Sunteți pe pagina 1din 13

1.Istoria dezvoltrii ale mediilor interactive de dezvoltare a produselor soft .

Primul mediu visual Basic, apare Visual Studio C++, in 95. Programarea visuala avem
elemente grafice unind si adaugind putin cod obtinem rezultate bune.
ediul de dezvoltare vizuala are aceleasi prioritati ca si cel simplu, doar ca mai are asistarea
programatorului in realizarea interfetelor grafice a aplicatiilor.!ng " #$! %#ntegrated
$evelopment !nviroment&.'n mediu de dezvoltare %engl. soft(are development environment,
sau integrated development environment ) *mediu integrat de dezvoltare& este un set de programe
care a+ut, programatorul -n scrierea programelor. 'n mediu de dezvoltare combin, to.i pa/ii
necesari cre,rii unui program %e0.1 editarea codului surs,, compilarea, depanarea, testarea,
generarea de documenta.ie& -ntr)un singur soft, care, de regul,, ofer, o interfa., cu utilizatorul
grafic,, prietenoas,.
2.Evolu ia limbajelor de programare. Paradigmele programrii.
Limbaj main
2pera.ii aritmetice /i logice, 2pera.ii de intrare)ie/ire, 3unc.ii speciale, func.ii de control
Str4ns legat de ar5itectur,
6666767677776666
6676777777777777
6676666666666767
Limbaj de asamblare
8tribuie nume simbolice %mnemonici&, codific,rilor opera.iilor ma/inii /i loca.iilor de
memorie asociate
Niveluri ale limbajelor
9imba+e de nivel sc,zut %lb. ma/in,, asm&
9imba+e de nivel -nalt %C, C++, C: etc.&
;raducerea este realizat, de translatoare
%compilator, asamblor&
;raducerea duce la sc,derea performan.ei
9b. nivel -nalt de portabilitate
Paradigmele programarii
Colec.ii individualizate de caracteristici de evaluare /i criterii de abstractizare care
determin, /i diferen.iaz, clasele de limba+e de programare
Criterii1
)structura programului
)no.iunea de stare a e0ecu.iei
)metodologia program,rii
7. Programare nestructurat, %<2;2&
=. Programare structurat,
>. Programarea procedural, %89<29?6&
@. Programare func.ional, %9isp, iranda,9, AasBell&
5. Programare imperativ,
?. Programare declarativ, %Prolog, AasBell, SC9,
DS$9&
E. Programare logic, %Prolog&
F. Programare bazat, pe obiecte /i orientat, pe
obiecte %SmalltalB, C++, Gava, C:&
9. Programare concurent, /i distribuit,
76. Programare la nivelul bazelor de date %SC9&
!.Limbaje de programare. "aracteristici. #"ompilate$ interpretate$ compilate %n cod
intermediar.& E'emple.
Limbaje compilate
8ceste limba+e sunt procesate tipic de compilatoare, de i teoretic, orice limba+ poate fi compilat
sau interpretat.
8da %multi)purpose language&
89<29 %un limba+ care n)a fost mult timp aplicat -n practica dar a contat ca importanta
teoretica.&
S899 ac5ine 8lgol 9iBe 9anguage
B8S#C %mai multe dialecte&
C %unu limba+ de programare foarte folosit&
C++
C: %compilat -n limba+ul intermediar bHtecode&
Limbaje interpretate
8P9
8uto#t scripting language
B8S#C %some dialects&
Pascal
(."iclul de via) al unui produs soft.
7& 8naliza si modelarea cerintelor, scopului, modelarea generala a structurii, functionalitatii
medii C8S!
=& Proiectarea %crearea diagramelor '9 de proiectare& medii C8S!
>& #mplementarea %scrierea codului& medii de dezvoltare %programare&, partial se utilizeaza
mediile C8S!, instrumente pentru gestiunea versiunilor si configuratiilor %SVI, CVS&
@& ;estarea programului din punct de vedere ortografic, functional, test de tip stres
5& $area in e0ploatare si mentenanta
*.+specte ale calit)ii soft,ului. -actorii e'terni i interni.
Programele1 fiabile, rapide, u/or de folosit, lizibile, modulare, structurate
Calitatea produselor program se define/te ca o compunere a mai multor tr,s,turi.
!0ist, o serie de factori e0terni /i factori interni
Factorii extreni - 3actorii e0terni de calitatea sunt sesiza.i de cei care interac.ioneaz,
direct cu produsul final /i care cump,r, produsul, contracteaz, dezvoltarea /i -ntre.inerea lui.
Corectitudinea%abilitatea produsului de a e0ecuta e0act sarcinile sale, -n conformitate cu
cerin.ele&
Jobuste.ea%abilitatea sistemului de a func.iona c5iar /i -n condi.ii anormale&
3iabilitate" corectitudine+robuste.e
!0tensibilitatea%u/urin.a cu care produsele soft(are se pot adapta la sc5imb,ri ale specifica.iilor&
simplitate + descentralizare
Jeutilizabilitatea
Compatibilitatea%u/urin.a cu care produsele soft(are pot fi combinate&
!ficien.a%folosirea ra.ional, a resurselor 5ard(are&
Portabilitatea%u/urin.a cu care se pot transfera -n diverse medii 5ard /i soft&
Verificabilitatea
#ntegritatea%abilitatea produselor soft(are de a)/i prote+a componentele )programe,
date, documente )fa., de acces,ri /i modific,ri neautorizate&
'/urin.a -n utilizare%-nv,.area utiliz,rii sistemului, operarea, preg,tirea datelor de intrare,
interpretarea rezultatelor /i recuperarea din situa.ii de eroare&.
