1.

Dacia provincie a imp roman

2 .Elemente de drept la daci inainte de cucerirea romana
3. Codul civil
4. Codul de procedura civila
5. Institutii juridice in dacia provincie romana
6. Inceputurile organizarii politicii institutionale la romani
7. Codul penal
. Codul de procedura penala
!. Instaurarea monar"iei constitutionale
1#. $eneza dreptului consuetudinar%
11 .Elemente normative vicinale
12. &rincipiile si continutul constitutiei din 166
13. revizuirea constitutiei de la 166
14. vec"iul drept romanesc
15. Izvoare scrise ale dreptului 'eudal
16. (amuri si inst. De dr. pu)lic in perioada 166*1!23
17. (amuri si institutii de dr. privat 166*1!23
1. Inst. +ur. In perioada 'ormarii statelor medievale si pana la inceputul sec ,-III
1!. Izv. Dr. de la sec ,-II si pana la inceputul sec ,I,. In'luenta dr. )izantin
2#. Ela)orarea constitutiei 1!23
21. Continutul si principiile constitutiei 1!23
22. Inceputurile modernizarii dreptului
23. $eneza si introducerea regulamentelor organice
24. &rocesul de uni'icare legislative dupa 1 dec 1!1
25. (amuri si inst de dr. pu)lic in perioada 1!23*1!3
26. &rogramele revolutiei 14*14!
27. Continuarea procesului de modernizare a dreptului
2. (amuri si institutii de dr. privat 1!23*1!3
2!. Instaurarea regimului autoritar a lui Carol al 2*lea
3#. $ermenii constitutionalitatii tarilor romane
31. Izvoare ale dreptului 122*15!
32. Constitutia din 1!3
33. (amuri si institutii de dr. pu)lic in perioada monar"iei autoritare a lui Carol 2
34. Institutii juridice in perioada 122*15!
35. .ctivitatea re'ormatoare a lui Cuza
36. /odernizarea statului roman
37. (egimul politic in (omania sept 1!4#* ian 1!41
3. Institutii si ramuri de dr. privat in perioada monar"iei lui Carol 2
3!. 0tatutul din 164
4#. Inceputul procesului de uni'icare legislative
41. (egimul politic in (omania in perioada ian 1!41* aug 1!44
42. Institutii si ramuri de drept in perioada sept 1!4#* aug 1!44
1. Inca de la mijlocul sec.I d.c"r1 teritoriul dintre Dunare si /area neagra a 'ost
inclus in provincial romana /oesia. In vara anului 1#61 in prezenta imp. 2raian si
pe )aza unei legi provinciale a 'ost organizata provincial imperiala Dacia. .ceasta
cuprindea spatial intracarpatic pana catre cursul superior al 0omesului mare1
)anatul si oltenia pana la jiu.Conducerea provinciei este incredintata unui legatus
augusti pro praetore. .laturi de guvernator 1un rol imp in conducerea Daciei l*a
avut si adunarea provinciei. 3a moartea lui 2raian in 117 a iz)ucnit in Dacia o
puternica rascoala. 4oul imparat 5adrian din ratiuni strategice si militare va
recurge la o reorganizare a Daciei.6ltima reorganizare a Daciei a avut loc in anul
16 in timpul lui /arcus .urelius si a constat in constituirea unor structuri
politico*administrative in jurul unor centre importante7.pulum1
&orolissum..tri)utiile guvernatorului7 legislative1administrative1 judecatoresti si
partial militare si 'iscale. In interiorul provinciei au luat 'iinta comunitati ur)ane7
municipii si colonii. Conducerea oraselor revenea 0'atului si magistratilor
municipali.
2. &uterea suprema in stat o avea conducatorul statului numit (ege care vine la tron
ca urmare a eligi)ilitatii si nu prin mostenire..laturi de rege este marele preot
care pe langa atri)utiile religioase are si atri)utii judecatoresti. 8amilia la Daci
2perioade 7 pana la 9ure)ista si in timpul lui )ure)ista. In prima tracii si getii uzau
de poligamie. In timpul lui 9ure)ista Dacii considerau casatoria o legatura
permanenta intre )ar)at si 'emeie. 8orma proprietatii la daci era indiviziunea.
8iind producatori dacii instrainau o parte din produse 'acand comert cu popoarele
vecine1 'olosind moneda de aur sau argint amestecat.
3. In perioada 166*1!1 reglementarile de drept au avut la )aza Codul civil roman1
adoptat in vremea lui Cuza. Dezvoltarea productiei si a circulatiei mar'urilor a
necesitat noi reglementari in domenii precum proprietatea 1 conditia juridical a
pers1 si contractile. Dintre legile speciale7 171 1!12 cu privire la incurajarea
industriei nationale.In 17 a 'ost adoptat noul cod commercial care cuprindea 4
carti. In 1!#2 s*a dat o lege prin care se recunostea dreptul muncitorilor de a
organiza sindicate1 dar numai impreuna cu patronii. : serie de acte normative au
'ost adoptate in legatura cu regimul contractului de munca1 indeose)i cu privire la
durata zilei de munca1 repausul dominical.In 1621 163 mem)rii comisiei au
lucrat la intocmirea unui proiect de cod civil1 luand ca e;emplu Codul civil
8rancez de la 1#4. Dupa lovitura de stat de la 11<23 iulie 164 ..I.Cuza a invitat
consiliul de stat sa ela)oreze un proiect de Cod civil cu recomandarea de a avea
ca model proiectul codului civil Italian. . 'ost redactat in mai putin de 6
saptamani1 in 164 este sanctionat de Cuza iar la 1 dec165 intra in vigoare su)
numele de CC ..I Cuza1 iar dupa a)dicarea lui repu)licat su) numele de CC
roman.&otrivit structurii sale cc era alc dintr*un pream)ul1 trei carti si dispozitii
generale sau 'inale.
4. CpC a intrat in vigoare odata cu CC la 1 dec 165. &roiectul codului a 'ost
intocmit de -. 9oescu ajutat de .l. Cretianu. In ela)orarea lui 0*a pornit de la
conceptia potrivit careia normele de procedura civila sunt acelea care dau viata
intregului drept privat. C&C era impartit in 7 carti. C&C din 165 a avut ca model
C&C a Cantonului $enevei din 11! care era o per'ectionare a C&C 'rancez din
1#6.
