Psihanaliz

Psihanaliza nglobeaz o serie de concepii dezvoltate de Sigmund Freud privind explicarea

fenomenelor psihice, bazate n primul rnd pe cercetarea proceselor desfurate n incontient i
a relaiilor sale cu contientul, din care rezult procedee terapeutice aplicate n cazul tulburrilor
psihopatologice. Aceste concepii s-au extins la explicarea fenomenelor socio-culturale.
Definiie
Psihanaliza este n acelai timp:
un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificaia
faptelor i reprezentrilor ce au loc n incontient;
o metod de terapie a tulburrilor psihice, n cadrul creia se tinde la rezolvarea acestora
prin aducerea la suprafa i clarificarea semnificaiei rezistenelor, transferurilor i
dorinelor ascunse ale pacienilor;
un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice incontiente asupra
tririlor, gndirii i activitii oamenilor. Elementele acestor teorii deriv din cercetarea
proceselor psihice i terapia strilor psihopatologice.
Psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la nceputul secolului al XX-lea ca teorie
general a incontientului. Modalitatea funciunii proceselor psihice au fost deduse de Freud n
special din studiul semnificaiei viselor, interpretate de el ca realizare imaginar a ndeplinirii
dorinelor ce deriv din aspiraiile refulate ale copilriei. Calea recomandat pentru accesul n
ncontient este nelegerea sensului viselor i a actelor ratate (lapsus-uri).
Teoriile psihanalizei
Incontientul
Noutatea concepiilor lui Freud a constat n recunoaterea importanei proceselor psihice
incontiente. Acestea se desfoar dup alte reguli dect faptele contiente. Sub influena
incontientului, gndiri i simiri, care sunt legate unele de altele, se pot disocia i ndeprta,
pn la atingerea unei stri conflictuale. Regulile logice, indispensabile gndirii contiente, nu se
aplic proceselor psihice incontiente. Prin analiza acestora, Freud a interpretat visele ca
mecanisme de protecie mpotriva impulsurilor care tind s se exteriorizeze i care sunt n strns
legtur cu amintiri refulate ale copilriei. n felul acesta, gnduri i impulsuri inacceptabile,
numite i coninut latent al visului, se transform ntr-o trire contient, care nu mai este
neleas nemijlocit i care devine un "vis manifest". Cunoaterea acestor mecanisme incontiente
permite psihanalistului s inverseze decursul procesului (transformarea visului latent n vis
manifest) i, astfel, s descopere semnificaia traumei care i st la baz.

Inconstientul si lumea viselor
Lui Freud i datorm termenul de inconstient, care este o component a psihicului uman,
alctuit din pulsiuni si dorinte refulate - adic eliminate din constiint datorit continutului lor
dezagreabil sau imoral - si care nu cunoaste nici timpul si nici realitatea exterioar.
Aceste dorinte refulate se manifest fie n vis, fie prin diferite simptome. De altfel Freud
consider visul ca fiind, ntr-un fel, un soi de simptom nevrotic.
Pentru el cauza visului este o dorint iar continutul visului este realizarea acestei dorinte.
Dar realizarea dorintei este deghizat, mascat, n continutul visului, din dou motive: pe de o
parte aceasta permite o descrcare inofensiv a energiei reprimate de dorinta interzis, iar pe de
alt parte, disimularea adevratei naturi a dorintei, permite persoanei care viseaz s doarm n
liniste. Ceea ce-l conduce pe Freud, n final, la concluzia c visul este o tentativ de realizare a
dorintei refulate.
Visul este realizarea simbolic a urmtoarele tipuri de dorinte:
dorinte infantile, vechi, care fac obiectul unor interdictii culturale si care nu pot accede la nivel
constient n forma lor brut, neprelucrat. Sunt dorinte de tipul perversiunilor, incestului sau
tendinte distructive, antisociale, criminale.
dorinte fiziologice prezente : foame, sex, excretie...
dorinte prezente, costient asumate, care nu pot fi satisfcute din cauza unor circumstante
exterioare.
dorinte prezente, respinse n incostient datorit faptului c nu pot fi acceptate de cenzura
moral, social.
Filosofic, inconstientul era definit ca " lips de constiint " , rezultat al unor dereglri n urma
unor stri confuzionale.
Freud ns doteaz inconstientul de un alt tip de constiint. Inconstientul este o instant psihic
normal la om care precede chiar existenta constiintei.

