unor lucr,ri la instala/iile electrice cu scoatere de sub tensiune
sunt:
'epararea electric, a instala/iei prin .ntreruperea tensiunii +i separarea vi!ibil, a instala/iei sau a
unor p,r/i din instala/ie la care urmea!,a se lucra +i blocarea .n po!i/ia descis a dispo!itivelor
de ac/ionare a separatoarelor prin care s- a f,cut separarea vi!ibil, +i montarea pl,cu/elor
averti!oare%
Identificarea pe ba!a scemelor electrice a instala/iei sau a p,r/ii din instala/ie .n care urmea!, a
se lucra%
Derificarea lipsei de tensiune urmat, imediat de legarea la p,m-nt +i .n scurtcircuit cu a4utorul
aparatelor portabile de masura a tensiunii sau cu a4utorul detectoarelor de tensiune%
Delimitarea material, a !onei de lucru, trebuie s, asigure prevenirea accident,rii membrilor
forma/iei de lucru dar +i a persoanelor care ar putea p,trunde accidental .n !ona de lucru%
M,suri organi!atorice de protec/ia muncii la e)ecutarea lucr,rilor .n instala/iile electrice cu scoatere
de sub tensiune, sunt urm,toarele:
*utori!a/ia de lucru, este emis, de c,tre emitent 0anga4ator1 pentru e)ecutarea unei singure
lucr,ri .ntr-o singur, instala/ie electric,% *dmiterea la lucru trebuie s, se fac, dup, reali!area
efectiv, a tuturor m,surilor tenice de protec/ia muncii% Qnceperea +i desf,+urarea lucr,rii
trebuie s, aib, loc dup, ce +eful de lucrare .mpreun, cu un membru al forma/iei de lucru
reali!ea!, !ona de lucru iar membrii forma/iei au fost instrui/i% 7a terminarea lucr,rii +eful de
lucrare trebuie s, asigure sr-ngerea sculelor, a meterialelor, e)ecutarea cur,/eniei +i demontarea
mi4loacelor de protec/ia muncii% *poi lucrarea se va preda admitentului la lucrare
0beneficiarului1, e)ecut-nd .mpreun, cu acesta probele func/ionale%
Instruc/iuni tenice interne de protec/ia muncii care se aprob, de conduc,torul unit,/ii% *ceste
1A
instruc/iuni vor con/ine categoria de lucr,ri ce se pot e)ecuta c-t +i lista cu personalul care are
dreptul s, le e)ecute%
4. ASIGURAREA CALITATII IN LUCRARILE DE EXPLOATARE A
MOTOARELOR ASINCRON TRIFAZATE
7ucr,rile de e)ploatare$ intretinere se vor e)ecuta in regim de asigurarea calit,/ii, standardul de
calitate aplicabil fiind '3 9C I'W E551 :2551sau XecivalentX%
Ca parte component, a modului in care se asigura calitatea lucrarilor e)ecutantul trebuie sa detina:
#lanul Calit,/ii +i #lanul de Control al Calit,/ii, de Derific,ri +i Qncerc,ri 0#%C%CD%I%1 dup,
standardul de calitate aplicabil lucr,rii +i de a-I supune spre aprobare beneficiarului
Qnainte de Qnceperea e)ecu/iei lucr,rii% e)ecutantul are obliga/ia de a intocmi +i transmite
beneficiarului graficul de e)ecu/ie +i rapoarte de progres 0stadiul de e)ecu/ie1%
9)ecutantul lucrarilor va permite responsabilului cu asigurarea calit,/ii al beneficiarului sau
repre!entantului de asigurarea calit,/ii al acestuia, s, aib, acela+i drepturi de acces la lucrarea
in e)ecu/ie ca +i responsabilul cu asigurarea calit,/ii propriu%
9)ecutantul are obliga/ia de a pre!enta responsabilului cu asigurarea calit,/ii al
beneficiarului sau repre!entantului de asigurarea calit,/ii al acestuia neconformit,/ile ap,rute Qn
e)ecu/ia produsului +i modul de solu/ionare a acestora%
9)ecutantul are obliga/ia de a convoca beneficiarul sau repre!entantul acestuia pentru a
participa la punctele de inspec/ie stabilite in #lanul Calit,/ii%
7ucrarile de asamblare, monta4, instalare, punere in functiune, specifice instalatiilor
electrice precum si a componentelor acestora se e)ecuta pe ba!a unui contract inceiat intre
beneficiar si e)ecutant, cuprin!and conditiile de e)ecutie%
9)ecutantul este obligat sa controle!e, atat la sosirea in atelier $la locul de amplasare cat si la
monta4 $ instalare, toate materialele, ecipamentele si aparatele din punct de vedere al concordantei
cu proiectul, al prevederilor standardelor sau normelor interne ale producatorilor, precum si din
punctul de vedere al starii si integritatii% Toate materialele, aparatele si ecipamentele trebuie sa fie
insotite de documente care sa ateste calitatea si caracteristicile:
certificat de calitate&
certificat de conformitate&
certificat de garantie&
cartea tenica a componentelor, aparatelor etc%
Documentele insotitoare ale materialelor si ecipamentelor din import trebuie sa fie traduse
in limba romana si sa fie insotite de certificat de conformitate% *ceste documente se predau
e)ecutantului la e)ecutia lucrarilor si beneficiarului la receptie%
In ane)a lucrarii sunt pre!entate documentele intocmite de firmele e)ecutante pentru beneficiari$ clienti%
1F
1I
5. CONCLUZII SI OBSERVATII
Motoarele asincron trifa!ate formea!, cea mai mare categorie de consumatori de energie
electric, din sistemul energetic, fiind utili!ate .n toate domeniile de activitate: ma+ini-unelte
0strunguri, rabote!e, fre!e, poli!oare, ma+ini de g,urit, fer,straie mecanice etc%1, poduri rulante,
macarale, pompe, ventilatoare etc%
#-n, de cur-nd, motoarele asincrone erau utili!ate ca motoare de antrenare .n ac/ion,rile cu
tura/ie constant,& prin de!voltarea electronicii de putere, ac/ion,rile reglabile cu motoare asincrone
au c,p,tat o e)tindere remarcabil,, datorit, fiabilit,/ii lor net superioare, .n compara/ie cu motoarele
de curent continuu%
7a pornirea si reglarea vite!ei motorului asincron trifa!at cu inele prin modificarea re!isten/ei
circuitului rotoric, nu se modific, cuplul ma)im, .ns, se modific, alunecarea ma)im,% 3eglarea
vite!ei prin reostat produce pierderile suplimentare de putere, care mic+orea!, randamentul% Din
acest motiv, reglarea vite!ei cu reostat se face c-nd se cere reducerea tura/iei cu cel mult 15 2 25N&
o reducere mai mare a tura/iei se admite numai dac, func/ionarea cu tura/ie redus, durea!, un timp
scurt% #ornirea motoarelor este recomandat s, se efectue!e la un cuplu c-t mai mare si prin alegerea
corespun!,toare a valorii reostatului de pornire, se poate porni un motor ciar la cuplul ma)im pe
care .l poate de!volta acesta% 7a sf-r+itul perioadei de pornire, reostatul trebuie scurtcircuitat, dac,
nu se efectuea!, +i reglarea vite!ei prin aceea+i metod, altfel, reostatul proiectat s, func/ione!e un
timp scurt, se va deteriora +i, .n plus, randamentul ac/ion,rii va fi mult diminuat%
7a pornirea motoarelor cu rotorul .n scurtcircuit accesul la bornele rotorice nu mai este posibil%
De aceea, la aceste motoare, metodele de pornire sunt concentrate pe circuitul statoric, iar rotorului i
se aduc modific,ri constructive care vi!ea!, .mbun,t,/irea performan/elor la pornire 0cre+terea
cuplului +i mic+orarea curentului absorbit1%
Modific,rile constau .n:
fie ad-ncirea crest,turilor rotorice +i reali!area coliviei din 6'r# =$'(%#
fie reali!area unei *)(,-,, 2!6(#: una de pornire 2 spre .ntrefier +i alta de func/ionare 2 spre a)ul
rotoric
Colivia de pornire este parcurs, de curent un timp scurt, c-t durea!, pornirea, +i pentru a mic+ora
curentul de pornire se e)ecut, din materiale cu re!istivitate mare 0alam,1% Colivia de func/ionare se
e)ecut, din cupru%
Metoda pornirii Y- D poate fi utili!at, +i la motoarele cu inele, dac, bobina4ul statoric permite
acest lucru%
1E
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin Yi/,, Ma+ini electrice, 9d Matri) 3om, Mucure+ti, 2556&
2. C,stase Micir, Ma+ini, aparate, ac/ion,ri +i automati!,ri, 9d% Matri) 3om, Mucure+ti, 255F&
3. Corme specifice de securitatea muncii, MM#'(, 1EE6-2555&
25
ANEXA
1. Desen de ansamblu motor asincron&
2. Certificat de calitate &
3. Certificat de garantie &
1. #roces verbal de primire- receptie
21
D#+#$ 2# '$+'"6(! ")%)r '+,$*r)$
22
Cr% %%T'ector%T, Muc #3WD:' : Motor electric asincron
Tel:TTTTTTTT%
Mobil:TTTTTTT
CERIFICAT DE GARANTIE