Factorii interni - 3actorii interni de calitate se pot detecta doar de c,tre persoanele
implicate -n procesul de dezvoltare de soft(are.
odularitatea1 structural produsul program trebuie s, fie alc,tuit din module, urm,rindu)se
principiul descentraliz,rii.
$ocumentarea complet,1 presupune e0isten.a unei documenta.ii clare /i adus, la zi pentru
fiecare faz, din ciclul de via., al programului.
..+plica ii /indo0s -orms. No iunea de form. Propriet i$ evenimente ale formelor.
Dindo(s 3orms este numele dat la interfata grafica de programare a aplica.iei %8P#& inclus ca
parte a icrosoft. I!; 3rame(orB, oferind acces la elemente de interfa., icrosoft Dindo(s
nativ de ambala+ Dindo(s 8P# e0istente -n cod gestionat. $e/i este v,zut ca un -nlocuitor pentru
anteriorul C + + pe baza icrosoft 3oundation Class 9ibrarH, aceasta nu ofer, o paradigm,
comparabil cu odel)Vie()Controller. 'nele bibliotecile au fost create pentru a oferi aceast,
func.ionalitate. Cele mai utilizate pe scar, larg, dintre acestea este 'ser #nterface Process
8pplication BlocB, care este eliberat de c,tre grupul icrosoft patterns K practices ca un adaos
gratuit care include codul surs, pentru e0emple de initializare rapid,.
Iotiune1
2 aplicatie Dindo(s 3orms este o aplicatie determinata de un eveniment sus.inut de
icrosoft .I!; 3rame(orB. Spre deosebire de un program de lot%batc5 program&, el -/i petrece
ma+oritatea timpului de a/teptare pur /i simplu ca utilizatorul sa faca ceva, cum ar fi umplerea cu
te0t a unei casete sau clic pe un buton. 3ormele sunt ele -nsele obiecte programabile care au
propriet,.i /i metode /i pot reac.iona la evenimente.
Proprietati
Proprietatile formelor pot fi setate prin doua metode utilizind caseta de dialog si direct in codul
sursa al proiectului dat. Pentru a accesa caseta de dialog Propierties este necesar doar de selectat
forma dorita Li sa tastam 3@ daca caseta nu a fost desc5isa antrior daca a fost desc5isa atunci este
nevoie doar de selectat forma dorita si in caseta de dialog vor fi afisate proprietatile formei
selectate. a+oritatea proprietatilor pot fi setate in prin ambele metode insa e0ista careva
proprietati care pot fi setateMmodificate doar prin caseta de dialog cum ar fi1 Caption%/ir de te0t
pentru bara de titlu&,;ag,Control Bo0%minimizarea,ma0imizarea,inc5iderea ferestrei& , Center on
Screen%afisarea aplicatiei la centrul ecranului&,Didt5%latimea&,Aeig5t%inaltimea&, 9eft sau ;op
%pozitionarea in partea stinga sau partea de sus a ecranului,daca Center on screen nu este
selectat &.Jestul proprietatilor pot fi setate in codul sursa al aplicatiei.
!venimente1
'n eveniment este un substituent pentru codul care este e0ecutat atunci c4nd evenimentul este
declan/at. !venimente sunt declansate de c,tre actiunea unui utilizator, codul programului, sau
de c,tre sistem.
$in punct de vedere mai formal un eveniment este o metod,.
etoda de eveniment, sau o procedura eveniment, -n mod oficial este formata din numele
procedurei urmat, de dou, argumente. Primul argument, sau parametru, este obiectul care
declanseaza evenimentulL al doilea argument este de tip SHstem.!vent8rgs.
Ca si proprietatile evenimentele pot si setate utilizind caseta de dialog Proprieties fila !vents.
8ve.i posibilitatea s, utiliza.i fila !vents din fereastra Properties -n doua moduri1
N $ublu)clic -n coloana din st4nga, care afi/eaz, evenimentele disponibile, in acest caz se va
genera automat metoda pentru eneminetul dat cu parametrii respectivi programatorului ii ramine
doar sa scrie corpup metodei.
N Selectarea unei metode din lista drop)do(n in coloana din dreapta atribuie eveniment la o
metod, de clas, e0istente.
