Subiectele Anatomie Cap si Gat

Rezolvari
1. Osificarea de membran a craniului
Osificarea de membrana (endoconjunctiva)
Caracterizeaza formarea oaselor boltii craniene, a unor oase ale fetei, a corpului claviculei,
realizeaza cresterea in grosime a oaselor lungi pe seama periostului si reparatia osoasa in caz de
fracture. Se desfasoara in membrane conjunctive in trei faze
!. "aza proteica
#ncepe in jurul unor centre de osificare din membrana conjunctiva, prin multiplicarea unui grup de
celule conjunctive care se transforma in osteoblaste$ acestea produc oseina care ajunge sa le
inconjoare complet
%. "aza minerala
Consta in impregnarea oseinei cu saruri fosfo&calcice (fosfat tricalcic) formandu&se substanta
osoasa$ osteoblastele inconjurate de oseina isi pierd capacitatea secretorie si se transforma in
osteocite$ prin fuzionarea tuturor centrelor de osificare se formeaza osul primar, nediferentiat.
'. "aza de remaniere
Consta in modelarea si adaptarea osului primar la functiile pe care urmeaza sa le indeplineasca$
osteocitele se inmultesc si se unesc, formand osteoclastele care distrug substanta osoasa
2. Osificarea endocondral a craniului
Osificarea de cartilaj (endocondrala)
Caracterizeaza osificarea vertebrelor, oaselor membrelor sau a celor care formeaza baza craniului
Se realizeaza in ' faze
!. "aza de distrugere a cartilajului
#ncepe prin inmultirea celulelor cartilaginoase care se (ipertrofiaza si se distrug$ distrug si
substantele fundamentale din jurul lor formand cavitati neregulate in care patrund muguri de tesut
conjunctivo&vascular din pericondru (membrana care acopera cartiajul si care se va transforma in
periost
%. "aza de osificare
Celulele tesutului conjunctivo&vascular care a invadat cartilajul devin osteoblaste care secreta
oseina
'. "aza de remaniere
Se caracterizeaza prin fenomene de osteogeneza secundara , in care, prin osteoliza se formeaza
osul functional
Oasele, odata formate, cresc in lungime si grosime.
Cresterea in lungime caracterizeaza oasele lungi si se realizeaza pe seama cartilajelor de
crestere aflate la limita dintre diafiza si epifiza. )le asigura formarea de tesut osos nou spre
diafiza.
Cresterea in grosime este caracteristica tuturor oaselor si se realizeaza pe seama periostului
(zona interna a periostului produce osteoblaste ce se adauga la tesutul osos vec(i, osul
ingrosandu&se).
3. Condrificarea
*rocesul de condrificare +ncepe +n s,pt,m-na a .&a numai +n regiunea bazei craniului,
oasele fe/ei 0i bol/ii (calvaria) fiind oase de membran,.
Condrocraniul prezint, dou, segmente
a) segmentul cordal & ce include partea rostral, a cozii dorsale (notocordului), fiind mai vec(i
filogenetic (paleocraniul),
b) segmentul precordal & situat anterior +n prelungirea segmentului cordal, este mai nou
filogenetic (neocraniul).
Segmentul cordal prezint, la r-ndul s,u dou, p,r/i
& o parte segmentat, & situat, posterior, formeaz, regiunea occipital,,
& o parte nesegmentat, & situat, anterior 0i lateral, formeaz, regiunea otic,.
4. Dezvoltarea viscerocraniului
)lementul caracteristic al dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor
faringiene(bran(iale). Aceste arcuri apar in S1&S2 de dezvoltare si contribuie la aspectul
caracteristic al embrionului.
Aceste arcuri faringiene sunt masele mezenc(imatoase care apar in regiunea viitorului gat si sunt
separate de o serie de fante sau santuri faringiene3bran(iale.
4ezvoltarea viscerocraniului
A. )tapa de inmugurire
5. )tapa de coalescenta
C. )tapa de compartimentare
A. )tapa de inmugurire
6a sfarsitul S1, in zona centrala a fetei, se formeaza stomodeumul(gura primitiva) in jurul careia
apar cinci muguri faciali formati tin tesut mezenc(imatos derivat din crestele neurale.
*rimul arc faringian delimiteaza inferior stomodeumul. Acest arc este format dintr&o portiune
dorsala care este procesul ma7ilar si una ventrala 8 procesul mandibular. *rocesele vor da
nastere mugurilor ma7ilar, respectiv mandibular. Astfel stomodeumul va fi delimitat lateral de
mugurii ma7ilari iar inferior de mugurii mandibulari. 9uguriele fronto&nazal care se formeaza prin
proliferarea tesutului mezenc(imatos situat inaintea veziculelor cerebrale. Acesta delimiteaza
superior stomodeumul. 6ateral de mugurele fronto&nazal se formeaza, sub influenta inductiva a
portiunii ventrale a prozencefalului, doua ingrosari locale ale ectodermului de suprafata 8
placodele nazale(olfactive).
#n S2 placodele nazale invagineaza si formeaza santurile nazale(olfactive). Apoi tesutul de fiecare
parte a santului prolifereaza rapid, ia aspectul unor creste si formeaza mugurii nazali. Cei situati
de partea e7terna vor fi mugurii nazali e7terni, cei situati de partea interna a santului vor forma
mugurii nazali interni.
5. )tapa de coalescenta
#n aceasta etapa mugurii se dezvolta si fuzioneaza.
#n urmatoarele doua saptamani mugurii ma7ilari continua sa creasca. )i se dezvolta si spre
medial comprimand mugurii nazali mediali catre linia mediana. Astfel spatiul dintre mugurele nazal
medial si mugurele ma7ilar dispare treptat iar cei doi mugri fuzioneaza . Asadar la formarea buzei
superioare contribuie cei doi muguri nazali mediali si cei doi muguri ma7ilari.
9ugurii ma7ilari si cei nazali laterali sunt separati initial printr&o depresine adanca numita sant
nazo&lacrimal. Superior acest sant pleaca de la ung(iul intern al placodelor optice. )ctodermul
care acopera acest sant formeaza un cordon epitelial compact care se desprinde de restul
ectodermului. Acest cordon dobandeste lumen si formeaza ductul nazo&lacrimal. #n portiunea
superiorar acest duct se largeste si formeaza sacul lacrimal. 4upa desprinderea cordonului, cei
doi muguri(ma7ilari si nazal lacrimal) vor fuziona, formeaza asa numitul proces globos care se va
uni cu segmentul interma7ilar. Apoi mugurii ma7ilari vor forma obrajii si oasele ma7ilare.
9ugurii mandibulari se unesc lateral de cei ma7ilari limitand astfel desc(iderea laterala a cavitatii
bucale. Apoi mugurii mandibulari cresc, se unesc pe linia mediana, si vor forma buza inferioara si
mandibula.
6a formarea nasului contribuie cinci muguri mugurele frontal care da nastere priamidei nazale,
mugurii nazali mediali care fuzioneaza si formeaza radacina si dosul nasului, mugurii nazali
laterali care vor forma aripile nasului.
segmentul interma7ilar
Ca urmare a dezvoltarii mugurilor ma7ilari catre medial, cei doi muguri nazali mediali fuzioneaza
nu numai la suprafata dar si in profunzime. *rin unirea lor se formeaza segmentul interma7ilar.
Acest segment este format din ' componente
componenta labiala, din care se formeaza filtrumul buzei superioare
componenta a osului ma7ilar, unde se vor dezvolta cei patru incisivi superiori
componenta palatina, din care se formeaza palatul primar(de forma triung(iulara)
Segmentul interma7ilar se continua cu portiunea rostrala a septului nazal care se formeaza din
mugurele frontal.
C. )tapa de compartimentare
)tapa consta in separarea cavitatii bucale de cavitatea nazala si in terminarea compartimentarii
celor doua fose nazale.
Compartimentare 8 orizontala si verticala
#nceputul compartimentarii orizontale se realizeaza prin procesul interma7ilar care formeaza
paltul primar iar desavarsirea compartimentarii se datoreaza palatului secundar.
palatul secundar
& se formeaza din lamele palatine. Acestea sunt doua procese aplatizate ale mugurilor ma7ilari.)le
apar in S:. #nitial au un traiect oblic descendent de fiecare parte a limbii. #n S. lamele palatine se
deplaseaza ascendent, ajung in pozitie orizontala, deasupra limbii, fuzioneaza si vor forma palatul
secundar. #n partea anterioara lamele fuzioneaza cu palatul primar iar la limita dintre acestea se
formeaza gaura incisiva.
#n ce lamele palatine fuzioneaza fosele nazale se formeaza prin dezvoltarea septului nazal si
care in final se va uni cu suprafata superioara a palatului secundar.
Cavitatile nazale
#n S: santurile nazale se adancesc, pe de o parte datorita dezvoltarii mugurilor nazali , pe de alta
parte datorita patrunderii lor in mezenc(imul subjacent. #nitial, depresinile nazale sunt separate de
cavitatea orala primitiva prin membrana oro&nazala. 4upa disparitia acesteia cavitatea nazala
comunica cu cea orala prin doua orificii nou formate 8 coanele primtiive.
Coanele sunt situate de&o parte si de alta a liniei mediene si imediat posterio palatului primar.
;lterior, dupa formarea palatuli secundar si continuarea dezvoltarii cavitatii nazale primitive,
coanele definitive se localizeaza la jonctiunea dintre cavitatea nazala si faringe.
Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor diverticuli ai peretelui nazal lateral care se
e7tind in oasele ma7ilar, etmoid, frontal si sfenoid. Aceste sinusuri ating dezvoltarea ma7ima la
pubertate si contribuie la aspectul defintiv al regiunii faciale.
4intii
4intii apar in urma interactiunii epiteliilor mezenc(imale dintre epiteliul cavitatii orale si
mezenc(imul subjacent derivat din celulele crestei neurale.
#n S: stratul bazal al invelisului epitelial formeaza o structura numita lamina dentara situata de&a
lungul ma7ilarului si mandibulei. 4in lamina dentara iau nastere mugurii dentari. 4in acesti muguri
se formeaza primordiile componentelor ectodermice ale dintilor(smaltul). Smaltul(produs de
ameloblast) este situat pe un stat gros de dentina produs de odontoblast. #ar cementul este
produs de cementoblaste localizate in jurul radacinii dentare.