Inceiat a!i ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ intreZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
*dministrator unitate si d-ul 0na1ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
'tr%ZZZZZZZZZZZZZZZZZCr%ZZZZZZbl%ZZZZZZsc%ZZZZZapt%ZZZZZsectZZZ
7ocalitateZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ%
Cu oca!ia receptiei lucrarii efectuate la ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
s-a constatat ca obictul functionea!a normal si nu sunt obiectii referitoare la lucrare%
Clientul a fost informat asupra modului de utili!are si este multumit de lucrare%
Termenul de garantie pentru manopera este deZZZZZZZZluni in conditii de
functionare normala de la data eliberarii obiectului%
Daloarea lucrarii e)ecutate 0atat piese cat si manopera1, este de ZZZZZZ
Depanator, 7oc stampila Meneficiar,
2"
CERTIFICAT DE GARANTIE SI CALITATE
Cr%serie aparatZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ%
(elul aparatuluiZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ%
*paratul a fost verificat conform normelor in viguare si corespunde conditiilor de calitate
prescrise% Dupa restrictie solocitati efectuarea probei de functionare si securitate electrica%
Termenul de garantie este de "- A respectiv 12 luni in functie de aparat, de lucrare si numai
pentru defectul remediat%
Yarantia este asigurata de unitatea '%C% %%%%%%%%%%%%%%%%%'%3%7% care a efctuat reparatia%
Conditii de garantie :
1%Yarantia se aplica numai daca factura 0bonul de casa1si acest certificat ne sunt pre!entate
impreuna cu aparatul reclamat%
2. *paratul nu beneficia!a de garantie in urmatoarele situatii :
nu au fost respectate instructiunile de tansport, manipulare, instalare si utili!are prescrisa%
a suportat interventii 0reparatii1 din partea unor persoane neautori!ate de firma noastra%
3. #erioada de garantie se prelungeste cu timpul scurs intre data reclamatiei si efectuarea reparatiei%