5. Dreptul societatii romane in sec II d.C51 este dr. classic1 dr. roman din epoca
clasica. .rgumentul material privind in'luenta mare a dr. roman in Dacia sunt
2a)lele cerate1 acestea sunt documente din primii 6# de ani ai stapanirii romane
gasite la (osia .)rudului. Dupa continut ele sunt insemnari asupra unor contracte
cu re'erire la imprumut1 deposit1 vanzare1 locatiune1 societate. Concluzia este ca
dr. roman s*a aplicat in Dacia si totodata el nu s*a aplicat numai intre cetateni ci si
in rap. Cet*peregrin1 peregrine*peregrin. Institutii7 Cetatenia*cetateni= cu dr.
depline* ius su'ragi ius "onorum jus militate1conu)ium1comercium>1 peregrini=nu
aveau dr.pu)lice 7conu)i1comerci1 aveau jus gentium>1 latini= numai dr.private1 se
)ucurau de ius latii>1 sclavi1 li)erti= cei eli)erati din sclavie1 nu aveau ius
"onorum>. &roprietatea 'orma de proprietate e cea individuala atat asupra
mo)ilelor cat si a imo)ilelor. /oduri originale de do)andire7 ocupatio1 acesio
speci'ication si moduri derivate7 mancipatio 1 tradition1 adjudication.0uccesiunea
peregrinii nu puteau transmite proprietatea prin testament1 nu puteau testa si nici
sa 'ie instruiti ca legatari. 8amilia 2atal nu mai are dr. de viata si moarte asupra
sotiei si nici a copilului. 8iul are drept de alimente de la tata. .gnatiunea dispare.
0e introduce casatoria sine manu.Contractele7 ver)ale si scrise. Inradacinarea dr.
roman duce la 'aptul ca nu se mai 'ace distinctia intre cetateni si peregrine.
6. .tat )izantinii =imparatul Constantin -II &or'irogenetul> ara)ii1 cat si mag"iarii
a'irma originea latina si continuitatea auto"tonilor. Izvoarele ar"eologice au
completat in'ormatiile din cronicile vec"i re'eritoare la e;istenta celor trei
voievodate din 9anat= condos de $lad>1 Crisana=menumorut> si
transilvania=$elu>. 2oate cele trei voievodate au luptat cu tri)urile mag"iare insa
doar statul lui menumorut a 'ost ane;at de mag"iari.Dupa mai )ine de un secol
statul din 9anat condos de ."tum si voievodatul din centrul 2ransilvaniei condos
de $%la au 'ost repede anni"ilate de 0te'an cel s'ant.: alta constatare ce se
impune a 'i 'acuta este aparitia structurilor politico institutionale pe teritoriul tarii
noastre. In Do)rogea sec , sunt atestate doua 'ormatiuni politice conduse de
$"eorg"e si +upan Dimitrie.3a est de carpati ca 'ormatiuni politice au 'ost7 2ara
0ipenitului1 Codrii 5ertei1 Codrii :r"eiului. (ealitatile politice de la sud de
carpati surprinse in Diploma Cavalerilor Ioaniti 1247 se organizeaza 'iresc intr*o
evolutie politica anterioara. .ici mentionam voievodatele lui 3itovoi si 0eneslau
si cnezatele lui Ioan si 8arcas.2oate 'ormatiunile politice de pe teritoriul tarii
noastre au reprezentat o valoroasa e;perienta institutional ace isi va dovedi
vala)ilitatea in sec ,I- cand se vor a'irma statele 'eudale romanesti
independente.
7. Codul &enal a 'ost pus in aplicare in anul 1651 ramanand in vigoare pana in
1!37. Comisia insarcinata de guvern cu uni'icarea legislatiei a intocmit un proiect
de cod penal. &rincipalele sale izvoare sunt Codul penal 'rancez de la 11#1 si
codul penal prusian de la 151. C& avea 4## de articole si era divizat in 3 carti.
Codul a adoptat o clasi'icare tripartiala a in'ractiunilor7 crime1 delicate si
contraventii.3egea din 1!#6 prin care s*a interzis lucratorilor din mine sa
participle la greve. 3egi cu privire la securitatea interna si e;terna a statului1 date
in perioada primului raz)oi mondial.
. C&& a 'ost pus in aplicare la 3# aprilie 165. .cest cod avand ca denumire
o'iciala aceea de Cod de procedura criminala a avut ca model Codul de
intructiune criminala 'rancez din 1#. El a realizat un compromis intre vec"ea
procedura si judecata judecata moderna1 in sensul ca pt prima 'aza a procesului s*
a mentinut sistemul de tip inc"izitorial 1iar in 'aza a doua a judecatii s*au introdus
principiile moderne ale pu)licitatii1 oralitatii si contradictorialitatii. C&& avea 6#3
articole. &otrivit dispozitiilor din 3egea pt organizarea judecatoreasca din
1!#!1instantele de judecata erau7judecatoriile de ocoale1tri)unalele de judet1curtile
de apel1 curtile de jurati1Curtea de Casatie. In concluzie opera legislative a lui
Cuza a plasat (omania in randul tarilor cu cea mai inaintata legislatie1 a dus la
crearea unui sistem judiciar modern a determinat o evolutie a practiciiinstantelor
in directia celor mai e;igente ale epocii a stimulat ridicarea invatamantului juridic
romanesc1 a stiintei dreptului.
!. Inca de la inceputul sec,I, 1programele politice ale partied nationale au inscris
ca o)iectiv prioritar alegerea unui domn strain. .ceasta ar 'i putut pune capat
nes'arsitelor lupte interne si ar 'i putut asigura un sprijin diplomatic mai sta)il.
(ezolutiile adunarilor ad*"oc au 'ormulat printre alte cereri si pe cea a printului
strain1 pro)lema eludata insa de Conventia de la &aris din 15. Dupa a)dicarea
lui .l.I Cuza 0*a 'ormat o locotenenta domneasca care a preluat conducerea tarii
pana la sosirea printului strain. Dupa detronarea lui Cuza Camera si 0enatul au
proclamat introducerea monar"iei constitutionale in tara si alegerea ca domnitor a
lui 8ilip de 8landa. Cu sprijinul diplomatiei secrete a lui 4apoleon III a 'ost adus
in tara ca principe Carol de 5o"enzoler.&le)iscitul organizat la inceputul lunii
aprilie 166 a con'irmat cu majoritate alegerea lui Carol ca domn al (omanieiCu
sprijinul 8rantei si al &rusiei1 dupa in'rangerea .ustriei si izolarea 2urciei a avut
loc recunoasterea internationala ca domn a lui Carol la 12 oct 166. 0u)
locotenenta domneasca s*a ela)orate de catre Consiliul de 0tat un nou proiect de
constitutie care a 'ost inaintat camerei la 1 mai 166. Dup ace a 'ost votata Carol
depune juramantul pe noua constitutie.
1#. (eglementarea relatiilor dintre mem)rii comunitatilor vicinale pe teritoriul tarii
noastre a implicat e;istenta unor norme de convietuire ..u 'ost norme de
organizare1 administratie1 regimul persoanelor1 al )unurilor1 o)ligatii1 pedepse.
-ec"imea acestora1 aplicarea lor indelungata1 convingerea ca reprezinta o ordine
necesara le consacra in o)iceiuri1 inzestrate cu sanctiuni. E;ista argumente
lingvistico*juridice de continuitate romana1 termini din domeniul dr pu)lic7
drept1dreptate jude1 judecator1 domn1 drept privat7 'emeie1 )ar)atm 'iica1 'rate
sora.Dreptul roman ne'iind aplicat uni'orm in Dacia romana au e;istat anumite
particularitati. Dr.privat a 'ost conditionat de regimul persoanelor juridice1 iar dr
pu)lic se aplica tuturor pers si indi''erent de statutul personal.
11. Conducerea comunitatilor vicinale se realize de catre o capetenie initial eligi)ila
ulterior ereditara ajutata de un consiliu restrans 'ormat din )atranii satului si in
cazuri speciale de adunarea intregii o)sti.&E(0:.4E3E 78amilia se prezenta ca
o 'am. 3astar cu sistem patrilineal si patrilocal si cu aspecte de endogamic
vicinala si e;ogamie patronimica. In privinta casatoriei retinem o)ligativitatea
varstei mai amri a mirelui1 pastrarea ordinii varstei la casatorie.9646(I3E 7 se
'acea distinctie intre miscatoare si nemiscatoare. Iana'ara de oameni puteau 'i
stapani ai )unurilor si du"urile )une sau rele1 de aceea locurile ce nu apartineau
nimanui aveau regim special. &(:&(IE2.2E. 7 Este cunoscuta atat proprietatea
devalmasa cat si proprietatea personala. :)iectul proprietatii devalmase era
'ondul 'unciar1 iar al proprietetii personale gospodaria si terenul a'erent
ei.:93I$.2II3E 7Contractele ver)ale erau precumpanitoare iar cuv dat lega
partile ca si datul mainii. Era 'olosit juramantul1 iar in cazul )unurilor imo)iliare
opera preemtiunea. 06CCE0I64E. sau mostenirea este o institutie cu un
deose)it continut social.Devenind tot mai transmisi)ila1 con'orm criteriilor
determinate de o)iceiul pamantului1 proprietatea va trece urmasilor celui decedat.
8aceau o)iect al acestei transmisiuni )unurile proprietate personala.
I48(.C2I64I 0I 0.4C2I64I7 &redominau in'ractiunile contra persoanelor sin
u contra )unurilor. 8urtul era considerat un lucru lipsit de sent1 se considera 'urt
doar cand se lua un )un cu un alt scop decat consumul imediat.Cea mai aspra
dintre pedepse era izgonirea vinovatului.
12. Constitutia din 166 a 'ost prima constitutie romaneasca ela)orata de
reprezentantii legitimi ai natiunii romane pe )aza principiului o)tinut in 164 de
catre al.i cuza1 acela al recunoasterii de catre puterile garante a suveranitatii
interioare a tarii. 0tatutul Dezvoltator din 164 era prima constitutie data de un
domn roman1 Constitutia din 166 era prima intocmita in urma unui acord de
vointa dintre intre .dunarea Deputatilor si domn. &rincipiile 'undamentale7
principiul suveranitatii nationale1 principiul sep.put.in stat1 principiul guvernarii
representative1 p.monar"iei ereditare1 p.suprematiei Constitutiei. In acelasi timp
erau inscrise si garantate toate drepturile si li)ertatile civile proclamate de
Declaratia dr omului si cetateanului 17!.Cele 133 de articole ale Constitutiei
grupate in titluri tratau elemente constitutive ale statului1 teritoriul1
populatia1'inantele.Constitutia consacra pentru prima data in istorie caracterul
indivizi)il al statului roman care va purta numele o''icial de (omania.Constitutia
se intemeia pe principiul sep.put. in stat1 in sensul ca puterea legislative era
e;ercitata colectiv de catre parlament si de catre domn.&arlamentul se compunea
pe )aza votului censitar si capacitor. &uterea e;ecutiva era asigurata de domn si
govern.Domnul )ene'icia de 2 privilegii monar"ice7irevoca)ilitatea si
inviola)ilitatea. &uterea judecatoreasca era independenta de puterea e;ecutive sau
legislative. 4ici o jurisdictie nu se putea crea decat in virtutea unei legi. Domnul
urma ast'el sa 'ie un element ponderator intre cele 3 puteri1 el era deasupra
partidelor politice 'iind c"emat sa asigure sta)ilitatea intregului sistem
constitutional. Constitutia consacra caracterul sacru si inviola)il al proprietatii.De
asemenea erau inscrise si alte drepturi si li)ertati cetatenesti precum7 li)ertatea
constiintei1 a presei1 a invatamantului. 0e garanta inviola)ilitatea persoanei si a
domiciliului1 secretul corespondentei1 se interzicea aplicarea sanctiunii cu moartea
si con'iscarea averii.
13. Constitutia din 166 a avut cea mai mare dura)ilitate din cadrul sistemului
constitutional romanesc. Ea a proclamat principiul rigiditatii constitutionale in
sensul ca acest act 'undamental nu putea 'i modi'icat in accord cu 'ormalitatile
sta)ilite.Ca urmare a evolutiei istorice unele articole au su'erit modi'icari care
insa nu i*au sc"im)at in'atisarea. &rima modi'icare s*a 'acut in oct 17! in urma
raz)oiului ruso*turc =177*17> in urma caruia (omaniei i*a 'ost recunoscuta
independenta.Di'erentele religioase nu mai constituiau impedimente la
naturalizarea strainilor care se putea 'ace prin lege. . doua revizuire a avut loc in
anul 14 pe 'ondul evolutiei politice*trans'ormarea (omaniei in regat martie
11. Erau a'ectate regimul electoral1 prerogativele regelui ca se' al statului1
regimul presei si al terenurilor rurale. Era e;tins dr la vot prin reducerea colegiilor
de la 4 la 31 se interzicea arestul preventiv in materie de presa. . treia revizuire a
avut loc in iulie 1!171 in conditiile in care parlamentul1 regale si guvernul se a'lau
in re'ugiu la Iasi1 in urma ocupatiei partiale a tarii e catre put centrale..u 'ost
modi'icate articolele re' la votul universal si improprietarirea taranilor. 0*a
introduce votul universal1 egal1 direct1 secret si o)ligatoriu1 s*a e;tins notiunea de
e;propriere pt cauza de utilitate nationala a supra'etelor agricole.