*rimii deciduali(de lapte) apar la :&%1 luni dupa nastere iar dintii definitivi(care inlocuisc pe cei
deciduali) se formeaza in luna a treia de viata intrauterina si raman inactivi pana in jurul varstei de
: ani.
Concluzie
9ugurele frontal dezvolta piramida nazala, portiunea rostrala a septului nazal(spina nazala a
frontalului)
9ugurii nazali interni dezvolta radacina si dosul nasului, lama perpendiculara a etmoidului si
vomerul, partea mijlocie a buzei superioare(filtrumul)
9ugurii nazali e7terni dezvolta partea laterala a piramidei nazale(aripa nasului), oasele lacrimale,
masele laterale ale etmoidului
9ugurii ma7ilari dezvolta partile laterale ale buzei superioare, cea mai mare parte a obrazului,
solzul temporaliului, malarul, apofiza zigomatica, ma7ilarul superior si palatinul
9ugurii mandibulari dezvolta mandibula, buza inferioara, partile moi din partea inferioara a fetei,
musc(ii masticatori.
5.Arcurile faringiene, an!urile faringiene" #rezentare general
Aparatul faringian este un sistem comple7, care particip, ladezvoltarea viscerocraniului, a fe/ei,
acavit,/ilor oral, 0i nazal,, precum 0i ldezvoltarea limbii, a laringelui 0i a faringelui.
<ot din aparatul faringian se dezvolt, urec(ea 0i unele glande endocrine.
Aparatul faringian cuprinde +ntregul teritoriu situat +n jurul intestinului primitiv cefalic, p-n,
lastructurile superficiale 0i datorit, asem,n,rilor custadiul comparabil al embrionului de pe0te se
mainume0te 0i aparat bran(ial.
+n S1 +n perioada tubului neural (*eriodus tubi neuralis), +ncepe formarea arcurilor faringiene sau
bran(iale, care se vor dezvolta 0i apoi vor regresa +n perioadele urm,toare.
=n aceast, perioad, se formeaz, primele dou, arcuribran(iale, +ntre care se formeaz, primul 0an/
bran(ial.<ot acum primul arc bran(ial se divide +n proeminebn/a ma7ilar, 0i proeminen/a
mandibular,, +ntre care se diferen/iaz, o depresiune numit, stomodeum, +n profunzimea c,ruia se
afl, membrana orofaringian,. =n urm,toarea perioad,, cea faringian, ini/ial, apar 0i celelalte
arcuri faringiene ( ###&># ) precum 0i0an/urile faringiene (##&#> ).
Se formeaz, 0ase arcuri bran(iale 0i numai patru0an/uri bran(iale.
Acest lucru +nseamn, c, dezvoltarea ultimelordou, arcuri bran(iale este incomplet, 0i acestea
dispar +nainte de a se separa complet.
$. Arcul faringian %. Derivatele anatomice ale arcului %
faringian
*rimul arc faringian 4in partea dorsal, a primului arc faringian (procesul ma7ilar) care see7tinde
anterior sub regiunea orbitar,, se formeaz, prin osificare #ntr membranoas, partea scuamoas, a
osului temporal, ma7ila si osulzigomatic. 9ezenc(imul p,r/ii ventrale a primului arc faringian
(procesul mandibular se condenseaz, +n juru cartilajului 9ec?el 0i prin osificare membranoas,
formeaz, mandibula (:&. s,pt,m-ni). Aceasta nu se formeaz, +n +ntregime prin osificare
intramembranoas,, centri de osificare endocondral, fiind prezen/i la nivelul liniei mediane 0i a
condilului. #ni/ial, mandibula este mai proeminent, fa/, de ma7il, (prognatism), apoi rata de
cre0tere este mai mic,, +n partea controlat, deactivitatea muscular, prenatal,. "a/a este mic, +n
compara/ie cu neurocraniul datorit, lipsei de pneumatizare a sinusurilor paranazale 0i a
dimensiunilor mici ale oaselor, +nspecial a mandibulei. Odat, cu apari/ia din/ilor 0i dezvoltarea
sinusurilor, fa/a cap,t, aspectul uman caracteristic.
4in primordiul muscular al arcului faringian # se dezvolt, urm,torii mu0c(i
mu0c(ii masticatori (9m. masticatorii), p-ntecele anterior al mu0c(iului digastric (>enter anterior
musculi digastrici), m. tensor al timpanului (9. tensor t@mpani)
0i m. tensor al v,lului palatin (9. tensor veli palatini).
Arcul aortic (Arcus aorticus primus & #) are o dezvoltare precoce 0i oinvolu/ie rapid,. *articip, la
formarea viitoarelor arterelor ma7ilare, precum 0i la formarea arterelor carotide e7terne. Aervul
arcului # este nervul trigemen(A. trigeminus >), care intr, +ncomponen/a primului arc cu ramurile
sale nervii ma7ilar 0i mandibular.
"ace e7cep/ie nervul oftalmic, care nu intr, +n componen/a arcului #. 9u0c(ii care deriv, din arcul
faringian # sunt inerva/i de nervul mandibular.
&.Arcul faringian %%. Derivatele anatomice ale arcului %% faringian.
Arcul faringian ## (Arcus secundus ##) sau arcul (ioidian particip, mai ales la formarea zonei
submandibulare.
Arcul faringian ## prezint, o e7pansiunenumit, capacul (ioidian (*lica opercularis3 Operculum
(@oideum) , care acoper, 0an/urile faringiene ##&#> care r,m-n subforma unei cavit,/i neregulate
numit, sinus cervical (Sinus cervicalis), care +ns, va regresa rapid. 6ipsa regresiei sinusului
cervical duce launele anomalii.
Cartilajul arcului ## al lui Reic(ert
&sc,ri/a (Stapes)
& procesul stiloid al osului temporal
& ligamentul stilo(ioidian cornul mic al osului (ioid ,
& partea superioar, a corpului osului (ioid
4in primordiul muscular al arculuifaringian ##
&mu0c(ii faciali
& mu0c(ii auriculari p-ntecele posterior al mu0c(iului digastric (>enter posterior musculi
digastrici),
& mu0c(iul stilo(ioid (9. st@lo(@oideus),
& mu0c(iul sc,ri/ei
Aervul arcului ## este nervul facial (A. facialis >##),care inerveaz, to/i mu0c(ii deriva/i din arcul
(ioidian.
'.Arcul faringian %%%. Derivatele anatomice ale arcului %%% faringian.
&cornul mare al osului (ioid (Cornu major ossis (@oidei),
& partea inferioar, a corpului osului (ioid (Corpus inferius ossis (@oidei).
*rimordiul muscular al arcului ### va da na0tere numai mu0c(iului stilofaringian
(9.st@lop(ar@ngeus).
Aervul arcului ### este nervul glosofaringian.
B.Arcul faringian %(. Derivatele anatomice ale arcului %( faringian.
Arcurile faringiene #>&># Cartilajele arcurilor #> (mai ales) 0i > formeaz,
& cartilajul epiglotei (Cartilago epiglottica) 0i
& cartilajul tiroid (Cartilago t(@roidea),
Cartilajul arcului ># particip, la formarea
& cartilajelor aritenoide (Cartilagines ar@tenoidae)
& cartilajului cricoid (Cartilago cricoidea)
*rimordiile musculare ale arcului #> 0i >#
& vor da na0tere mu0c(ilor laringelui (9m.lar@ngeales)0i mu0c(ilor inerva/i de nervul accesorC#
(mu0c(ii faringelui, ai palatului, mu0c(iisternocleidomastoidian 0i trapez).
#nerva/ia mu0c(ilor deriva/i din arcurilefaringiene #> 0i >#
&este asigurat, de nervul vag (A. vagus C) 0i nervul accesor (A. accesorius C#).
!D.Derivatele #ungilor faringiene
sunt depresiuni, care separ, +n interior, spre intestinul primitiv, arcurile faringiene.
se dezvolt, la nivelul pre&enteronului (*re& enteron), adic, a primului segment +n sens
craniocaudal al intestinului primitiv, particip-ndla formarea faringelui primitiv (*(ar@n7 primitivus).
se dezvolt, cinci pungi faringiene.
*unga faringian, # (Saccus primus #) corespunde cu 0an/ul faringian #, din care se formeaz,
conductul auditiv e7tern 0i de care este separat, prin membrana faringian, # (care va deveni
membran, timpanic,).
4in prima pung, faringian, se formeaz,
&recesul tubotimpanic (Recessus tubot@mpanicus) situat profund, spre membrana faringian, #. 6a
acest nivel se va forma
& cavitatea timpanic, (Cavitas t@mpanica) 0i antrul mastoidian (Antrum mastoideum).
& tuba auditiv, (<uba auditoria3auditiva) se formeaz, superficial spre faringele primitiv. Asigur,
comunicarea dintre cavitatea timpanic, 0i faringe.
*unga faringian, ## (Saccus secundus ##) este situat, sub arcul faringian al ##&lea. =n jurul ei se
dezvolt, din mezodermul arcurilor ## 0i ### amigdala palatin, (<onsilla palatina).
4iferen/ierea /esutului limfoid al amigdalei palatinese face dup, S%D. 4in punga faringian, ## va
r,m-ne fosa supratonsilar, ("ossa supratonsillaris).
*unga faringian, ### (Saccus tertius ###)ini/ial +0i m,re0te dimensiunile, maiales prin alungire
paralel, cu a7ul faringelui, rezult-nd o cavitate carecomunic, cu faringele primitiv printr&un canal
+ngust, canal care apoi se obstrueaz, complet. Aceast, cavitate alungit, prezint, dou, p,r/i
&partea dorsal, (*ars dorsalis) din care se va dezvolta primordiile glandelor paratiroide inferioare
(Gemma parat(@roidea inferior3caudalis),
& partea ventral, (*ars ventralis) din care se va dezvolta primordiul timic major.
!!.Derivatele an!urilor faringiene
Se dezvolt, numai patru 0an/uri +ntre S1&2.
