Sunteți pe pagina 1din 53

150.

Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla


-prezenta modificarilor de culoare pe care le sesizeaza mai ales la nivelul dintilor
frontali.Pete albe cretoase,coloratie cenusie ce transpare prin stratul de smalt subtiat prin
evolutia procesului carios sau marmoratii galben-brune.
-durere la excitanti termici(rece) si chimici(dulce,acru,sarat) ce dispare odata cu
indepartarea excitantului.:La dulce durerea se poate prelungi datorita stationarii hidratilor de
carbon timp mai indelungat pe suprafata dentara.
-durerea e provocata-N !"#$%& '(!(! $P)N%&N&
-lipsa de substanta dura dentara cu retentia resturilor alimentare cere prin fermentatie,vor
determina aparitia halenei fetide
-sangerarea papilei interdentare care apare fie la peria*,fie in timpul masticatiei
-leziuni la nivelul mucoasei labiale,*ugale,linguale,produse de marginile taioase ale
cavitatii carioase
151.Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla
Inspectia:
-lipsa de substanta dura dentara mai mult sau mai putin intinsa(cavitate carioasa)
-modificarea de culoare a unor suprafete dentare,de la alb cretos la brun-
cenusiu(marmoratie)
-uneori leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei *ugale localizate in dreptul
dintelui ce prezinta o leziune carioasa extinsa,cu margini ascutite,ca urmare a fracturarii
peretilor
-papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu sonda sau la
utlizarea de catre pacient a mi*loacelor uzuale sau suplimentare de igiena orala
Palparea:
-prezenta dentinei alterat in interiorul cavitatii ,consistenta acesteia dependenta de tipul
de evolutie al procesului carios
-sensibilitate la palpare cu sonda,mai importanta atunci cand procesul carios e profund si
dependenta si de gradul de percepere al durerii,specific pacientului
-pierderea de substanta dura dentara si intinderea in suprafata si profunzime a acesteia
-camera pulpara e inchisa si nu exista semne clinice de suferint apulpara
-eventuale leziuni ale mucoasei *ugale+linguale+labiale
-papila interdentara papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu
sonda
Teste complementare:
-testele de vitalitate sunt , la intensitati ale curentului electic,identice cu cele ale unui
dinte omolog-vecin sanatos
-percutia in ax .
-ex radiologic pune in evidenta o radiotransparenta care nu are comunicare cu cea a
camerei pulpare
-semnul firului de matase:scamosarea la trecerea sa ptin spatiul interdentar,in contact
cusuprafetele neregulata ale smaltului cariat
-fora*ul exploratorprezenta sensibilitatiidureroase ca urmare a actiunii intrumentarului
rotativ pe peretele pulpar al leziunii carioase
152.Diagnosticul pozitiv al cariei simple
-durere provocata de excitanti fizici,chimici care dispare odata cu excitantul
-modificare de culoare(pata alba cretoasa,marmoratie)
-pierdere de substanta dura dentara
-prezenta dentinei alterate
-sensibilitate la palpare cu sonda pe peretele pulpar sau parapulpar
-camera pulpara inchisa
-teste de vitalitate ,
-percutia in ax .
153.Diagnosticul diferential al cariei simple
-leziuni cu pierdere de substanta dura dentara de etiologie necarioasa // 0 nu exista
dentina alerata
Leziunile de uzura dentara(atritie+eroziuni+abraziune)
&nomalii dentare de dezvoltare(leziuni distrofice)
Leziuni traumatice in smalt si dentina fara deschiderea camerei pulpare
-modificari de culoare ale dintilor
1. natura endogena:tetraciclinice+fluoroze+traumatice+senescenta+hemoragice+boli
generale
2. natura exogena:nicotinice+bacterii cromogene+pigmenti alimentari
-hiperestezie dentinara la care durerea e mult mai importanta,caracter afectiv
deosebit,prezenta la palparea zonelor afectate sau la amsticatie,peria*
-pulpitele cronice inchise propriu-zise la care pulpa dentara prezinta hipoexcitabilitate la
testele de vitalitate,prin compararea cu cea a dintilor vecini sau omologi sanatosi si prezinta
in antecedente pusee dureroase acute
-hiperemia preinflamatorie in care e prezenta pierderea de substanta dura dentara si toate
semnele de carie simpla,iar durerea provocata dureaza mai mult(13-14 min dupa indep
excitantului)
-gangrena pulpara la care testele de vitatlitate sunt -+procesul carios e profund si camera
pulpara e deschisa
-parodontitele apicale cronice ca rau aceleasi caracteristici ca si gangrena simpla ,in plus
exista semne radiologice de afectare a parodontiului apical
15.!lasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea proceselor
carioase
-fetele vestibulare si orale,in zonele de retentie maxima de la nivelul coletului dentar
-fetele proximale-la nivelul punctului de contact+sub punctul de contact+deasupra
punctului de contact
-in santuri si fosete ocluzale,vestibulare sau orale ale molarilor si premolarilor+gropitele
de pe fetele palatinale ale frontalilor superiori
155.!lasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie
-carii evolutive+progresive:
1. cu evolutie rapida+acute+umede+mai frecvente la tineri,cu multa dentina alterata de
culoare galbui-maro+de consistenta moale+de cele mai multe ori leziunile sunt
dureroase
2. cu evolutie lenta de ani+luni+cronica+uscata+caracteristica varstei+cu evolutie
asimptomatica,care nu afecteaza pulpa dentara
-carii stagnante,inactive,stationare sau stabile,ce nu au evoluat datorita disparitiei zonei
de retentie interdentara
15".!lasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare al
tesuturilor dure dentare
-leziuni cavitare care beneficiaza de tratament restaurator:superficiale+de adancime
medie+profunde
-leziuni necavitate,la care demineralizarea e reversibila+fiind posibila remineralizarea
15#.!aracteristicile anatomo$clinice ale unei leziuni carioase necavitare
-la un examen cilnic minutios se observa o usoara modificare de transluciditate a
smaltului,evidenta dupa o uscare prelungita a suprafetei dentare.5orespunde absentei
demineralizarii smaltului sau e o demineralizare de inceput.$uprafata dentara e aparent
sanatoasa si examenul radiologic nu pune in evidenta nici o modificare
-intr-un stadiu mai avansat se observa prezenta opacitatii si-sau colorarii suprafetei,usor
de evidentiat pe dintele uscatopac,alb,dur si lucios la o carie cu evolutie rapida si galben-
bruna la o carie cu evolutie lenta sau stationara.
-culoarea alba-opaca evidenta pe un dinte uscat existenta unei demineralizari in 6
externa a smaltului pe cand aparitia sa pe un dinte umed demineralizarea a depasit 6
externa a smaltului,fiind prezenta in 6 interna a acestuia si eventual in dentina.
-leziunile sunt greu de observat:santul sau foseta pot aparea intecte+dar structura lor
histologica e alterata.Pt acest tip de leziune,palparea cu sonda nu e indicata pt ca ar putea
agrava leziunea.
-radiografia poate arata o radiotransparenta minima vizibila in smalt si pt dg e necesara
urmarirea radiologica efectuata la intervale de 7-12 zile.
15%.!aracteristicile anatomo$clinice ale unei leziuni carioase cavitare
-intr-un stradiu mai evoluat apare o leziune microcavitara de suprafata,situata in zonele
de smalt opac sau colorat,asociate cu culoarea cenusie data de prezenta dentinei subiacente
demineralizate si alterate,care e prezenta in 1-7 externa a dentinei.#n dentina se remarca o
reactie scleroasa caracterizata prin prezenta unei hipermineralizari a dentinei
corespunzatoare leziunii de la nivelul smaltului si o apozitie de dentina sa iritatie la nivelul
tesutului pulpar.Largirea leziunii dentinare e sensibil egala cu cea a leziunii din smalt.
-radiotransparenta in 1-7 a smaltului
-leziune medi in dentina fara subminarea cuspizilor,cu expunerea directa a suprafetei
dentinare.'entina alterata e prezenta si poate fi palpata cu sonda8'emineralizarea
intereseaza 1-7 medie a dentinei si e vizibil radiologic
-leziune cavitara pana in 1-7 pofunda a dentine si poate submina partial cuspiziilipsa de
substanta dura si prezenta dentinei alterate evidenta,radiotransparenta in zona circumpulpara
a dentinei
-leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare si poate duce la distrugerea partiala a
cuspizilor.Netratata , evolueaza spre deschiderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei
pulpare
15&.Procesele carioase situate pe suprafetele netede ale dintilor ' caracteristici
-greu de diagnosticat datorita contactului cu dintele vecin care limiteaza accesul la
inspectia zonei respective, motiv pt care leziunile se descopera mai tarziu,cand procesul
carios a depasit smaltul si a atins dentina stuatie in care poate apare modificarea de culoare a
crestei marginale corespunzatoare.Pt examinarea atenta a acestor zone e necesara separarea
dintilor prin diferite metode(separatori elastici)spatiu de 1 mm,ce va permite vizualizarea
zonei dar aplicarea cere timp(1 sapt).
-la dintii frontali se evidentiaza prin inspectie sau diafanoscopie,observandu-se
modificarea de culoare ce transpare prin stratul subtire de smalt
-leziunile proximale la pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta,demineralizarile de la
nivelul smaltului pot suferi un proces de stagnare ce determina transformarea lor in leziuni
inactive.5linic,apar ca pete usor decolorate sau maronii,dure frecvent intalnite la dintii ce au
pierdut contatcul cu dintele vecin.5and procesul evolueaza sub punctul de contact e mai usor
pus in evidenta,vizibil la palpare.
-examenul radiologic da leziuni cu subestimarea importanteiexamene seriate la 7-12 lui
cu identificarea cantitativa si calitatica a deminaralizarilor si estimarea vitezei de progresie a
cariei.
1"0.(volutia si complicatiile cariei dentare simple
!volutia proceselor carioase e favorabila daca ele sunt tratate in timp utl astfel sau pot
determina complicatii n cazul in care nu beneficiaza de tratament.
5omplicatiile pot fi: 1.#mediate -inflamatii pulpare cronice si acute
-gangrena pulpara simpla si complicata(acuta sau cronica)
2.%ardive .extractia dentara ce au drept consecinta:
edentatii mai mult sau mai putin extinde
tulburari :functionale+masticatorii+fizionomice+de fonatie+de ocluzie+de intretinere
repercursiuni asupa starii de sanatate genereala(tulburari digestice in principal)
7.La distanta-pot deveni focare de infectie cu punct de plecare dentar in
unele forme ale bolii de focar,manifestate clinic.
1"1.!aria de radacina) aspecte clinice
-Leziune superficiala,cu mai putin de 2 mm adancime,uneori
necavitara,neteda,moale,modificata de culoare, caracterizata prin distructia cementului si
penetrarea dentinei
forma incipienta necavitara-are o suprafata neteda ce nu prezinta cavitate palpabila cu
sonda dentara dar prezinta o culoare maro-inchis sau maro-deschis
forma cavitara superficiala-suprafata cementului e moale,neregulata, opaca si la
palpare cu sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de 3.4 mm.Prezinta o
culoare variabila ,fara semne de suferinta pulpara.
cavitate profuna-cu implicatia pulpei dentare radiculare,cu o coloratie variabila de la
galbui la maro-inchis.
-leziunile pot fi :&ctive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare galbui sau
maro-deschis,acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale.
#nactive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inchis pana
la negru,cu suprafata neteda, lucioasa, dura la palparea efectuata cu presiune moderata
-pot fi leziuni primare sau secundare
-intinderea leziunilor active cavitare e mai mare in suprafata decatin profunzime si mai
mult orizontal decat vertical
1"2.Prezentati avanta*ele izolarii campului operator
1.5amp operator curat si uscat,eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal si
lichid gingival
2.Posibilitatea unui acces si a unei vizibilitati optime atat pentru stomatolog cat si
pentru asistenta
7.)btinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate
9.Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului.
4.!ficienta crescuta a actului operator,a manoperelor terapeutice.
#zolarea campului implica 7 elemente conceptuale:
-controlul umiditatii
-indepartarea partilor moi si acces corespunzator
-prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii
1"3.!are sunt mi*loacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului
operator
&spiratorul de saliva de debit mare
&spiratorul de saliva uzual
(ulouri,comprese,bureti absorbanti
$nururile de retractie gingivala
$cuturile protectoare pentru istmul faringian
1".+spiratorul de debit mare
-cand se foloseste turbina,apa pulverizata,*etul de aer si fragmentele de lucru pot fi usor
aspirate cu aspiratorul de debit mare.
-aspiratoarele uzuale indeparteaza lichidul lent si au capacitatea foarte redusa de a
indeparta particulele solide
-un aspirator de debit mare poate prelua 3.4 L h2o in 2 sec si are capacitatea de a
indeparta :4-;4< din apa imprastiata de trubina si spra= si de 133< a particulelor mici
solide(pulbere) rezultate din tratamentul asupra dintelui
-se plaseaza distal de zona de lucru
Avantaje:
1.resturile de substanta dentara,materiale dentare sunt indepartate eficient din campul
aspiratiei
2.nu se produce deshidratarea tesuturilor
7.campul operator irigat ofera acces si vizibilitate mai buna
9.chiar fara anestezie,durerea resimtita de pacient e mai redusa(nu se por supra incalzirea
dintelui)
4.manoperele terapeutice devin mai eficiente deoarece se elimina pauzele pentru clatit
>.fragmente si pulberea metalica rezultate prin actiunea intrumentului abraziv pot fi
preluate in totalitate si eventual recuperate
:.se realizeaza mai usor manoperele terapeutice de cadran
1"5.+spiratorul de saliva uzual
-!l poate indeparta saliva din planseul bucal.$e foloseste in asociere cu absorbante de
tip:rulou+comprese+diga.
-dispozitiv compus dintr-o canula metalica sau plastic,un tub subtre de cauciuc in care se
introduce canula si care cu captul celalat e anexat la conducta de apa.5and se deschide
robinetul se creeaza un vid necesar aspirarii si derivarii acestora la scurgerea aparatului
-varf neted,rotun*it,neiritant
-utilizate frecvente:canulele de unica folosinta cu varf din plastic si ti*a deformabila,ce se
modeleaza digital,a.#. orificiile varfului canulei sa nu fie astupate de partile moi sublinguale.
-$?!')P%!(:aspirator si departator de limba simultan.
1"".(lementele absorbante principale si cele accesorii
@i*olace absorbante:&spiratorul de saliva de debit mare+uzual
(ulouri,comprese,bureti absorbanti
$nurul de retractie gingivala sau firul,filamentul interdentar
$cuturi protectoare pentru istmul faringian.
@i*loace izolante:automatonul+cleme si diga
1"#.Scuturile protectoare pentru istmul faringian
-indicate pentru a preveni aspirarea sau inghitirea instrumentarului mic,atunci cand nu se
lucreaza cu diga,ci cu dispozitive absorbante.til cand se lucreaza la dintii maxilari.
-o compresa de tifon de 4x4 xm ,desfacuta si plasata pe fata dorsala a limbii,catre partea
posterioara a 5A,poate constitui un astfel de dispozitiv.
1"%.+utomatinul
/dispozitiv cu care izolam de saliva o hemiarcada sau arcul frontal inferior,cu a*utorul
rulourilor de vata de marime adecvata,pe care le mentinem in fundurile de sac paralingual si
vestibular,totodata indepartand de arcada dentara limba si obrazul.
-dispozitiv extrabucal si unul intrabucal.'ispozitivul extabucal e alcatuit dintr-o placuta
ce se spri*ina sub barbie actionata de un arc ce culiseaza pe o ti*a verticala.Pe aceasta ti*a
exista un sant de fixare a dispozitivului intrabucal
-dispozitivul intrabucal e de 7 feluri:pentru partea dreapta,partea stanga si regiunea
frontala.$e compune dintr-o pelota cu brate inegale,bratul mai ingust fiind plasat in
vestibul,iar ce lat sublingual.