1."omponentele unui 2I3P4. 3escrie i func iile i propriet ile.#Editor de cod$
5ranslator$"ompilator$Lin6er. Etc.&
7& !ditor de cod
) 8utocompletarea codului%intelicence& ) mareste viteza de scriere, este un a+utor bun
pentru incepatoriL
) Colorarea codului ) ne permite vizualizarea mai comoda, pentru a evidentia elemenete
speciale, variabile, structuri de ciclu. 8re posibilitatea de a fi modificatL
) 8utoaran+area, tabularea coduluiL
) !videntierea erorilorL
) Setarea punctelor de intrerupere pentru testareL
) !0pandarea, gruparea codului pe blocuriL O+P O)P %collapse&L
=& !ditorul de legaturi%linBer&
#n termeni te5nici un liBer sau un editor de legatura este un program care imbina
obiecteleQ generate de compilator si librariileQQ si le imbina intr)un fisier e0ecutabil sau intr)un
fisier dHnamiB)linB librarH %$99&.
>& Compilator ;ranslator realizeaza trasformarea codului sursa in cod obiect, semnalind daca
e0ista erori. !ste legat in functionare cu editorul de cod pentru a evidentia locul erorilorL
@& #nterpretator %PAP& este utilizat la limba+e de tip script. Citeste codul sursa si verifica
erorile si le prelucreaza.
5& $epanator $ebbuger testarea codului pas cu pas. BreaBpoint vizualizarea valorilor
necesare in timp real.
?& Bara cu elemente vizuale paleta de intrumente vizualeL butoane formeL
#nspectorul de obiecteL
E& 8utodocumentarea cod. !01 Gava$ocL
MQQ
Qaut5orR..
QparamRR
QQdecrierea metodeiR.
Carte electronic A;9 clasa, metode se afiseaza.
CVS %Concurent Version SHstem& sau SVI%Subversion&
7."omponente de baza ale unui mediu intergat "+4E.
Pentru realizarea tuturor functiilor amintite anterior indiferent de metoda de
analiza si proiectare
pentru care devine suport, dar cu precizarea ca produsul CASE nu va putea
depasi posibilitatile
metodei, un astfel de produs trebuie sa contina urmatoarele categorii de
componente:
_ editor de diagrame
_ analizor de structura
_ depozit central (repository)
_ generator de cod
_ instrumente pentru inginerie inversa
_ generator de documentatie
_ suport pentru ciclul de viata
_ instrument pentru gestiunea proiectului (management proiect)
_ interfata utilizator cu broser specializat
8. .Net -rame0or6. 4tructura i propriet ile.
.I!; 3rame(orB este o platforma de dezvoltarea a aplicatiilor care este compusa din mai multe
aplicatii, care la rindul lor implementeaza un mecanism de alocare a memoriei pentru stocarea
datelor si instructiunilor, permitind e0ecutia unei aplicatii numai dupa verificarea unor seturi de
permisiuni. $aca sint indeplinite aceste conditii de lansare mediul de dezvoltare initiaza si
gestioneaza e0ecutia aplicatiei, gestionind deasemenea si mecanismul de realocare a zonelor de
memorie, provenite de la surse care nu sint utilizate de aplicatie.
.I!; 3rame(orB este compus din = parti1
7. C9J Common 9anguage Juntime
=. BC9 Based Class 9ibrarHL
C9J furnizeaza marea parte din serviciile de baza necesare e0ecutiei programei.
BC9 libraria de clase%de baza& care sint niste clase preimplementate care sint utilizate la
dezvoltarea diferitor produse program.
C9S Common 9anguage Specification specifica un set minim de standarde pentru limba+ele
de programare. Pentru .I!; sau limba+ele pe care .I!; le suporta.
C;S Common ;Hpe SHstem stabileste compatibilitatea de tipuri intre diferite componente
care sint implimentate in diferite componente in diverse limba+e.
'nitate de baza a unei aplicatii .I!; este 8ssemblH. .I!;3.>.5
S#9 icrosoft #ntermediat 9anguage.
19."onstruc)ia i modul de lucru a unui 2I3P4. "omponentele unui 2I3P4.
'n mediu integrat de dezvoltare %#ntegrated development environment ) #$! sau #ntegrated
design environment and integrated debugging& este o aplicatie soft(are care asista programatorul
la dezvoltarea de programe. 'n #$! include de regula1
N !ditor de cod sursa,
N 8samblorMcompilatorMinterpretor
N $epanator %debugger&
N 'nelte pentru elaborarea interfetei grafice)utilizator %<'#&.
Componentele unui #$PS proprietati si functionatiliati
N !ditor de cod
N 8utocompletarea codului%intelicence& ) mareste viteza de scriere, este un a+utor bun pentru
incepatoriL
N Colorarea codului ) ne permite vizualizarea mai comoda, pentru a evidentia elemenete
speciale, variabile, structuri de ciclu. 8re posibilitatea de a fi modificatL
N 8utoaran+area, tabularea coduluiL
N !videntierea erorilorL
N Setarea punctelor de intrerupere pentru testareL
N !0pandarea, gruparea codului pe blocuriL O+P O)P %collapse&L
N !ditorul de legaturi %linBer&. #n termeni te5nici un liBer sau un editor de legatura este un
program care imbina obiecteleQ generate de compilator si librariileQQ si le imbina intr)un fisier
e0ecutabil sau intr)un
fisier dHnamiB)linB librarH %$99&.
N Compilator ;ranslator realizeaza trasformarea codului sursa in cod obiect, semnalind
daca e0ista erori. !ste legat in functionare cu editorul de cod pentru a evidentia locul erorilorL
N #nterpretator %PAP& este utilizat la limba+e de tip script. Citeste codul sursa si verifica
erorile si le prelucreaza.
N $epanator $ebbuger testarea codului pas cu pas. BreaBpoint vizualizarea valorilor
necesare in timp real.
N Bara cu elemente vizuale paleta de intrumente vizualeL butoane formeL
#nspectorul de obiecteL
N 8utodocumentarea cod. !01 Gava$ocL
N CVS %Concurent Version SHstem& sau SVI%Subversion&
11.": in compara ie cu alte limbaje$ ";;si <ava spe e'emplu.
C: este un limba+ de programare 5Hbrid orientat pe obiecte conceput de icrosoft la sf4r/itul
anilor 96. 8 fost conceput ca un concurent pentru limba+ul Gava. Ca /i acesta, C: este un derivat
al limba+ului de programare C++.
Pentru c, a derivate din G8V8, acesta se aseam,n, -n propor.ii de F6S cu G8V8, av4nd -n comun
multe lucruri.
a& Paradigme. C: are urm,toarele paradigme1 imperativ, orientat pe obiecte, generic /i
reflective. Prin contrast,G8V8 mai contine /i paradigma func.ional,, iar C++ pe cea procedurar,.
b& Scopul utiliz,rii. G8V8 si C: au fost conceput pentru aplicatii desBtop si (eb aplicatii. Pe
cand C++ este orientat atat pe aplicatii desBtop cat si pe sHstem.
c& 3le0ibilitatea. G8V8 utilizand GV este considerat cel mai fle0ibil limba+ e0istent. C++ este
considerat pseudo)fle0ibil, utilizand compilatoare pentru sisteme diferite, cu mici modificari a
codului C++ poate fi compilat cu succes. Prin constrast, aplicatiile C: ruleaza numai pe
sistemele Dindo(s.
d& Compilatorul. 8plicatiile G8V8 sunt complitate in asa numite fisiere bHtecod, care pot fi
e0ecutate pe orice sHstem care are GV instalat. Codul sursa in C: este si el transformat intr)un
fisier intermediar interpretat de .I!; doar ca acesta poate rula numai pe sistemele Dindo(s.
Codul sursa C++ poate fi complilat pe sistemele pentru care au fost elaborate compilatoare.
e& Performanta. #ntrucat bHtecodul C: si G8V8 este interpretat de catre compilator acesta
necesita mai multe memorie %vb. despre +ust)in)time&. Compilatoarele C++ sunt create pentru
anumite procesoare cu care acesta poate lucre, memorie pentru gestionare necesare fiind mai
mica. #n consecinta, aplicatiile C: si G8V8 sunt mai lente si utilizeaza mai multa memorie.
f& Posibilitati si nea+unsuri
a. C: si G8V8 nu are clase generice spre deosedire de C++
b. C: si C++ sustine supraincarcarea operatorilor G8V8 nu.
c. C: si G8V8 gestioneaza memoria automat %vb. despre <arbage Collector&
d. C: si G8V8 sustin te5nica reflectiei.
e. C: si G8V8 au sHstem de securitate integrat
12.No)iunea de programare vizual. Principalele caracteristici. Necesitatea utilizrii ale
programrii vizuale.
'n limba+ de programare vizual, este orice limba+ ce permite utilizatorului s, specifice un
program -ntr)o modalitate bidimensional, %sau mai multe dimensiuni&, manipul4nd cu elemente
grafice representative -n sc5imbul utiliz,rii codului te0tual. 9imba+ele conven.ionale -n mod te0t
nu sunt considerate bidimensionale deoarece compilatoarele le proceseaz, ca un /ir individual de
caractere. 'n liba+ de programare vizual, permite programare cu e0presii vizuale1 aran+amente
vizuale ale unor simboluri grafice si te0tuale. a+oritatea limba+elor de programare vizual, sunt
bazate pe ideea de Tcutii si s,ge.iU adic,, cutii sau cercuri sau balona/e conectate prin linii /i
arce.
'n limba+ transformat vizual este un limba+ non)vizual cu o reprezentare vizual, suprapusa. Vn
mod normal limba+ele vizuale au e0presii vizuale inerente pentru care nu e0ist, un ec5ivalent
te0t evident.
!0emple de limba+e vizuale1 C2$!, !HesDeb, 9abV#!D, 8ppDare, 3lo(, acromedia
8ut5or(are etc.
;ermenul de *programare vizuala* se refera la codificarea aplicatiilor pornind de la interfata cu
utilizatorul, definita -n maniera intuitiva, prin plasarea unor componente de interfata pe suprafata
ferestrei aplicatiei.
Programele realizate cu aceste medii de programare sunt construite -n maniera orientata pe
evenimente. Spre deosebire de programele *clasice*, -n care se defineste succesiunea de
prelucrari de la intrarea -n program p4na la terminarea sa, orientarea pe evenimente presupune
scrierea de cod pentru tratarea evenimentelor generate de utilizator prin interactiunea cu
elementele de interfata %e0.clic pe buton, modificarea unui c4mp te0t etc.&
1!. .NE5 -rame0or6 i <=2 $ propriet i$ functionalitti. 3escrie i i compara i aceste
te>nologii.
