TEMA DE CONTROL

DREPT PRIVAT ROMAN

Pentru uzul studentilor din anul I Drept
Invatamant la distanta
Speta nr.
Negustorul grec Palamas, peregrin obisnuit, soseste in anul 10 iHr. la Roma
pentru a comercializa vinuri. In noaptea sosirii sale, cetateanul roman Titus ii fura
caruta cu vinuri. Hotul este urmarit de sclavii negustorului care, astfel, afla unde acesta
locuieste. Palamas ii solicita lui Titus inapoierea carutei dar acesta refuza sa dea curs
cererii. In consecinta, Palamas decide sa-l ceme pe Titus in fata !ustitiei.
"erinte#
a$ %nde si in fata cui se va !udeca procesul&
b$ "e procedura de !udecata se va utiliza&
c$ Prezentati desfasurarea procesului.
d$ 'ati o sentinta.
Speta nr. !
"etateanul roman (.(. imprumuta cetateanului roman N.N. suma de 100 sesterti
in anul ) dHr. cu scadenta la ) ani. In anul * dHr. partile convin ca rambursarea sumei
sa se faca in anul + dHr. si nu in anul , dHr. asa cum se convenise initial. Totusi, in anul
,dHr. (.(. pretinde inapoierea sumei datorate. N.N. refuza, invocand lipsa scadentei.
(.(. il da in !udecata pentru neplata.
"etinte#
a$ "e procedura de !udecata se aplica&
www.referat.ro
b$ -.puneti desfasurarea procesului.
c$ "e sentinta se poate da&
Speta nr. "
Patricianul /arcellus este casatorit cum manu cu 0ilvia si are , copii# 0abinus,
"ornelius, -milia si -usebia.
1a )0 ani 0abinus se casatoreste cum manu cu 1ucretia si are ) copii# 1aurentiu
si 0ebastian.
1a )1 de ani "ornelius se casatoreste sine manu cu 2lavia si are un copil#
Primus.
1a 1+ ani -milia se casatoreste cum manu cu /arius si are o fiica "orina.
1a 13 ani -usebia se casatoreste sine amnu cu (ntoniu.
1a )+ ani 0abinus incercand sa-si ucida tatal, este alungat din familie.
1a *0 ani "ornelius este dat in adoptie cu efecte depline patricianului Paulus.
"erinte#
a$ 0tabiliti familia agnatica si pe cea cognatica
b$ "alculati, in baza unei sceme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus
amintite.
c$ "e loc si ce statul !uridic au in familie aceste persoane&
d$ "um se realizeaza alungarea in familie a lui 0abinus&
e$ "are sunt efectele adoptiei cu efecte depline a lui "ornelius&
SPETA NR.
a) Procesul va avea loc la Roma. In aceasta epoca (a imperiului, perioada
principatului) se mentin tribunalele permanente in care magistratii isi desfasoara
activitatea juridica.
Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrin obisnuit (negustorul grec
Palamas) si un cetatean roman (Titus) magistratul care va organia procesul civil (ordo
judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
!udecatorii competen"i pentru a judeca litigiile #ntre ceta"enii romani $i peregrini
se numeau recuperatores.
b) %e va utilia procedura formulara de judecata.
c) In aceasta epoca procesul se desfasoara in doua fae& in jure si in judicio.
A. #aza in $ure
In prima faa procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman Titus '
in jus vocatio. In caul in care Titus nu se va preenta la proces si nici nu va indica un
garant (vinde() in favoarea lui, magistratul il va putea obliga la plata unei ameni de
)*.*** sesteti.
Daca Titus va disparea cu caruta cu vinuri, negustorul grec Palamas va putea fi
trimis (printr'o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui Titus.
In caul preentarii cetateanului roman Titus in justitie, negustorul Palamas isi va
e(pune oral pretentiile in fata magistratului, iar Titus va putea avea trei atitudini& sa
recunoasca, sa nege, sau sa nu se apere.
Deoarece pretentiile reclamantului Palamas vor fi justificate (intrucat el va dori
inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese furata), pretorul ii va
inmana o actiune civila daca o astfel de actiune va e(ista in dreptul civil.
Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in fata
magistratului si anume +litis contestatio,. Prin aceasta procedura i se va inmana
negustorului acea formula care va fi acceptata si remisa catre paratul Titus.
-omentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte& va fi viata consumarea
actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor
stabili definitiv partile litigante (.egustorul grec Palamas si respectiv cetateanul roman
Titus), persoana judecatorului si obiectul procesului, si nu in ultimul rand se va naste un
nou drept care va duce inevitabil la oblitatia paratului (Titus) de a plati o suma de bani.
%. #aza in $udi&io
In aceasta faa a judecatii, debaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda
caua singure.
!udecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaa si astai
procesul civil si anume& +onus probandi incubit illi /ui dicit non /ui negat,, (sarcina
probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si +reus in e(ceptione
actor est, (pentru sustinerea e(ceptiei paratul este asimilat reclamantului).
%e vor folosi ca mijloace de proba& juramantul partilor, proba scrisa, proba cu
martori (testimonia) si marturisirea.
0tat negustorul grec, peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman Titus vor
depune un juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
1a urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care
au avut loc. .egustorul va povesti cum in anul )* i2r ajunsese la Roma pentru a
comercialia vinuri dar, in noaptea sosirii sale, caruta cu vinuri ii fusese furata si cum
acesta si'a trimis sclavii in urmarirea 3otului si a aflat unde sta acesta. Intrucat 3otul nu a
dat curs cererii de a'i inapoia caruta cu vinuri, negustorul s'a 3otarat sa'l c3eme in fata
justitiei.
0poi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat
la cunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului care, la indemnul
acestuia, l'au urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia).