1"&.Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare
Clemele Harward-utilizate numai la mandibula ca si automatonul,sunt cleme de diga
modificate,in sensul de a putea mentine cate un rulou de vata in santul paralingual si
vestibula,fixandu-se pe cate un dinte vecin situat posterior de campul operator.
Clemele Haller-utilizabile la maxilar,ca si la mandibula,se compun dintr-un inel ce se
fixeaza pe un dinte invecinat cu cel pe care intervenim.'e la inel pornesc 2 brate,unul ? si
unul ) ,prevazute cu butoni.Aratele fixeaza rulourile de vata,iar de butoni se fixeaza inelele
de cauciuc care comprima filamentele de vata si papilele interdentare,indepartandu-le de
campul operator,pe care il izoleaza de secretiile pungii si de sangerarea gingivala
1#0.+vanta*ele izolarii campului operator folosind diga
1. permite mentinerea unui camp operator perfect izolat,curat si uscat,eliminand
posibilitatea contaminarii cu lichid bucal-gingival
2. elimina orice interpunere sau contact cu campul operator,prin indepartarea si
mentinerea in aceasta pozitie a buzelor,obra*ilor si limbiiaccesul si vizibilitatea
optima,*uxta sau subgingival prin indepartarea @LB.Colia inchisa la
culoare/fundal intunecat,N reflecta lumina pe care campul operator contrasteaza
dand vizibilitate buna
7. odata instalata,nu necesita reinterventie pentru mentinerea accesului si vizibilitatii
9. permite obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare
utilizateprevenirea contaminarii prin saliva sau umiditate din mediul bucal,in
timpul inserarii si modelarii materialelor de restaurare sau in timpul profilaxiei
locale cu compusi florurati
4. protectie corespunzatoare a pacientului si a medicului.'iga prote*eaza pacientul
impotriva aspirarii sau inghitirii instrumentelor mici sau a fragmentelor si resturilor
rezultate prin manopere terapeutice.Prin aplicarea de diga ele pot fi usor recuperate
si indepartate.&plicarea corecta prote*eaza partile moi de substante
medicamentoase,iritante ,caustice,cu gust neplacut.!limina sau reduce impactul
initial in cazul deraparii instrumentelor rotative sau manuale.)peratorul e prote*at
de contaminarea din mediul bucal
>. eficienta crescuta a actului terapeutic prin linistea operatorie pe care o confera.$e
elimina timpul oferit pacientului pentru clatit si scuipat,e descura*ata tendinta
multor pacienti la conversatii inutile,deschiderea constanta ca amplitudine a
cavitatii bucale,mai usor de rezolvat manoperele multiple la mai multi dinti,pana la
toti dintii pe o hemiarcada
poate fi instalata si de catre asistenta
1#1.Dezavanta*ele si limitarile izolarii campului operator folosind diga
1.timpul suplimentar afectat aplicarii
2.obiectiile pacientului privind disconfortul produs de manoperele de aplicare
-pot si eliminate sau reduse
-aplicarea completa nu necesita mai mult de 7-4 min,interval ce confera instalarea
anesteziei
-limitari:
dinti insuficient erupti,ce nu permit mentinerea clemelor
@7,in unele cazuri
'inti in malpozitii accentuate
)cazional,pacientii asmatici+cei cu probleme cu respiratia nazala(respiratori orali)
nu tolereaza diga
Pacienti cu probleme psihice,rar
1#2.!omponentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campului
operator cu diga
Principale:Colia de cauciuc
(amele de intindere-tip Doung
-tip $tar ?#$#
- tip N=gaard-)stbu
-tip $auvreur
5lemele de diga
Accesorii:Perforatorul
Pensa
$ervetele de hartie absorbamta preformate
Lubrifiant
&cesorii de ancora*
1#3.,olia de diga
-confectionata dintr-un cauciuc special,mentinut in conditii de intuneric si rece(la
frigider) pentru a nu imbatrani prematur
-patrate preformate de 12,4-12,4 cm si 14-14 cm sau sub forma de rulou cu l/12,4 sau 14
din care se taie dimensiunea necesara
-mai sunt si folii gata ambalate,sterilizate in plicuri individuale
-grosimea:3,14+ 3,23+ 3,24 +3,73 +3,74 mm
-foliile subtiri trec mai usor prin spatiile interdentare dar se si rup mai usor
-foliile groase mai eficeinte pentru retractia partiilor moi,mai rezistente la rupere,dar
tensioneaza clemele de fixare ducand la dizlocarea lor
-utilizarea foliilor c grosime medie,cu elasticitate optima pt etansarea inchiderii la colet
-culori deschise si inchise(roz+galben+verde+gri+albastru)-se prefera culoriile inchise
pentru constrastul de fundal
-au o fata lucioasa si una mata,cea mata se pune se exterior.
1#.-amele de diga
-au rolul de a pozitiona si mentine marginile foliei.
&)in forma de -tip Doung:cea mai raspandita,dezavanta* :fabricata din
metal(radioopaca),interfera imaginiile radiologice
A)in forma de -tip $tar ?isi:din plastic,are radiotransparenta
5)tip N=gaard-)stb=-contur inchis poligonal si e confectionata din material plastic
radiotransparent
')tip $auveur-rama articulata din plastic,o balama centrala permite ramei sa se
pliezeacces mai usor in zona de lucru,facilitand realizarea de radiografii,administrarea de
doze aditionale de anestezic si evacuarea de lichide terapeutice ce au a*uns accidental in
cavitatea bucala
1#5.!lemele de diga' Descriere generala
-ancoreaza folia de diga si o mentin fixa in *urul dintelui,fortand in acelasi timp retractia
marginii gingivala
-formata din 2 brate,care s eplaseaza pe fetele opuse ale coroanei,? si ) intre
convexitatea maxima coronara si marginea gingivala.Aratele sunt unite printr-un arc de otel
car eincon*oara coroana dintelui peste fata ocluzala sau marginea incizala si mentine, prin
forta sa elastica,cele 2 brate aplicate strans in *urul coroanei
-se termina prin 9 pinteni, ce asigura contactul in 9 puncte cu dintele,prevenind astfel
rasturnarea clemei.Pintenii pot fi indreptati spre gingival,utile pt dintii partial erupti sau
retractie gingivala suplimentara.
-bratele nu trebuie sa depaseasca limita meziala si distala a fetelor ? si ) deoarece: vor
interfera pozitia penelor+se traumatizeaza marginea gingivala si sangereaza+nu se obtine
etanseitate
-pot prezenta sau nu aripioare(prelungiri laterale ale bratelor,ce realizeaza retractia
suplimentara a marginii gingivale si permit fixarea foliei inainte de plasarea acesteia pe
dintele respectiv)
-dezavanta*:prezenta lor poate incomoda aplicarea benzilor de matrice,penelor si
portmatricelor
-la restaurarile coronare se prefera clemele C&(& aripioare,iar endodontic 5 aripioare
1#".Seturi minimale de cleme de diga. . cele mai uzuale /$in sistem Ivor0
Nr 3- pt # si 5 cand dorim izolari multiple
Nr 1-pt Pm
Nr ;-pt # si 5 izolare unica
Nr 19-pt @,pentru dinti partiali erupti sau cu distructii coronare mari
Nr 2>-pt @ cu talie mare
1##.!omponentele accesorii . ec1ipamentul au2iliar / utilizate pentru realizarea
izolarii campului operator cu diga
1.Perforatorul sau clestele de perforat folia: cel mai utilizat e &#N$E)(%F
- orificii de dimensiuni diferite,corespunzatoare dintelui pe care dorim sa il izolam
-prezinta un platou rotativ,cu 4 sau > dimensiuni de orificiu(foliile de grosime
medie)
1-#c inf
2-#c sup si 5
7-Pm
9-@ sup
4-@ inf
>-dintii cu ? anormal,dinti situati cel mai posterior in izolare
2.Pensa de aplicare a clemelor: $toGes
3.Servetele de 1artie absorbanta preformata:se plaseaza intre folia de cauciuc si
tegumentul pacientului:
-preveni reactiile alergice la folie
&bsoarbe transpiratia
&bsoarbe saliva scrusa pe la comisura
&mortizeaza actiunea de instalare a digii
)fera posibilitatea de stergere a buzelor dupa indepartarea foliei
)fera confortul pacientului
.3ubrifiant:hidrosolubil+pt a facilita inserarea foliei prin spatiile interdentare
5.+ccesorii de ancora*:firul de bumbac+inele de cauciuc
1#%.Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta
-distanta dintre orificii e reprez de distanta de la centrul suprafetei ocluzale a primului
dinte de izolat pana la centrul suprafetei ocluzale a celuilat dinte de izolat ,aproximativ
>,7mm
-distanta dintre orificii e prea mare,folia se va increti intre dinti si va impiedica
manoperele terapeutice
-distanta e prea mica,folia va sta tensionata exagerat,se va tractiona in zona de
colet,nerealizand etansare si se poate rupe.
-#N tratamentul leziunilor coronare,izolarea prin diga trebuie sa cuprinda minim 7
dinti(dintele de lucru si 2 dinti vecini).#N tratamentele endodontice doar dintele de lucru,cu
exceptia radacinilor neretentive,cand se izoleaza si alti dinti
-restaurari coronare la niv # si fata meziala a 5-toti dintii de la Pm1 dr pana la Pm2
stg,cleme doar la niv Pm.
-restaurari coronare la niv 5-@1 de pe hemicarcada in lucru pana la #c opus
-restaurari coronare in zona laterala-ultimul dinte posterior pana la #c opus
-la maxilar,primul orificiu creat e pt #c,la mandibula pt dintele cel mai distal care
primeste clema
-orificiile se fac dupa un sablon,functie de grosime(diametru mai mic la foliile subtiri sau
mai mare la cele groase)
1#&.!are sunt te1nicile de aplicare a izolarii cu diga
1.metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei
2.metoda aplicarii initiale a clemei,urmata de folie
7.metoda aplicarii initiale a foliei urmata de clema
1%0.Descrieti te1nica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane a foliei si a
clemei4 enumerati avanta*ele si dezavanta*ele metodei
1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte
2. verificarea cu a*utorul firului de ata a spatiului interdentar,ca sa nu rupa
foia(margini ascutite,rest de tartru)
7. perforarea foliei si intinderea ei pe rama
9. lubrifierea foliei in zona orificiului pentru a facilita insertia
4. alegerea clemei potrivite,fixarea in pensa si verificarea adaptarii pe dinte
>. indepartarea clemei si fixarea pe folia de cauciuc
:. aplicarea servetelului preformat pe fata pacientului
H. plasarea clemei spre gingival,dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu a*utorul
pensei de aplicare a clemei-mai intai bratul oral apoi bratul vestibular.'aca
pacientul acuza discomfort,se poate face anestezie locala,oricum senzatia de
presiune dispare la 1-2 min de la aplicare
;. eliberarea foliei de cauciuc din aripioarele clemei pentru a permite foliei sa se
stranga in *urul coletului dintelui
13.daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se
foloseste un fir de ata interdentar,pentru a a*uta alunecarea ei dincolo de punctul de
contact pana in zona cervicala
11. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si
tensionata pe rama
12.se badi*oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica
dezinfectanta
&vanta*e
-cea mai usoara si comod aplicare a digii,in cazuri obisnuite
-daca clema se elibereaza si scapa in orice mom al aplicarii,ea e tinuta aplicata de folie
-nu necesita a*utorul unui asistent
'ezavanta*e
-nu permite vizualizara directa a dintelui sia zonei adiacente ,in timpul aplicarii
-tensiunea produsa de elasticitatea foliei actioneaza in directia opusa celei de plasare a
clemei
1%1.Descrieti te1nica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a
clemei)urmata de folie) enumerati avanta*ele si dezavanta*ele metodei
1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte
2. alegerea clemei potrivite pentru dintele respectiv
7. plasarea clemei pe dinte,dincolo de convexitatea maxima a coroanei.)bligatoriu sa
se potriveasca bine pentru a preveni dislocarea si inghitirea clemei
9. se trece folia,perforata si tensionata peste clema
4. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se
foloseste un fir de ata interdentar,pentru a a*uta alunecarea ei dincolo de punctul de
contact pana in zona cervicala
>. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si
tensionata pe rama
:. se badi*oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica
dezinfectanta
&vanta*e
-permite vizualizarea directa a dintelui si a zonei adiacente in timpul plasarii clemei
-metoda cea mai eficienta de plasare a digii,cand sunt dificultati in asigurarea secuitatii
fixarii clemei
'ezavanta*e
-este dificil de plasat folia peste clema,fara aplicarea unei tensiuni asupra ei,tensiune ce
poate disloca clema
-practic imposibila tensionare foliei si tractionarea ei peste clema cea mai mare(ivor= ;)
1%2.Descrieti te1nica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei
urmata de clema4 enumerati avanta*ele si dezavanta*ele metodei
1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte
2. alegerea clemei si verificarea fixarii ei pe dinte
7. se perforeaza folia de cauciuc,se fixeaza pe rama si se tensioneaza orificiul din
folie,astfel aceasta sa treaca de-a lungul dintelui ce trebuie tratat.$e foloseste un fir
de ata interdentar
9. dupa ce s-a tractionat de folie,se plaseaza clema imediat
4. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se
foloseste un fir de ata interdentar,pentru a a*uta alunecarea ei dincolo de punctul de
contact pana in zona cervicala
>. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si
tensionata pe rama
:. se badi*oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica
dezinfectanta
&vanta*e
-exista putine posibilitatide dizlocare a clemei in timpul sau dupa plasarea ei
-permite vizualizarea directa a dintelui sia gingiei adiacente
'ezavanta*e
-necesara participarea unui a*utor pentru a tine folia si rama in special pentru aplicarea la
molari
1%3.(rori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga
1. )rificii perforate excentric in raport cu pozitiile normaleplasarea gresita a digii
in raport cu deschiderea cavitatii bucale si fragmente sau corpuri straine pot fi
inghitite sau aspirate de pacient.