Singurul 0an/ care contribuie la stucturile adultului este primul, celelalte trei form-nd sinusul
cervical, o cavitate neregulat,format, prin confluarea celor trei 0an/uri 0i acoperirea lor cu un
EcapacE provenind din arcul faringian al ##&lea. Sinusul cervical
regreseaz, rapid.
Fan/ul faringian # (Sulcus p(ar@ngealis primus #) separ, arcurile faringiene # 0i ##. 4in acest 0an/ se
va forma conductul auditiv e7tern
9embrana faringian, # (9embrana p(ar@ngealis prima #) separ,
0an/ul faringian # de punga faringian, #. )ste singura care se formeaz, 0i va persista sub forma
membranei timpanice (9embrana t@mpanica).
!%.Anomalii de dezvoltare craniofaciale
9alformatiile fetei se pot imparti in
& malformatii congenitale comple7e, care intereseaza atat structurile faciale, cat si alte teritorii ale
corpului$
& despicaturile congenitale, care se prezinta sub forma unor fante ce despart anormal strcturile
fetei$
9A6"OR9A<##6) COAG)A#<A6) CO9*6)C)
Sunt localizate atat la nivelul fetei, cat si la nivelul altor regiuni ale corpului, inclusiv ale
neurocraniului si e7tremitatilor. Acestor malformatii li s&a atribuit fie o cauza ereditara genetica, fie
cauze embriopatic epigenetice, ca agresiuni infectioase, to7ice, sau traumatice in primele luni de
sarcina, fie defecte mezenc(imale de tipul displaziilor ce ar afecta structurile cranio&faciale.
5OA6A CRO;GOA , S#A4RO9;6 A*)R< , S#A4RO9;6 *#)RR)&RO5#A, AGAA<#A
9AA4#5;6ARA, 4#SOS<OGA C6)#4OCRAA#AAA, 4#SOS<OGA 9AA4#5;6O"AC#A6A,
H)9#A<RO"#A "AC#A6A *ROGR)S#>A, 4)S*#CA<;R## COAG)A#<A6) A6) ")<)#.
9alforma/iile fe/ei sunt rare c-nd nu le cuprindem pe cele legate de buza superioar, 0i palat.
Sunt nominalizate urm,toarele anomalii, uneleincompatibile cu via/a cum suntlipsa fe/ei
(Aprosopia). 9alforma/iile fe/ei care pot fi +nt-lnite sunt despic,turile faciale
(Sc(istoprosopia), care de regul, sunt asociate cu defectele palatului.
Cea mai cunoscut, malforma/ia a fe/ei este fisura facial, oblic, ("issura facialis obliIua),care este
un defect de +nc(idere a proeminen/ei ma7ilare cu ceanazal, lateral,.
!'.Dezvoltarea fe!ei
4ezvoltarea fetei sapt 1JK. muguri faciali ecto&&mezodermici
"aza de inmugurire S1"aza de inmugurire
"aza de coalescenta S ."aza de coalescenta
"ata capata o forma umanoida +n S !D
*roeminentia fronto&&nasalis impar, situat +naintea veziculelor cerebrale si deasupra
stomodeumului &&processus nasalis medianusprocessus nasalis medianus&&proeminentia nasalis
medialis(inf proeminentia nasalis medialis(inf procesul globos) &&proeminentia nasalis lateralis.
*rimul arc bran(ial se bifurca &&proeminentia ma7illaris (superior, lateral, lateralde stomodeum)
&&proeminentia mandibullaris(inferior de stomodeum). =ntre cei doi muguri ma7ilari se interpune o
masa ectomasa ecto&&mezodermica romboidala,denumita segment interma7ilar sau piesa
interma7ilara. *lacoda nasalis +ngrosare ectodermica +npartea inferioara a mugurilor nazali,
+nconjurata de mugurele nazal medial si lateral, +n S 2 devine fovea nasalis.
*lacoda lentis, ectodermica devine fovea lentis, apare superolentis, apare supero&&lateral +ntre
mugurelelateral +ntre mugurelefrontal, nazal lateral si mugurele ma7ilar$frontal, nazal lateral si
mugurele ma7ilar$inferior de aceasta se afla sulcusinferior de aceasta se afla sulcusnazo
ma7illaris nazoma7illaris.
!1.)ormarea cavit!ii bucale
Cavitatea oral, (Cavitas oris)se formeaz, +n S1 +ntre proeminen/ele frontonazal, 0i proemine/ele
provenite din arcul faringian # (ma7ilar, 0i mandibular,).Cavitatea oral, este separat, scurt timp
de intestinul faringian prin membrana orafaringian, (9embrana orop(ar@ngealis).
9embrana orofaringian, degenereaz, lasf-r0itul S1. 6a nivelul cavit,/ii orale se dezvolt,, prin
invaginarea ectodermului, sacul (ipofizar (Saccus (@pop(@sialis) sau punga lui Rat(?e . 4in
aceast, pung, se va forma adeno(ipofiza. *alatul dur se formeaz, din apofiza palatin,
median, , proces impar, care separ, primitiv cavitatea nazal, de cea oral,. Acesta formeaz,
prema7ila (*rema7illa)sau Eosul incisivE 0i particip, +mpreun, cu procesele palatine laterale 0i cu
septul nazal secundar la formarea orificiului incisiv ("oramen incisivum).
apofiza palatin, lateral, (*rocessus palatinus lateralis), perec(e, se formeaz, din proeminen/ele
ma7ilare. ;nirea apofizelor palatine laterale se face +n sens anteroposterior 0i duce la formarea
palatului propriu(*alatum proprium). *rocesul de formare a palatului dur se desf,0oar,
concomitent cu formarea limbii 0i a cavit,/ii orale.
!2.)ormarea foselor nazale. Dezvoltarea sinusurilor #aranazale
*iramida nazal, se formeaz, din proeminen/a frontonazal,, mai e7act astfel
& dosul nasului din procesul nazal median,
& aripile nasului din proeminen/a nazal, lateral,,
Cavitatea nazal, se formeaz, din placa nazal, (*lacoda nasalis),care prezint, o zon, distinct, ce
formaz, placa olfactiv, #ni/ial cavitatea nazal,, format, prin invaginarea pl,cii nazale, nu
comunic, cu cavitatea oral, primitiv,..
cele dou, cavit,/i, care ajung s, fie separate numai de
membrana oronazal, (9embrana oronasalis).
Gona superficial, care separ, cavitatea nazal, de cea oral, formeaz,
regiunea prema7ilar, (Regio prema7illaris).
Aceast, regiune situat, superficial de membrana oronazal, va da na0tere palatului primar sau
prema7ilei (*rema7illa3 *alatum primarium).
*alatul primar constituie totodat, 0i septul nazal primar (Septum nasale primarium) 0i
delimiteaz, cele dou, desc(ideri nazal anterioare (Apertura nazalis anterior).
9embrana oronazal, are o via/, scurt,, ea este mai +nt-i perforat, 0i apoi dispare realiz-nd
comunicarea dintre cavitatea nazal, 0i cea oral, 0i totodat, desc(iderea nazal, posterioar, sau
coana primitiv,
(Apertura nasalis posterior3 C(oana primitiva).
Septul nazal secund (Septum nasale secundum) sau definitiv se formeaz, din proeminen/a
nazal, medial, 0i are o dezvoltare de sus +n jos sub forma apofizei tectoseptale (*rocessus
tectoseptalis).
Aceast, apofiz, se va uni cu apofizele palatine ale ma7ilei sau palatul secund (*rocessus
palatalis3*alatum secundum).
"ormarea septului nazal secund duce 0i la definitivarea comunic,rii posterioare a cavit,/ii nazale.
1$.Dezvoltarea limbii
+ncepe +n S1 la nivelul intestinului faringian,+n Eari mezobran(ial,E.
6a dezvoltarea primordiilor linguale (*riomordia lingualia), particip, arcurile faringiene #,(##), ### 0i
#>.
Reamintim c, arcul # este acoperit de ectoderm, iar celelalte de endoderm. *rima forma/iune din
care se va dezvolta limba este
mugurele lingual mijlociu (Gemma lingualis media), care apare anterior, +n mijlocul arcului
faringian #, imedia tanterior de viitorul canal orb.#mediat dup, acest mugure, apar de o parte 0i de
alta tuberculii linguali distali (<uberculum linguale distale).Cei trei muguri linguali cresc spre
anterior prin proliferarea mezenc(imului primului arc faringian.Cei doi tuberculi distali vor cre0te
mult mai accentuat, vor ingloba mugurele mijlociu 0i vor forma %3'anterioare ale limbii, p-n, la
0an/ul terminal (Sulcus terminalis). <reimea posterioar, a limbii se formeaz, din dou,
proeminen/ecopula (Copula) o proeminen/, anterioar, a arcului faringian ##,situat, imediat
postrior de orificiul orb, care are o evolu/ie scurt,,fiind rapid inglobat, de proeminen/a
inferioar,.tuberculul lingual pro7imal (<uberculum linguale pro7imale)situat median, anterior, la
nivelul arcului faringian ###. <uberculul lingual pro7imal cre0te rapid, inglobeaz, copula 0i se une0te
cu tuberculii linguali distali la nivelul 0an/ului terminal.<ot pe peretele anterior al arcurilor faringiene
### 0i #>, median se mai afl, o proeminen/, numit, eminen/a (ipobran(ial, ()minentia
(@pobranc(ialis),care are rol at-t +n dezvoltarea limbii,c-t mai ales +n dezvoltarea epiglotei.
!.. Dezvoltarea glandei tiroide
Glanda tiroid, (Glandula t(@roidea ) se dezvolt, din diverticolu tiroidian (4iverticulum
t(@roideum),care apare la nivelul faringelui
primitiv, +n interiorul arcurilor faringiene, +n zona numita Eariamezobran(ial,E.
4ezvoltarea tiroidei este st-ns legat, de dezvoltarea limbii.
4iverticolul tiroidian ap,rut la nivelul limbii str,bate un traiect relativ lung, de la limb, 0i p-n, la
locul definitiv. <raiectul pe care se deplaseaz, primordiul tiroidian se nume0te canal tiroglosal
(4uctus t(@roglossalis). Cap,tul lingual al acestui canal, care se obstrueaz, va forma gaura oarb,
("oramen caecum).