14. :data cu a'irmarea statelor romanesti1 populatia acestor teritorii avea o vec"ime
de peste o mie de ani. Dr nu s*a conservat in 'orma scrisa1 raman peste veacuri o
serie de o)iceiuri1 cutume care imp 'ormeaza dr o)isnuielnic1 cutumiar1
consuetudinar.+us valac"icum1 dr romanilor a 'ost sistemul de reglementare
o)isnuielnica de o)ste in descompunere in descompunere pe acre un stat 'eudal
strain in 'aza lui de treptata consolidare l*a receptat recunoscandu*I aplicarea in
randul populatiei )astinasa sau dura)il sta)ilita pe un intins teritoriu. E;istenta
acestu drept vala" in tarile vecine unde locuiau romanii este argumentul de
persistenta si supravietuire a unui stravec"i dr consuetudinar%.
15. .laturi de cutuma numita pravo1 o)icei1 in 2ara (omaneasca si /.1 ritus1 le;1 jus
in 2ransilvania1 intalnim ca importante izvoare ale dreptului normele scrise1
numite pravile7In 2(. 0i / si legi 1constitutii1decret1 statut in transilvania.3a
inceput dr.scris s*a mani'estat prin copierea unor legiuiri )izantine. Cele mai
vec"i manuscrise de pravila slavona sunt in 2( 1451 ale gramaticului
Dragomir./arile pravile romanesti se tiparesc in sec ,-II. &ravila cea mica 164#
a lui /atei 9asara) cuprinde pe langa dispozitiile cu caracter religios si dispozitii
privitoare la impartirea mostenirii1 respect'ul purtat de copiii adoptive si
neadoptivi 'ata de parinti1 piedicile la casatorie. Cartea romaneasca de invatatura
1646 a 'ost tiparita la porunca lui -asile 3upu la Iasi1 cuprindea di'erite dispozitii
de dr. civil. In 1652 din porunca lui /atei 9asara) se tipareste la 2argoviste
&ravila cea mare. In tarile romane pe langa dr. cutumiar si dr. scris1 s*au aplicat in
anumite situatii si legiuiri )izantine7 9asilicalele1 sinapsisul )asilicalelor1
"e;a)i)losul. In transilvania cele mai multe decrete au 'ost cuprinse in Corpus
juris "ungarici. Dintre statuette amintim 0tatuto jurium municipalium sa;orum.
D(. scris transilvanean a 'ost cuprins intr*o serie de coduri si colectii. Cea mai
vec"e este 2ripartitul lui 0te'an ?Er)oczi aparut la viena in 1517. .pro)ate
constitutions 1653 si compilate constitutions 166!. In perioada dominatiei
"a)z)urgice in transilvania legile si codi'icarile au 'ost conservate si puse in
vigoare prin Diploma 3eopoldina din 16!1 ce cuprindea norme constitutionale si
administrative privind integrarea si organizarea transilvaniei ca parte a imp
"a)z)urgic.
16. D( Constitutional* constitutia adoptata la 1 iulie 166 s*a aplicat pana in 1!231
prin continutul si 'orma sa =provlama monar"ia constitutionala1 sep.put.in stat>
poate 'i considerate prima constitutie democratica moderna a (omaniei. D(
.dministrativ* se impunea reglementarea unui sistem administrative unitar%1
initial organizat pe )aze centralizate1 iar in timp evoluand se va trece la
descentralizare. @ pe plan central activitatea e;ecutive era incredintata
domnitorului1 e;ercitata prin govern si ministrii1 carora le sunt reglementate
responsa)ilitatile1*cele mai cunoscute ministere7m.de interne1m.de 'inante1 m.
a'acerilor e;terne1 m. de justitie 1m.sanatatii.* (. era impartita in judete si
commune1 in 'runtea judetelor era pre'ectul ca organ e;ecutive si consiile
judetene ca organ deli)erative1 iar comunele erau conduse de primar organ
e;ecutive si consiliul local organ deli)erative. D(. 8inanciar*sistemul 'iscal
devine parte costitutiva a 'inantelor pu)lice1 *sursele de venituri7 ta;e 1impozite1
amenzi 1succesiuni1 donatii. 9ugetul statului era actul prin care se prevedeau si
apro)au veniturile si c"eltuielile anuale.* anul 'inanciar 1 apr*31 mar anul
urmator1*Curtea de conturi se in'iinteaza in 164. . D( &enal @ con'orm Codului
de la 165 in'ractiunile au 'ost divizate in 7 crime1delicate si contraventii. 0e
acorda atentie intentiei ca element constitutiv al in'ractiunii1 *se precizeaza
cauzele care e;clude in'ractiunea1 care atenuau sau agravau pedeapsa1* in legatura
cu varsta sunt mentionate7 perioada iresponsa)ilitatii = pana la ani>1 perioada
presupusei iresounsa)ilitati =*16>1 perioada raspunderii attenuate =16*2#>1
majorul penal peste 2# de ani. In legatura cu pedeapsa se consacra principiul
legalitatii pedepsei si al umanismului acesteia. 0e reglementeaza 7gratierea1
amnistia si rea)ilitarea. D( &rocesual penal are ca izvor codul de procedura
penala din 165. :rice in'ractiune atragea dupa sine 'ie o actiune pu)lica
e;ercitata de catre 'unctionarii pu)lici1 'ie una private de catre cel care a su'erit
dauna. .ctiunea penala lua s'arsit prin moartea 'aptuitorului1 ac"itare1 a)solutiune
si condamnare. 0u)iectii procesului penal sunt7 judecatorul1inculpatul si
ministerul pu)lic*parc"etul.8azele procesului penal sunt7 instructia preala)ila si
judecata propriu*zisa. D( International7 *tara este denumita (omania1 a 'ost
proclamata si recunoscuta independenta de stat1 177 ( ia parte intr*o conventie
politica cu ocazia raz)oiului ruso*turc permitand trecerea trupelor tariste pe
teritoriul tarii1* se in'iinteaza agentii diplomatice1 sporesc relatiile consulare1 se
inc"eie intelegeri politice secrete1 * pana la 1 dec 1!1 (. inc"eie tratate
permanente cu 17 tari1 * primul congres international tinut in (.= pt protectia
proprietatii literare si artistice> a avut loc la 9ucuresti intre si 21 sept 1!#6.
:rganizarea judecatoreasca &otrivit legii de organizare din 165 instantele
judecatoresti au 'ost7 +ud de palsa1 tri)unalele judetene1 curtile de apel1 Inalta
curte de casatie si justitie. 0*a instituit inamovi)ilitatea judecatorilor. :rganizarea
pe )aze moderne a avocatilor a 'ost 'acuta printr*o lege din 164. &erioada
analizata este una a marilor re'orme legislative impuse de demersul o)iectiv al
societatii romanesti spre modernism.
17. D( Civil* persoanele erau reglementate in Cartea 11 dispozitii ce au 'ost a)rogate
in timp 'acand o)iectul unor legi speciale1* au 'ost reglementate actele de stare
civila1 domiciliul1 casatoria1 paternitatea1tutela1Casatoria devine un act pur civil
nemai'iind o)ligatorie )inecuvantarea religioasa.* Dispozitiile privind )unurile si
proprietatea au 'ost in vigoare pana la intrarea 4oului Cod. D( /uncii @ nu a
e;istat ca ramura de drept1 pre'erandu*se o legislatie in locul noului cod1* s*au
adoptat legi cu privire la regimul contractului de munca1 durata zilei de munca1
repausul dominical1* s*a consacrat dr la asociere1* 3egea :rleanu din 1!#!
interzice muncitorilor si 'unctionarilor dr la greva. Cu privire la raspunderea pt
prejudicierea unei 'a)rici au 'ost 3 teorii7 1.2eoria responsa)ilitatii delictuale1 2.
responsa)ilitatii contractuale si t. riscului pro'essional.* in material contractelor s*
au 'acut unele derogari de la principiile CC1 de e; in cazul contractului de
arendare sau a contractului de inc"iriere.D( &rocesual civil are ca principal izvor
Codul de procedura civila din 1651 avand ca principale institutii competenta
a)soluta si relative1 actiunea in justitie1 'acand distinctie intre dr la actiune si
cerere. Erau admise doar pro)e in pro)leme de 'apt1 'iind in sarcina celui care le
invoca a le demonstra1 'iind supuse aprecierii instantei1 intre pro)e se mentine
juramantul1 eliminandu*se pro)ele cu speci'ic 'eudal. 5otararea era data de
judecatori. Caile de atac erau opozitia 1apelul si recursul. E;ecutarea silita era
mo)iliara si imo)iliara.
1. Institutiile juridice erau 7proprietatea1persoanele1 'amilia1 o)ligatiile si contractele1
mostenirea1 relatiile comerciale1 in'ractiunile si pedepsele1 procedura de
judecata.&roprietatea era mo)iliara si imo)iliara. 0e imparte in mai multe
categorii7 & domneasca in 2( si / si regala in 2ransilvania1* & 8eudalilor laici o
constituie )unurile imo)ile si )unuri mo)ile1 *& )isericeasca sau clerica1* &
taraneasca1 *& 'unciara ur)ana. &ersoanele7 cu o semni'icatie du)la* &ersoana
'izica7 orice om considerat ca su)iect de drepturi si o)ligatii si &ersoana juridical 7
asociatia cu patrimoniu propriu avand dr si o)l distincte de ale mem)rilor sai.
&ersoanele 'izice aveau Capacitatea de 'olosinta de la nastere si pana la deces.
= no)ilii 'eudali1 clerul1 orasenii1 taranii li)eri1 taranii dependenti si ro)ii.
Capacitatea de e;ercitiu era marcata de varsta si se;. 25 ani 2( si / si 24
respectiv 16 la 'ete in 2ransilvania. &ersoanele juridice erau )isericile1
manastirile1 scolile1 spitalele. 8amilia7 3a )aza 'am statea casatoria. 14 ani la
)ar)ate si 12 la 'emei.$radele de rudenie se sta)ileau pe linie
ascendenta1descendenta si colaterala. :)ligatiile si contractele7 &rincipalul
contract real era donatia=putea 'i 'acuta de domn>1 0c"im)ul si imprumutul.Dintre
contractile consensuale C de vanzare*cumparare= se puteau vinde si
persoanele>1contractul de inc"iriere. .sigurarea pu)licitatii actelor se 'acea prin
aldamas sau datul mainii. $arantiile erau personale si reale. 0uccesiunea sau
mostenirea. /ostenirea legala ii revenea sotului supravietuitor1 mostenitorilor
legitimi1 autoritatii pu)lice. De la mijlocul sec ,- este atastat documentar
succesiunea testamentara. In'ractiuni si pedepse 7 c"aracteristic acestei perioade
este procesul de trecere de la vinovatia colectiva la cea individuala. In'ractiunile
pot 'i grupate in 7 a)ateri de la normele religioase1 in'ractiuni indreptate impotriva
domnului si statului1 in'ractiuni impotriva vietii1 in'ractiuni contra proprietatii.
&edepsele se numeau certare in 2( si / si condamnare in 2ransilvania.
Clasi'icare7 pedepse corporale= moartea>1 pedepse privative de li)ertate=ocna>1
pedepse pecuniare=con'iscarea>1pedepse accesorii sau
complementare=tortura>.&rocedura de judecata 7Competenta de judecata ii revenea
7domnului1 divanului si anumitor dregatori centrali sau locali.Denumirile 'olosite
pt judecata erau=pricina1trea)a>1pt reclamant=jaluitor> iar pt parat= invinuit>. In
concluzie ca si caracteristici ale justitiei 'eudale din aceasta perioada am putea
consemna caracterul de clasa con'uz1 con'uzia jurisdictiei civile cu cea penala si
ine;istenta sep.put. in stat si a autoritatii de lucru judecat.
1!. .proape toate legiuirile acestei perioade se intemeiaza pe legislatia
9izantului=)asilicale1 canoane>. @3a initiative domnului 2( 0te'an mi"ai racovita1
marele pa"arnic /i"ail 8otino intocmea in 1765 o antologie a legilor imparatesti
si a canoanelor )isericesti. @.rta judecatoreasca a lui Dimitrie &anaiotac"e. 2oma
Carra alc la ordinele lui .le;andru /oruzzi o 0istema sinoptica si metodica a
tuturor constitutiilor legale din )asilicale in 1#6. @&ravilniceasca Condica a lui
.le;andru Ipsilanti era un manual de legi despre )una randuiala si datoria
'iecaruia din instantele si sluj)ele principatului. @ .dunarea cuprinzatoare in scurt
din cartile imparatestilor pravile a lui .ndronac"e Donici 114 avand la )aza dr
pamantului si dr $reco*roman. 2 mari legiuiri inc"id matricea neo)izantului7
3egiuirea lui Ion $"eorg"e Caragea 11 si Codul lui Calimac"i A17. In
2ransilvania se mentine si se aplica 2ripartitul1 apro)ate si compilate
constitutions1 de asemenea dispozitiile ela)orate de dieta 2ransilvaniei numite
.rticuli novelares 1744*17!2. Deose)it de imp sunt Diplomele /ariei teresa si a
lui Iosi' al 2*a. De asemenea patenta din 1764 privitoare la organizarea si
'unctionarea regimentelor romanesti de granite.