Plasarea foliei in pozitie mult superioara(orificii plasate *os pe folie) duc la astuparea
pasa*ului nazal aerian.$e va rula marginea superioara a foliei sub piramida nazala
2. 'istanta nepotrivita intre orificii:
-distanta prea mica:folia va fi prea tensionata si nu va izola perfect la nivel
cervical+tendinta de rupere
-distanta prea mare:septuri ce se vor plia interdentar+acces proximal incomodat+ retractie
gingivala deficitara
7. 'iametrul incorect al orificiilor
-diametru mai mic-orificii tensionate ce vor fi indepartate de dinte
-diametru mai mare-folie pliata in *urul dintelui incomodand accesul
9. tilizarea de cleme proprii
-mai mica-supraincarcarea arcului-imposibilitatea izolarii corecte sau ruperea arcului
-instabila-se misca si nu tine etansarea+lezeaza marginea gingivala
-mai mare-lezarea partilor moi+impiedicarea aplicarii penei
4. Nu se inlocuieste,la momentul necesar,o diga uzata sau cu defecte,din timpul
aplicarii sau in timpul tratamentului imediat
1%.!are este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara) in raport cu
evolutia leziunilor carioase
-Profilaxie-preventie:reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor carioase
-tratamentul leziunilor carioase instalate:dependent de gradul de evolutie si de extinderea
procesului carios
Leziunile carioase:
Necavitare(incipiente-reversibile)
1. fara lipsa de substanta dura dentara decelabila macroscopic clinic
2. necesita modalitati de cariodetectie(teste diagnostice) adecvate
7. abordare terapeutica neconventionala(ne sau minim invaziva)
cavitare(ireversibile)
1. lipsa de substanta dura dentara(defect)cu extinderea si profunzimea
variabila:superficiale+medii+profunde
2. abordare terapeutica operatorie conventionala(invaziva)
1%5.!are sunt fazele tratamentului conventional . clasic / al cariei simple dentare si
ce se urmareste prin efectuarea fiecarei faze
1.Caza de tratament chirurgical/prepararea cavitatii
realizeaza eliminarea t.dure dentare alterate(modif ireversibil)prin exereza
lipsa de substanta rezultata e preparata sub o anumita forma(cavitate)
2. Caza de tratament medicamentos/tratamentul plagii dentinare
Plaga dentinara/suprafata denudata in urma exerezei, e expusa actiunii factorilor
patogeni
$e urmareste realizarea in mod adecvat a protectiei dentino-pulpare
7. Caza de tratament restaurator
(efacerea morfologiei coronare si functiilor afectate
Prin tehnici directe(obturatii coronare)+semidirecte+indirecte(inla=+onla=+fatete)
1%".!e reguli impun principiile generale clasice . conventionale / de preparare a
cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatilor
(eguli:
1. efectuarea unor manopere instrumentate bazate pe reguli fizice
2. modificarea partiala a morfologiei coronare
7. realizarea conditiilor optime necesare pentru restaurarea morfo-functionala
finala
)biective:
1. indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu mena*area si prote*area
corespunzatoare a organului pulpar
2. plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare
restante,dar astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesului
carios initial(carie reziduala sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la marginea
restaurarii(caria ##)
7. conformarea si dimensionarea preparatiei,a.i. fortele functionale sa nu produca
fractura unei componente din ansamblul dinte-restaurare coronara sau dizlocarea
restaurarii
9. realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale
pana la finalizarea tratamentului
1%#.!are este definitia data de 53+!6 etapei de preparare a cavitatii si care sunt
principiile . regulile / lui 53+!6 pentru prepararea cavitatilor prin te1nici clasice
. conventionale /
'efinitie/prin prepararea cavitatii se intelege acea succesiune de manopere instrumentale
folosite pentru a indeparta leziuile produse de carie, lasand portiunea restanta a dintelui in
cea mai favorabila stare de a primi o obturatie care sa restaureze forma initiala
coronara,asigurand rezistenta acestei restaurari si impiedicand reaparitia procesului carios pe
acea suprafata dentara.
(eguli:
1.crearea formei de contur
2.crearea formei de rezistenta
7.crearea formei de retentie
9.crearea formei de facilitare a accesului
4.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante
>.finisarea marginilor de smalt
:.curatarea cavitatii
1%%.!are sunt principiile .regulile/ de preparare conventionala a cavitatilor) dupa
scoala si autorii clasici romani
1.deschiderea procesului carios(include si usurarea sau crearea accesului)
2.exereza dentinei alterate
7.realizarea extensiei preventive
9.asigurarea retentiei
4.asigurarea rezistentei
>.finisarea marginilor de smalt
:.toatela finala
1%&.!are sunt principiile .regulile/ de preparare conventionala a
cavitatilor)sistematizate dupa scoala si autorii moderni actuali
+.etapa initiala de realizare a preparatiei
1.stabilirea formei de contur si a profunzimii initiale
2.realizarea formei primare de rezistenta
7.realizarea formei primare de retentie
9.realizarea formeiIde convenientaI-cea mai convenabila in raport cu morfologia dintelui
5.(tapa finala de realizare a preparatiei coronare
4.#ndepartarea dentinei alterate restante,urmele de material vechi restant
>.Protectie dentino-pulpara(functie de indicatia clinica)
:.(ealizarea formei ## de rezistenta si retentie
H.Proceduri pentru finisarea peretilor si a marginilor externe
;.Proceduri finale:curatarea preparatiei si controlul calitatii manoperelor
1&0.!are sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp .etapa/ de lucru
dupa principiile .regulile/ de preparare a cavitatilor conventionale conform
sistematizarii scolii clasice romanesti
1.'eschiderea procesului carios:evidentierea extinderii in suprafata si profunzime a
procesului carios(vizibilitatea) si realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea optima
atuturor manoperelor ulterioare(acces)
2.!xereza dentinei alterate:indepartarea in totalitate,pana in plin tesut sanatos.$e pot face
concesii pentru evitarea deschiderii camerei pulpare
7.(ealizarea extensiei preventive:plasarea marginilor preparatiei in plin tesut sanatos,dur
si marginile externe situate in zone JimuneI,iar zonele JsusceptibileI sa fie inglobate in
totalitate in conturul preparatiei
9.&sigurarea retentie:stabilitatea si mentinerea restaurarii
4.&sigurarea rezistentei:mena*area si prote*area subst dure dentare restante(prevenirea
fracturarii) si asigurarea conditiilor necesare pt rezist la solicitati funct a materialului de
restaurare(pozitie,grosime corespunz)
>.Cinisarea marginilor de smalt ale cavitatii:configuratie lineara,neteda,fara
anfactuozitati+asigurarea unui unghi optim de intalnire cu suprafata externa coronara a
peretilor laterali(include bizoatarea marginala)
:.%oaleta finala a cavitatii(N %(&%&@!N%L PL&B## '!N%#N&(!)
1&1.!are este clasificarea cavitatilor dupa 53+!6 si care sunt criteriile care stau la
baza acestei clasificari
#-carii localizate santurile si fosetele ocluzale ale @ si P@+ santurile ? si ),foramen
caecum la frontali
##-suprafetele aproximale ale @ si P@
###-fetele aproximale ale #,cu unghiul incizal integru
#?-fetele aproximale ale #,cu unghiul incizal compromis
? .treimea cervicala a fetelor ? si ) ale dintilor
?#-la nivelul cuspizilor dintilor laterali si la nivelul marginii incizale a dintilor frontali
5avitati atipice-cavitati compuse ?-)+?-@+@)'
1&2.!are sunt criteriile pe baza carora se alege un material de restaurare coronara
si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material) in raport
cu aceste criterii
Criterii:
5riteriu biologic-sa se tina seama de textura tesuturilor dure dentare,starea organului
pulpar:materialul sa fie bine tolerat de catre complexul pulpo-dentinar,precum si de catre
tesuturile moi
5riteriu mecanic-proprietatile fizice ale materialului,care sa asigure o buna comportare a
acestuia in raport cu P masticatorie,temperatura
5riteriu chimic-sa fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine in contact
5riteriu estetic-sa redea aspectul cat mai natural,unde e absolut necesar.
Conditii
1.fizic:
-dur+cu o rezistenta asemanatoare cu a tesuturilor dure dentare si abraziune moderata
-sa sufere modificari volumetrice minime intr-un interval de temperatura inte 3 si 43 grd
celsius
-in stare plastica in momentul introducerii in cavitate si sa devina rigid si rezistent dupa
acee
-aderenta buna,determinand o inchidere marginala cat mai etansa
-bun izolator termic si electic
-impermeabil pentru lichidul bucal sau alte lichide ingerate
2.chimic
-stabil in mediul bucal
-nu sufera alterari in contact cu saliva,alimente,medicamente
-efect usor antiseptic
-nu se combina cu materialele utilizate in tratamentele odontale
7.biologic
-bine tolerat de organul pulpar,parodontiul marginal,partile moi adiacente
-sa nu fie nociv pentru organism
-sa fie carioprotector
9.fizionomic
-sa prezinte culoare+transluciditate si textura de suprafata cat mai apropiata de cea a
structurii dentare pe care o reconstituie
//// nu ex mat care sa intruneasca toate conditiile
1&3.Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara
1.@ateriale de restaurare coronara functie de starea lor fizicain momentul utilizarii:
$materiale plastice:se introduc in stare moale si se intaresc ulterior(obturatii)
$materiale neplastice:se introduc sub forma rigida si se fixeaza prin
cimentare(incrustatii)
2.@ateriale plastice(de obturatie) dupa timpu de mentinere in cavitate:
$provizorii:etape intermediare ale tratamentului
$de durata'faza finala de restaurare coronara
7.'upa gradul de aderenta la structurile dure dentare,materialele de obturatie de durata:
$aderente:compozit+5#$+
$neaderente:amalgam+aur+ciment silicat
9.'upa gradul de refacere a fizionomiei,materialele de obturatie de durata
$fizionomice:compozite+5#$ modificate+
$nefizionomice:amalgam+aur coeziv+5#$ cu adaos de pulberi metalice-cermeturi
$semifizionomice:5#$ conventionale
1&.!are sunt categoriile si tipurile de ciment 78( e2istente si utilizabile actual
5ategoriile:
1.conventional(eugenolat-eugenat de Kn)
2.modificate cu polimeri(K)! armate)
7.modificate cu acid o-etoxibenzoic(!A&)
9.non-eugenolat de Kn(F?-!A&)
%ipuri
#.pentru cimentari provizorii
##.cimentari de durata
###.obturarii coronare provizorii si obturatii de baza
#?.pentru captusirea peretilor preparatiilor
1&5.-eactia de priza si timpul de priza la cimentul 78( conventional4 implicatii
clinice
N se desfasoara in absenta apei si e accelerata de ionii de Kn2,.Presupune o reactie de
complexare intre eugenol si oxiul de Kn,cu formarea eugenolatului de Kn..#n matricea sa sunt
particule de oxid de Kn nereactionate si molecule de eugenol liber rezidual,acesta
eliminandu-se lent
(eactia de priza e reversibila:in mediu umed,preparatul intarit poate fi
hidrolizathidroxid de Kn si eliberand eugenolul,ceea ce influenteaza comportamentul sau
clinicKoe conventional e sensibil la conditiile din mediul bucal
%impul de priza e variabil:23-73min pana la cateva ore si depinde de :
-dimensiunea particulelor de pulbere(particule fine/timpp de priza de redus)
-raport pulbere-lichid(consistenta crescuta/timp de priza redus)
-prezenta si concentratia acceleratorilor si aditivilor
-tehnica de preparare(malaxare energica,prelungita/timp de priza redus)
-temperatura ambianta(temperatura crescut/timp de priza redus)
-cantitatea de F2) asociata )xidului de Kn(hidratarea pulberiii/timp de priza redus 2< apa
priza in 2 ore si 9< apa priza in 14 m
#N'#5&%#:
-consistenta chitoasa:obturatii de baza+coafa*e indirecte+obturatii provizorii(9->
sapt)+acoperirea pansamentelor calmante,devitalizante
-consistenta intermediara-acoperirea materialelor de coafa* idirect+cimentarea provizorie a
lucrarilor protetice con*uncte+amprentarea functionala a unor campuri protetice edentate total
-consistenta fluida-obturarea canalelor radiculare(simpla sau mixta cu thenici pasta-con
gutaperca)
5&L#%&%#
1.efect antiseptic
2.usor sedativ asupa pulpei
7.biostimulator neodentinogenetic
9.bun izolator termic si electic
4.adaptare buna la peretii cavitatii
>.aplicare usoara in cavitate(necesita izolare)
:.priza in mediu umed
H.impermeabil fata de acizi
'!C!5%!
1.priza lenta(23-73 min)
2.rezistenta limitata la compresiune
7.duritate redusa
9.indepartarea din cavitate laborioasa
4.in contact direct inhiba priza si altereaza calitatiile rasinilor polimerizabile
>.iritant pentru parodontiu marginal
:.@iros aromatic puternic si gust intepator
H.aspect estetic necorespunzator
1&".!imenturi 78( armate .cu polimeri/ ' definitie) caracteristici si proprietati
specifice4 implicatii clinice
Preparate biocomponente,formate din pulbere si lichid,componente similare cu cele din
K)! la care se adauga:
-polimeri organici rigizi:polimetilactilat+polistiren
-acid acetic+cloura sau acetat de Kn
-agenti antimicrobieni:timol
Proprietati specifice:
-vascozitate mai amre decat K)! conventional
-propr mecanice mai bune
-proprietati biologice asemanatoare
-toleranta pulpara mai buna
'ezavanta*e specifice:
-se descompune hidrolitic in mediu bucal
-poate det reactii alergice
-modif cul coroane de invelis sau fatete acrilice
#ndicatii specifice:
-cimentari provizorii si de durata+obturatii de baza in toate tipurile de cavitati+reconstituiri
coroane provizorii
1&#.!imenturile (5+ ' definitie) caracteristici si proprietati specifice4 implicatii
clinice
$unt denumite dupa &c )-etoxibenzoic,continut in lichidul preparatului(alaturi de
eugenol).
5aracteristici specifice:
1.au priza mai lunga (:-17min).
2.au cea mai mare rezistenta la compresiune
7.capacitate antibacteriana si cicatrizanta pt plaga dentinara
9.adeziune chimica prin chelare
4.variatii volumetrice din timpul prizei mai reduse
>.solubilitate mai redusa in mediu lichid bucal
#ndicatii specifice:
-obturatii de baza(unde e necesara rezistenta mecanica superioasa)+reconstituiri bonturi in
1-7 ocluzala a fetei proximale si pe fata ocluzala+cimentarea unor proteze fixe
unidentare+cimentarea unor punti intinse(totale)
1&%.!imenturile 9:$(5+ 'definitie) caracteristici si proprietati specifice4 implicatii
clinice
!ugenolul e inlocuit de n-hexil-vanilat , acid o-etoxibenzoic
5aracteristici specifice:
1.rezistenta superioara la compresiune
2.solubilitate mai redusa in mediul bucal
7.manipulare mai usoara
9.fizico-chimic si biologic nu prezinta avanta*e sau dezavanta*e date absenta eugenolului.
(iritativ pt parod marginal dar neodentinodgen, sedativ pulpar, antiseptic
1&&. !imentul ,87 -eactia de priza4timpul de priza4 calitati) defecte)indicatii)
contraindicatii
Reactia de priza:reactie de neutralizare itnre o baza(pulberea) si un acid(lichidul) cu
formarea unor sarusi fosforice hidratate.reactie exoterma,creste temp cu 9-13 grade.'upa
priza,msterialul e heterogen,masa fiind alc dintr-o structura amorfa hidratata (matrice de
fosfat de Knsi &l ce contine particule initiale de Kn) necuprinse in reactie).Necesita izolare
riguroasa.
Tipul de priza:normal:>-13 min sau rapid:2-7 min(cant mica de ac )-fosforic).%impul
poate fi redus prin:
1.marirea rap pulbere-lichid
2.pulbere cu particule cu dimensiuni reduse(93micr./normal)
7.incorporarea rapida a pulberii in lichid
9.cresterea conc de F2) in lichid
4.prelungira timpului de malaxare
>.cresterea temperaturii mediului ambiant
Calitati:
1.rezistenta mecanica superioara
2.elasticitate redusa
7.solubilitate redusa in apa(in vitro)
9.aderenta convenabila la smalt si dentina la alia*e metalica+rasini acrilice+mase compozite
4.buna izolare termica si electrica
>.duritate mai mare decat a celorlate obturatoare provizorii
:.rezistenta relativ buna pana la uzura
Defecte
1.friabil(rezistenta scazuta la tractiune-frictiune)
2.porozitate marcanta
7.pF puternic acid 2-2,9 in mom aplicarii(dupa o ora a*unge la > si dupa 9H se aproprie de
pF neutru)
9.neestetic:opac+alb-galbui
4.se altereaza rapid in contatct cu lichidul bucal
>.fara izolarea optima,nu are calitati
Indicatii
1.obturarea temporara a unor cavitati nefinalizate care nu prezinta retentii geometrice
2.obturatii de durata pentru dinti mobili la varstnici+pt dintii temporari
7.baza pt cav medii
9.baza peste cimenturile(liner) cu hidroxid de 5a in cavitati profunde sau peste K)! pentru
restaurari de durata cu compozit
4.captusirea boltilor cuspidiene nesustinute(cls ##a) pentru restaurari cu amalgam
>.restraurarea cu amalgam a dntilor devitali(pentru refacerea planseului cavitatii)
:.cimentare de durata a protezelor fixe+a inelelor ortodontice
H.obturarea mixta,cu con de gutaperca a canalelor radiculare(de electie pt
momoradiculari-rezectii apicale)
Contraindicatii
1.refaceri unghi incizal sau creste marginale
2.cavitati cervicale cls ?
7.cavitati vizibile,pe frontali
9.cavitati profunde,nociv pt pulpa(pF acid)
4.acoperirea pastelor de hidroxid de 5& pt coafa* indirect(preparatele nu fac priza)
200.!imentul P!7.policarbo2ilat de 7n/' proprietati si indicatii specifice
1.!lasticitate asemanatoare cu cea a dentinei
2.N e casant si suporta solicitari masticatorii
7.(ezistenta la compresiune si tractiune comparabil cu C)K
9.(ezistenta la incovoiere cu 93< mai mare decat C)K
4.5ontractie redusa de priza mai mica decat C)K
>.%ixotropie
:.&deziune chimica la smalt si dentina prin chelarea 5a2, de catre radicalii carboxilici libei
H.adera bine chimic la alia*ele metalice inoxidabile
;.&dera slab la alia*ele din aur(daca nu sunt sablate)
13.adera mediocru la (&$
11.N adera la ceramica
12.pF acid pana la terminarea reactiei de priza,cu potential nociv asupra pulpei si dentinei
inferior fata de C)K(pF/4-73 min)
17.efect calmant asupra durerii dentinare prin inchiderea eficienta a canaliculelor
19.nu are activitate antibacteriana(prin efect bactericid direct)
Indicatii
-obturatii de baza(protectie pulpo-dentinara)
-obturatii coronare provizorii
-cimentari de proteze fixe unidentare sau punti
201.!lasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si tipul de
particule ale alia*ului.
1.binar: mecur,1 metal:amalgamul de cupru:5u:73-93< si Fg:>3-:3<.Coarte toxic.&
fost scos din uz
, cadmiu-paladiu.Nocive+friabile si casante.$coase din uz
2.ternar: mercur , 2 metale(&g si $n) in proportii egale
7.cuatenar: mercur,7 metale(&g+ $n si 5u):&g >4<+ $n 24< si 5u ><
-unele amalgame contin cantitati mici de platina,aur, iridiu+paladiu dar nu au adus
imbunatatiri substantiale
-alia*e cu Kn:mai mult di 3,31< Kn si fara Kn
%ipul particulelor alia*ului
&lia*e cu pilitura formata din particule taiate neregulat/ pilitura
&lia*e cu particle sferice sau sfenoidale
&lia*e cu particule amestecate,format din particule neregulate si sferice
202.!lasificarea amalgamelor dupa continutul in cupru al alia*ului
-cu alia* conventional+sarac in 5u(><L): &g >4-:3< $n 24-73< 5u 3->< Kn 3-2<.@ai
poate contine aur+platina si mercur2-7<.$n P(!&@&LB&@&%
-cu contnut crescut de 5u,sub 2 forme:cu compozitie simpla:&g+$n+5u:Kn sau cu faza
dispersata de alia*e $n-&g si eutectic &g-5u: &g 93->; $n : 5u 17-23 Kn 1<
203. Proprietatile metalelor care intra in compozitia alia*ului
&rgintul
-mareste rezistena amalgamului si reduce curgerea lui(floM)
-in conc mai mare de :3< creste duritatea amalgamului,dar acesta devine sfaramicios si greu
de modelat,priza mai rapida si tendinta de expansiune mai mare
-conc mai mica de >4 amalgam cu o duritate mai mica ,timp de priza prelungit si creste
tendinta de contractie
$taniu
-usureaza amalgamarea,creste timpul de priza,scade expansiunea si duritatea amalgamului
dupa priza
5upru
-creste rezistenta amalgamului,pastreaza in limite normale coeficientul de dilatare,timpul de
priza si rezistenta la coroziune
-14< -antiseptic
Kinc
-creste rezistenta amalgamului,luciu+previne oxidarea
-daca in tp manipularii sale se contamineaza cu lichidexpansiunea amalgamului
#ridiu,paladiu,platina
-1< imbunatatesc rezistenta mecanica si coroziunea+ un aduc imunatatiri notabile
@ercur
-2-7< form alia*e preamalgamate,au amalgamare mai rapida,dar in exces+creste coeficientul
de dilatare si rezistenta mecanica si prelungeste timpul de priza.) conc mai mica amalgam
friabil
-singurul metal in stare lichida la temperatura cameri
-toxicitate crescuta-risc pt pacient+medic asistenta si mediu incon*urator
20. ;ecanismul de priza al amalgamului
(eactie de cristalizare.Fg intra in contact cu suprafata diferitelor particule ale alia*ului
.#onii metalici de &g, $n, 5u, Kn de la suprafata particulelor se dizolva in Fg si apoi
reactioneaza cu acestea formand compusi metalici noi ce precipita(prod de reactie)
-amalgamele sarace in 5u:
&g7$n,Fg&g2$n7,&g2Fg7,&g7$n Bama si Bama 1/matricea in care se gasesc
particule de alia* nereactionat ale fazei
gama.Bama 2 e cea mai putin rezistenta mecanic si la
coroziune
-amalgame bogate in 5u:
!xista o cant mai mare de 5u prin inlocuirea $n cu amestec eutectic &g-5ueliminarea
Bama 2.#n prima etapa a prizei reactia e aceeasi cu cea a amalgamului conventional.!tapa
a2a:
$n:-HFg,&g5u5u>$n4,&g2Fg7
-tipuri noi de amalgam bogat,gama 2 e eliminata (amalgame non gama 2) sunt cele mai
rezistente la coroziune
205. ,actori care influenteaza timpul de priza al amalgamului
1.raport pulbere-mercur
5ant de mercur e mai mare:timpul de priza mai lent
(amane o cant mai mica de gama nereact
5reste cantitatea de gama 1 si 2 scade rezistenta amalgamului
2.durata triturarii
) supra sau subpreparare a amalgamului va produce modificari ale rezistentei,flua*ului
Jvolumul amalgamuluiI
7.dimensiunea particulelor
5u cat sunt mai mici ,supraf de contact cu Fg e mai mare si timpul de priza mai redus
9.imbatranirea artificiala a alia*ului
&lia*ul proaspat reactioneaza mai repede cu Fg decat cel invechit:
-tendinta de expansiune mai mare
-coroziune mai importanta
-rezistenta mai scazuta
-imbatranirea artificiala a amalgamului reduce tensiunile interne din particule
20".!are sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale amalgamului
'ilatatia si contractia amalgamului,determinate de mecanismul de priza si de diferenta de
temperatura din cav bucala.#n timpul prizei,se produce o contractare a materialului(faza
gama),in fazele gama 1 si 2 sa se produca o dilatare rapida apoi,dupa care o contractie
,urmata de o stabilizarela interfata dinte-restaurare apare o fisura
Cactori:
-compozitia alia*ului
-dimensiunile particulelor
-raportul alia*-Fg
-durata de triturare care,prelungita duce la cresterea expansiunii amalgamului
-timpul scurs de la triturare pana la condensare in cavitate nu trebuie sa depaseasca 7-7,4
min
-contaminarea cu umezeala inainte de priza,crescand coeficientul de expansiune al
amalgamului
-diferenta de temperatura a amlgamului,datorata diferentei % a alim,det dilatarea sa,care e
mai mare decat a smaltului -dentinca,ca si contractiapercolare marginala (patrunderea de
fluide la interfata dintre obturatie si peretele cavitatii)
20#.!oroziunea amalgamului) tipuri de coroziune
/degradarea electrochimica a metalului sub actiunea mediului bucal
1.5himica de suprafata
-pierderea luciului si modificarea de culoare dat sulfurarii si oxidarii:pe suprafata apare un
film de oxizi+sulfuri sau hidroxizi ce se pot distruge aparitia unei suprafete rugoase
2.La interfata dinte-restaurare
-apare numai unde exista diferente de concentratie in oxigen.#ntre peretii cavitatii si
suprafata restaurarii,unde )2 e mai mica.Caza cea mai sensibila la coroziune e gama2
(folosirea amalgamelor non-gama 2)
7.Balvanica
-dat contactului dintre amalgam si alte metale sau alia*e in mediul bucal electrolitic
20%. Proprietatile biologice ale amalgamului de argint
-bine tolerat de tesuturile dure dentare,parodontiu si pulpa dentara
-prop usor antiseptice,dat actiunii &g si 5u,cand concentratia acestuia e mai mare de ><
-prin manipulare incorecta in cabinet,vaporii de mercur sau contactul direct cu acestia pot
determina intoxicatie mercuriala
-#ntroducerea amalgamului 5 5)N%#N% A)B&% #N 5u $# & $#$%!@!L)(
&'!K#?!:
1.mai putin afectat de fula*
2.modificari dimensionale minime
7.rezistenta mecanica superioara altor material dentare pe care le depaseste prin: (ezistenta
la compresiune si tractiune+modul de elasticitate+duritate mai mare
imediat dupa priza+ rezistenta mai mare la coroziune+performante clinice
mai bune+ valori medii ale rezistenti legaturii adezive la structura dura
dentara e mai mare decat a compozitului+permite o preparatie minim
invaziva+reduce riscul aparitiei cariei ##
20&.<alvanismul bucal
/prezent la pacientii ce au mai multe restauri dentare metalice diferite si e legat de
disolutia electrostatica a salivei care determina o diferenta de potential electric intre
diferitele restaurari+foarte greu de masurat.@anifestari:
1.dureri,senzatie de intepatura
2.perceptia prezentei unor curenti electrici
7.gust metalic
!xista o corelatie intre calitatea restaurarii ,calitatea salivei,igiena orala si
simptomatologia clinica
210.!alitatile clinice ale amalgamului
1.usor de preparat si manipulat
2.pret de cost redus
7.e foarte rezistent la factorii chimici si mecanici din mediul bucal
9.se finiseaza si se lustruieste cu usurinta
4.e radioopac
>.are stabilitate buna in mediul bucal
:.rezistenta la abraziune,similara cu cea a smaltului
H.longevitate clinica mare,inmedie de peste 14 ani
;.proprietati de autosigilare a interfetei restaurare-preparatie
13.aplicat corect,nu e iritant pt pulpa dentara si parodontiu marginal
'!P#N' de:
-corectitudinea realiz prepr
-corect plas amalgamului in int prepr
-adapt marginala sup la amalgamele non gama2
-calitatile de autosigilare prin prod de coroziune
&malgamul mat restaurator pt ca:
-nu necesita aparatura sofisticata
-utilizarea sub forma de capsule predozate: &mestec corect al componentelor+%imp suficient
de lucru+ Proprietati mecanice bune+ 'iminuarea fula*ului si a modificarilor dimensionale
-insertia si condensarea in cavitate usor de realizat
211.Defectele amalgamului
1.nu are aderenta la peretii cavitatii
2. e nefizionomic, de culoare cenusie,putand colora in timp tesuturile dure dentare
7.e bun conducator de caldura si electricitate
9.poate crea bimetalism,in contact cu alte alia*9 sau metale din cavitatea bucala
4.amalgameaza lucrarile de aur deteriorandu-le
>.sufera contractii si dilatari,dupa inserarea in cavitate
:. sufera in timp coroziune electrochimica
-aspect inestetic:in timp prin corodare devine negru si modif culoarea tesuturilor din *ur
-posibilitatea de fracturare a materialului in cavitatile neretentive,ce nu ofera grosime
suficienta materialului
212.Indicatiile utilizarii amalgamului de argint
1.restaurarea cls # pe fetele ? si ) ale @ si Pm si pe fetele ocluzale ale @ si Pm
2.restaurarea cls # pe fetele P ale C,cand grosimea e mare si nu permite transparenta culorii
3.restaurarea cls ## cu exceptia celor situate mezio-ocluzal la niv Pm1(fizionomia)
.restaurarea cav ? la niv @ si Pm
5.restaurarea cav atipice @ si Pm(@)')
".restaurarea coronara a Pm si @ devitali,cu sau fara mi*loace suplimentare de retentie
#.refaceri de bonturi coronare ce vor primi microproteza de acoperire
213.Surse de mercur din cabinetele dentare
La indepartarea restaurarii de amalgam,lustruire finisare fara racire si aspirare+aruncare pe
*os
La triturare si manipulare(fara manusi)
'in sursere le mercur existente in cabinet incorect depozitate sau reziduu incorect pastrat
pentru aruncare
Poluarea accidentala cu Fg(lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului)
21.Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru o
restaurare din amalgam
1.amplasarea marginilor cavitatii in plin tesut santos,a.i. se vor indeparta in totalitate t.dure
alterate ireversibil
2.conturul cavitatii pana la obtinerea unei *onctiuni amelo-dentinare indemne de carie
7.se indep in totalitate smaltul subminat,fara suport de dentina sanatoasa si prismele de
smalt modif ca aspect si culoare
9.marginile cavitatii vor fi plasate a.i. sa permita o buna inchidere marginala si o buna
finisare restaurarii
4.se vor plasa marginile,evitandu-se zonele cariosusceptibile-inafara santurilor si fisurilor
>.marg cavitatii in zonele dentare supuse autocuratirii si curatirii artificiale,evitand vf
cuspizilor si crestele marginale
:.conturul exterior realizat din curbe lin,unghiuri rotun*ite si linii drepte
H.conturul intern:realiz unui spatiu pt amalgam de gros sufic,rezistent la fractura sub infl
fortelor de masticatie:)cluzal:1,4-2mm(peretle pulpar e plasat in dentina la 3,4mm N&')
215.-ealizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru leziuni
carioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale
@arginile preparatiei in plin tesut sanatos
1.extinderea marginilor cavitatii trebuie sa tina seama de realizarea unei cavitati care sa
permita accesul instrumentarului necesar prepararii si restaurarii sale
2.se vor extinde marginile cavitatii pana in tesut sanatos avand gri*a sa nu lasam smalt
nesustinut de dentina sanatoasa la amrginea preparatiei
7.se plaseaza marginile a.i. sa includa in conturul lor santul sau foseta in care e localiza
procesul carios(toata).'aca la niv peretilor preparatiei exista o fisura necarioasa nu se
include in preparatie.$e sigileaza dupa plasarea amalgamului
9.daca exista o leziune carioasa necavitara in smalt insa radiografia sau alte mi* de dg ca este
extinsa pana in dentina se va intra in smaltul sanatos si cavitatea se largeste pentru a facilita
exereza dentinei alterate in totalitate
4.cand exista 2 sau mai multe leziuni carioase in santuri si fosete diferite ale aceluiasi dinte
si exista o grosime de 1,4-2mm de tesut sanatos inte ele se vor realiza 2 cavitati
distincte,altfel se frealizeaza o cavitate unica.
>.liniile marginale de contru ale cavitatii depind de forma anatomica a
dintelui:)cluzal,marginile preparatiei vor fii formate din linii curbe,largi care ocolesc
cuspizii si mentin morfologia normala a fetei ocluzale.@arginile externe ale cavitatii
/netede,fara neregularitati,forma externa acavitatii nu trebuie sa prezine unghiuri ascutie
,pentru a permite plasarea corecta a amalgamului.
Pm sup+ocluzal in santul intercuspidian proc carios si extins in santurile din fosetele
meziale :aspect de piscot -fluture cu partea mai ingusta in sens ?-),situata in santul
intercuspidian si care pastreaza integre ,pantele cuspidiene si crestele marginale.#stmul nu
trebuiesa depaseasca 1-7 din distanta dintre varfurile cuspizilor.Pm inf,cand santul nu e in
centrul feti ocluzale,cavitatea ocluzala va fi mai apropiata de cuspidul cel mai voluminos
:.peretele parapulpar al cavitatii ocluzale,in dentina sanatoasa la 3,4-1 mm de
N&',asigurand astfel rezistenta materialului de restaurare la fortele masticatorii ocluzale
21".;odalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa I$a
preparate pentru o restaurare cu amalgam
1.pentru o cavitate conventionala mica,pt realizarea unei retentii optime,suficeint
paralelismul a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o usoara convergenta
spre ocluzal.nghiuri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si
unghiurile drepte la intalnirea peretilor verticali cu cel parapulpar.#n cavitatile profunde:
unghiuri interne bine rotun*ite.