!K.Dezvoltarea din!ilor
4intele uman are origine embrionarL dublL ectodermicL si mezodermicL. Sc(ematic,dupL Sc(our
si 9assler, fiecare organ dentar parcurge trei perioade distincte
!. Cresterea proliferativL
%. Calcifierea
'. )ruptia
)tapele sunt diferite pentru dinMii temporari si dinMii permanenMi, iar +n cadrul fiecLreia din cele
douL categorii, diferite pentru fiecare entitate morfologicL.
4ezvoltarea dintilor incluz-nd si erupMia lor se +ntinde pe o perioadL foarte lungL de timp,
cuprinsL +ntre a :&a sLptLm-nL de viaML intrauterinL si !K&%1 de ani.
!. )tapa de proliferare este definitL de o multiplicare celularL rapidL si inegalL, +ncep-nd cu a :&a
sLptLm-nL de viaML intrauterinL. )a +ncepe prin proliferarea stratului bazal al stomodeumului +n
mezenc(imul subiacent al primului arc
bran(ial si duce la formarea lamei dentare primare +n formL de potcoavL$ c-te una pentru fiecare
ma7ilar . =n cea de a !:&a sLptLm-nL de viaML intrauterinL, dintr&o prelungire distalL a lamei
dentare primare, se formeazL mugurele primului molar permanent.
%. Calcifierea 9atricea organicL a smaltului si dentinei este transformatL +n smalM si dentinL prin
impregnarea, depunerea de substanMe anorganice. #niMierea calcefierii se face la nivelul dentinei,
urmatL de cea a smalMului, depunerea fLc-ndu&se ritmic si succesiv. 9omentul nasterii este
marcat +n Mesuturile dure ale caninului, molarilor temporari si primului molar permanent de o
pauzL importantL denumitL linia neonatalL a lui Orban.
'. )ruptia )rupMia dentarL reprezintL migrarea dinMilor din zona osoasL, +n care s&au format
coroanele acestora, +n cavitatea bucalL, p-nL la atingerea planului ocluzal. Se desfLsoarL +n trei
etape
8 etapa preeruptivL$
8 etapa prefuncMionalL$
8 etapa functionalL.
1*.+ru#!ia dentar
=ncepe la v-rsta de : ani, cu primul molar inferior, locul de erupMie al acestuia afl-ndu&se +napoia
molarului % de lapte. 4e la aceastL v-rstL si p-nL la !! ani, copilul va avea dinti aparMin-nd celor
douL dentiMii (dentitia mi7tL).
<ot +n jurul v-rstei de : ani va erupe Ni molarul ! superior, aceNti doi dinMi stabilind rapoarte de
contact ocluzal, realiz-nd prima +nLlMare a ocluziei, folosind totodatL ca referintL +n aprecierea
poziMiei dinMilor pe cele douL arcade (c(eia de ocluzie a lui Angle). 6a . ani erupe incisivul central
inferior, concomitent cu acesta apLr-nd pe arcadL si incisivul central superior. 4upL apro7imativ
un an erupe Ni incisivul lateral, prioritate av-nd incisivul inferior.
=n continuare, dupL datele clasice, e7istL diferenMe de erupMie +ntre dinMii arcadei ma7ilare si a
celei mandibulare. 6a ma7ilarul superior, primul premolar erupe la B ani, la !D ani cel de al doilea
premolar, iar la !! ani erupe caninul. AceastL ordine de erupMie are consecinMe importante pentru
activitatea medicului stomatolog. *rin erupMia devansatL a premolarilor, e7istL pericolul de a se
ocupa spaMiul necesar caninului, iar acesta neav-nd loc, ocupL o poziMie +n afara arcadei
(ectopie), d-nd copilului un aspect fizionomic neplLcut si necesit-nd un tratament special de
O+ndreptareP (ortodontic).
C-nd spaMiul este ocupat complet, caninul erupe anormal, iar alteori nici nu
erupe, rLm-n-nd inclus +n grosimea procesului alveolar al ma7ilarului.
6a mandibulL, +n jurul v-rstei de B ani erupe caninul, urm-nd ca la !D si !! ani sL erupL succesiv
premolarul unu si premolarul doi. 6a !% ani, at-t la ma7ilar c-t si la mandibulL erupe molarul doi.
4atoritL v-rstei la care erup acesti molari li s&a dat denumirea de Omolari de !% aniP.=n condiMiile
pierderii molarului
de : ani, molarul de !% ani capLtL o valoare restaurativL, (proteticL) deosebit de mare.
2,.Anomalii de dezvoltare dentar
9odificLrile structurilor dentare se pot prezenta ca modificLri de dimensiune, de formL, de
structurL si de numLr. =n perioada prenatalL pot interveni numai unele boli foarte grave, cum sunt
sifilisul congenital si rubeola prenatalL +n primele douL luni de sarcinL, care intercepteazL geneza
dintilor temporari si anume aproape +n totalitate pe cea a incisivilor si partial pe cea a molarilor
si caninilor, precum si debutul formLrii mugurilor dentari ai dintilor permanenti.
4upL nastere, factorii etiologici incriminati +n ordinea frecventei sunt
!. Ra(itismul si dispepsiile frecvente +n primul an de viaML influenMeazL mineralizarea pLrtii
coronare a molarilor ! definitivi, frontalilor inferiori, a incisivilor centrali superiori si caninilor
superiori si inferiori.
%. 5olile infectocontagioase, +n special cele +nsoMite de e7antem, pot tulbura mineralizarea dintilor
permanenti atunci c+nd intervin p-nL la v-rsta de ' ani si sunt grave si +ndelungate.
'. <ulburarea funcMiei glandelor endocrine, +n mod special (ipoactivitatea paratiroidelor, +nsoMitL
de tetanie, poate interveni +ntre : luni si % ani si poate perturba mineralizarea dintilor din aceastL
perioadL.
21.Dezvoltarea tonsilelor
<OAS#6)6) *A6A<#A) numite +n mod curent +n clinic, amigdale sunt organe limfoide cu rol de
ap,rare a organismului. <onsilele palatine 0i&au luat numele dup, asem,narea lor cu un s-mbure
de piersic,. Au forma unui ovoid turtit, orientat oblic de sus +n jos 0i dinainte +napoi av-nd culoarea
ro0iatic,.
6a adult o tonsil, normal, m,soar, 1 cm lungime, !,2 cm l,/ime 0i ! cm grosime. Cea mai mare
dezvoltare o are copilul, la v-rsta de 2&: ani, dup, care regreseaz, treptat. <onsila palatin, am
vazut ca se g,se0te situat, +n fosa tonsilar,, limitat, +ntre arcul palatoglos 0i cel palato faringian.
*roiectat, la suprafa/, ea r,spunde cu apro7ima/ie ung(iului mandibulei. 6a acest nivel e7ist, un
punct dureros +n tonsilite. <onsila are dou, fe/e, dou, margini 0i dou, e7tremit,/ii. "a/a medial,
(intern,) prive0te spre vestibulul faringian, este u0or conve7,, neregulat, pres,rat, cu un numar
variabil (!D&'D) de mici depresiuni, fosetele tonsilare care reprezint, desc(iderile criptelor
tonsilare. =n unele st,ri patologice ele pot fi pline cu puroi. "a/a lateral, (e7tern,) este +n raport cu
faringele. 6a acest nivel peretele faringelui este format de mu0c(iul tonsiloglos, tunica fibroas, a
faringelui 0i mu0c(iul constrictor superior care +0i implete0te fibrele cu ale mu0c(iului stilo
faringian.
22.Dezvoltarea glandelor salivare
23.Osul frontal
Osul frontal este un os neperec(e, asezat +n partea anterioara a cutiei craniene. # se pot distinge
mai multe portiuni
Solzul este partea verticala a osului frontal$ el formeaza fruntea. *e fata anterioara a solzului se
afla proeminente numite tuberculi frontali sau eminente frontale.
Sub tuberculii frontali, deasupra orbitelor, sunt doua proeminente arcuate, care poarta denumirea
de arcuri spr-ncrenare sau arcade orbitale$ +ntre ele, pe linia mediana, se afla glabela, o suprafata
osoasa care prezinta pe linia mediana o sutura dintata, sutura metopica$ la unele cranii adulte
aceasta sutura lipseste, dar e7ista +n timpul dezvoltarii.
Arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul
zigomatic. 9arginile interne ale arcadelor spr-ncenoase si glabela se prelungesc +n jos prin
portiunea nazala a frontalului. Aceasta prezinta o scobitura numita incizura nazala si se termina
ascutita, spina nazala a frontalului sau spina frontala. *e fiecare arcada orbitala, spre e7tremitatea
interna, se observa o scobitura numita incizura supraorbitala$ +n unele cazuri se prezinta ca un
orificiu supraorbital. 9arginea posterioara a apofizei zigomatice se continua +n sus si +napoi cu o
creasta, creasta laterala a frontalului.
9arginea fiecarei arcade orbitale se continua posterior cu o lama triung(iulara, apofiza orbitala
sau lama orbitala, care formeaza o parte din peretele superior al orbitei$ +ntre marginile mediale
ale celor doua apofize orbitale ram-ne un spatiu, incizura etmoidala, vizibila pe fata orbitala a
osului frontal. *e marginile incizurii etmoidale sunt niste scobituri mici, numite celule etmoidale$
ele reprezinta continuarea sinusurilor etmoidale. *e fata interna a frontalului, pe linia mediana, se
afla un sant, santul sagital, care, +n partea anterioara, se continua cu creasta frontala. 9arginea
posterioara a frontalului este crestata si se articuleaza cu oasele parietale.
=n osul frontal, +n regiunea de la baza nasului, +napoia incizurii nazale, sunt doua cavitati
neregulate, sinusurile frontale. "iecare sinus frontal comunica cu cavitatea nazala printr&un canal
frontonazal, care se desc(ide +n meatul mijlociu.
24.Osul occi#ital
Osul occipital & fata e7ocraniana
Osul occipital este un os neperec(e asezat +n partea posterioara a cutiei craniene. )l este format
din partea bazala sau corpul osului occipital, doua parti laterale si solzul occipitalului.
Aceste parti sunt grupate +n jurul unui orificiu & marea gaura occipitala & prin care se face
comunicarea +ntre cutia craniana si canalul vertebral.