Inconstientul nu este amorf si inert ci este animat de o logic ( proces primar ) diferit de
cea a constientului. El este capabil de a elabora un discurs si a produce manifestri care pot fi
percepute de constiint ( proces secundar ). n acest sens actul ratat, simptomul si visul, sunt cele
mai rspndite expresii ale sale.
Existenta unei cunoasteri inconstiente apare ca un paradox. Cu toate acestea analiza
clinic freudian a nevrozelor pune n evident o cunoastere inconstient disimulat si, n acelasi
timp, ncercnd a se face cunoscut ( procesul de refulare).
Este ca si cum un rezervor urias de cunoastere si informatii se afl n stare de gestatie n teritoriul
stpnit de inconstient iar accesarea datelor la nivel constient s-ar face prin intermediul unui
mecanism de aprare, care are ca scop tocmai protectia egoului contra presiunii enorme a masei
de cunostinte. Cci cunoasterea constient al crei continut e circumscris frontierelor egoului nu
poate niciodat gera, manipula, masa enorm a cunoasterii nglobate n inconstient.

Cci Freud gseste c inconstientul are dou aspecte diferite si complementare.
El vorbeste despre un inconstient "de jos" - un fel de depozit, de arhiv care contine reziduurile
personalittii- si un inconstient "de sus" asimilat supra-Eului - expresie a unor instante
socializate ale psihicului, de natur preponderent inconstiente.

Modelul celor trei instane: Sine, Eu i Supra-Eu
Acest model a fost expus de Freud n 1923: "das Es", "das Ich", "das ber-Ich". "Eul" i "Supra-
Eul" sunt instane cu coninut contient sau incontient, "Sinele" este totdeauna incontient. n
felul acesta se rezolv n mod elegant problema localizrii instanei de cenzur a proceselor
psihice.
"Sinele" este un rezervor primitiv i neorganizat de impulsuri, izvorul emoional al
impulsurilor i al dorinelor impulsive, locul reprezentrilor i comportrilor arhaice i al
refulrilor.
"Eul" se gsete la limita ntre contient i incontient, este instana trecerii la aciune, a
funciei de adaptare la realitate i de investigare a realitii. "Eul" deriv din "Sine" i
reprezint "Sinele" n viaa real contient, cu alte cuvinte, moduleaz necesitile
impulsive ntr-o form adaptat la realitate.
"Supra-Eul" este instana superioar, domeniul contiinei, al valorilor, al idealurilor, al
preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale.

Eul (Ego) n acceptia lui Freud are un rol de observator, de regulator si declansator. El
interactioneaz si este supus exigentelor care provin din rezervorul de pulsiuni si gnduri
refulate, precum si imperativelor Supra-Eului (prezentat ca fiind expresia
interiorizrii interdictiilor). Totodat este supus presiunii realittii lumii exterioare, lumea
obiectelor.
Pentru a mentine integritatea personalittii Eul caut s se protejeze dezvoltnd anumite
mecanisme de aprare (refularea, regresia, izolarea, etc).
Munca de analiz care este parte component a psihanalizei si implic tocmai o anihilare a
mecanismelor de aprare ale Eului, face ca pulsiunile si afectele refulate, "interzise", s redevin
constiente si ca urmare oblig Eul s se reorganizeze la un nivel superior, optimal.
Pentru a scpa de angoas, Eul poate cuta s nege realitatea sau chiar s se "refugieze" n lumea
fantasmelor pentru a se proteja, ceea ce va afecta raportul su cu realitatea si urmarea este
deschiderea drumului spre delir, nevroz sau psihoz.
Un Ego puternic, "nvingtor" si eficace implic msuri de aprare eficace, ceea ce presupune n
egal msur limitarea angoasei la un nivel acceptabil si acordare unei prti de satisfactie
pulsiunilor.



Asadar psihicul uman nu se reduce numai la constiint, asa cum a considerat psihologia
pn la aparitia psihanalizei.
Psihologia constientului trebuie completat cu o psihologie a inconstientului, care se
ocup de fenomenele psihice inaccesibile n mod direct constiintei.