2#. &rin sistemul tratatelor de pace de la &aris din 1!1!*1!2# 1 desavarsirea unitatii
nationale a statelor romanesti a primit consacrarea internationala. In aceste
conditii se impunea adoptarea unei noi constitutii. 8iecare partid a ela)orate un
proiect pt noua constitutie cele mai imp 'iind7 anteproiectul pnl= cu modi'icarile
ulterioare va sta la )aza constitutiei din !3>1 anteproiectul &21 anteproiectul
redactat de universitatea din cluj si cernauti. -enirea la putere la mijlocul lunii
ianuarie 1!22 a &43 1 a asigurat tarii posi)ilitatea adoptarii legii 'undamentale.
Constitutia este promulgate de regale 8erdinand la 2 martie 1!23 si pu)licata in
monitorul o''icial la 2! martie 1!23. Const din 1!23 a repr asezamantul juridic
principal pe temeiul caruia au 'unctionat institutiile 'undamentale ale romaniei
mari. 4oua const a 'ormulat prBcis principiul suveranitatii nationale.
21. Constitutia avea 13 de articole din vec"e const pastrandu*se doar 76 de art
identic. Const din 1!23 a mentinut principiile esentiale ale const din 166
re'eritoare la puterile statului. &arlamentul )icameral 1reprezentand natiunea1 era
institutia primordiala in sistemul politic inter)elic. .dunarea deputatilor si senatul
e;ecutau puterea legislative avand si dr de control asupra puterii e;ecutive.
&uterea e;ecutive ii revenea regelui care o e;ercita prin intermediul guvernului.
/inistrii aveau o tripla raspundere7 politica1 penala si civila. .tri)utiile regelui
erau diminuate 'ata de 166 prin sporirea rolului parlamentului 'ormat acum prin
vot universal. (egele putea ela)ora regulamente pt e;ecutarea si aplicarea legilor1
era se'ul puterii armate1 )atea moneda.&uterea judecatoreasca se e;ercita prin
organelle ei pronuntand "otarari si sentinte.Const din 1!23 a mentinut dr si
li)ertatile sta)ilite la 166. . introdus idea ca proprietatea detine o 'unctie
speciala si interesele colectivitatii tre)uie sa primeze asupra celor individuale.
22. /odernizarea dreptului incepe in principate cu Constitutia lui Constantin
/avrocordat1 care isi a'irma legatura cu valorile modernizarii europene prin
insasi denumirea de constitutie si prin pu)licarea sa in lim)a 'ranceza. Coordonate
ale modernizarii dr in tarile romane7 Codi'icarea dr prin Codul lui Calimac"i1
Inceputul suprimarii pluralismului 'eudal de sisteme de dr paralele1 concurente1
Incetatenirea codurilor specializate pe ramura moderna a dreptului1 &rocesul de
'ormare a unei lim)i a dreptului si a unei terminologii juridice )ogate1
Dezvoltarea sist de invatamant juridic inalt.
23. 0istemul domniilor pamantene a 'ost suspendat incepand din 12 cand in urma
raz)oiului ruso*romano*turc 2( a 'ost ocupata de trupele tariste. &otrivit
conventiei de la .Cerman si tratatului de la .drianopol in tarile romane urmau sa
se adopte (egulamentele organice cu scopul modernizarii intregii vieti sociale si
de stat. inca din 12 s*au 'ormat 2 comisii una pt 2( si una pt / pt ela)orarea
regulamentelor organice. .ceste regulamente au intrat in vigoare in 131 in 2( si
132 in /. &otrivit dispozitiilor1 domnii tarii urmau sa 'ie alesi dar ei au 'ost
numiti..dunarea o)steasca ordinara compusa din marii )oierimi era puterea
legislative1 iar domnul e;ercita puterea e;ecutive cu ajutorul unui s'at
administrative. Dupa incetarea administratiei ruse in 134 .le;andru $"ica a 'ost
numit domn al 2( iar mi"ail 0turza in /. In 142 .3. $"ica a 'ost demis iar in
locul lui a 'ost ales $"eorg"e 9i)escu.
24. &ro)lema uni'icarii a aparut in urma realizarii statului national unitar roman. 4u
s*a recurs la metoda impunerii institutiilor proprii si s*a pre'erat o introducere
treptata a legilor de uni'icare 1 intr*un process de durata urmarindu*se asigurarea
continuitatii de drept. .u 'ost e;primate 2 idei contrare. 1 uni'icarea imediata prin
e;tinderea legislatiei vec"iului regat1 presupunand redactarea imediata a unor
coduri noi1 aceasta 'iind pre'erata in special de magistrate si 2 /entinerea
pluralismului regional pana la codi'icarea uni'icatoare pe )aze noi care sa tina
seama dc era vala)il si superior in dr provincii. In 'inal s*a dat prioritate
dispozitiilor constitutionale1 idea revizuirii s*a aplicat in materie penala1 iar in
celelalte domenii s*a adoptat metoda e;tinderii ne'iind inlaturata nici metoda
ela)orarii unor noi acte normative.
25. D( Constitutional7 Edi'icator in aceasta materie a 'ost adoptarea in 1!23 a unei
noi constitutii impusa de realitate 'auririi statului national unitar1 de sc"im)area
raporturilor de 'orte dintre clase. D( .dministrativ7 3egile care au reglementat
organizarea si 'unctionarea administratiei judetene si comunale au 'ost 7 legea pt
uni'icarea administrative 1!251 3 pt administratia locala 1!2! si 3 administratiei
1!36. ele au organizat administratia ( pe principiul centralizarii administrative1 al
descentralizarii teritoriale si al descentralizarii de servicii. Ca organe ale
administratiei de stat sunt (egele si guvernul. 6nitatile administrative teritoriale
erau judetul si comuna. D( 8inanciar 7 aparatul 'iscal a 'ost organizat dupa
principiul separarii celor 2 atri)utii de )aza7 constatarea impunerilor si manuirea
lor. (egimul vamal a 'ost inlocuit prin legea din 1!33 care proteja productia
nationala impotriva concurentei straine. In materie de contencios 'iscal acesta era
incredintat puterii judecatoresti. D( International.7&e plan mondial in spiritual
pactului 0ocietatii 4atiunilor 1!1! delegatul ( 4icolae 2itulescu a 'ost presedinte
a 2 sesiuni successive.&e plan continental a militat pt constituirea unui sistem de
securitate colectiva aderand la pactul 9riand*Dellog. D( &enal7 -iza domeniul
sigurantei statului si linistii pu)lice. 3egea pt reprimarea unor in'ractiuni contra
linistii pu)lice 1!24 con'orm careia se pedepseau cu pedepse aspre cei ce se
a'iliau la asociatii sau cei care dadeau instructiuni pt procurarea mijloacelor
materiale necesare unor actiuni indreptate impotriva proprietatii sau persoanelor.