*artea bazala sau corpul occipitalului este situata anterior fata de marea gaura occipitala, pe linia
mediana, si are forma apro7imativ cuboida. "ata sa anterioara se articuleaza cu corpul
sfenoidului. "ata superioara, de forma aproape patrulatera, este neteda si +nclinata dinainte
+napoi$ ea este scobita +n forma unui sant larg antero&posterior si sustine bulbul ra(idian si puntea.
"ata inferioara, tot de forma patrulatera, este rugoasa si are pe linia mediana, aproape de marea
gaura occipitala, o proeminenta & tuberculul faringian & servind pentru insertia aponevrozei
faringiene. "etele laterale se articuleaza cu oasele temporale.
*artile laterale sau partile condiliene sunt asezate pe laturile gaurii occipitale. )le sunt doua
masive osoase de forma neregulata. *e fata inferioara a fiecarei parti laterale se gaseste o
apofiza ovala, numita condil occipital. Cei doi condili occipitali au suprafete de articulare pentru
cavitatile articulare ale primei vertebre cervicale (atlas). =n dreptul marginii anterioare a condilului,
partea laterala este strabatuta de un canal & canalul condilian anterior & prin care trece nervul
(ipoglos. *rin fetele lor laterale, partile laterale se articuleaza cu oasele temporale.
Solzul occipitalului este asezat posterior fata de marea gaura occipitala si este partea cea mai
dezvoltata si cea mai subtire a osului occipital.
"ata e7terna a solzului este conve7a. *e linia ei mediana e7ista o ridicatura care se numeste
protuberanta occipitala e7terna. )a se continua +n jos, pe linia mediana, cu o creasta, care se
numeste creasta occipitala e7terna, si merge p-na la marea gaura occipitala. <ot din protuberanta
occipitala e7terna porneste lateral, la dreapta si la st-nga, o linie curba, linia nucala superioara$
apro7imativ la mijlocul crestei mai este o alta linie curba, linia nucala inferioara. *artea din fata
e7terna a solzului, care se gaseste deasupra liniei curbe superioare, este neteda si se numeste
planum occipitale, iar partea care se gaseste sub aceasta linie este rugoasa si se numeste
planum nucale$ pe aceasta din urma se insera unii musc(i ai cefei.
"ata interna este concava si corespunde suprafetei encefalului. =n mijlocul ei se gaseste
protuberanta occipitala interna. 4e la ea porneste +n jos, pe linia mediana, creasta occipitala
interna, care se bifurca pe marginile gaurii occipitale. 4e la protuberanta occipitala interna
porneste +n sus, pe linia mediana, un sant, santul sagital (longitudinal) superior. 6ateral, porneste
din protuberanta un sant, santul (lateral) transversal. Creasta si santurile amintite determina pe
fata interna a occipitalului patru scobituri numite fose$ cele care se gasesc deasupra santului
transversal au forma aproape triung(iulara si adapostesc lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,
de aceea se numesc fose cerebrale, iar cele asezate sub santul transversal au forma apro7imativ
patrulatera si adapostesc emisferele cerebeloase si poarta denumirea de fose cerebeloase.
9arginile solzului, de la partile laterale p-na la santul transvers, se articuleaza cu oasele
temporale, iar marginile dinaintea acestui sant se articuleaza cu oasele parietale.
25.Osul sfenoidal. Cor#ul sfenoidal. -rocesele #terigoidiene
Osul sfenoid & "ata superioara
Osul sfenoid este un os neperec(e. )l se gaseste +n partea centrala a bazei craniului. *rivit pe
fata inferioara, are forma unui fluture. )l este format din urmatoarele parti corpul, aripile mici,
aripile mari si apofizele pterigoide.
Corpul sfenoidului este partea centrala care se sudeaza anterior cu frontalul si etmoidul, iar
posterior cu occipitalul. *e fata superioara a corpului se afla o scobitura transversala, care poarta
denumirea de saua turceasca. =n fundul acesteia este o gropita, gropita (ipofizara, +n care este
adapostita glanda (ipofiza. 9arginea anterioara a seii turcesti este formata dintr&un tubercul numit
tuberculul seii. *e fiecare latura a tuberculului seii este o apofiza, apofiza clinoida anterioara.
*osterior, saua este marginita de o ridicatura lamelara, numita lama patrulatera. *e fiecare latura,
lama patrulatera prezinta ung(iuri supero&laterale, denumite apofize clinoide posterioare. 6ama
patrulatera se continua, posterior, cu o suprafata +nclinata, care se articuleaza cu corpul
occipitalului. =naintea tuberculului seii se observa un sant transversal, santul optic sau santul
c(iasmatic. 6a fiecare e7tremitate a santului optic se gaseste un orificiu, numit orificiul optic$ prin
cele doua orificii intra +n craniu nervii optici, care, +n santul optic (santul c(iasmatic), se
+ncruciseaza, form-nd c(iasma optica. *ortiunea de pe fata superioara, aflata +naintea santului
optic, poarta numele de jugul sfenoidului si se articuleaza cu etmoidul. =n corpul sfenoidului sunt
sapate doua cavitati & sinusurile sfenoidale & care se desc(id +n cavitatea nazala prin orificii situate
+n meaturile superioare.
Apofizele pterigoide ale sfenoidului sunt doua apofize care pornesc de pe fata inferioara a
corpului, din dreptul bazei aripilor, si se +ndreapta vertical +n jos. "iecare apofiza pterigoida este
formata din doua lame sau aripi lama interna si lama e7terna$ +ntre ele ram-ne un spatiu care se
numeste incizura pterigoidiana. 5aza apofizei pterigoide este strabatuta de canalul pterigoidian.
Apofiza pterigoida serveste la insertia musc(ilor pterigoidieni.
*e fata inferioara a corpului sfenoidului e7ista o creasta mediana care se termina anterior printr&o
spina cu forma triung(iulara & ciocul sfenoiduluiQ
2$.Osul sfenoidal. Ari#ile mari. Ari#ile mici.
Aripile mici ale sfenoidului sunt doua lame osoase de forma triung(iulara, care pornesc de pe
partile anterioare ale marginilor fetei superioare a corpului. 5aza este fi7ata pe corpul sfenoidului,
iar v-rful este +ndreptat +n sus si +nainte. 5aza fiecarei aripi mici corespunde e7tremitatii santului
optic si +nc(ide orificiul optic. ;ng(iul medial posterior al aripii mici corespunde tuberculului seii
turcesti si formeaza apofiza clinoida anterioara. *rin marginile anterioare se articuleaza cu
frontalul si cu etmoidul. Aripile mici contribuie la formareaperetelui superior al orbitei.
Aripile mari ale sfenoidului reprezinta doua apofize mari, care pornesc de pe fetele laterale ale
corpului, +ndrept-ndu&se +nainte si +n sus. )le au o forma apro7imativ piramidala, prezent-nd trei
fete fata posterioara sau cerebrala este concava +n sus si formeaza o parte din baza craniului$
fata anterioara sau orbitala are o forma patrulatera si formeaza o parte din peretele e7tern al
orbitei$ fata e7terna sau temporala are o forma neregulata si formeaza peretele cutiei craniene
dintre frontal si temporal. 6a baza aripii mari se gasesc mai multe orificii, dintre care amintim pe
cel anterior, gaura rotunda, prin care trece nervul ma7ilar superior, si pe cel posterior, gaura ovala,
prin care trece nervul mandibular. =ntre marginea posterioara a aripii mici si marginea anterioara a
aripii mari se afla fisura orbitala superioara, prin care se face legatura cu orbita.
2&..olzul tem#oralului
Solzul temporalului este partea cea mai subtire si cea mai mare a osului temporal. )l este asezat
la partea superioara a temporalului si are forma aproape semicirculara.
"ata e7terna este conve7a si corespunde t-mplei. 4in partea inferioara porneste, anterior, o
apofiza lamelara, apofiza zigomatica a temporalului, care se articuleaza cu osul zigomatic si pe
care se insera unii musc(i masticatori. 5aza apofizei zigomatice are forma triung(iulara si este
formata din doua radacini radacina anterioara si radacina posterioara. =ntre aceste radacini, fata
inferioara a bazei este scobita si formeaza o cavitate, cavitatea glenoida a temporalului, care se
articuleaza cu condilul mandibulei. Radacina anterioara formeaza o proeminenta +naintea cavitatii
glenoide, condilul temporalului sau tuberculul articular, care contribuie la articularea mandibulei.
>-rful apofizei zigomatice este dintat si se articuleaza cu apofiza temporala a osului zigomatic,
form-nd arcada zigomatica.
"ata interna este concava si prezinta santuri pentru vasele sanguine si impresiuni ale
circumvolutiunilor cerebrale.
9arginile solzului sunt subtiate si se articuleaza (sutura scuamoasa) cu aripa mare a sfenoidului si
cu parietalul.
2'..tanca tem#oralului
*artea petromastoidiana este formata din st-nca temporalului si din partea mastoidiana.
St-nca temporalului sau piramida este portiunea cea mai groasa a temporalului si are forma de
piramida triung(iulara. >-rful ei este orientat anterior si medial, iar baza este orientata posterior si
lateral, unindu&se cu partea mastoidiana. Are o fata anterioara, o fata posterioara si o fata
inferioara. *e fata anterioara, aproape de v-rf, e7ista o mica scobitura pentru ganglionul Gasser
(ganglionul nervului trigemen). *e fata posterioara, aproape de mijloc, se gaseste orificiul
conductului auditiv intern, prin care trec nervii cranieni, iar pe l-nga el, spre e7terior, un orificiu +n
forma de fanta care duce +n apeductul vestibulului, canal care adosteste conductul endolimfatic.
"ata inferioara formeaza o parte din baza craniului si pe ea se insera musc(i. =n st-nca
temporalului sunt sapate cavitati si canale care formeaza labirintul osos al urec(ii interne.
2*./a0iar
9a7ilarul & fata antero&laterala
9a7ilarul este cel mai dezvoltat dintre oasele fi7e ale fetei. )ste un os perec(e asezat +n partea
centrala a fetei. "orma acestui os este foarte neregulata si este alcatuita din corp si patru apofize.