Proprietati1
N #nteractiune interlingvistica absoluta si completa. .I!; suporta mostenirea interlingvistica,
tratarea interlingvistic, a e0ceptiilor si depanare interlingvistic,.
N 'n mediu unic pentru pentru rularea a orce produse .I!;, independet in ce limbi au fost
create.
N Pentru toate limba+ele este folosit acelasi set de tipuri de date.
N 'n model soft(are unic. 'nified model de programare. Spre deosebire de abord,rile
e0istente, -n cazul -n care unele func.ii ale sistemului de operare sunt disponibile prin intermediul
procedurilor librariilor dinamice %$99&, ear altele ) prin intermediul obiectelor C2, serviciul
de -ntreaga aplica.ie este reprezentat de modelul general de programare orientat)obiect
N 'n model de programare simplificat. !limina lucrul cu diferite structuri, ca de e0emplu
cum a fost cu Din>= si C2.
N !ste eliminata problema cu compatibilitatea versiunilor.
N #mplementare simplificata. 8nterior aplica.ii bazate pe Dindo(s erau dificil de a instala /i
implementa1 de obicei era necesar de a crea o mul.ime de fi/iere, set,rile de registrH /i comenzi
rapide. Vn plus, a elimina complet aplica.ia era practic imposibil. 2dat, cu apari.ia I!;
3rame(orB toate aceste probleme r,m4n -n trecut. I!; componente nu sunt asociate cu registrH.
#nstalarea de aplica.ii I!; 3rame(orB este redus, doar pentru a copia fi/iere -n directorul corect
/i de a crea comenzi rapide. !liminarea din aceea/i cerere se reduce la a elimina fi/ierele.
N 9ucrul pe multe platforme. 9a compilarea codului pentru .I!; 3rame(orB, compilatorul
genereaza codul in limba+ intermediar general %Common#termediate9anguage, C#9&, dar nu
codul traditional.
N 'n singur principiu de tratare a esecurilor.
N Securitate.
3unctionalitati1
N Deb)servicii ) dispune de metode care permit tratarea usoara a mesagelor W9 trimise prin
internet.
N Deb)3orms ) aplicatii bazate pe A;9, de obicei au ca scop e0ecutarea interegorilor catre
bazele de date si apelarea la Deb)Servicii, unesc si filtreaza datele primite si apoi le afiseaza in
bro(ser
N Dindo(s)3orms ) aplicatii Dindo(s cu o interfata user bogata. Vn loc de a crea o interfa.,
cu utilizatorul bazat, pe (eb)forms, se poate de utilizat puterea aplicatiilor desBtop)uli
Dindo(s.
N 8plicatii consola Dindo(s) atunci cind nu este nevoie de o interfata bogata este solutia cea
mai optimala.
N Bibliotecile componentelor ) I!; 3rame(orB permite crearea componentelor autonome
care pot fi utilizate cu orce din aplicatiile sus numite.
$ezavanta+e1
N .I!; programs are slo(
N programele .I!; ocupa multe resurse J8
N este imposibil crearea unei 2S in .I!;
N net e0eXs and dllXs are compiled at runtime. So t5eH consume lot of processing.
N programele nu pot fi decompilate
N nu sunt suportate la moment toate 2S
Gava /i G=!!)complet orientat pe obiect, cross)platform limba+ de programare si de platforme
bazate pe aceasta pentru a crea aplica.ii la nivel de -ntreprindere. Programele Gava sunt traduse -n
bHte code, care este e0ecutat de Gava Virtual ac5ine %GV& ) program care se ocupa de bHte)
codul instruc.iuni /i ec5ipamente de emisie ca un interpret, dar cu diferen.a c, bHte code, spre
deosebire de te0tul este procesat mult mai rapid O=P.
Codul compilat pe o platforma poate rula pe oricare alta unde poate fi lansata masina virtuala
Gava%GV&L Posibilitatea de a dezvolta si utiliza acelas cod in aplicatii desBtop, aplicatii
(eb%servlete, GSP& si integra in bro(ser%8pplet)uri, aplicatii Gava3W&L !0ista diferite
implementari a GV orientate pentru diferite ar5itecturi 1 AotSpot%dezvoltata de Sun
icrosHstems&, #BXs Gava Virtual ac5ine ,#ced;ea, <I' Classpat5 etc. Variante a GV sunt
implementate si pentru dispozitivile mobile%Gava icro !dition&, e0ista si GV portata
complet%8ndroid&L Suport avansat de reflection 1 este posibila ob inerea datelor despre clase,
metode, atribute din clasele compilateL Programare generica compatibila cu versiunile
precedente%care nu suporta programarea generica&L Containere generice implicite propuse de
Collection 3rame(orB, at4t concurente cit si sincronizateL Standardul limba+ului este desc5is si
oricine poate propune sc5imb,ri a limba+uluiL #mplementarea enumer,rilor este mai
e0tinsa%metode asociate elementelor, atribute, vizibilitati&L 8plicatiile +ava distribuite pot fi
semnate cu semnaturi digitale si verificateL
1(.3escrie i procedeul i sc>ema de transformare al codului %n limbajele .Net .