Inconstientul se manifest n planul constientului de manier simbolic.
Asa cum am mai spus, continuturile inconstiente nu se pot manifesta direct n planul constiintei,
exprimarea lor fiind deghizat, mascat, deformat, constientul neputnd identifica despre ce este
vorba.
Ca urmare simptomul nevrotic este pentru pacient de nenteles, constientul nefiind capabil s
accead direct informatia nedeformat, nedeviat pe care inconstientul o detine.
ntre inconstient si constient se afl bariera cenzurii care foloseste simbolul n ncercarea
permanent de a mentine echilibrul individualittii.

Analiznd diferitele aspecte ale simptomului, Freud ajunge s stabileasc o legtur de continut
ntre simptom si vis. Conflictul care se exprim prin simptom se regseste n visele pacientului.
Astfel visul devine materialul care permite interpretarea simptomului si, prin extensie, ajut la
ntelegerea naturii inconstientului.
Ideea de inconstient este n continu evolutie si se mbogteste cu noi semnificatii.
Inconstientul nu este un depozit de vechituri nefolositoare, " groapa de gunoi " a constientului, ci
este un domeniu dinamic, n plin miscare, care are tendinta permanent de a se manifesta, de a
se revela continuu n planul constientului.



Visele si psihanaliza

Cum am mai spus, conform teoriei lui Freud, visul ar fi o realizare deghizat, mascat a
unei dorinte refulate, reprimate.
El are un continut manifest, constituit din datele explicite apartinnd vistorului ( imagini,
sentimente, idei, impresii, pe care vistorul si le aminteste la trezire) si continutul latent,
ansamblul de informatii inconstiente care sunt la originea visului si la care nu avem acces dect
ca rezultat al interpretrii psihanalitice a visului. De fapt este acelasi continut care se exprim
de manier diferit.
Interpretarea psihanalitic a visului ar consta tocmai n restituirea dorintei refulate.
Ceea ce Freud numeste cenzur este un fel de instant superioar care are privilegiul de a
permite constiintei accesul la anumite tendinte ale subiectului n cauz.
Anumite vise ns, par a nu se supune modelului propus de Freud.
Astfel este cazul viselor angoasante, a cosmarurilor, pe care el le trateaz ca pe tulburri mentale
precum fobia sau nevroza, considernd c emotia resimtit poate s nu fie n raport cu contextul
intrinsec al elementelor onirice.

Visul apare ca un fel de rebus, un cumul de semne codificate si nu ca o nsiruire de
imagini independente.Trama oniric, cantitatea impresionant de asociatii care apar n imaginile
prezente n vis, este subordonat ctorva idei fundamentale, gnduri de baz.
Visul este o form de gndire distinct de cea din starea de veghe constient, care are
rolul de a sustrage cenzurii elementele visate.
El este considerat un fel de substitut al unei scene infantile modificate prin transfer si
actualizate n prezent. Este vorba despre o regresie care mbrac mai multe forme si expresii, de
la pasajul de la o instant psihic spre o alta, la "retrirea" unei satisfactii din trecut si pn la
exprimarea unei "expresivitti primitive".
Dou procese intr n joc (de care am mai amintit deja): procesul primar care este legat de
functionarea inconstientului ce tinde spre mentinerea si afirmarea "identittii de perceptie" si
procesul secundar caracteristic constientului care tinde spre "identitatea de gndire".

Studierea si interpretarea viselor, n scop profilactic, de ctre psihanaliz este un
procedeu "revolutionar" pe care Freud l introduce in stiinta psihicului uman - psihologia.
ntr-un fel psihanaliza se aseamn cu metoda popular de tlmcire a viselor ( metoda
descifrrii) prin aceea c face o analiz a visului element cu element si n final se ofer un sens
general.
Dar, n timp ce metoda popular propune o cheie de simboluri mai mult sau mai putin arbitrar,
psihanaliza utilizeaz simbolurile individuale ( deseori evidentiate prin metoda asociatiilor libere
de idei) care sunt deci specifice pentru un individ anume.
Ulterior Jung va completa aceast analiz introducnd notiunea de arhetip, un fel de simbol
colectiv, precum si metoda asociatiei dirijate de idei.

Teoria impulsurilor
Freud consider c procesele conflictuale ce au loc n incontient sunt n strns legtur cu
impulsuri, care i au originea n copilrie. Dac aceste conflicte incontiente sunt recunoscute de
pacient cu ajutorul analizei, ele pot gsi o soluie, care n psihicul imatur al unui copil nu era
posibil.