2.peretele pulpar trebuie sa fie plan sau in trepte,daca nu este posibil se face o obturatie
de baza cu C)K
7.cu cat cavitatea e mai mare si retentia e mai dificil de obtinut:mi*loace suplimentare de
retentie :pivoturi para pulpare+stifturi+cavitati de retentie suplimentara+santuri reciproce in
dentina restanta la o adancime de 1-2-7 mm
21#.;odalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa II$a
preparate pentru o restaurare cu amalgam
paralelismul a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o usoara convergenta
spre ocluzal.nghiuri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si
unghiurile drepte la intalnirea peretilor verticali cu cel parapulpar.
-realizarea unei forme a preparatiei care sa permita accesul si manipularea
instrumentarului necesar restaurarii dintelui,sa ofere acces corect si vizibilitate buna in toate
etapele de condensare a amalgamuluicurbe line,unghiuri rotun*ite si liniile drepte ale
formei de contur care permit adaptarea amalgamului la peretii si marginile cavitatii
-realizarea retentiei la cavitatea proximala ,peretii ? si ) vor fi scosi din contact cu
dintele vecin si usor convergenti spre ocluzal.Preparatia trebuie sa aiba o dimensiune @-d de
1.4 mm
Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2
pereti'peretele a2ial.parapulpar/ si gingival. Peretele gingival @-' 1-1,4mm.
21%.-ealizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I$a preparata pentru o
restaurare cu amalgam
1.orientarea peretilor trebuie sa fie facuta a.i. sa fie perpendiculari sau paralei cu directia
de transmitere a fortelor
2.nu se vor pastra portiuni de smalt fara insertia de dentina sanatoasa subiacenta sau
portiuni de smalt subtiate lipsite de rezist
7.prismele de smalt in cele mai multe zone ale suprafetei ocluzale sunt paralele cu axul
lung al dintelui.Pentru a rezista fracturilor ,peretii de smalt trebuie preparati la ;3 grade sau
obtuze in raport cu suprafata externa a dintelui.n unghi mai mic e predispus la fracturi
9.latimea ?-) a preparatiei e de 1-7 din distanta dintre vf cupidului ? si cel )
4.extensia marginilor cavitatii :pastrarea unor cuspizi si creste marginale sustinute de
dentina sanatoasa.5uspizii trebuie examinati si evaluati pentru a nu exista fisuri care sa
determine fracturi ale acestora.'aca un cuspid e prea subtire pentru a rezista f de
masticatie,el trebuie intarit prin captusire sau redus pentru a fi acoperit ulterior cu un
material de restaurare
>.grosime suficienta materialului restaurator in raport cu fortele pe care acesta le va
suporta.#n acest sens,o restaurare ocluzala de amalgam trebuie sa aiba o grosime ocluzo-
gingivala de 1,4-2 mm pt a rezista fracturilor in timpul masticatiei
21&.-ealizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II$a preparata pentru o
restaurare cu amalgam
5av cls ## sunt supuse unor forte ce tind sa disloce restaurarea sagital-vertical.Pentru
rezistenta,cavitatea de retentie de pe suprafata ocluzala trebuie sa aiba dimensiuni ?-o de O
din distanta intre cuspidul ? si cel ).
-cavitatea ocluzala va respecta principiile de preparare de la cls #,cu un perete proximal
lipsa.#n zona de unire acelor 2 cavitati apare istmul de intalnire care va fi rotun*it
-marginile cavitatii se extind in tesut sanatos cu smalt nesubminat,dar se are in vedere ca
atunci cand suprafata ocluzala prezinta leziuni carioase ,se ocolesc varfurile cuspizilor si
creasta amrginala opusa leziunii carioase,creasta oblica a molarilor superioria.i. acces
sufficient pentru preparare si restaurare.
-peretele gingival al cav verticale va trebui coborat sub punctul de contact la 1,4
mm,drept ,perpendiculat pe axul lung al dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele
axial.Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2
pereti'peretele a2ial.parapulpar/ si gingival. Peretele gingival @-' 1-1,4mm.
-ma*oritatea cav cls ## au acces ocluzal.'aca proc carios e la N$5:acces ? sau )(prin
gaura cheii) ,cavitatea va fi sub punctul de contact.@arginile cavitatii vor fi in cement sau in
dentina,unghi de ;3 grade cu suprafata externa a dintelui
-daca lipseste dintele vecin,dar avem acces(treme+distructii coronare)sau exita o cav sub
punctul de contact pe dintele vecin:cavitate tip caseta(;3 grade cu suprafata externa)
220.!aracteristicile cavitatii pro2imo$ocluzale tip = slot > pentru restaurarea cu
amalgam$ cavitatea ocluzala este limitata la creasta marginala
5avitatea tip slot:2 santuri adiacente situate la contactul peretelui ? si ) cu cel axial,in
dentina,la distanta de zona de *onctiune amelo-dentinara pt a evita riscru deschiderii camerei
pulparesferica de 3.4 mm
-3.4 mm adancime si 3.4 mm latime, santurile se plaseaza astfel incat sa ramana 3.24-343
mm dentina intre santuri si N&'
-daca cav proximala e foarte larga,a.i retentiile nu sunt pe suprafete opuse:restaurare
adeziva pentru amalgam sau plasarea unor stifturi orizontale sau verticale parapulpare
221.(2ereza dentine alterate restante
-cu a* sondei si prin inspectie,consistenta si culoarea dentinei restante.
-in leziunile carioase mici si medii,tesuturile patologice sunt indepartate odata cu
realizarea etapelor de lucru.#n cav mai extinse, pe un perete gata preparat,intr-o anumita
zona poate ramane o cantitate de dentina alterata ,ce va fi indepartata fara a fi necesara
modificarea formei sau pozitiei peretelui
-in cav profunde,cu afectarea pulpara,fara semne clinice ma*ore-indepartarea totala
-deschiderea accidentala a camerei pulpare,in timpul exerezeise poate pastra dentina
alterata daca:
1.nu exista semne clinice de suferinta pulpara
2.cantitatea nu depaseste 1-1,4 mm
7.starea de reactivitate locala si generala a pacientului e bunaindicatie de coafa*
indirect:tratamentul plagii dentinare
222.;odalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei preparatii
realizate pentru materiale neadezive
-inchidere marginala buna la interfata preparatie-restaurare si o trecere cat mai putin
denivelata intre ele+rezistenta mecanica optima a smaltului si a marginilor restaurarii:
'irectia prismelor de smalt
Prismele de smalt sectionate sa se spri*ine pe dentina sanatoasa ata la niv N&'-margini
externe
Localizare marginilor preparatiei
@aterialul de restaurare si zona de suprafata coronaraa pe care se aplica fortele
-materialele de restaurare neadezive(amalgam) finisarea marginilor de smalt se realizeaza
a.i. prismele de smalt sa aiba capatul interior spri*i*it pe dentina:impiedicarea desprinderii
acestora si aparitia unei zone marginale retentive la limita preparatie-restaurare
-pt amalgam unghiul format la toate marginile de smalt sa fie ;3,dar greu de obtinu asa
ca:unghiul dintre peretele lateral si suprafata pantei cuspidiene sa fie mai amre pe masura ce
cavitatea devine mai extinsa(peretii realizati mai convergenti spre ocluzal)
-peretii cavitatii spre exterior trebuie realizati a.i. sa aiba conturul format din linii
curbe,unghiul de intalnire a 2 margini externe de smalt sa fie rotun*it.@arginile de smalt,
dupa finisare trebuie sa fie cat mai netede ,cat mai putin anfractuoase
223.Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintii
laterali in scopul restaurarii lor cu amalgam
5avitatile de cls ? nu pun pb din pct de vedere al abordarii procesului carios sau a
rezistentei,fiind expus direct vederii si
accesului si nu e situat in zone expuse direct presiunilor masticatorii.
Corma de contur:exereza in totalitate a tesuturilor dure alterat ireversibil,smaltului modificat
de aspect si culoare de la marginile cavitatii.(etentia:inclinarea divergenta a peretilor laterali
ai cavitatii spre peretele axial convex.Cinisarea marginilor cavitatii:margini netede ,cu linii
curbe fara unghiuri exterioare.

224.- 5are sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul interfetei
adezive.
&deziune fizica : atractia intre 2 corpuri aflate in contact f strans dat fortelor dintre
molecule-atomi de la supraf acestor corpuri
%ipuri forte: intermolec, electrostatice, speciale(mecanice)
&deziunea chimica :lipirea a 2 corpuri din acelasi mat sau din mat dif, cu a*ut unui compus
chimic numit adeziv
- $e f leg intramolec(puternice): ionice, covalente, polarem coordinative , aromatice ,
metalice
- #ntermolec(slabe): polarizare, forte van der Maals , punti de hidrogen
(ealiz adeziunii implica un proces de chemosorbtie prin care moleculele adezivului,
fixate prin adsorbtie la supraf aderentului, pot react cu grpele active ale acestuia,
formand leg chimice
22>.- 5are sunt consecintele clinice ce confera superioritate tehnicilor bazate pe
adeziune in odontoterapia restauratoare.
- $e amelioreaza mentinerea si stabilit rest in cavit prep
- Permite conservarea struct dent
- $e amelioreaza inchiderea marginala . se lim infiltrarea microorg si a toxinelor
acestora
22:.- !numerati si descrieti factorii principali care influenteaza adeziunea.
a. umectabilitatea / modul in care adezivul(lichid) se intinde pe supraf aderentului(solid)
/ unghi de contact -- f intre tangenta la lichid si supraf aderentului. mectailitate crescuta /
favorabila / sub ;3 grade . ideal 3
b. energia de supraf a aderentului solid . mare- fav adeziunii
c. tensiunea superficial a adezivului lichid / atractia reciproca a molec de la supraf unui
lichid fata de altul . daca e redusa , e favorbaila adeziunii
d. vascozitatea / propr fluidelor de a opune rezistenta la curgere . vasc mare e fav
22H.- 'escrieti principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt
-- gravarea acida: denudarea extremitatilor prismelor de smalt + crearea de microretentii+
curatare de detritusuri+ e infl de tipul, conc, tehnica de aplicare a subst fol si de
caracteristicile smaltului
22;.- Prezentati factorii de care depend caracteristicile gravarii acide a smaltului.
e infl de tipul, conc, tehnica de aplicare a subst fol si de caracteristicile smaltului
273.- Prezentati etapele clinice ale realizarii grava*ului acid al smaltului.
271.- 5are sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina.
- struct heterogena a dentine (fata de smalt ) : 17< apa, 23< subst org, >:< subst anorg
- prez canaliculelor dentinare cu densitate, diametru si orientare variabile (in fct de dist
fata de camera pulpara)
- existent constanta a umiditatii pe supraf dentinara
- dificultatea realiz unei reactii chimice, daca unul din constituent e un corp solid iar
celalalt lichid
( ch trb sa aiba loc la temp corpului+nu trb sa agreseze pulpa, trb sa se incheie in 13 min
max
277.- Bravarea acida a dentinei.
$e bazeaza pe principiul realizarii unui strat hibrid la niv supraf dentinare, dupa
conditionarea acida a acesteia, prin interm difuziunii monomerilor din sist adeziv, care
impregneaza zona . infiltreaza dentina, se combina cu colagenul si apatit si apoi
polimerizeaza in profunzime . se creeaza o struct noua, constituita pe o parte din dentina si
pe alta parte din rasina / 5)@P)K#% (&$#N) '!N%#N&(
279.- 'escrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar.
&cid . realiz demineralizarea - grava*ul dentinei
Primer . umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii
(asina . prin polimerizare, realiz adeziunea propriu zisa
274.- 5um se grupeaza adezivii dentinari, in functie de atitudinea agentilor de cola*
dentinar fata de detritusul dentinar remanent.
a. @entinera intacta a ''( . inclus ca atare in interfata adeziva sub stratul de rasina
polimerizata
b. @ent ''( modificat . impregnat cu primer-rasina, incorporat in stratul de adeziv
c. !liminarea ddr . total : dopurile si pelicula
d. 'izolvarea ddr . indepartat partial . doar pelicula
27>. 5lasificarea sistemelor adezive actuale.
&deziv tip # : etch and rinse in 7 etape / gen a 9P : grava* acid separat: acid-primer-rasina
%ip ## : etch and rinse in 2 etape / gen a4a : grava* acid separat: acid-primer , rasina
%ip ### : self etch in 2 etape : gen a > : autogravant : acid,primer- rasina
%ip 9: self etch in 1 etapa / gen a:a: autogravant: acid , primer , rasina
&dezivi in 2 timpi pe baza de cis
&dzv in un tp pe baza de cis
27:.- &dezivii care modifica stratul de detritus dentinar remanent.
@entinerea ''( si cresterea fortei de coeziune:prin infiltrarea si impregnarea cu primer si
monomer adeziv''( modificat,care evita dizolvarea sau desprinderea ulterioara de pe
suprafata dentinara:
-ameliorarea rezistentei acide a ''(,prin tratarea cu fosfat acid de 5a
-fixarea ''( prin impregnarea cu rasini
-fixarea ''( cu glutaraldehida,ac tanic
-modificarea ''( si substituirea cu un precipitat P'(,prin tratare cu ac azotic 2.4< si
oxalat feric
27H.- &dezivii care elimina stratul de detritus dentinar remanent.
indepartarea trapeutica a ''(: micropelicula, cepuri intracanaliculare
-prin gravare acida(pt adezivi) si conditionarea plagii dentinare(P5K si 5#$)
27;.- &dezivii care dizolva stratul de detritus dentinar remanent.
- chelatorii indeparteaza doar micropelicula . nu penetreaza intracanalicular
293.- 5aracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele adezive.
291.- !numerati cerintele esentiale pe care trebuie sa le intruneasca un adeziv
dentinar eficient si factorii de care depinde adeziunea dentinara.
adeziune eficienta la dentina
contracararea contractiei de prize (polim) a mat de restaurare
sigilare etansa a canaliculelor dentinare . dispare sensiblitatea post op
adeziune obt si in prezenta umiditatii pe substrat
biocompatibilitate
s=stem de polim efficient . auto foto sau dual
grosime optima a stratului adeziv
realiz rapida a adeziunii
adeziune obt la mai multe tipuri desubstraturi
manipulare si aplicare usoare , in timp scurt,
compatibilitate cu mat de restaurare finala
292.- $ubstratul dentinar si calitatea adeziunii.
297.- Cactorii care pot determina alterarea stratului hibrid.
299.- #nfluenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare.
294.- 'escrieti tipurile de umiditate existente la nivelul plagii dentinare si influenta lor
asupra realizarii adeziunii dentinare.
&deziune uscata . dr= bonding- mentinerea uscata a suprafetei dentare gravate si
utilizarea de primer ice contin apa . reumectarea substratului
&deziume umeda . Met bonding- mentinerea umeda a supraf dentare gravate si utilize de
primeri ce contin acetone . elimina excesul de apa
29>.- %ehnica de conditionare a smaltului si dentinei, ca faza critica a realizarii
adeziunii.
creste permeabilitatea dentinara prin indepartarea ''(
deschide orif canaliculelor dentinare
produce demineralizarea dentine pericanaliculare si intercanaiculare
conduce la colabarea retelei de colagen prin pierderea suportului anorganic
29:.- @odul de aplicare a primer-ului, ca faza critica a realizarii adeziunii.