C++ C: VB G: Gscript
Visual
studio
.Iet
3rame(orB
Common 9anguage Specification
8SP.I!;,Deb,Deb Services 3roms Dindo(s 3orms
8$2.I!;, W9
Based Class 9HbrarH
Common 9anguage Juntime
S2 %2peration SHstem&
Procesul de transformare a codului. 'n e0ecutabil .I!; este stocat intr)un fisier S#9. 9a
incarcare compilatorul trasforma codul sursa in Cod managed%care este compilat si administrat
de C9J&, se verifica daca sint indeplinite conditiile de securitate fata de sistem. $aca se permite
rularea se creaza un fisier .e0e sau .dll. 8cest fisier .e0e sau .dll se numeste portabil e0ecutabil.
8cest fisier este mai departe incarcat de motor de e0ecutie care prelucreaza si e0trage separat in
S#9 si metadata. G#; +ust in time in momentul dat este compilat in cod masina si e0cutat.
etadatele se utilizeaza pentru a descrie unele definitii sau se descrie restrictiile care sint
controlate sau unele proprietati ale varabilelor. etadatele poseda o descriere sau autodescriere,
codul se autodescrie, metadatele a+uta la crearea legaturilor intre mai multe tipuri de limba+e.
Proprietati .I!; 3rame(or, posibilitati1
Stabilitate, rezultat rapid, stabilitate, modernitate, usurinta de dezvoltare si utilizare,
#nteroperabilitate este notiunea care caracterizeaza .I!; 3rame(orB
1*.3escrie i no iunea +semmbl?. Propriet ile$ structura.
Pentru a facilita cooperarea mai multor programatori la realizarea unei aplicatii comple0e, e0ista
posibilitatea de a segmenta aplicatia in mai multe fisiere numite assemblies. Yntr)un assembly se
pot implementa mai multe spatii de nume, iar parti ale unui acelasi spatiu de nume se pot regasi
in mai multe assemblH)uri.
1..No iunea de manifest i metadata.
etadatele statistice sunt informa.ii necesare pentru producerea /i utilizarea datelor statistice.
!le descriu date statistice /i, -n sens mai larg, procesele /i uneltele implicate -n producerea /i
utilizarea datelor statistice. Pe scurt, metadatele sunt date despre datele statistice. Jolul
metadatelor este de a a+uta utilizatorul s, g,seasc, rapid informa.iile de care are nevoie /i s, le
interpreteze corect. 'tilizarea lor faciliteaz, accesul, sc5imbul, compararea /i -n.elegerea datelor
statistice. Baza de metadate, sistemul de clasific,ri /i baza de date ;!P2)online sunt
interconectate, astfel -nc4t vizitatorul site)ului #IS poate naviga pe oricare dintre acestea.
11."ompilarea i rularea programelor .Net i <ava.
7. Compilarea unui program Gava
Presupun4nd c, se folose/te G$Z %Gava $evelopment Zit& de la Sun icrosHstems, pa/ii sunt
urm,torii1
7. Creati programul surs, cu un editor de te0te %d.e., Iotepad, +!dit, ;e0tPad, ...&. Salva[i)l
-ntr)un fi/ier cu acela/i nume precum cel al clasei pe care o contine /i ad,ugati)i e0tensia *.+ava*
%d.e., Salut.+ava&. 'na dintre erorile uzuale este folosirea unui alt nume pentru fi/ier dec4t cel al
clasei. Iumele dinainte de *.* trebuie s, fie identic cu cel al clasei, inclusiv tipul de liter, %mare
sau mic,&. ulti programatori -/i salveaz, sursele la fiecare 76 minute se face repede /i ne
scap, de pericolul de a re)tasta totul dac, sistemul nu mai functioneaz,.
=. $esc5ideti o fereastr, de comenzi $2S si navigati %cu cd& spre directorul care contine sursa.
8ceasta se face u/or dac, aveti nume de directoare scurte /i f,r, spatii.
>. Compilati programul surs, %Salut.+ava -n acest e0emplu& folosind comanda1
+avac Salut.+ava
8ceasta va produce una sau mai multe fi/iere *.class*, care sunt -n formatul obiect %Gava bHte
code& a programelor Gava. Puteti produce /i un fi/ier *.e0e* din acesta, dar asta nu se face -n
mod normal.
@. Julati aplicatia cu1
+ava Salut
8ceast, comand, va -nc,rca fi/ierul Salut.class /i toate clasele necesare. !0ecutia -ncepe cu
metoda main din clasa Salut. Continuati acest ciclu p4n, c4nd programul functioneaz,.
17.Evolu ia limabjului ":. 3eosebiri compara ie cu limbajele ";; i <ava.
C: este un limba+ modern, orientat pe obiecte, av4nd o sinta0, asem,n,toare cu cea din CMC++ /i
Gava, care permite programatorilor s, construiasc, rapid o varietate larg, de aplica.ii pentru
platforma icrosoft .Iet, platform, care asigur, instrumente /i servicii pentru e0ploatarea
sistemelor informatice /i comunica.iilor.