D I R E C T O R.
28
PROCES VERBAL DE RECEPTIEJ PRIMIREJ PREDAREJ
PUNERE IN FUNCTIUNE
Inceiat asta!i,ZZZZZZZZZZZZZZ, la sediul societatii
comercialeZZZZZZZZZZZZ
'%*% cu oca!ia punerii in functiune a instalatiei tip ZZZZZZZZZZZZZZZZ%
#*3TICI#*CTI :
9X9C:T*CT '%C%ZZZZZZZZZZZZZZZ'%3%7 % Dir%ZZZZZZZZZZZZZZZ%
M9C9(ICI*3 '%C%ZZZZZZZZZZZZZZZZZ'%*%
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
'-au constatat urmatoarele:
- ecipamentele ce compun instalatia frigorifica,montate pe teren, corespund din punct de
vedere cantitativ si calitativ cu cele din Contract%
- instalatia frigorifica montata functionea!a corect,avand preva!ute ecipamentele de
protectie necesare &
DupaZZZZZZZZZore de functionare,instalatia frigorifica a reali!at temperatura deZZZZZ[C &
- s-a procedat la instruirea personalului ce va reali!a e)ploatarea instalatiei in persoana D-
uluiZZZZZZZZZZZZZ 3evi!ia tenica periodica este necesara si in perioada
de garantie a instalatiei frigorifice
Termenul de garantie este de 12 luni de la data punerii in functiune%
#re!entul #roces verbal s-a inceiat in trei e)emplare