0vand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii negustorului) dar
si proba ce mai puternica (caruta care inca se afla in posesia lui Titus), in final se trece la
marturisirea faptelor.
d) In caul lipsei uneia din parti fara incunostintarea jude('ului ,
sanctiunea va consta in pierderea procesului. 4iind legat de formula, judecatorul
va da 3otararea raportandu'se la momentul lui litis contestatio.
%entinta judecatoreasca va fi doar pronuntata(verbis) nu si redactata(scripta).
Intrucat in perioada princitatului sanctiunea putea fi doar plata unui ec3ivalent
banesc al dreptului pretins, cetateanul roman Titus va fi pedepsit prin obligatia de a'i plati
o anumita suma de bani negustorului grec Palamas.
Dar, cum reclamantul revendica un bun, magistratul va introduce #n formula o
claua speciala (clausula arbitraria), prin care ordona ca paratul sa fie condamnat numai
daca nu restituie lucrul.
Deoarece suma prevauta #n condemnatio era de regula sensibil mai mare decat
valoarea obiectului, paratul va alege evident sa restituie caruta cu vinuri.
Daca paratul (Titus) nu'si va e(ecuta voluntar obligatia prevauta in
sentinta judecatoreasca, reclamantul (Palamas) va putea trece la e(ecutarea silita
a 3otararii utiliand unul din urmatoarele mijloace&
- 0ctio judicati ' debitorului i se va acorda un termen de gratie de 5* de ile
pentru a'i plati reclamantului. Daca nu'si va indeplini aceasta obligatie,
magistratul il va obliga, in cadrul unui nou proces, la plata dublului valoric al
debitului initial.
- 1enditio bonorum 6 consta in vanarea la licitatie publica a intregului
patrimoniu al debitorului, la cel mai bun pret.
SPETA NR. !
a) %e va aplica procedura formulara de judecata.
b) In aceasta epoca magistratul care organia procesul civil (ordo judiciorum
privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.
Partile vor avea posibilitatea de a'$i alege un judecator de pe albumul pretorului.
Procesul se desfasoara in doua fae& in jure si in judicio.
A. #aza in $ure
In prima faa procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman .... '
in jus vocatio. In caul preentarii cetateanului roman .... in justitie, cetateanul roman
0.0. isi va e(pune oral pretentiile in fata magistratului, iar .... va putea avea trei
atitudini& sa recunoasca, sa nege, sau sa nu se apere.
Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita, pretorul crea o noua actiune
numita in factum.
1a avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume +litis
contestatio,. Prin aceasta procedura i se va inmana cetateanului 0.0. o formula care va fi
acceptata si remisa catre paratul .....
-omentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte& va fi viata consumarea
actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor
stabili definitiv partile litigante, persoana judecatorului si obiectul procesului.
%. #aza in $udi&io
In aceasta faa a judecatii, debaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda
caua singure.
!udecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaa si astai
procesul civil si anume& +onus probandi incubit illi /ui dicit non /ui negat,, (sarcina
probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si +reus in e(ceptione
actor est, (pentru sustinerea e(ceptiei paratul este asimilat reclamantului).
%e vor folosi ca mijloace de proba& juramantul partilor, proba scrisa, proba cu
martori (testimonia) si marturisirea.
0tat cetateanul roman 0.0. cat si cetateanul roman .... vor depune un juramant
prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
1a urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care
au avut loc. 7etateanul roman 0.0. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman ....
suma de )** sesterti in anul 8 d2r. cu scadenta la 8 ani. In anul 9 d2r. cetateanul 0.0. il
da in judecata pentru neplata pe cetateanul .... Paratul (....) nu va nega ca ar fi primit
o suma de bani, dar afirma ca, ulterior, in anul 5d2r. a avut loc o intelegere intre cele
doua parti cu privire la rambursarea sumei de bani, aceasta urmand sa se realiee in anul
: d2r., si nu in anul 9 d2r. asa cum convenisera initial.
0poi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca e(ista) eventualii
martori care au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.
In final se trece la marturisirea faptelor.
c) In caul lipsei uneia din parti fara incunostintarea jude('ului ,
sanctiunea va consta in pierderea procesului. 4iind legat de formula, judecatorul
va da 3otararea raportandu'se la momentul lui litis contestatio.
%entinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata
(scripta).
In concluie, datorita faptului ca cei doi convenisera, in anul 5 d2r., ca
termenul de scadenta sa nu fie in anul 9 d2r. ci in anul : d2r., cetateanul roman
0.0. si conform litis contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre
aceleasi parti) .... va fi absolvit de plata celor )** sesterti.
SPETA NR. "
a) 4amilia agnatica este formata din& Patricianul -arcellus (pater familias), %ilvia
(sotia casatorita cum manu), %abinus (fiul), ;ucretia (sotia fiului casatorita cum manu),
;aurentiu, %ebastian (copii fiului), 7ornelius (fiul), Primus (copilul fiului), <usebia (fiica,
casatorita sine manu).
4amilia cognatica este formata din& Patricianul -arcellus, %abinus, ;aurentiu,
%ebastian, 7ornelius, Primus.
c) Patricianul -arcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de
pater familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de e(ercitiu deplina).
%ilvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris) deoarece
erau casatoriti cum manu.
0tat sotia patricianului cat si %abinus, 7ornelius si <usebia intra in grupul juridic
al lui pater familias.
<milia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu
-arius.
d) 0flandu'se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui %abinus se
realieaa prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).
e) 0dop"ia cu efecte depline a lui 7ornelius de catre patricianul Paulus va avea
urmatoarele efecte&
' pe plan personal, adoptatul (7ornelius) iese din familia de origine $i intra sub
puterea noului pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii sai raman #n familia
de origine.
' pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting, #n vec3ea familie $i se
dobandesc #n cadrul noii familii.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate