1

Lucrare de observatie


Strada Iuliu Moldovan
-Amenajare urbana-


Indrumator: Conf. Dr.Arh. AGACHI Mihaela Ioana
Facultatea de Arhitectura si Urbanism,
U.T. Cluj-Napoca

SVINTI Ivona Carmen,
Studenta anul I, Facultatea de Arhitectura si Urbanism,
U.T. Cluj-Napoca


-2012-


2
1.Argumentarea optiunii
Strada Iuliu Moldovan este o strada eterogena si, as putea spune, caracteristica pentru
tendinta eclectica de dezvoltare urbana autohtona. Alegerea mea este consolidata de faptul ca
desi locuiesc pe aceasta strada, in fiecare zi observ cate ceva nou, cate un detaliu pe care sa
nu-l mai fi observat pana atunci. In fiecare zi se produce cate o modificare(atat imbunatatiri
cat si degradari) mai mica sau mai mare si deci, in ciuda aparentei incremeniri a unei strazi
secundare, strada evolueaza treptat oferind in fiecare zi o perspectiva noua oamenilor care
doresc sa o gaseasca.

2.Descrierea strazii
2.1. Amplasare urbana
Relieful orasului Cluj-Napoca este predominant deluros, ocupand terasa superioara de
pe versantul nordic al dealului Feleac. Strada este situate la sud de centrul istoric al orasului,
si este pozitionata pe un deal cu orientare nordica. Orientarea cardinal a strazii este E-V.

Imagine 1
2.2. Tipul de strada. Drumul si trotuarele. Intrari
Strada Iuliu Moldovan este o strada cu sens dublu de circulatie a masinilor si are doua
deschideri una inspre str Louis Pasteur( deschiderea 1) iar cea de-a doua inspre str Dr. G.
Marinescu( deschiderea 2 ) aceste doua strazi fiind si singurele strazi cu care se
intersecteaza. Deschiderea 1(Imaginea 2)este una larga acest efect fiind aplificat de forma de
Y a intersectie si de amplasarea blocului in forma circular pe pe unghiul mai ascutit al
intersectiei. Aceasta deschidere atinge o latime de aproximativ 27 m la limita cu str Pasteur(
latimea maxima), strada restrangandu-se rapid la o latime a drumului de 10 m. Latimea medie


3
a strazii este de 9,15 m. De-a lungul strazii latimea ei variaza in functie de amenajarile
riverine ajungand sa se restranga pana la o latime aproximativa de 8,30( latimea minima) la
intersectia cu strada Marinescu(Imaginea 3). Daca prima intersectie este una larga cea de-a
doua este una perpendicular si mult mai stramta aceasta senzatie fiind amplificata de
fromturile casei care marginesc direct strada de o parte si de alta. Trotuarul, desi neuniform,
acesta este continuu de-a lungul strazi pe ambele parti fiind intrerupt doar de punctele de
acces auto la spital, de 2 parcari parcari situate de o parte si de alta a drumului in fata
spitalului, si de accesul in parcarea situata la parterul unui bloc(figurate cu verde pe Imaginea
4).

Imagine 2 Imagine 3

3. Asezare pe teren
3.1. Pante. Cote. Orientarea fata de curbele de nivel
Cote:
- cota minima de aprox. 401.00 este atinsa la intersectia cu strada Marinesc;
- cota maxia este 406.67 ;
- cota intermediara la intersectia cu Pasteur aprox 404.00;
Pante: Din punct de vedere al pantelor strada se poate imparti in doua segmente.
Primul segment porneste din intersectia cu Pasteur, are o lungime de aprox. 200 de m si o
diferenta de nivel de aprox. 2 m deci o panta sub 1% , care devine mai accentualat inspre
intersectia cu str. Pasteur, aceasta strada fiind si ea o strada in panta. Cel de-al doilea
segment are o lungime aprox de 110 m si o diferenta de nivel de aprox. 5,50 m, deci o
panta putin peste 3%.
Orientare fata de curbele de nivel: In ceea ce priveste curbele de nivel primul
segment este paralel cu curbele de nivel, de unde si panta redusa. Cel de-al doilea segmen
sufera o usoara curbare ce face ca strada sa intepe curbele de nivel si astfel panta se
accentueaza.