9X9C:T*CT, M9C9(ICI*3
'%CZZZZZZZZZZ'37 '%CZZZZZZZZZZ'%*

26
RAPORT SERVICE
Data:ZZZZ$ZZZZZ$ZZZZ
'ervice reali!at deZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ'%3%7
Denumire produs:ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ Y*3*CTI9
KKKKKKKKKKKKKKKKKKKK #W'TY*3*CTI9
Cr%sesi!are:ZZZZZ&Data sesi!ariiZZZ$ZZZ$ZZZ&Cr%certificat garantieZZZZZZ
Dan!atorZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZData cumparariiZZZZZZZZZZZZZZZ
Cume client:ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ&TelefonZZZZZZZZZZZZZZZZ
*dresa:ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ&WrasZZZZZZZZZZZZZZZZZ
Defectiunea reclamata&ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
Diagnostic tenician:ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
3aport tenic de interventie:ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
D9DIV D9 ICT93D9CTI9 1\=ZZZZZZZZZZZ7ei
*%#iese de scimb si materiale

Cr%
Denumire piese
scimb
Cantitate% #ret fara TD*

1

2

"

8
*%ZZZZZZZZZZ\ZZZZZZZZZZlei
Total pret #%'0fara TD*1 :
M%Manopera M%ZZZZZZZZZZZ\ZZZZZZZZZZlei
Constatare0fara TD*1 :---------------\
Tarif0fara TD*1 :----------------------\
Total pret manopera :-----------------\
C%Deplasarea in afara localitatii C%ZZZZZZZZZZZ\ZZZZZZZZZZlei
Cr GmZZZZZZZZZZZ) ZZZZZZZ\$Gm=ZZZZZZ\
Total pret deplasare :ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
D%total de plata fara TD* 0*]M]C1: D%ZZZZZZZZZZZ\ZZZZZZZZZZlei
*ceasta valoare se trece pe factura in coloana 8 ^^^^^
C7I9CT T9RCICI*CZZZZZZZZZZZZZZZ
'emnatura ZZZZZZZZZZZZZZZ 'emnatura si stampila ZZZZZZZZZZZZZZZ
2A
:nitatea %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 'eria Cr%
Cr%ord%reg%com$an%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Codul fiscalTTTTTTT%%%%
'ediul:TTTTT%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Contul%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Ludetul%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

B)$ 2# *)"'$2' Nr. EEEEEEEE.
D,$ 2'%' 2# EEEEEEEEEEE..
Client TTTTTTTTT 'tr% TTTTTTT%%%%%%%%% Cr% %%%%% Ml% TT%%
9t% T% 'ect%$Ludet TTTTT 7ocalitateaTTTTTTT%
Codul Wbiectul$
optiunea
Tarif$ Tarif
07ei1
Materiale 0 ale unitatii sau ale clientului1
reper Denumire
material
Cr Mon #ret unitar valoare
Total = I TTTTT%
Total = II TTTTT
Total = I ] II TTT%%
T%D%*% = TTTTT%
Total Manopera :
Total general :TTTTTTT% Citanta Cr%: TTTTTT%% Din : TTTTTT%
Incasat in avans : TTTTTTTT%%
3est de plata : TTTTTTTTTT
Termen de e)ecutie : TTTTTTT%
:nitatea:TTTTTT% 9)ecuta lucrari de reparatii la
'trada:TTTTTTT instalatii si utila4e electromecanice
2F