- primerul contine unul sau mai multi monomer bifunctionali (2 F!@&) . gruparile
hidrofobe confera afinitate pt dentina iar gr hidrofile confera afinitate pt dentina
Primerul se infiltreaza si umecteaza reteaua de collagen pe care o redimensioneaza ( ii reface
struct spatiala)
Primerul creste umectabilitatea supraf dentinare
29H.- %ehnica de aplicare a rasinii adezive,ca faza critica a realizarii adeziunii.
(asina patrunde in reteaua de collagen . dupa pregatirea realiz de primer obligatoriu000
(asina se infiltreaza in orificiile canaliculelor dentinare si in dentina peri-intercanalic
demineraliz
Prin polimerizarea rasinii se realiz leg adezive propriu-zise . se f stratul hibrid
29;.- 5are sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe
adeziune amelo-dentinara.
29;.- 5are sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe
adeziune amelo-dentinara.
250.Prezentati caracteristicile principale ale te1nicii adezive directe de realizare a
restaurarilor coronare estetice
&deziunea amelo-dentinara se realizeaza prin gravare acida a smaltului si dentinei urmata
de o splare abundenta cu apa si aplicare primer si adeziv.Pt realizarea adeziunii,dintele
trebuie sa ramana umed,iar flaconul cu adeziv trebuie deschis doar in momentul
utilizarii(contine acetona).Plasarea primerului se face cu aplicator,dupa care flaconul se va
inchide rapid,se usuca rapid si cu blandete dintele si se aplica adezivul de cola* , se asteapta
14-23 sec,cat sa intre in toate structurile demineralizate,apoi se usuca si se polimerizeaza.$e
aplica si un al-2lea strat
241.- !numerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale estetice
aderente pentru tehnici de restaurare directe si prezentati caracteristicile
principale ale structurii acestora.
5#@(- cis fotopolimerizabile
5ompomeri / 5ompoz modif prin adios de acid polialGenoic
)rmoceri / composite modif prin cuplarea stabile a unei retele spatial de struct
anorganica ($i )2 ) la matricea organic
Biomeri / 5is cu adios de rasini modif prin incorporarea de particule (de 5#$)
prepolimerizate ( faza stabila )
242.- !numerati componentele structurale (fazele) unui material compozit si
prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.
Caza organica :
1. ;onomerii de ba z?' 5IS$<;+) 5IS$;+) 5IS$(;+) 5IS$P;+.
2. ;onomerii de dilu@ie' +!ID ;(T+!-I3I!A;.;.+.
.viscozitateBmasa molec. C/
7. Sistem de ini@iere' P.8.5. .0)5$2)5D/)
9. +ccelerator de polimerizare'
E)E$DI;(T3$P+-+T83FIDIE+ 0)5$3)2D
E)E$DI(T+E83$P+-+T83FIDIE+ 0)5$3)2D
4. Sistem de ini@iere'
F.:.4
-+D. 3. 9+38<(E4
-+D. 3. !8(-(ET($3+S(-.
>. ,otosensibilizatori'
(T(- (TI3I!4
5(E78IE+ 0)2D4
!+;,8-8$!9IE8EG 0)1$0)2D.
#. In1ibitori de polimerizare .0)1D/'
9ID-8!9IE8E+)
;(TI3$,(E83.
H. Stabilizatori HF.:.' previn Imb?trJnirea prematur?.
!oloran@i) pigmen@i
Caza anorganica
!uar@4
Silice coloidal?)
+lumino$silica@i)
5oro$silica@i' 3i) 5a) 7r) Sr.
,ibre$sticl?) triclorur? 0terbiu.
82izi metalici) fluorur? de 5a)
;acroumplutur? .10$100Km/4 1$10KmL;edie
;icroumplutur? .0)01$0)1Km/)
9ibrid?)
;icroAmedie .1$10Km/
Eanoparticule.0)50$0)#0
&gentii de cuplare . silanii
247.- @onomerii principali ( de baza ) la materialele compozite.
5IS$<;+) 5IS$;+) 5IS$(;+) 5IS$P;+.
249.- @onomerii de dilutie ( de aditie ) la materialele compozite.
1. +!ID ;(T+!-I3I!A;.;.+. .viscozitateBmasa molec. C/
244.- !numerati componentele structurale ale fazei organice a unui material
compozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.
1. ;onomerii de ba z?' 5IS$<;+) 5IS$;+) 5IS$(;+) 5IS$P;+.
2. ;onomerii de dilu@ie' +!ID ;(T+!-I3I!A;.;.+.
.viscozitateBmasa molec. C/
7. Sistem de ini@iere' P.8.5. .0)5$2)5D/)
9. +ccelerator de polimerizare'
E)E$DI;(T3$P+-+T83FIDIE+ 0)5$3)2D
E)E$DI(T+E83$P+-+T83FIDIE+ 0)5$3)2D
4. Sistem de ini@iere'
F.:.4
-+D. 3. 9+38<(E4
-+D. 3. !8(-(ET($3+S(-.
>. ,otosensibilizatori'
(T(- (TI3I!4
5(E78IE+ 0)2D4
!+;,8-8$!9IE8EG 0)1$0)2D.
#. In1ibitori de polimerizare .0)1D/'
9ID-8!9IE8E+)
;(TI3$,(E83.
H. Stabilizatori HF.:.' previn Imb?trJnirea prematur?.
!oloran@i) pigmen@i
24>.- Prezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui material
compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate de aceste
componente.
!uar@4
Silice coloidal?)
+lumino$silica@i)
5oro$silica@i' 3i) 5a) 7r) Sr.
,ibre$sticl?) triclorur? 0terbiu.
82izi metalici) fluorur? de 5a)
;acroumplutur? .10$100Km/4 1$10KmL;edie
;icroumplutur? .0)01$0)1Km/)
9ibrid?)
;icroAmedie .1$10Km/
Eanoparticule.0)50$0)#0
24:.- Prezentati modificarile de structura ale fazei anorganice la compozitele
moderne actuale.
24H.- Prezentati agentii de cuplare (de legatura)din structura materialelor compozite.
24;.- Prezentati sistemul de activare chimica a polimerizarii (autopolimerizare) la
materialele compozite.
2>3.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii lumionoase
(fotopolimerizare) la materialele compozite : initierea prin radiatii incoerente
in spectrul vizibil.
2>1.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii luminoase
(fotopolimerizare) la materialele compozite: initierea prin radiatii coerente
tip L&$!(.
2>2.- 5ontractia de polimerizare a materialelor compozite.
2"3.;etode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite
1.$egmentul polimerizarii folosind tehnica polistraturilor orizontale+oblice sau
tridimensionale
-reduce masa de compozit polimerizat in fiecare etapa,reducand astfel raportul dintre
suprafata colata si suprafata libera.$tratul mai subtire de rasina asigura o polimerizare
completa a compozitului in zonele profunde ale cavitatii
2.5ondensarea si polimerizarea de conuri sau introducerea de insertii beta-Quatrz pentru:
-reducerea ? de material compozit supus contractiei
-cresterea rezistentei la abraziune
-cresterea modulului de elasticitate la valori asemanatoare tesuturilor dure dentare
-reducerea expansiunii termice
-inserturile(aluminiosilicat) se introduc in masa de compozit nepolimerizat,facand masa
comuna cu propr fizice mai bune(expansiune termica,contractie de
polimerizare.radioopacitate),dar prelungesc timpul de lucru si au pret de cost ridicat
2>9.- Proprietatile biologice ale materialelor compozite.
2>4.- &vanta*e (calitati) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea
leziunilor coronare
2"".Dezavanta*e .defecte/ ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea
leziunilor coronare
@etoda directa de restaurare cu rasini compozite e simpla,economica si rapida dar:
1.'ificultatea obtinerii unui punct proximal corect la cavitatiile de cls##a
2.&braziunea ocluzala a restauratiei
7.5ontractia de polimerizare,mai ales la cavitatiile extine de cls # si ##a care determina
aparitia de microinfiltratii si sensibilitate postoperatorie
9.Nu permite pastrarea de stopuri ocluzale stabile
2"#. Indicatii generale de utilizare a materialelor compozite
1.#ntinderea leziunii- de tratament beneficiaza leziunile u pierderi de tesut dentar nu pra
important.) distructie importanta duce la slabirea rezistentei t.dure restante
2.&spectul estetic-indicate la restaurarile dd anteriori ,dar si la dintiii laterali cand fortele
ocluzale exercitate nu sunt f importante.&ltfel se poate produce fracturarea restauratiei.!
diminuat in cazul in care se utilizeaza o suprafata amelara mai mare,pt a mri suprafata de
adeziune si utilizand o rasina mai stabila.5and deteriorarea subst org e foarte importanta si
include punctele de contact:restaurate metalica sau ceramica
7.@aterialul restaurator:functie de cerintele estetice ale pacientului+stabilitate ocluzala si
sa fie usor de manipulat.'-aia se prefera compozitele hibride datorita stabilitatii si rezistentei
lor,si a faptului ca au culori+opacitati si vascozitati diferite.5ompozitele cu microumplutura
pot fi mai bine finisate si permit o restaurarea asememanatoare cu a smaltului,sunt mai
sensibile la fractura,se folosesc in combinatie cu compozitele hibride sau la restaurarea
obturatiilor mici sau fetelor vestibulare.$tabilitatea compozitelor hibride ,aspect estetic al
compozitelor cu microumpluturala limita amelo-dentinara
9.5ola*ul amelo-dentinar sa fie de buna calitate,sa ofere forta de adeziune suf pt a evita
fracturarea dintelui sau a compozitului.
4.#giena orala trebuie sa fie f buna sau buna cu indepartarea riguroasa a PA,mai ales la
niv marginilor preparatiei unde prezenta sa/risc de aparitie a recidiveid e carie
>.%ratamentul estetic trebuie efectuat cu competenta+medicul sa recunoasca
culoarea,tehnica de utilizare a materialelor i efectul aspura psihologiei pacientului.$a poata
modela un dinte asemanator cu cel restaurat,functional fiziologic,pret de cost corelat cu
situatia pacinetului.
2"%.Indicatii specifice de utilizare a compozitelor fluide
5ompozite moderene actuale,care au compozitie,mec de priza si structura perfectionate si
optimizate.Nu se mai indica utilizarea linerului sau a obturatie de baza in cavitatile de
adancime medie.%ratamentul plagii si protectia dentino-pulpara se face prin realizarea
corecta a adeziunii.Pt facilitatea adaptarii la suprafata dentinara si prevenirea aparitiei
discontinuitaii se indica utilizarea unui CL)E fotopolimerizabil,care prezinta avanta*ul
compensarii contractiei de polimerizare cu reducerea tensiunilor interne care apar astfel
CL)E se poate folosi si in sigilari si in cavitati de adancime medie si mica.
2>;.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa indicatiile de
utilizare.
%ip 1 . pt cim lucrarilor protetice con*uncte sis au fixarea adeziva a rest coronare ( (5,
amalgam)
%ip 2 . pt rest coronare directe cu 2 variante :
a. pt rest cor estetice si-sau partial estetice
b. neestetice
tip 7 . pt liner-baza reconstr coronare interne, refaceri bonturi
2:3.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa structura chimica
5is conventionale
5is anhidre
5is modif cu rasini polimerizabile
5is modif prin adios de pulbri metalice
2:1.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa mecanismul de
initiere si realizare a prizei.
5is autopolim . initiere chimica- reactive unica de prize
5is foto . fotoinitiere . reactive dubla d prize
5is tripolimerizabile . fotoinitiere . reactive tripla de priza
2:2.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul de
prezentare.
5is sist bicomponent conventional ( lichid acid poliacrilic si complez de acizi
policarbox): fara predozare - predozat capsulat
5is sist bicom anhidru( lichid . apa distilata sau sol apoasa diluata de a tartric
5is sist monocomp
2:7.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla conventionale.
5is sist bicomponent conventional ( lichid acid poliacrilic si complez de acizi
policarbox): fara predozare - predozat capsulat
2:9.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla fotopolimerizabile.
2:4.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla modificate cu particule metalice.
2:>.- Proprietatile generale ale 5#$.
2::.- #ndicatiile specifice de utilizare pentru 5#$.
!im lucrari protetice con*uncte
,i2are adeziva a rest cor
-est lez cervicale
-est te1nici minim invazice$ tunel) sant
-est coronara tranzitorie
-est coronara stratificata H tip sandMic1
-est coronara a dd temporari
-efacere bonturi coronare in scop protetic
3inerB baza
Sigilari
8btuiratie coronara retreograda
2#%.Te1nica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa I ocluzale
restaurate cu materiale compozite.
-(ealizarea unei preparatii cu unghiuri interne rotun*ite
-&plicarea unei obturatii de baza cu 5#$ intr-un strat gros cu scopul de a limita cantitatea
de material compozit necesara pt realizarea restaurarii(cu cat cantitatea de compozit e mai
mica cu atat contractia sa de priza e mai mica)
-&plicarea in straturi succesive a materialului compozit a.i fiecare strat sa vina in contact
cu un nr cat mai mic de pereti ai cavitatii.$traturile nu trebuie sa depaseasca grosimea de 2-
2,4mm pt a se putea realiza o puna polimerizare.
-la cavitatile de cls # mici si superficiale,compozitul poate fi aplicat in 0 strat care va fi
polimerizat,iar santurile si fosetele pot fi sigilate cu o rasina compozita
-daca avem cavitati mai intinse timpi:
1.# strat de compozit se plaseaza pe peretele ? si se intinde spre podeaua cavitatii olic,se
fotopolimerizeaza dinspre ? apoi spre ocluzal
2.## strat se aplica ),oblic si se polimerizeaza dinspre ) apoi spre ocluzal
7.### strat,ocluzal
-compozitele autopolimerizabile sunt recomandate pt restaurari posterioare,pt ca induc o
contractie de polimerizare mai mica decat cele foto,cu directionarea acesteia spre centrul
restaurarii,iar rasinile compozite foto au tendinta de contractie spre sursa de lumina,slabind
legatura dintre restauratie di peretii laterali si pulpar al cavitatii dat polimerizarii mai lente
2#&.Te1nica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa II ocluzo$
pro2imale restaurate cu materiale compozite
@ai economic pt leziunile proximale:cavitati in tunel sau in galerie,functie de marimea
procesului carios.Cotopolimerizarea se face intr-o singura etapa.La cavitatile proximale cu
sau fara retentie ocluzala,aplicarea fotopolimerizarii se face in straturi succesive folosindu-se
matrice transparenta autocolanta sau o banda simpla,fixata cu a*utorul unei pene de lemn sau
pene reflectorizante transparente(prin reflectia luminii potenteaza fotopolimerizarea)
-cand cavitatea e mare,materialul se aplica in mai multe straturi:
1.# strat se aplica la nivelul pragului gingival si se face fotopolimerizarea aplicand spotul
luminos pe pana reflectorizanta dinspre L,apoi ? si in final se completeaza dinspre ocluzal
2.## strat se aplica oblic oral,fara sa a*unga la peretele ?,se polimerizeaza dinspre ) spre
ocluzal,se muta pana ? ,se aplica un nou strat ? oblic si se repeta fotopolimerizarea ? apoi
ocluzal
-cavitatea e mai mica,se face aplicandu-se straturile ) si ?:) biluta de rasina care se
fotopolimerizeaza,apoi in cavitatea verticala se pune o cant de compozit cu spatula .#n acest
strat se aplica biluta,astfel incat sa intre in contact cu peretii axiali si cu fata interna a
matricei.$fera actioneaza ca o pana interna(pct de contac mai eficient modelat).$e
fotopolimerizeaza dinspre ocluzal si daca e necesar se mai adauga un strat ocluzal si se
fotopolimeriz pana la oburarea completa:
a.# fragment de compozit va fi intalnit indirect pe directia luminii dinspre pana
b.## fragment,mai mare si ### mai mic,se foto dinspre oral-bucal,
c.#? fragment obtureaza si se polimerizeaza dinspre ocluzal

2%0.-eguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari directe cu
materiale compozite.