Corpul ma7ilarului are forma neregulata si prezinta patru fete
"ata anterioara sau e7terna prezinta +n dreptul primilor patru dinti niste creste verticale$ cea din
dreptul caninului este +nalta si +napoia v-rfului ei se afla o gropita, fosa canina. 4easupra ei,
aproape de marginea superioara a corpului, e7ista un orificiu, orificiul infraorbital, care este
capatul e7tern al canalului cu acelasi nume, prin care trece artera infraorbitala si nervul
infraorbital.
"ata posterioara este situata +napoia apofizei zigomatice. =n mijlocul ei se gasesc orificiile
canalelor dentare ale unor dinti superiori.
"ata superioara sau orbitala se prezinta ca o lama triung(iulara neteda care formeaza o parte din
peretele inferior al orbitei.
"ata interna sau nazala are la partea inferioara o suprafata de articulare cu osul ma7ilar opus.
=napoia acesteia porneste apofiza palatina, deasupra careia fata interna a ma7ilarului formeaza
peretele meatului nazal inferior.
=n corpul ma7ilarului este o cavitate, sinusul ma7ilar, care se desc(ide prin doua orificii mici +n
meatul nazal mijlociu.
Cele patru apofize ale ma7ilarului sunt
Apofiza zigomatica se desprinde de pe partea superioara a limitei dintre fetele anterioara si
posterioara ale corpului, articul-ndu&se cu osul zigomatic.
Apofiza frontala sau ascendenta se articuleaza prin v-rful ei cu osul frontal, iar prin muc(ea ei
anterioara cu osul nazal. )a contribuie la formarea peretelui intern al orbitei si a peretelui lateral
superior al cavitatii nazale. Sub muc(ea anterioara a apofizei frontale, muc(ea corpului
ma7ilarului formeaza o scobitura, incizura nazala. *e fata laterala a apofizei frontale se afla o
creasta verticala, creasta lacrimala, +napoia careia este un sant vertical, santul lacrimal al
frontalului.
Apofiza alveolara reprezinta marginea inferioara a corpului. )a are opt scobituri numite alveole
dentare, +n care sunt adapostite radacinile dintilor superiori.
Apofiza palatina se prezinta ca o lama orizontala care, unindu&se cu apofiza palatina opusa,
constituie partea anterioara a palatului dur, a carui fata inferioara formeaza plafonul cavitatii
bucale (cerul gurii), iar fata superioara formeaza podeaua cavitatii nazale.
Cele doua oase ma7ilare, sudate +ntre ele, formeaza partea centrala a craniului visceral.
3,./andibula
9andibula sau ma7ilarul inferior este un os neperec(e si singurul os mobil din sc(eletul capului.
Se gaseste la partea inferioara a fetei si este formata din corp si doua ramuri.
Corpul mandibulei are forma de potcoava, cu conve7itatea orientata anterior$ e7tremitatile
posterioare se continua cu ramurile mandibulei. )l prezinta o fata anterioara si o fata posterioara.
"ata anterioara sau e7terna are pe linia mediana o creasta putin proeminenta, simfiza mentoniera,
care se termina la partea inferioara printr&o proeminenta triung(iulara, cu baza +n jos, numita
protoberanta mentoniera. >-rfurile bazei sunt marcate prin c-te un tubercul mentonier. 4e la
tuberculul mentonier porneste, +n sus si +napoi, o creasta, linia oblica e7terna. 4easupra liniei
oblice e7terne, +n dreptul premolarilor, se afla un orificiu, orificiul mentonier, care comunica cu
canalul mandibular, canal prin care trec vasele si nervii pentru dintii inferiori.
"ata posterioara sau interna prezinta pe linia mediana doua ridicaturi mici, care poarta denumirea
de apofizele geni sau spinele mentoniere. 4e la apofizele geni porneste, +n fiecare parte, o
creasta care merge +n sus si +napoi, linia oblica interna sau linia milo(ioidiana. Sub e7tremitatea
anterioara a liniei milo(ioidiene e7ista o scobitura, foseta digastrica, pentru insertia musc(iului
digastric$ deasupra liniei milo(ioidiene, +n dreptul fosetei digastrice, este o scobitura mai mare,
foseta sublinguala, +n care este adapostita glanda salivara sublinguala. Sub linia oblica interna,
spre e7tremitatea posterioara, e7ista o alta scobitura, foseta submandibulara, +n care este
adapostita glanda salivara submandibulara. Sub e7tremitatea posterioara a liniei oblice se
gaseste capatul inferior al santului milo(ioidian, care se continua de pe ramura pe corp. 9arginea
superioara a corpului mandibulei se numeste marginea (apofiza) alveolara si poarta !: alveole
dentare pentru dintii inferiori.
Ramurile mandibulei. "iecare ramura se prezinta ca o lama aproape patrulatera fi7ata pe
marginea posterioara a corpului mandibulei, cu directie verticala, putin +nclinata dinainte +napoi.
"ata e7terna este rugoasa la partea inferioara si neteda la partea superioara. *e fata interna, la
partea superioara, se afla un orificiu, orificiul mandibular, prin care trec nervii si vasele dentare. 4e
pe marginea inferioara a orificiului mandibular porneste +n jos santul milo(ioidian, care se termina
pe corpul mandibulei, la e7tremitatea posterioara a liniei oblice interne. Coltul infero&posterior al
ramurii este rotunjit si formeaza ung(iul mandibulei. 9arginea superioara a mandibulei prezinta o
scobitura pronuntata, incizura mandibulara, care este marginita, anterior, de apofiza coronoida, iar
posterior, de apofiza articulara.
Apofiza coronoida se prezinta ca o lama triung(iulara, cu v-rful +ndreptat +n sus si +nainte, iar baza
ei reprezinta coltul supero&anterior al ramurii mandibulei. *e apofiza coronoida se insera musc(iul
temporal.
Apofiza articulara sau apofiza condiliana este subtire la baza (g-tul madibulei) si mai +ngrosata la
v-rf (condilul mandibulei). Condilul se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului temporal.
=n interiorul ramurii si corpul mandibulei se gaseste canalul dentar sau canalul mandibular care
+ncepe la orificiul mandibular si se termina la orificiul mentonier. =n acest canal patrund vasele si
nervii care ajung la dinti.
31.-alatinul
Osul palatin este un os perec(e asezat +napoia marginii posterioare a apofizei palatine a
ma7ilarului. )l este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta lama orizontala si lama
verticala.
6ama orzontala are forma apro7imativ patrulatera. 9arginea ei laterala se articuleaza cu marginea
inferioara a lamei verticale, iar marginea mediala se articuleaza cu lama orizontala opusa si
formeaza partea posterioara a palatului dur. "ata ei superioara formeaza o parte din podeaua
cavitatii nazale, iar fata inferioara formeaza partea posterioara a boltii cavitatii bucale.
6ama verticala are forma patrulatera neregulata si este perpendiculara pe lama orizontala. )a
formeaza o parte din peretele lateral al cavitatii nazale. *e fata ei interna este o creasta orizontala
numita creasta concala, pe care se articuleaza o parte din marginea laterala a cornetului nazal
inferior. 9arginea superioara prezinta, la partea anterioara, apofiza orbitala, iar la partea
posterioara, apofiza sfenoidala.
32.+tmoidul
Osul etmoid este un os neperec(e. )l apartine at-t cutiei craniene, c-t si craniului visceral. Se afla
asezat la partea dinainte a cutiei craniene, +ntre frontal si sfenoid, si este format din lama ciuruita,
lama verticala si masele laterale.
6ama ciuruita a etmoidului este partea centrala a etmoidului si ocupa incizura etmoidala. Are
forma dreptung(iulara, cu lungimea antero&posterioara, si este caracterizata prin e7istenta unui
mare numar de orificii care o strabat si prin care trec fibrele nervilor olfactivi. 6ama ciuruita se
articuleaza, anterior si lateral, cu osul frontal, iar posterior cu osul sfenoid si formeaza plafonul
cavitatii nazale.6ama verticala a etmoidului este perpendiculara pe lama ciuruita si este asezata +n
planul median. )a are doua parti una deasupra lamei ciuruite, numita apofiza crista galli, si alta
sub lama ciuruita, numita lama perpendiculara.
Apofiza crista galli, creasta de cocos, are forma unei lame groase triung(iulare, care proemina +n
cutia craniana. *rin marginea ei anterioara se articuleaza cu osul frontal, iar pe marginea ei
posterioara se fi7eaza coasa creierului.
6ama perpendiculara se prezinta ca o lama subtire, cu forma dreptung(iulara, si formeaza partea
superioara a septului nazal.
9asele laterale se mai numesc labirinte si sunt asezate pe partile laterale inferioare ale lamei
ciuruite. )le au forma apro7imativ cubica. "etele e7terne ale maselor laterale sunt formate din
c-te o lama subtire, lama orbitala, care contribuie la formarea peretelui medial al orbitei. "etele
interne ale maselor laterale sunt formate, de asemenea, din c-te o lama subtire, lama mediala, si
formeaza peretele e7tern al cavitatii nazale. Aceasta lama prezinta doua +ndoituri curbate +n jos,
cunoscute sub numele de cornete nazale & cornetul nazal superior si cornetul nazal mijlociu. Sub
cornetul nazal superior este un spatiu & meatul nazal superior, iar sub cornetul nazal mijlociu este
un altul & meatul nazal mijlociu. *e fata superioara a masei laterale se afla niste cavitati care sunt
+nc(ise de celulele etmoidale ale frontalului, form-nd +mpreuna sinusurile etmoidale. Aceste
sinusuri se gasesc si +n grosimea maselor laterale.
33.1igomaticul. 2azalul. Cornetul inferior.
Osul zigomatic sau osul malar este un os perec(e asezat pe partea latero&inferioara a orbitei si
formeaza partea laterala superioara a sc(eletului fetei. )ste un os cu forma neregulata.*rezinta o
fata e7terna, care corespunde pielii si determina umarul obrazului, si o fata posterioara, care
corespunde fosei temporale. 9arginea anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a
ma7ilarului. 9arginea superioara formeaza o parte din marginea laterala si inferioara a orbitei.