In 1!37 intra in vigoare noul cod penal. D( &rocesual penal.. ramas in vigoare
Codul de procedura penala de la 1651 prevederile sale 'iind e;tinse pe intreg
teritoriul tarii. In 1!35 a 'ost adoptat un nou cod de procedura care a intrat in
vigoare in 1!37. 0olutiilor de ac"itare si condamnare in procesul penal li s*au
adaugat cele de incetare si anulare a urmaririi penale.
26. (evolutia romaneasca a de)utat in / la iasi printr*o adunare largita la "otelul
&eters)urg. .dunarea constituita ca o reprezentare a tuturor claselor sociale si
gruparilor politice a insarcinat o comisie sa redacteze un program de revendicari
intitulat &etitiunea proclamatiei prin care se cerea o restructurare moderna a
societatii moldovene. 6n alt program a 'ost &rintipiile noastre pt re'ormarea
patriei de la 9rasov si Dorintele patriei nationale moldova prin care se cerea
unirea / cu 2( 1 sutonomie deplina si dr si li)ertati cetatenesti. In 2( iz)ucneste
o revolutie in timpul careia se citeste &roclamatia de la Izlaz. 3a 11 iunie 14
domnitorul $"eorg"e 9i)escu a 'ost nevoit sa accepte su) presiunea
mani'estatiilor populare care s*au declansat1 programul revolutionar si 'ormarea
unui guvern provizoriu. Iz)ucnirea la mijlocul lunii martie 14 a revolutiei in
6ngaria a activizat si elita romaneasca din 2(ansilvania. Cu prilejul marii adunari
nationale de la 9laj s*au sc"itat principalele o)iective ale programului
revolutionar% romanesc in &etitia nationala cerand egalitate1 independenta si
autonomie )isericeasca.
27. Caracteristicile perioadei 121*131 sunt realiza)ile in domeniul unei codi'icari
moderne7 &roiectul de constitutie a carvunarilor moldoveni si &ravilniceasca
condica din 126. In perioada 131*14 este vadita orientarea catre dr 'rancez
atat in 2( cat si in /. In perioada 14*14! un rol important il are invatamantul
juridic romanesc. In 137 se creeaza la Iasi un +urnal judecatoresc. In preajma
unirii de la 15! procesul de modernizare a dreptului isi adduce contri)utia sa in
des'asurarea tuturor principalelor pro)leme nationale ale vremii.
2. D( Civil7 In materia proprietatii se consacra conceptia proprietetii ca 'unctie
sociala. .u aparut reglementari cu privire la e;proprierea pt cauza de utilitate
pu)lica. In privinta proprietetii 'unciare s*au adoptat o serie de legi pt in'aptuirea
re'ormei agrare. In material persoanelor este de mentionat uni'ormizarea
legislatiei actelor de stare civila. In material o)ligatiilor s*a dat statului
posi)ilitatea de a diviza raporturile dintre creditori si de)itori. In domeniul
relatiilor de munca s*a admis dreptul la greva. D( &rocesual civil7 a ramas in
vigoare codul de procedura din 165 cu unele modi'icari. &otrivit legii din 1!25 s*
a realizat o uni'icare in materie1 s*a procedat la scurtarea unor termene procesuale.
Instantele au 'ost constituite intr*un sistem 'ormat din7 judecatori1 tri)unale1 curti
de apel1 curti de juri1 si Curtea de Casatie.
2!. In vederea alegerilor s*au 'ormat numeroase aliante electorale dintre care cea mai
cele)ra a 'ost pactul de neagresiune electorala din 25 noiem)rie 1!37 dintre &42
si &43. In urma alegerilor Carol ar 'i tre)uit sa incredinteze 'ormarea guvernului
se'ului partidului din opozitie cu cel mai mare procentaj insa el incredinteaza
'ormarea guvernului &4 Crestin condos de :. $oga pt a arata ca vointa lui este
mai importanta sin u rezultatul alegerilor.$uvernul $oga nu avea support
parlamentar deci nu putea guverna ast'el ca la 1 ian se dizolva corpurile
legiuitoare inainte de intrunirea lor1 'i;anduse noi alegeri1 urmand ca in 1# 'e)
1!3 sa se instaureze regimul monar"iei autoritare. &rin instaurarea regimului a
'ost interzisa activitatea partidelor politice1 accelerarea industrializarii cat si
dezvoltarea agriculturii.
3#. .ctele de la 14 pot 'i considerate germenii viitoarelor constitutii. In proiectul
de constitutii din / in art 1 se proclama / stat constitutional1art2 prevedea
autonomia interna deplina. Cuprindea un capitol re'eritor la drepturi si li)ertati. In
adunarea de la 9laj se cerea adoptarea unei noi constitutii pt 2ransilvania si ca
aceasta san u 'ie unita cu 6ngaria. .ctul de la Izlaz poate 'i caracterizat ca o
adevarata constitutie= domn responsa)il ales pe 5 ani1 dr si li)ertati cetatenesti>.
.dunarile .D*"oc au un c"aracter 'undamental deoarece au 'ost create con'orm
2ratatului de la &aris1 care au 'ost instituite impotriva vointei &rincipatelor
romane1 dar care au creat conditii 'avora)ile in'aptuirii unirii. Dieta de la 0i)iu a
'ct in 2(ansilvania intre 163*1641 natiunea romana a detinut majoritatea
mandatelor de deputati.
31. 0e 'ace un decline intre cutuma si primatul legii scrise. &rogramul revolutiei de la
121 in 2(1 Cererile norodului roman1 proiectul Constitutiei C.rvunarilor
moldoveni. (egulamentele organice 131 2( si 132 /1 &roclamatia de la izlaz
21 iunie 14 in 2( 1 &roiectul de constitutie pt / 141 .ctele adunarilor ad*"oc
din 2( si / 157. Conventia de la &aris 15. (egulamente organice7 alcatuirea
lor 'igura in actul additional al conventiei de la .Cerman 126 si in tratatul de la
.drianopol 12!. In transilvania lucrari juridice in l) romana 0'etnicul
imparatului talmaceste poporului legile cele !.