$atorit, designului elegant orientat pe obiecte, C: este o alegere bun, pentru conceperea a
variate componente de la aplica.ii la nivel de sistem /i p4n, la realizarea aplica.iilor comerciale
de nivel ridicat. 3olosind concepte simple de limba+ C:, aceste componente pot fi u/or convertite
-n servicii Deb W9, permi.4nd accesarea lor prin #nternet de c,tre orice program rul4nd pe
orice sistem de operare.
'nul dintre scopurile limba+ului este acela de a simplifica programarea orientat, pe componente.
Prin component, se -n.elege un ansamblu de clase de obiecte care interac.ioneaz, pentru a
-ndeplini anumite func.ionalit,ti.
C: a fost proiectat -n paralel cu platforma .I!; realizat, de c,tre icrosoft /i, de aceea,
parta+eaz, cu aceasta un num,r -nsemnat de caracteristici. $e e0emplu, oric4t de surprinz,tor ar
parea, toate tipurile de date %c5iar /i cele \*primitive\*, cum ar fi int sau c5ar& au o clas, de baz,
comun,, ob+ect. $e aceea spunem despre aceast, platform, c, are un sistem unificat de tipuri.
8lte caracteristici, care apar.in -n egal, m,sur, limba+ului /i platformei sunt1
) utilizarea e0cep.iilor pentru semnalarea /i tratarea erorilor,
) managementul automat al memoriei memoria este alocat, e0plicit de c,tre programator, dar
dealocat, de sistem c4nd acesta consider, c, este cazul, sau
) suportul pentru versiuni ale codului codul se sc5imb, -n timp ca urmare a cerin.elor care se
modific, permanent, /i -n .I!; aceast, problem, este tratat, corespunz,tor.
18.3escrie i i enumera i tipurile de te>nologii i platforme .Net i <ava .
;e5nologii G8V81
Servlet ) o clas, scris, -n limba+ul Gava al c,rei scop este generarea dinamic, de date -ntr)un
server A;;P.
GSP Gava Server Pages
GS3 Gava Server 3aces fraime(orB pentru aplicatii (eb ,care serveste pentru dezvoltarea de
interfete utilizator .
GI$# Gava Iaming and $irectoH #nterface
GP8 Gava Persistence 8P#
!GB !nterprise Gava Beans
G8W)DS, G8W)JS
Deb Services
C$# Conte0t and $ependencH #n+ection
GS, G;8, ...
;e5nologii .I!;1
] I!; 3rame(orB 7.7 , folosit la construirea si rularea diferitelor tipuri de soft(are, incluzand
aplicatii Deb)based, aplicatii client inteligente si servicii Deb W9 componente care
faciliteaza integrarea prin folosirea in comun a datelor si a functionalitatilor in retea prin
protocoale standard, independente de platforma, cum ar fi W9 %!0tensible arBup 9anguage&,
S28P si A;;P.
] ;ool)uri de dezvoltare , cum ar fi icrosoft Visual Studio .I!; =66>, care asigura un mediu
de dezvoltare integrat %#$!& pentru a ma0imiza productivitatea dezvoltatorului cu .I!;
3rame(orB.
] 'n set de servere , inclusiv icrosoft Dindo(s Server =66>, icrosoft SC9 Server si
icrosoft Biz;alB Server, care integreaza, ruleaza, opereaza si controleaza aplicatii Deb)based.
] Soft(are de client , cum ar fi Dindo(s WP, Dindo(s C! si icrosoft 2ffice WP, care a+uta
dezvoltatorii sa ofere e0perienta semnificativa utilizatorilor despre familia de dispozitive si
produse e0istente.
29.3escrie i i compara i te>nologiile <ava cu .Net
I!; este un cadru %3rame(orB& de dezvoltare soft(are unitara care permite realizarea,
distribuirea si rularea aplicatiilor)desBtop Dindo(s si aplicatiilor D!B.
;e5nologia .I!; pune laolalta mai multe te5nologii %8SP, W9, 22P, S28P, D$S9, '$$#& si
limba+e de programare %VB, C++, C:, G:& asigurind totodata atit portabilitatea codului compilat
intre diferite calculatoare cu sistem Dindo(s, cit si reutilizarea codului in programe, indiferent
de limba+ul de programare utilizat.
Gava este un limba+ de programare orientat)obiect, puternic tipizat, conceput de c,tre Games
<osling la Sun icrosHstems. 'n program Gava compilat, corect scris, poate fi rulat f,r,
modific,ri pe orice platform, care e instalat, o ma in, virtual, Gava %englez, Gava Virtual
ac5ine, prescurtat GV&. 8cest nivel de portabilitate %ine0istent pentru limba+e mai vec5i cum
ar fi C& este posibil deoarece sursele Gava sunt compilate -ntr)un format standard numit cod de
octe i %englez, bHte)code& care este intermediar -ntre codul ma in, %dependent de tipul
calculatorului& i codul surs,.
21.No iunea @ colector de gunoi. 3escrie i func iile i propriet ile.
#n programare notiunea de colectare a gunoiului este una dintre formele de gestionare automata a
memoriei.'n proces special numit colectarea gunoiului ,elibereaza periodic memoria prin
stergerea obiectelor care nu mai sunt cerute de aplicatie.