4

3.2. Dispunerea cladirilor. Adaptarea la relief
Majoritatea cladirilor de pe stada sunt locuinte unifamiliare carora li se adauga
locuinte de tip dublex, blocuri e locui dar si un spital(Spitalul de boli infectioase).
Regimul de inaltime al cladirilor difera de la P, P+1, P+2,pana la P+8.
Avand in vedere morfologia terenului parcelele sunt dispuse cu partea ingusta inspre
strada exceptie facand incinta spitalului si a primului bloc de pe strada care sunt de
dimensiuni mai mari.


Imagine 4
Dispunerea cladirilor este variata si ea. In prima parte a strazi avem dispuse izolat si
retras blocul de pe colt si spitalul care sunt si cladirile de cele mai mari dimensiuni de pe
strada, si blocul in trepte care este dispus izolat dar la strada. Strada se continua apoi cu o
serie de locuinte mici dispuse izolat si retras de la drum, iar pe masura inaintaii inspre
capatul strazii si pe masura ce panta se accentueaza(aceasta nefiind neaparat cauza
principala) cladirile se apropie tot mai tare unele de altele si de strada. (Imaginea 4)
Adaptarea la relief: Pentru realizarea constructiilor din aceastra zona s-au realizat
lucrari artificiale cu platform, terase plane, racordate prin taluzuri la terenul natural fata
de care se pot situal mai sus(in rambleu) sau mai jos(in debleu).
Imagine 5

Exemplu de
casa in rambleu
(am ales acest
exemplu pentru ca
se pot observa
foarte usor


5
interventiile facute asupra reliefului)



Imagine 6 Imagine 7
Un alt exemplu de adaptare la panta este blocul in trepte. Panta medie a fasiei pe care
este asezat blocul este de aprox. 11% iar fiecare scara esteconstruit pe o platforma
diferie(succesiunea de sus in jos: scara A-rambleu , si scarile B si C deble)

Imagine 8 Imagine 9
O situatie interesanta o intalnim si la spitalui de boli infectioase, unde cladirea este
construita in debleu pe o platforma situata la o diferenta de nivel de 5 m fata de drum si unde,
pentru gestionarea cat mai eficienta a unui flux mare de persoane si masini, s-a recurs la


6
folosirea unui pod pentru accesul pietonal, care leaga drumul de intrarea principala aflata la
primul etaj al cladirii, iar pentru accesul auto s-a folosit o rampa cu acces dublu care coboara
la un nivel inferior celui al intrarii principale si care este destinata in principal ambulatei si
primirii urgentelor.

La fel cum exista interventii interesante, pe aceasta strada exista si interventii mai
putin placute, mult mai agresive si care in loc sa puna in valoare relieful pe care sunt
amplasate il mascheaza si creaza un aer artificial si inbacsit.



Amenajari agresive, cladiri mari care sufoca
spatiul si mascheaza legatura cu solul.
Imagine 10

Imagine 11 Imagine 12

La fel ca si in cazurile precedenta, amenajarile mascheaza legatura cu situl si au un aspect
neingrijit, degradat.


7



Imagine 13 Imagine 14
Aceasi mascare a legaturii cu situl si aspect degradat + intrari greu practicabile(intrarea in
garaj) sau gresit amplasate(usa Imagine 13).

3.3. Relatiile cu mediul inconjurator

Imagine 15



8
Spatii verzi: In prima partea a strazii unde strada este marginita de spital si bloc, in
ciuda constrictiilor masive pute observa pe Imaginea 15 ca spatiul verde nu este de neglijat.
Cea mai consistenta prezenta a spatiilor verzi se afla localizata in centrul strazii si se poate
observa ca odata cu avansarea inspre sfarsitul strazii spatiul verde se rares pana cand dispare
in capatul strazii. Daca in prima parte a strazii intalnim atat vegetatie inalta cat si joasa, cu cat
avansam scade si tipul de vegetatie ultimele petice verzi din schema fiind reprezentate de
gradini mici.
Apa: Aparent strada nu prezinta nici o amenajare de colectare a apei pluviale.
I nsorirea: Orientarea E-V face ca strada sa bie bine insorita dimineata si seara, dar
pozitionarea ei pe versantul vestic al unui deal face ca la pranz strada sa fie umbrita.

4.Concluzie
In concluzie strada Iuliu Moldovan este o strada eterogena atat din punct de vedere
al dispunerii cladirilor si al raportarii la teren dar si din punct de vedere al arhitecturii,
formelor si functiunilor pe care le prezinta cladirile. Tendinta de dezvoltare a strazii este una
eclectica si reprezentativa pentru tendinta de dezvoltare generala autohtona.