32. 3a 2# 'e) 1!3! Carol al 2*lea a supus poporului roman o noua constitutie care a
primit peste 4 milioane de voturi pentru. In constitutie se regasesc principiile
0uveranitatii nationale1 a reapararii proprietatii particulare1 a monar"iei ereditare1
insa lasa pe dina'ara dr cetatenilor si o)ligatiile lor. (egele introduce pedeapsa cu
moartea1 pune capat separarii puterilor el avand puterea e;ecutive si legislative. In
cadrul titlului 3 cuprinzand dispozitiile privind pozitia si prerogativele regale a
'ost trecut inaintea celui privin reprezentanta nationala menit sa arate inca odata
importanta monar"iei in raport cu celelalte organe. .st'el Const din 1!3 semana
mai mult cu (egulamentele organice decat cu celelalte constitutii.
33. D( Constitutional7 avea in vedere institutii principale ca7 regale parlamentul si
guvernul. (egele era capul statului1 unic organ de conducere din stat1 el e;ercitand
puterea legislative prin (eprezentanta nationala si puterea e;ecutive prin guvern1
iar "otararile judecatoresti se e;ecutau in numele sau.&arlamentul isi mentine
structura )icamerala 7adunarea deputatilor si senat. D( .dministrativ 7 Con'orm
legii administrative din 1!3! unitatile teritoriale erau comuna si tinutul conduse
de un primar numit de consiliul communal. D( &enal7 prin decretul si legea care
au 'ost emise in 1!3 se largea s'era incriminarii constituind in'ractiune7
in'intarea de organizatii politice1 mani'estarile de strada1 propavaduirea prin viu
grai sau in scris a sc"im)arii legii de guvernare a statului1 D( & penal
34. -om porni de la premise ca atat Codul Calimac"i 117 cat si legiuirea Caragea
11 s*au dovedit a 'i vala)ile ele aplicandu*se si dupa 121.&roprietatea7
regulamentele organice au promovat idea drepturilor s'inte ale proprietetii.
2recerea pamanturilor ur)ariale in proprietatea taranimii. &ersoanele7 in 15 au
'ost des'iintate rangurile )oieresti ramanand doar titluri onori'ice. 8amilia1
o)ligatiile si contractile si succesiunea sunt reglementate de aceleasi legiuiri ca si
in perioada anterioara. 4ormele de dr comercial7 (egulamentele organice
proclama li)ertatea comertului in interiorul 2( si /.In'ractiuni si pedepse. 0*a
prevazut alc unei condici criminale. &rocedura de +udecata. In aceasta perioada s*
a continuat procesul de modernizare a justitiei incercandu*se despartirea justitiei
de celelalte puteri1 laicizarea justitiei1 salarizarea judecatorilor.
35. Domnia lui Cuza s*a des'asurat in jurul a 2 o)iective 'undamentale7 15!*162
consacrati realizarii unirii depline administrative si legislative si 162*65 perioada
in'aptuirii unor re'orme radicale necesare modernizarii societatii romanesti.
/asuri7 uni'icarea armatei1 a cursului monetar%1 impozitul 'inanciar1 serviciilor de
vama si telegra'1 proclamarea 9ucurestiului capitala tarii1 introducerea
impozitului 'unciar. In 63 a incuviintat conducerea tarii unui guvern de orientare
li)erala condos de Dogalniceanu. In dec63 a 'ost votata legea secularizarii
averilor manastiresti. Din punct de vedere juridic 1 constitutional Cuza s*a )azat
pe 0tatutul dezvoltator al conventiei de la &aris apro)at prin ple)iscite la mijlocul
lunii mai 1641 an in care cele 7 puteri recunoaste dreptul de suveranitate interna
a tarii. .u 'ost decretate legi pt in'iintarea invatamantului universitar si
reorganizarea invatamantului primar ce devenea gratuit% si o)ligatoriu..)dica la
23 'e) 166.
36. 35
37. -ara anului 1!4# a 'ost una ne'asta datorita ocuparii de catre 6niunea 0ovietica a
)asara)iei si )ucovinei de nord1 cedarea prin Dictatul de la -iena a nord*vestului
2(ns si a cadrilaterului* toate acestea au insemnat s' (omaniei mari.. .ceste
pierderi teritoriale au a'ectat regimul autoritar a lui Carol al 2*lea solicitandui*se
a)dicarea. In aceste imprejurari s*a impus personalitatea lui .ntonescu general de
devizie si 'ost se' al /arelui s'at major. :stilitatea poporului si tul)urarile
provocate de legionar% l*au determinat pe Carol sa ii incredinteze lui .ntonecu
mandatul de 'ormare a unui nou guvern.Datorita re'uzului &43 si &42 de a*l
sprijini la guvernare a 'ost nevoit sa ii asocieze pe legionar%. (omania devenind
stat national legionar1!4#*1!41= anularea dr si li)ertatilor democratice1
promovarea terorismului in viata politica>.
3. D( Civil7 caracteristica 'undamentala in material proprietatii si dr de proprietate
este apararea consolidarea si dezvoltarea proprietatii particulare. E;proprierea era
admisa numai pt cause de utilitate pu)lica. DEsi constitutia proclama ca toti
cetatenii romani sunt egali in 'ata legii1 dispozitiile legale speciale au contrazis
acest enunt.Casatoria intre romani si evrei este interzisa.
3!. Ela)orarea unei constitutii era o necessitate pt (omania. 3a 2 mai 164 dupa
dizolvarea camerei .3. I Cuza supunea votului popular alaturi de legea electorala
si un proiect de 0tatut care va dezvolta si implini dispozitiile )ine'acatoare ale
conventiunii. Cu o majoritate covarsitoare poporul a votat 0tatutul. Impt ottoman
apro)a statutul cu unele modi'icari 1cat si autonomia (omaniei in tre)urile sale
interne. 0tatutul a luat modelul const lui 4apoleon al 2*a si a const )elgiene din
acea perioada. 0tatutul din 164 a conceput organizarea de stat pe principiul
separatiei puterilor in stat. 0tatutul putea 'i considerat ca un act avand valoare si
'orma juridical de constitutie 'iind prima constitutie a statutului national (omania.
4#. &ro)lema uni'icarii legislative a aparut in urma realizarii statului national unitar
roman. 4u s*a recurs la metoda impunerii institutiilor proprii ci s*a pre'erat o
introducere treptata a legilor de uni'icare1 intr*un process de durata1 urmarindu*se
asigurarea unei continuitati in drept. .u 'ost e;primate 2 idei contarre7 1.
uni'icarea imediata prin e;tinderea legislatiei vec"iului regat 1 presupunand
redactarea unor coduri noi. 2 /entinerea pluralismului regional pana la
codi'icarea pe )aze noi care sa tina seama de ce era vala)il si superior in dr
provincii. 6ni'icarea prin e;tindere s*a 'olosit in special in domeniul
constitutional7 constitutia1 Codul silvic1 3egea de organizare judecatoreasca 'iind
elocvente in acest sens.