Preparatia se face indepartand in totalitate dentina si smaltul afectate de procesul
carios,mentinand o suprafata de subs suficienta pt adeziune si grosimea suficienta a
materialului de obturatie.
N se indeparteaaza substanta dura sanatoasa pt retentie sau extensie preventica si
unghiurile interne vor fi rotun*ite.$uprafata ocluzala N se bizoteaza(posibilitatea includerii
stopurilor centriceaparitia cariilor ##).&ria ocluzala /pierderea de substanta dura
dentara,dupa care cu hartia de articulatie se verifica punctele de ocluzie pentru a fixa
conturul definitiv al cavitatii.Konele de smalt se vor conserva si captusi cu 5#$.
nde smaltul cervical nu poate fi pastrat,nu se reconstituie cu rasina compozita pt ca
adeziunea sa la dentina e muult inferioasa celei de la nivelul smaltului.
Pentru prevenirea cariilor ##:sigilarea santurilor si zonelor cariosusceptibile,iar pt carii
izolate se vor pregati cavitati izolate cu sigilarea santurilor de legatura.Corma cavitatii poate
influenta desprinderea sau adaptarea compozitului la peretii preparatiei,orientand sensul
fotopolimerizarii
2%1.Te1nica realizarii unei restaurari .obturatii/ preventive de tipul I cu materiale
compozite
%ipul #: indepartarea cat mai conservatoare a tesutului alterat cu a*utorul unei freze sferice
si se face palparea exploratorie pt determinarea intinderii procesului carios.
-#zolare
-demineralizare in vederea aplicarii sigilantului
-spalarea si uscarea suprafetelor dentare demineralizate
-aplicarea sigilantului
2%2.Te1nica realizarii unei restaurari .obturatii/ preventive de tipul II cu materiale
compozite
%ipul ##:leziunea carioasa a progresat si in dentina,dar e inca putin extinsaindepartarea
dentinei alterate:
-izolare
-aplicare obturatie de baza 5a()F)2-5#$ care realizeaza o legatura mai buna cu dentina
-demineralizare smalt
-spalare si uscare
-aplicarea agentului de legaura(nu se aplica cand baza se realizeaza din glass-ionomeri)
-aplicarea rasinii compozite
$e folosesc compozite rezistente la uzura.Poate di folosita pt restaurare preparatie,iar pt
sigilarea santurilor:material de sigilare
2%3.Te1nica realizarii unei restaurari .obturatii/ preventive de tipul III cu
materiale compozite
%ipul ###:tehnica de restaurare preventiva in care se utilizeaza glass-ionomeri a caror
adeziune la dentina si inchidere amrginala sunt mai bune.
-peria* profesional cu pasta neflururata
-spalare cu apa
-pregatirea conservatoare a cavitatii
-izolare
-spalarea cavitatii cu apa si uscare blanda cu *et de aer
-indepartarea smear la=er cu ac.Poliacrilic 13 sec(in cavitatile profunde se aplica
5a()F)2 si dupa aceea conditionerul)
-spalarea cavitatii cu apa si uscarea cu aer
-aplicarea glass-ionomer ca liner(legatura mai buna cu sigilantul)
-demineralizarea glassului si a santurilor si fosetelor cu &c fosforic 7:<
-$palrea cu *et de apa fara presiune 73 sec
-&plicarea materialului de sigilare peste suprafetele demineralizare
-5ontrolul restauratiei in ocluzie
2%.!aracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare
ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate
(estaurarea adeziva/creearea accesului asupra procesului carios in smalt si
dentina.indepartarea smaltului alterat si pastrarea celui subminat,indepartarea dentinei
alterate:forma autoretentiva
5arie ocluzala:forma obtinuta dupa exereza tesuturilor alterate cu conservarea smaltului
subminat .'aca exista mai multe procese carioase: se realizeaza deschiderea fiecarei leziuni
in parte ,si daca tesutul separator e suficient de gros se prepara separat,daca nu se vor uni
intr-o singura cavitate.
) preparatie conventionala:procesul carios depaseste 4 mm ?) si e localizat in smalt si
dentina.Pereti cu forme rotun*ite, evitandu-se crearea de unghiuri interne accentuate care
favorizeaza contractia in timpul prizei.5u cat cavitatea e mai profunda,cu atat adeziunea se
face mai dificil:obturatie tip sandMich
2%5.!aracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare
pro2imala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate
1.Proces carios care a*unde pana la N$'
2.Proces carios care a evoluat si in dentina
5av cls ## pt compozit se realizeaza cat mai conservativ,strict tesuturile alterate,fara
extinderea in santuri si fosete,unghiuri interne rotun*ite si nu se vor include in conturul
cavitatii stopuri centrice.5and smaltul cervical nu poate fi pastrat,reconstituirea cu rasina
compozita e 5# datorita lipsei de adeziune a materialului la acest nivel
1.daca procesul carios e situat pe fata proximala,sub pct de contact,la distanta de creasta
marginala se pot realiza:
-5avitatea proximala tip 5&$!%&:in cazul in care ave acces direct asupra suprafetei
proximale afectate(distructii coronare vecini+edentatii sau o preparatie fata in fata pe dintele
vecin).Kona nu e expusa direct fortelor ocluzale se va efectua cu !IS autopolimerizabil
-5avitatea tip %N!L cu abordare dinspre ocluzal,la distanta de 2 mm de creasta marginala
care trebuie conservata.'eschiderea initiala acavitatii se realizeaza cu Creze diamantate fine
la turatie medie,cu spra= de apa si aer.5av ocluzala se va largi treptat cat sa permita o
exereza a tesuturilor alterate,prote*and ditnele vecin(matrice metalica
interdentara).(estaurrea !IS fotopolimerizabil
-5avitate tip B&L!(#! cu acces ?-),cu localizare sub pct de contact proximal
-5avitate tip $L)% pentru procesele carioase situate in aproprierea crestei marginale sau
chiar prin creasta.(estaurare cu !IS foto
-5avitate &'!K#?&:procesul carios a evoluat ducand la intreruperea crestei
marginale.5aracteristic:marginile cavitatii proximale nu sunt extinse pana in zonele de
autocuratire si exereza dentinei alterate o forma autoretentiva in sens orizontal
2.leziunea e extinsa in smalt si in dentinase va realiza o cavitate tip 5%#! pe cale
ocluzala care inglobeaza procesul carios si la care restauratiile adezive N sunt
necesare.@argini netede si regulate,finisate,nebizotate,cu santuri retentive pe peretele
gingival si pe cei laterali ai cav verticale,unghiuri rotun*ite.
-daca e nevoie de o cavitate tipica de cls##,din cauza unei evolutii mai extinse:forma
convetionala,fara bizou periferic si santuri de retenti proximale sau gingivale
-daca exista 2 lez carioase mici proximaleL2 cavitati distincte.'aca leziunile sunt intinse si
cuprind santul mezio-vestibular:@)'
2%".!aracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare
pro2imala la dintii frontali .fara distructia ung1iului incizal/ si tipuri de preparatii ce
pot fi realizate
1.Preparatie conventionala
Corma clasica de triunghi cu 9 pereti orientati: ?+) parapulpar si gingival.@arginile se
termina cu bizou drept.Proces carios pe suprafata radiculara
2.Preparatie conventionala bizotata
Prismele de smalt descoperite prin bizotare sunt supuse mai eficient gravarii acide,realizand
o retentie mai buna,cu reducerea posibilitatii de infiltrare marginala si colorare a
restaurarii.5aracteristici:
-forma triunghiulara,cu marginile externe bizotate
-peretii laterali perpendiculari pe suprafata smaltului si marginea e bizotata
-adancimea cavitatii poate sau nu sa fie uniforma
-N santuride retentie(dat gravarii acide)
$e foloseste cand se inlocuieste o restaurare veche de compozit
7.Preparatie conventionala modificata
-Nu prezinta forma speciala si nici adancime anume(intinderea si adancimea proc carios prin
exereza in totalitae a dentinei alterate)
-marginile exterioare ale caviatii sunt bizotate,indepartandu-se si smaltul friabil de la
marginea cav
-adeziunea e data de gravarea acida
Procese carioase initial mici,nou aparute sau corectarea unor defecte de smalt
2%#.!aracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare
pro2imala la dintii frontali .cu distructia ung1iului incizal/ si tipuri de preparatii ce pot
fi realizate
5av de cls #? se prepara la fel ca si cav de cls ###,cu distructia unghiului incizal:obtinerea
unei suprafete importante de smalt pt cola*+obtinerea unui bizou amelar la marginile
cavitatii(cu cat e ami mare,cu atat adeziunea compozitului pe dint e mai buna.$e fa face un
bizou arcuit pt ca amrginea vestibulara sa fie cat mai putin vizibila)
1.Preparatie conventionala
-cand marginea gingivala a restaurarii se extinde pna la niv suprafetei radiculareorice
portiune a cavitatii trebuie sa prezinte un unghi de intalnire intre peretii laterali si suprafata
externa de ;3 grade,plus santuri de retentie
2.Preparatie bizotata
-restaurarea proceselor carioase mari ce afect si unghiul incizal.$e suplimenteaza suprafata
de smalt bizotata pentru realizarea retentiei,care se poate obtine si cu santuri+retentii tip
coada de randunica+stifturi parapulpare.$anturile de retentie incizale si gingivale se indica in
cavitatile intinse si sunt similare ca aspect cu cele de de la cls ###
7.Preparatie modificata
-restaurarea leziunilor carioase mici-moderate sau rezolvarea unor leziuni traumatice.$e
indeparteaza cat mai putin t.dentar , incluzand in cornul extern tot smaltul friabil,albicios de
la marginea preparatiei.
-marginile exterioare se bizoteaza
2%%.!aracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare
cervicala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate
-in mod curent se restaureaza cu compozite cu microumplutura,doarece obturatia va
deveni mai lucioasa si mult mai flexibila
1.Preparatie conventionala
Procese carioase situate partial sau total pe suprafata radiculara? sau ),caract uni cavit pt
amalgam
2.Preparatie bizotata
#nlocuirea unei obturatii vechi,pentru leziuni carioase mari,a caror preparare a necesitat
santuri gingivale(doar daca marginea gingicala nu e plasata in smalt)
7.Preparatie modificata
#n defecte mici de smalt,leziuni carioase cervicale mici si moderate sau zone decalcificare
sau hipoplazie de smalt.
-leziuni abrazive:compozite microsar*ate sau hibride sau tehnica sandMich cu aceste 2
materiale
-leziuni carioase limitate in smalt:compozit hibrid cu utilizarea de tehnici adezive pentru
smalt
-leziunile discoidale a caror origine e idiena orala si recesiunea gingivala:5#$ sau
copomer(elib fluor).Preparatie conventionala
-leziuni erozive:material eliberator de fluor si cu solubilitate scazuta:copomer sau ionomere
rasinoase prin tehnici adezive.
2%&.!aracteristicile dentinei . structura si repartitia topografica a componentelor)
proprietati fizice si c1imice / si semnificatia lor functionala in tratamentul plagii
dentinare
-tesut mineralizat cu structura heterogen,alcatui din 7 faza cu repartizare inegala
R faza anorganica(hidroxiapatita )43< din ? si >:< din masa
Rfaza organica(fibre de colagen,proteine necolagenice,glicozaminoglicani)73< din ? si 23<
din masa
Rapa 23< din ? si 17< din masa
-structura si repartitia:componentele dentinei sunt repartizate neomogen,inegal
volumetric si cantitativ:
-componenta anorganicapredomina in dentina pericanaliculara+dispusa uniform atat
supreficial cat si profund
-componenta organica(fb de colagen si apa)predomina in dentina intercanaliculara si in
canaliculii dentinari+distribuita neuniform in stratul superficial si in cel profund.5olagen mai
mult in stratul superficial-apa mai multa profund
-lumenul canaliculelor dentinare creste odata cu profunzimea ,avand un diametru mai mar
ein zona circumpulpara,fata de cel de la nivelul *onctiunii amelo-dentinare
-nr de canalicule dentinare creste cu profunzimea,avand un diametru mai mare circumpulpar
fata de cel de la nivelul *onctiunii amelodentinare
-proprietati fizice:
1.rezistenta mecanica,depinde de grosimea stratului dentinar restant si de gradul de
diversificare a orientarii spatiale a fb de colagn intercanaliculare
-se poate ameliora prin cresterea structurii de rezistenta prin stimularea depunerii de dentina
## sau prin hibridizarea plagii dentinare(rasina adeziva-preia o parte din tensiuni)
2.duritatea-scade pe masura aproprierii de pulpa
7.elasticitate-neuniforma(modul de elasticitate diferit intre dentina peri- si cea
intercanaliculara)+superioara smlatului
9.permeabilitatea-depinde de densitatea si de diametrul canaliculelor dentinare disponibile
-se poate produce prin difuziune
-se poate produce prin filtrate
-Proprietati chimice
1.capacitatea tampon pt aciditate
2.protectia antitoxica pentru pulpa
2&0.Prezentati particularitatile plagii dentinare
1.lipsa sangerarii:avanta*-vizibilitate si comoditate in lucru+dezavanta*:lipsa mec de
aparare sangvina
2.expunerea directa la factorii in mediul bucal-factorii devin odontopatogeni in lipsa
protectiei dentino-pulpare adecvate
-diferentele de temperatura de pF de concentratie si presiune osmotica
-mircoorganismele si toxinele
-enzime si produsi metabolici
7.contaminarea cu germeni:prin contact direct (septic) sau prin persistenta germenilor
pionieri in canaliculele dentinare dupa izolare
9.prezenta limfei dentinare (din canaliculele dentinare unde se afla alaturi de prelungirile
celulare odontoblastice si fibrilare nervoase):lichid limpede,care contine apa+saruri
minerale,enzime, &&/mediul care regleaza echilibrul trofic al dentinei.
-mediu de cultura pt germeni
-umiditate permanenta a suprafetei de sectiune dentinare
4.prezenta Jsmear la=erI)
2&1. Detritusul dentinar remanent . definitie) morfologie) compozitia c1imica)
solubilizare / si semnificatia sa functionala in tratamentul plagii dentinare si protectia
dentino$pulpara
Lstrat superficial microscopic aderent, care acopera suprafata dentinara,rezultat in urma
cantitatii de rumegus dentinar produs prin zdrobirea neuniforma a dentinei in timpul
prepararii prin taiere(indiferent de tipul instrumentarului utilizat:actionat manual sau
mecani-rotativ,oscilant,vibrator) datorita deformarilor mecanice si a caldurii de frictiune.
Morfologie
-strat amorf,relativ neted,format din particule microcristaline inglobate intr-o matrice din
structuri organice denaturate sub forma de pelicula(film)
-grosimea variabila inte 1-4 mi13-14mi
-factorii care influenteaza grosimea stratului de ''(
1.marimea si forma preparatie
2.tipul instrumentului taietor
7.prezenta uni solutii de irigare si racie in timpul sectionarii dentinei
9.cantitatea si compozitia solutiei de irigare
$tratul se prezinta sub forma de micropelicula si de cepuri intracanaliculare(smear la=er
and plugs).5epurile patrund in canalicule pe o lungime variabila(1-2 mi) mai ales in
cavitatiile profunde deoarece
Compozitie cimica
5onstituenti dentinari :din dentina peri si intercanaliculara:hidroxiapatita+colagen
denaturat
'in canaliculi:B&B+PB+ germeni microbieni
5onstituenti de origine extra dentinara(lichidul bucal):saliva+germeni microbieni+tox+prod
de degradare metabolica+elem cel.