9arginile posterioara si inferioara sunt libere. Coltul postero&inferior se articuleaza cu apofiza
zigomatica a temporalului. Coltul postero&superior se prelungeste +n sus si +nainte, form-nd
apofiza frontala, care se articuleaza cu apofiza zigomatica a frontalului. 4e pe marginea
superioara porneste +napoi o lama subtire, apofiza orbitala, care formeaza o parte din peretele
inferior al orbitei, din care cauza este considerata ca fata interna a osului zigomatic.
Cornetul nazal inferior este un os perec(e asezat la partea inferioara a peretelui lateral al
cavitatii nazale. Are forma unei lame triung(iulare curbate, cu baza fi7ata de fata nazala a corpului
ma7ilarului si pe fata nazala a almei verticale a osului palatin, iar v-rful liber medial. "ata
superioara este conve7a, iar fata inferioara, concava, margineste meatul inferior.
Osul nazal este un os perec(e, asezat la radacina nasului, pornind din incizura nazala a
frontalului, paralel cu marginea anterioara a apofizei frontale a ma7ilarului, cu care se articuleaza.
Osul nazal are forma unei lame patrulatere verticale, mai groasa la partea superioara, care se
articuleaza cu frontalul, si mai subtire la partea inferioara, prin care se articuleaza cu cartilajul
nazal. 9arginea laterala se articuleaza cu apofiza frontala a ma7ilarului, iar marginea mediala, cu
nazalul din partea opusa printr&o sutura armonica. "ata e7terna este conve7a, acoperita de piele
si formeaza radacina nasului, iar fata interna, care este concava, formeaza o parte din peretele
lateral superior al fosei nazale.
34.Orbita osoas
Cavitatile orbitale sau orbitele sunt doua cavitati situate de o parte si de alta a liniei mediane. =ntre
fata si cutia craniana, care adapostesc globii oculari.
Orbita are forma unei piramide cu baza orientata anterior si v-rful posterior si prezinta patru
pereti superior, inferior, intern si e7tern.
*eretii ei sunt formati din urmatoarele oase
*eretele superior este format din osul frontal si aripa mica a osului sfenoid.
*eretele inferior este constituit din ma7ilar, osul zigomatic si lama verticala a osului palatin.
*eretele intern este format din osul lacrimal, osul etmoid si fata laterala a corpuluisfenoidului.
*eretele e7tern este format din osul zigomatic si aripa mare a osului sfenoid.
=n fundul orbitei se afla fisura orbitala superioara, iar +n ung(iul dintre peretele e7tern si cel inferior
se afla fisura orbitala inferioara.
35.Cavitatea nazal osoas
Cavitatea nazala se afla asezata +n centrul fetei. )a este separata printr&un perete vertical, septul
nazal osos, +n doua fose nazale. "iecare fosa nazala prezinta +n perete inferior, un perete
superior, +n perete e7tern si altul intern.
*eretele inferior sau podeaua este format din apofiza palatina a ma7ilarului si din lama orizontala
a osului palatin.
*eretele superior sau bolta este alcatuit din osul nazal, lama ciuruita a osului etmoid si corpul
sfenoidului.
*eretele intern sau septul nazal este format din lama perpendiculara a osului etmoid si vomer.
*eretele e7tern este format din corpul ma7ilarului, masa laterala a osului etmoid, lama verticala a
osului palatin, osul lacrimal si cornetul nazal inferior. 9asa laterala prezinta pe acest perete
cornetul nazal superior si cornetul nazal mijlociu, cornetul nazal inferior fiind un os
independent.Cornetele nazale delimiteaza sub ele niste spatii numite meaturi nazale, care +si iau
numele dupa cornetul respectiv. Astfel avem meatul nazal superior, meatul nazal mijlociu si
meatul nazal inferior.
=n meatul nazal superior se desc(id orificiile celulelor etmoidale si orificiul sfenopalatin$ +n meatul
nazal mijlociu se afla orificiile sinusurilor frontal si ma7ilar, precum si ale unor celule etmoidale, iar
+n meatul nazal inferior se desc(ide orificiul canalului nazolacrimal.
4in cele de mai sus rezulta ca fosele nazale comunica cu sinusurile si celulele etmoidale ale
oaselor masivului facial (sinusul frontal, sfenoidal, ma7ilar si labirintul etmoidal). "osele nazale
comunica cu faringele prin coane sau narile interne.
3$.Articula!ia tem#oro3mandibular
Component, a
& aparatului dento&ma7ilar cu rol +n
digestia bucal,
fona/ie
degluti/ie
conturarea fizionomiei
& articula/ie condiliana
<emporal &fosa mandibulei
&tuberculul articulat
8 fosa mandibular,
8 depresiune semielipsoidal,, cu a7ul oblic orientat dinainte inapoi
"osa este impartita de fisura lui Glaser in doua parti
&anterioara&articulara
&dependenta de scuama temporalului
&posterioara&e7traarticulata
& depenedenta de potiunea timpanica a temporaluilui
Acoperit cu periost
& tuberculul articular
*roeminenta situata inaintea mandibulei
& conve7, dinainte inapoi
& concav in sens transversal
*e sectiune sagitala are forma de S culcatAcoperita cu fibrocartilaj
& capul mandibulei forma elipsoidala
& a7 mi7 !K&%D mm
& a7 mare K&!D mm
& dou, pov-rni0uri 8 anterior &posterior
Aumai povarsaul anterior participa la articulare
4#SC;6 articular
fibrocartilaj dezvoltat intre suprafetele articular eliptic , % 8 1 mm
dou, fe/e & inf 8 COACA>R & sup 8 COACA> inaint 8 COA>)CR inapoi
lateral 8scurt,gros &principalul mijloc de intarire a capsulei articulare
& medial&inconstant,subtire& sfenomandibular& stilomandibular
3&.4iomecaniva articula!iei tem#oromandibulare
9usc(ii motorii
S<AR)A 4) R)*A;S & ;FOARR #AOC6;G#) & %&' mm

!.9#FCRR# 4) CO5ORSR) 0i R#4#CAR)
& 9#FCRR# de <RAAS6AT#) 8 articula/ie 4isco&<)9*ORA6R
& 9#FCRR# de RO<AT#) 8 etaj S;54#S<A6
%. 9#FCRR# 4) *RO<)CT#) +nainte (*RO*;6S#))
+napoi (R)R<RO*;6S#))
)<AU 4#SCO<)9*ORA6
'. 9#FCRR# de 6A<)RA6#<A<) 8 4#4;CT#)
CO9*6)C) CA* de balans ( V disc )
CA* de 9AS<#CAT#) 8 etaj 4#SCO 9AA4#5
A6<)RAAATR
3'./uc5ii tem#oral i maseter
Muschiul Temporal este cel mai puternic ridicator al mandibulei. Are forma unui evantai si se
gaseste in fosa temporala. Se insera pe intreaga suprafata osoasa a fosei temporale si pe fascia
temporala. "asciculele musculare converg si se insera pe procesul coronoidian al mandibulei.
4upa directia fibrelor dar si dupa inervatie fibrele musc(iului temporal formeaza trei fascicule cu
actiuni diferite
!."asciculul anterior format din fibre aproape verticale, inervat de nervul temporal anterior este
ridicator al mandibulei.
%."asciculul mijlociu are fibrele putin oblice inspre posterosuperior. ) inervat de nervul temporal,
prin contractie trage mandibula in sus si inapoi.
"asciculul posterior este aproape orizontal,)ste inervat de nervul temporal posterior, prin
contractie trage mandibula inapoi.
Muschiul Maseter
Are forma de patrulater, gros, situat pe fata laterala a ramurii mandibulei. 4upa orientare
fasciculelor se disting % portiuni superficiala si profunda.
!.*ortiunea superficiala se insera in cele doua treimi anterioare ale arcadei zigomatice, pe
marginea inferioara a arcadei. "ibrele musculare sunt orientate in Wos si inapoi se insera pe
ung(iul mandibulei.
%.*ortiutea profunda se insera pe marginea inferioarasi pefata profunda a arcadei zigomatice in
cele doua treimi posterioare ale acesteia. Aceste fascicule snt verticale si se insera pe fata
laterala a mandibulei
"asciculul nugal este un fascicul muscular descris diferit. Acest fascicul muscular e interpus intre
musc(iul temporal si musc(iul maseter. ;na dintre e7tremitati se insera pe arcada zigomatica,
cealalta e7tremitate pe procesul coronoidal al mandibulei la fel cu temporalul.
"asciculul articular este format din fibre foarte scurte, cele mai posterioare intense de la arcada
zigomatica si capsula articulara.musc(iul maseter este inervat de nervul maseterin.Actiunea
musc(iului ridicator al mandibulei si usor propulsor.
3*./uc5ii #terigoidieni
Muschiul Pterigoidia n Media n
)ste puternic, de forma patrulatera asemanator cu musc(iul maseter dar situat pe fata mediana a
ramurii mandibulei.Se insera in aria fosei pterigoide. "ibrele musculare sunt orientate postero
inferior si lateral. Se insera pe fata mediala a gonionului. #nervatia este asigurata de nervul
mandibular. Xrin contractie acesta ridica mandibula. #n contractie bilaterala e precursor
al mandibulei, unilaterala trage mandibula spre medial. 6a nivelul gonionului se continua cu o
aponevroza ce aWunge pe musc(iul maseter.
Muschiul Pterigoidia n lateral
)ste scurt, gros, situat lateral si deasupra musc(iului pterigoidian median. 4upa insertia fibrelor
musc(iul este divizat in doua fascicule
!."asciculul superior se insera pe fata infratemporala a aripei mari a sfenoidului. Cealalta
e7tremitate se insera pe capsula si pe discul articulatiei temporo&mandibulare.
%."asciculul interior se insera pe fata laterala a procesului pterigoidian. Cealalta e7tremitate se
insera in foseta pterigoida a procesului condilian al mandibulei."asciculul superior este usor
descendent in timp ce fasciculul inferior este ascendent. Ambele fascicule sunt orientate dinspre
medial spre lateral si dinspre anterios spre posterior.9usc(iul este inervat de o ramura a nervului
mandibular, iar actiunea musc(iului e cea de propulsie si coborare in contractie bilaterala, iar in
contractie unilaterala trage mandibula inspre medial de partea de contractie.