8stfel programatorului ii este mult mai usor sa creeze o aplicatie , ne avind gri+a sa elibereze
manual memoria de fiecare data cind creaza un obiect nou.
22.4isteme de gestiune i control al versiunilor soft
CVS este un sistem de control a versiunilor. !l este utilizat pentru a pastra istoricul fisierelor
surselor. CVS ne permite sa tinem o evidenta e0acta a tuturor versiunilor si sa revenim in orice
moment asupra acestora, sa determinam modificarile dintre oricare doua vesiuni.
$e e0emplu, bug)urile de cele mai multe ori apar atunci cand se realizeaza modificari ale
surselor, si este destul de dificil sa determinam momenul in care acestea au fost facute.
CVS este un sistem care permite unui grup de persoane sa lucreze simultan cu o multime de
fisiere %de e0emplu, fisierele sursa ale unu program&.
CVS se foloseste pentru mentinerea legaturii intre mai multi programatori sa mentina istoria si
nu da posibilitatea de suprapunere a codului.
Componenta de baza a unui CVS este JepositorH in care sint create mai multe proiecte. Pentru
fiecare proiect se creaza mape. #n fiecare mapa sint create mai multe ramuri.Versiunile se impart
dupa mai multe categorii. 3iecare proiect impartit pe versiuni. 2 optiune care salveaza versiuni
ale proiectelor, istoria si in orice moment se poate de intors la versiunea anterioara.
3unctiile 1
7. #mport proiectL
=. Sincronizare %sincronise&L
>. 'pdateL
@. CommitL
5. AistorHL
2!.2etode de testare ale aplica iilor.
;estarea este de > tipuri1
) D5itebo0 %testam codul, cream clase care testeaza&,
)BlacBbo0 %testam programul fara a vedea cod&
)<raHbo0.
edii pentru testarea programelor1
7. Din Junner testeaza programe pe Dindo(sL
=. Gmeter %8pac5e& testeaza aplicatiile (eb. ;estare stresantaL
>. Deb 9oad testarea aplicatiilor (eb.
Anit testing
;ermenul de Xtestare unitaraX se refera la testarea individuala a unor unitati separate dintr)un
sistem soft(are.
Vn timpul proiect,rii /i codific,rii se comit erori care sunt grupate -n urm,toarele categorii1
erori legate de alegerea /i descrierea algoritmului1 algoritm incorect, sau corect dar
inadecvat problemeiL algoritm mai pu.in performant ca precizie sau timp necesar
rezolv,rii problemeiL omiterea, interpretarea gre/it, sau incomplet, a unor p,r.i ale
algoritmuluiL validarea incorect, /iMsau incomplet, a datelor de intrareL inversarea
r,spunsurilor la un bloc de decizieL
erori -n definirea /i utilizarea datelor ce provin din variabile neini.ializate, formate
improprii de citire, contoare de capacitate insuficient,, neverificarea datelor de intrare,
aliniereMredefinire incorect, a c4mpurilor, utilizarea unor cuvinte c5eie ca variabile,
variabile ilegale %formate prin concatenare sau desp,r.ite -ntre dou, linii de program&L
5estul de integrare
8re ca obiectiv testarea pe diverse niveluri de integrare a modulelor. Se pune accentul pe
func.ionarea corect, a ansamblului, pe compatibilitatea dintre componente, de asemenea se pune
accent pe depistarea erorilor de interfa., -ntre module, p,strarea integrit,.ii semantice a
structurilor de date e0terne, eliminarea conflictelor privind accesul la resursele de calcul.
!ste indicat ca testele s, fie desf,/urate -ntr)un mediu c4t mai apropiat de cel -n care sistemul va
func.iona ulterior. Sunt practicate trei tipuri de modalit,.i ale test,rii1
testarea de sus -n +os, top)do(nL
testarea de +os -n sus, buttom)upL
testarea mi0t,L
5estarea de jos %n sus
!ste o metod, clasic, de testare /i const, -n testarea individual, a modulelor urmat, de testarea
ansamblului de module ca un tot unitar. Pentru fiecare modul trebuie efectuate1 testul de
func.ionalitate se verific, dac, modulul -ndepline/te func.ia sau func.iile sale, testul de depistare
a datelor eronate ce nu corespund func.iei /i testul de comportare -n condi.ii e0treme de lucru.
5estarea de sus %n jos
!ste folosit, numai -n cazul unei conceperi descendente a sistemului. etoda const, din
urm,toarele1 se porne/te cu modulul r,d,cin, /i cu unul sau mai multe niveluri de ordin imediat
inferiorL dup, testarea acestui sc5elet care probeaz, toate posibilit,.ile leg,turilor %interfe.elor& se
adaug, un alt nivel inferiorL c4nd s)au ad,ugat modulele ultimului nivel testarea este terminat,.
2(.No iunea de /P-
!ste un sistem pentru a construi aplicatii (indo(s client cu posibilitati vizuale atractive in
interactiune cu utilizatorul, o subsistema grafica in componenta .I!; 3rame(orB %versiunea >.6&
care foloseste limba+ul W89. Cu a+utorul DP3 poate fi creat un spectru lar de aplicatii atit
autonome cit si in bro(ser.