!olu"ilizare
-aderent de dentina si ferm atasat de plaga dentinara,chiar la un lava* cu *et de apa sub
presiune.$olubilizarea se porduce prin grava*+demineralizare(acizi) sau utilizare
chelatori(!'%&)
-acizii inlatura ''r in totalitate+chelatorii inlatura doar micropelicula
!emnificatia functionala
-liner iatrogen,prin origine si structura.Cunctional e liner natural:
-reduce permeabilitatea dentinara
-influenteaza conductanta hidraulica(miscarea limfei in canaliculel dentinare)
-blocheaza penetrarea germenilor spre pulpa,dar nu si a toxinelor,enzimelor,prod de
metabolism
-pb microinfiltratiei marginale
#ntr-o cavitate nerestaurata,''( dispare in cateva saptamani,prin dizolvarea sa de
catre acizii endogeni in slaiva si din placa bacteriana
2&2.;icroinfiltratia marginala ' semnificatia functionala si abordarera terapeutica
a.microspatii intre peretiicavitatii si materialul de restaurare
b.permeabilitatea stratului protector
c.porozitati si interstitii ''(
5ombaterea microinfiltratiei marginale:
-tram clasic:nu infl ''(
-tram modern:modifica-indeparteaza ''(hibridizarea plagii dentinare/cuplarea adeziva
de interfata la nivelul suprafetei dentinare si inchiderea etansa,inclusiv sigilarea canaliculelor
dentinare
realizarea adeziunii dentinare
2&3.Prezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare . ale protectiei dentino$
pulpare/
1.Protectie pasiva(inerta)
-izolarea campului operator,corelata cu toaleta cavitatii(indepartarea resturilor de dentina si
smalt,a urmelor de saliva,sange,secretii ramase din timpul prepararii)
-protectia fata de agentii fizici(mecanici+termici si electrici) si chimici
-obliterarea orificiilor canaliculelot dentinare pt a preveni difuziunea in directia pulpara a
stimulilor nocivi
-restabilirea formei interne optime a preparatiei(corectarea unor imperfectiuni ale peretilor
parapulpar si pulpar)
-etansarea palietala-marginala pt evitarea microinfiltratiei
2.Protectie activa(biologica)
-terapie cu efect antimicrobian(bacteriostatic-bactericid)
-stimularea mecanismelor defensive si reparatoare locale pulpo-
dentinare(cicatrizare+remineralizare a dentinei restante afectate reversibil+neodentinogeneza)
2&.!are sunt calitatile necesare unui material optim de protectie dentino$pulpara
1.neiritant pentru structurile pulpo-dentinare,prin compozitie si proprietati
chimice+biologice+fizice
2.pansament adecvat pentru prelungirile celulare fibrilare sectionat din interiorul
canaliculelor dentinare
7.izolare si rezistenta mecanica(presiuni mast)
9.izolare termica-inclusiv fara reactie exoterma proprie de priza
4.izolare electrica
>.izolare chimica
:.compatibilitate chimica cu materialul de restaurare coronara
H.radioopacitate
;.blocarea germenilor existenti in canaliculele dentinare
13.reminerealizare dentinei afectate reversibile
11.stimularea formarii dentinei scleroase( rezistenta crescuta si premeabilitate scazuta)
12.stimularea depunerii dentinei ## de reparatie
17.rezorbtia inflamatiei pulpare asimptomatice produsa prin evolutia cariei simple
19.insolubil si inalterabil in conditiile mediului bucal
14.absenta colorarii(impreganrii) structuriilor dure dentare(evitarea discromiilor)
1>.manipularea clinica usoara
2&5.Prezentati conceptia clasica . bazata pe materiale si te1nici conventionale/ in
tratamentul plagii dentinare
$considera ca plaga dentinara necesita o abordare terapeutica fct de profunzimea cavitatii
si aspectului dentinei din zona cea mai apropiata de camera pulpara.
-prevenirea actiunii unor factori iritativi nocivi asupra pulpei dentare,ce provin din
componentele materialelor restauratoare,de la diferente de temperatura sau potential electic
transmise prin intermediul materialului de obturatie sau penetrarea microorg ori a prod
patogeni prin spatiile existente la interfata preparatie-restaurare(microinfiltratie marginala)
-nu tine cont de rolul ''(
-cavitatiile pot fi superficiale+medii+profunde
-dentina restanta de la niv plagii:
1.de aspect si duritate normala
-pare sanatoasa,dar e alcatuita din dentina normla,in care canaliculele dentinare nu
prezinta in interiorul lor microorganisme+dentina partial demineralizata fara microorg
pioniere+dentina transparenta,translucida sau scleroasaa,degenerescenta calcara(obliterare
prin hipercalcifiere)relativ impermeabila pt microog si dentina opaca,cu canalicule cu
traiecte moarte
-daca dentina restanta are sub 2 mm,caldura poate determina leziuni pulpare
reversibile-ireversibilenecroza
-prelungirile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare,daca nu au fost
expuse anterior nici unui factor iritativ(nu s-a adaptat)-degenerescenta si
necrozacanaliculele dentinare implicate vor deveni goale(traiecte moarte)
-clinic se poate delimita dentina alterata de normala prin aspect si consistenta,in cariile
acute cu evol rapida se dif greu
2.dura si pigmentata
-prezinta aceleasi zone ca si dentina de aspect normal,specifica cariei cu evolutie
lenta,caracterizata prin scleroza canaliculelor dentinare cu formare de dentina transparenta.!
mai calcificata si mai eficienta importiva atacului microbian,e bine de pastrat.
7.dura cu zone mici de dentina alterata ireversibil
-alternanta celor 9 zone,cu o suprafata de 1 mm2,in care dentina e distrusa
ireversibil,canaliculele dentinare sunt dilatate,cu microorganisme,enzime si toxine in
interior,cu demineralizarea intensa a dentinei intercanalicualre
-daca indepartarea zonei punctiforme duce la deschiderea camerei pulpare:coafa*
indirect,daca conditiile permit acest lucru.
2&".Definiti si prezentati baza propriu$zisa .obturatia de baza /
Laplicarea pe suprafata dentinei expuse cimenturi dentare(baza propriu-zisa) ce au o
rezistenta mecanica superioasa,asem cua dentinei:
1.ofera protectie fizica si chimica pt dentina si pulpa
2.constituie un suport mecanic pt restaurarea de durata
7.substituent al dentinei distruse din cauza proc carios,sau indepartata de instrumente
-grosime minima de 1-1.4mm a bazei,trebuie sa prezinte rezistenta mare la
compresiune,modul de elasticitate ridicat,conductibilitate si difuzabilitate termica similare cu
a tesuturilor dure dentare.
-bazele propriu-zise sunt folosite in cavitati de adancime medie,in care exista dentina
normal colorata sau pigmentata.@aterialele indicate pt obturatii de baza:
C)K+P5K+K)!(modificate)+5#$
2&#.Definiti si prezentati liner$ii si varnis1$urile . lacurile dentare /
$utilizat pt suspensii+paste+cimenturi biocomponente pe baza de 5a()F)2+K)! sau 5#$
conventionale,5$# modificate prin adaos de rasini fotopolimerizabile.$e aplica strict pe
dentina,intr-un strat fin ,formand o pelicula subtire de 3,4 mm.Linerii se folosesc si in
coafa*ul indirect,realizara unei bariere protectoare fata de factorii chimici nocivi si termici.
-preparatele,cu exceptia 5#$,nu au duritate si rezistenta mecanica suficienta si nici
grosime convenabila ,se acopera,in cavitati medii cu baza propriu zisa
-lacurile dentare sunt subst inerte,neutre chimic,care se aplica pe peretii preparatiei pt a
creea o bariera fata de act iritanta a unor materiale de restaurare si a penetrarii fluidului bucal
la interfata preparatiei-restaurare.!le por preveni modificarea culorii dintelui(in cazul
obturatiilor de amalgam) permit un grad de izolate a canaliculelor dentinare
sesctionate,putand preveni-limita hipersensibilitatea dentinara postoperatorie.
/solutii de rasini naturale(copla+colofoniu)sau sintetice(polistiren+acetat de celuloza)
solubilizate in solventi organici(alcool acetona,eter).!vaporarea solventuluipelicula cu rol
izolator fara actiune protectoare mecanica,termica sau stimulatoare biologica.&numite lacuri
pot contine si substante cu rol terapeuti:eugenol+timol+fluor
-lacurile nu sunt indicate in restaurarile cu materiale adezive pe baza de rasiniprin
monomeri dizolvarea rasinii lacului dentar+unele componente pot influenta negativ reactia
de priza
2&%.Definiti si prezentati coafa*ul indirect . inclusiv bazele intermediare /
/metoda de tratament mult mai complexa :
-dezinfectia plagii dentinare
-obliterarea canaliculelor dentinare sectionate
-protectia pulpei dentare fata de agentii iritanti
-stimularea neodentinogenezei(prin preparate cu 5a()F)2 sau K)!)
-se urmareste distrugerea germenilor prezenti in canaliculele dentinare,precum si
reducerea permeabilitatii dentinare prin formarea de dentina transparenta si reducerea
microinfiltratiilor marginael ce pot genera inflamatia pulpara.
-rolul bazelor intermediare utilizate in coafa*ul indirect:
-acoperirea si prote*area preparatului de coafa*
-izolant impotriva agentilor chimici
-agent terapeutic pulpar
-rezistenta mecanica redusa si slaba protectie antitermice,plus incompatibilitati unora
dinte ele(K)!) cu materiale de restaurare aderente pe baza de rasini,trebuie acoperite cu un
alt material care sa asigure convenabil aceste cerinte-baze propriu-zise C)K+P5K pt
K)!-5#$ pt 5a()F)2baze intermediare(acopera preparatele de coafa*)
-materiale folosite pot fi:K)! conventional+cimenturi cu 5a()F)2+5#$ tip ###
2&&.Prezentati conceptia moderna . bazata pe materiale si te1nici actuale / in
tratamentul plagii dentinare
$ia in considerare toate caracteristicile plagii dentinare,in special prezenta si rolul ''(,in
ceea ce priveste posibilitatea obtinerii inchiderii etanse palietale-marginale,in scopul evitarii
aparitiei microinfiltratiei(e considerata factorul nociv principal pt apartia complicatiilor
pulpare+prin penetrarea germenilor pana la niv pulpei+ se evita prin inchiderea etansa a
interfetei preparatie-restaurare)
-tratamentul modern al plagii e bazat pe conceptul de adeziune dentinara:modificarea sau
indepartarea ''((hibridizarea plagii dentinare/cuplarea adeziva de interfata la nivelul
suprafetei dentinare si inchiderea etansa,inclusiv sigilarea canaliculelor
dentinare)realizarea adeziunii dentinare.
Fibridizarea si adeziunea:
1.@entinerea ''( si cresterea fortei de coeziune:prin infiltrarea si impregnarea cu primer si
monomer adeziv''( modificat,care evita dizolvarea sau desprinderea ulterioara de pe
suprafata dentinara:
-ameliorarea rezistentei acide a ''(,prin tratarea cu fosfat acid de 5a
-fixarea ''( prin impregnarea cu rasini
-fixarea ''( cu glutaraldehida,ac tanic
-modificarea ''( si substituirea cu un precipitat P'(,prin tratare cu ac azotic 2.4< si
oxalat feric
2.indepartarea trapeutica a ''(:partiala(micropelicula) sau totala
-prin gravare acida(pt adezivi) si conditionarea plagii dentinare(P5K si 5#$)
300.!are sunt avanta*ele si dezavanta*ele gravarii acide a plagii dentinare
1.lipsa totala a nocivitatii pulpare
2.inlaturarea completa a ''(/eliminarea gemenilir si prod toxice
7.descoperirea si eliberarea canaliculelor dentinare
9.eliberarea fibrelor superficiale din colagenul dentinar:microretentii mecanice si substrat
pt legaturi chimice dizolvate
4.evitatea microinfiltratie marginale consecutive dizolvarii in timp a ''((permite
penetrarea si colonizarea germenilorcarie ## marginala si recidiva de carie)
'ezavanta*e:cresterea semnificativa a permeabilitatii dentinare,variabila in raport cu
grosimea ''( indepratat si cu grosimea dentinei restante
301.!are sunt avanta*ele si dezavanta*ele adezivilor pentru tratamentul plagii
dentinare si protectia dentino$pulpara
+vanta*e
-sigilarea suprafetei dentinare(,orif canaliculelor) si a interfetei cu materialele de
restaurare
-eliminarea sau reducerea hipersensiblitatii-hiperesteziei dentinare
-biocompatibilitatea pulpara corespunzatoare:blocarea penetrarii germenilor si
toxinelor(indep ''()
@a* componentelor cu potential toxic ale sist adezive
scad rapid sau sunt blocate in compusi chimici
stabili(priza scurta)
Clux centrifug si diluare pin limfa dentinara
-detoxifiera posibila prin circulatia pulpara de intoarcere
Dezavanta*e
$esecuri in timp ale sigilarii etanse .dehiscente si microinfiltratii la intrefata cu dentina
-adeziunea initala slaba in vecinatatea canaliculelor dentinare
-adeziunea redusa in cavitatiile profunde,in apropierea pulpei(canalicule dentinare mai
multe-orificiiscade suprafata de adeziune si rezistenta la forfecare)
-adeziune initiala mai slaba la plaga dentinara cu modificari carioase
incipiente(reversibile)
-scaderea potentialului defensiv pulpar(imunosupresia limf %)
-cresterea temp intrapulp(la sist adezive fotopolimerizabile)
-gravarea acida sau conditionarea acida a dentinei:
5resterea permeabilitatii dentianare
Cavorizeaza excitatii terminatilor nervoase
Cavorizeaza patrunderea microorganismelor
302.Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati
superficiale
$pulpa dentara e acoperita de un strat suficient de dentina restanta,cu asp normal care
asigura protectia necesara fata de factorii agresori,iar infiltratia microbiana la nivel dentinar
e minima sau absenta.
-daca folosim amalgamul de argint se suficienta aplicarea unui lac dentar pt a creea o
bariera impotriva coroziunii
-in tehnicile moderne se indica utilizarea tehnicilor adezive(adezivi amelo-dentinari pt
amalgam)
-daca se utilizeaza un compozit se face hibridizare prin tehnici adezive pt prote*area
suprafetei dentinare denudate.
303.Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati
medii
-daca materialul restaurator va fi amalgamul de &g,izolarea termica a pulpei dentarese
utilizeaza o obturatie de baza cu 5#$(foto) care sa ofere o rezistenta optima la fortele de
condensare a amalgamuluisi la posibila degradare.@ateriale+P5K+C)K(izolare
termica,electrica si rezist mecanica+strat 1-1,4mm)
-pt restaurarea directa cu compozit in cavit ocluzale sau ocluzo-poximale la dintii
laterali,tehnica clasica,conventionala, materialu ales pt protectia plagii:ciment compatibil cu
compozitul si rezistent la fortele e masticatie:5#$ modificat,foto+5#$ tip ### auto,P5K+C)K
-daca restaurarea nu e supusa fortelor ocluzale,pt protectie se utilizeaza liner cu 5a()F)2
pe o intindere controlata,limitata pt a nu reduce ne*ustificat suprafata de adeziune
dentinara.se mai poate aplica un liner pe baza de 5#$ fotopolimerizabil.
30.Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati
profunde
$daca dentina ramasa pe peretele pulpar-parapulpar e de grosime redusa(3,4-1mm) nu mai
asigura o protectie sadisfactoare pulpei dentare si restaurarea va fi facuta cu amalgam se
poate realiza un coafa* indirect:preparat cu 5a()F)2 tip liner,aplict in zona cea mai
profuna(stimulare neodentinogeneza si calitati pulpare si antimicrobiene) ce va fi acoperit cu
K)! modificat,cu P5K sau 5#$
-restaurarea directa(obturatie) sau indirecta(incrustatie) de tip compozit,profund de aplica
o baza intermediara din 5a()F)2(o intindere controlata ,strict limitata ,pt a nu reduce
ne*ustificat suprafata de adeziune dentinara),cre va fi acoperita cu o baza propriu-zisa din
5#$