4,.6egiunea fronto3#arieto occi#itala
)ste o regiune mediana ce corespunde celei mai mari parti a calvariei. )ste boltita datorita
conve7itatii calvariei. 6imitele
YAnterior 8 glabela si marginile supra&orbitare ale frontonului, care o separa de etajul facial
alcapului
Y*osterior8 protuberanta occipitala e7terna si prin liniile nucale superioare care o separa de
regiuneanuc(ala
Y6aterala(stanga si dreapta)&6iniile temporale superioare, care separa de regiunea temporala&
5aza procesului mastoidian care o separa de regiunea sternocleidomastoidiana
Stratigrafia regiunii
a)*ielea este groasa, adera de planul musculo&aponevros. GlabrL(fara par) la nivelul fruntii si
paroasain rest. *arul poate avea culori diferite si consistenta variabila, imprimate de factori
individuali, se7,rasa sa varsta. *ielea fruntii are santuri verticale (in portiunea gabelarL) sau
transversale cuimportanta pt mimica
b)*lanul subcutanat contine putina grasime, dar are multe fibre conjunctive ce unesc strans pielea
cuaponevroza epicraniana
c)*lanul musculo&aponevrotic este alcatuit din aponevroza epicraniana si musc(ii occipito&frontali
sitemporo&parientali
Aceste ' straturi alcatuiesc scalpul care contine numeroase elemete vasculo&nervoasesuperficiale
in planul subcutanat.
Arterele sunt &Ramurile din artera oftalmic a pt portiunea frontala
&Ramurile frontala si temporala ale arterei temporale superficiale pt portiunea parietala
&Ramurile occipitala si auriculara posterioara pt portiunea occipitala
>enele insotesc arterele si formeaza o retea bogata, drenata fie catre venele diploice si emisarefie
spre venele e7tracraniene
6imfaticele & anterioare coboara spre nodurile submandibulare&posterioare spre nodurile
occipitale&Cele mijlocii spre nodurile mastoidiene si partial spre cele parotidiene
Aervii senzitivi sunt & supratro(learul si supraorbitarul (din orbita) pt portiunea frontala
& auriculotemporalul (ramuri din ple7ul cervical si ramuri posterioare dinnervii spinali cervicali C%
si C') pt portiunea parietala si occipitala
d)*lanul subaponevrotic este constituit dintr&un tesut celular la7 care pemite alunecarea scalpului.
e)*lanul periostal (pericraniul) este slab aderat la oasele calvariei, insa adera puternic de
tesutulfibros al suturilor dintre acestea
f)*lanul osos este reprezentat de calvarie cu suturile sale. #ntre cele % oase parietale intalnim
sutura sagitala care se termina anterior, perpendicular pe
sutura coronara, iar posterior pe cea lambdoida.
;neori cele % jumatati ale solzului frontal sunt separate prin sutura frontala(
prezenta lafat si nou nascut).6a nou nascut la intretaierea suturilor se intalnesc fontanelele care
sunt
& "ontanela anterioare& situat intre cele % piese frontale si oasele paietale. Se osifica lasfarsitul
anului al doilea al vietiift
& "ontanela posterioara 8 situata intre cele % parietale si occipital. Se osifica la sfarsitul primului an
Suprafata e7ocraniana prezinta & in partea anterioara arcadele supraciliare
&#n partea posterioara liniile nuc(ale supreme
*e suprafata endocraniana intalnim
*e linia mediana & gaura oarba& Creasta frontalului&Santul sinusului sagital superio
41.6egiunea tem#orala si auriculara
42.6egiunea orbitala
43.6egiunea nazala" cavitatea nazala 7vestibul si fose nazale8,
sinusurile #aranazale.
44.6egiunea mentonier
45.6egiunea genian
4$.6egiunea #arotidian
4&.6egiunea maseterin
4'.6egiunea su#ra5ioidian 7delimitare, stratigrafie, muc5i8
4*.6egiunea infra5ioidian 7delimitare, stratigrafie, muc5i8
5,.6egiunea sterno3cleido3mastoidian" #ac5etul vasculo3nervos al
gatului.
51.6egiunea su#ra3clavicular" artera i vena sub3claviculara,
nervul frenic, i #le0ul bra5ial
52.-le0ul cervical
53.)ascia cervical
54./uc5ii mimicii. /uc5ii #eriorbiculari i #erinazali
Muschiul orbicular al ochiului este situat pe circumferinta orbitei si in grosimea pleoapelor.
"asciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispozitie semicirculara. 9ajoritatea
fibrelor se insera pe ligamentele palpebrale.(igamentele pe care se insera suntligamentul
palpebral medial
e o banda fibroasa cu o e7tremitate mediala care se desparte in % fascicole inserate pe crestele
lacrimale anterioara si posterioara. #ntre cele doua fascicule este cuprins sacul lacrimal.
)7tremitatea laterala a ligamentului palpebral medial se bifurca intr&o ramura superioara si o
ramura inferioara. "iecare ramura patrunde in tarsul corespunzator. &arsurile palpebrale sunt
doua lamele fibroase, groase si rezistente care ocupa marginea libera a fiecarei pleoape.
Muschiul corugator al spra nce nei - e un musc(i mic, puternic, fascicol care depinde de
musc(iul orbicular al oc(iului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din treimea
mediala. )ealalta insertie este pe portiunea nazala a osului frontal."asciculele musculare strabat
musc(iul orbicular al oc(iului si musc(iul frontal. *rin contractie trag spranceana inspre medial si
in Wos si se dormeaza cute intersrancenoase verticale V intervine in gandire, durere, mirare.
Muschiul depresor al spra n ce n ei (coborator)este un fascicol al musc(iului orbicular si are o
forma triung(iulara cu baza orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele, varful
orientat in Wos si se insera pe procesul ascent al ma7ilei in apropierea radacinii nasului. X*rin
contractie coboara capul sprancenei si este sinergist al musc(iului corugator
MUC!"" #AU$U" sunt musc(i mici, subtiriZn nomenclatura anatomica este descris musc(iul
nazal cu % portiuni si musc(iul depresor al septului nazal care e un fascicul din orbicularul buzelor.
Acest fascicul este de mici dimensiuni. 9usc(iul nazal are doua portiuni. *ortiunea transversala
are forma triung(iulara si este dispusa transversal pe partea cartilaginoasa a nasului. Se insera
pe fata anterioara a ma7ilei sub incizura nazala. "ibrele se orienteaza spre dosul nasului unde se
unesc cu cele de partea opusa printr&o aponevroza. *rin contractie apasa pe aripa nasului si
comprima orificiul nazal. A doua portiune a musc(iului este portiunea alara. #nsertia este comuna
cu fascicolul precedent dar e formata din fibre mai scurte care aWung pana la aripa nasulu.
Muschiul procerus sau piramidal al n asului este mic, se insera pe piramida nazala si pe pielea
din regiunea intersprancenoasa . *rin contractie produce cute transversale la radacina nasului.
55./uc5ii mimicii. /uc5ii #eriorali.
Muschiul orbicular al buzelor este dispus in jurul orificiului bucal si constituie suportul buzelor. #n
componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la musc(ii invecinati. 4upa topografia
fasciculelor se descriu doua portiuni.
*ortiunea marginala este alcatuita din fascicule provenind de la musc(ii invecinati. (a nivelul
comisurii labiale fasciculele musculare venite din directii diferite se intersecteaza si formeaza un
nod muscular.
*ortiunea labiala ocupa marginea libera a buzelor si reprezinta portiunea principala a musc(iului. )
ele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. *e sectiune sagitala ele descriu un ( inversata portiunea
orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar portiunea verticala lunga este formata
din portiunea marginala. #n ung(iul dintre cele doua portiuni se gaseste artera labiala.
Muschiul bucci n ator este un musc(i lat, puternic situat profund. Singurul musc(i pielos prevazut
cu fascie. #nsertia fi7a se realizeaza de&a lungul unei linii in forma de potcoava cu desc(iderea
anterioara. )a se gaseste pe procesele alveolare ale ma7ilei si mandibulei, iar posterior pe rafeul
pterigomandibular. Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre cartilaWul procesului
pterigoidian si e7tremitatea posterioara a liniei milo(ioidiene. "asciculele musc(iului buccinator
converg spre comisura buzei de unde patrund in musc(iul orbicular si unele fibre se insera pe
piele altele pe mucoasa.
Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii n asului
este situat in santul nazogenian. 9usc(iul se insera pe fata laterala a procesului forntal al ma7ilei.
"asciculele sale se termina pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza superioara. *rin contractie
ridica aripa nasului si buza superioara.
Muschiul zigomatic mic este situat lateral de musc(iul ridicator al buzei superioare, se insera pe
osul zigomatic. "ibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea buzei superioare.
*rin contractie ridica buza superioara.
Muschiul ridicator al u n ghiului labial este situat profund si lateral de zigomaticul mic. Se insera
in fosa canina si pe comisura labiala. *rin contractie trage comisura inspre superior si medial.
Muschiul zigomatic mare este un musc(i lung si subtire situat superficial in regiunea centrala a
obrazului. Se insera pe fata laterala a osului zigomatic si pe comisura labiala. *rin contractie trage
comisura inspre superolateral.
Muschiul rizorius este situat superficial, un musc(i mic de multe ori absent, are forma
triung(iulara cu varful la comisura labiala si baza inspre obraz uneori pana pe fascia musc(iului
maseter. 6a unii indivizi are o insertie cutanata in regiunea obrazului si prin contractie determina
foseta rasului.
Muschiul coborator al u n ghiului bucal are forma triung(iulara, situat superficial. Se insera pe
linia oblica e7terna, iar cealalta se face prin varf pe pielea comisurii bucale. )ste un musc(i
coborator
Muschiul coborator al buzei i nf erioare are forma patrulatera. )ste situat medial si profund fata
de musc(iul coborator al ung(iului bucal. Se insera in zona mediala a liniei oblice e7terne si pe
buza inferioara. *rin contractie trage buza in Wos si o rasfrange inainte.
Muschiul me n tal este mic, puternic situat profund in musc(iul coborator al buzei inferioare. Se
insera pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. "ibrele au un traiect descendent si se
insera pe pielea mentonului. #ntre cei doi musc(i mentali se poate forma fosa barbiei.