Biochimie Medicala, Generala Si Aplicata, Farmacie, Anul III, Sem - I .Unlocked PDF

Page 1 of 99
Biochimie medicala, generala si aplicata,

Farmacie, anul III, sem. I
Capitolul 1. Definitia si domeniul de studiu al biochimiei. Directiile
actuale de aplicare si de dezvoltare. Logica molecular a organismelor
vii si principii generale de functionare. Apa si sistemele tampon din
organism
Complement Simplu
1. Exemple de unitati structurale ale moleculelor complexe din sistemele biologice sunt:
A. Acidul acetic
B. 5-Fluoro uracilul
C. Acidul azotic
D. ARNt
E. Acidul fenil piruvic
2. Modul de structurare al sistemelor biologice are la baza principiul complementaritatii
sau al asocieriiselective, in conformitate cu care:
A. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin legaturi covalente
B. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze aleatoriu prin difuzie libera
C. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze daca sunt complementare steric
D. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin interactiuni electrostatice
E. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin centrii lor catalitic activi
3. pH-ul mediului intern are valori cuprinse in intervalul 7,35-7,45:
A. La pasari si reptile
B. La om
C. La ciuperici si microorganisme halofile
D. In toate celulelele vii de pe planeta
E. In toate celulele animale de pe planeta
4. Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern, la om functioneaza mai multe
mecanisme, dintre care:
A. Recircularea hepatica a azotului aminic
B. Eliminarea renala a excesului de acizi
C. Eliminarea pulmonara a O2
D. Neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric
E. Nici o varianta corecta
5. Sistemele tampon au proprietatea:
A. De a adsorbi solutiile concentrate de acizi
B. De a adsorbi solutiile concentrate de baze
C. De a modifica pH-ul mediului in care se afla la o valoare medie
D. De a impiedica disocierea acizilor slabi in bazele lor conjugate
E. De a pastra constant pH-ul mediului la adaugarea de cantitati moderate de acizi sau baze

Page 2 of 99
6. In plasma sanguina si in lichidul extracelular raportul molar ioni bicarbonat: acid
carbonic este:
A. 1:1
B. 20:21
C. 2:1
D. 20:1
E. Nici un raspuns corect
7. Capacitatea tampon a sangelui depinde de:
A. Concentratia ionului acetat si de presiunea partiala a dioxidului de carbon aflat in aerul
pulmonar
B. Concentratia ionului bicarbonat si de presiunea partiala a dioxidului de carbon aflat in aerul
atmosferic
C. Concentratia ionului bicarbonat si de presiunea partiala a oxidului de carbon aflat in aerul
atmosferic
D. Concentratia ionului pirofosfat si de presiunea partiala a dioxidului de carbon aflat in aerul
pulmonar

8. Sistemul tampon al fosfatilor, operant in organismul uman, este alcatuit din:
A. Pirofosfat monoacid de sodiu sau potasiu si pirofosfat biacid de sodiu sau potasiu
B. Esterii fosforici ai proteinelor continand grupari hidroxil
C. Ionul fosfat triacid si ionul fosfat biacid
D. Ortofosfat monoacid de sodiu sau potasiu si ortofosfat biacid de sodiu sau potasiu
9. Sistemul tampon al fosfatilor, operant in organismul uman, are drept componenta
acida:
A. Fosfatul biacid de sodiu sau potasiu

B. Pirofosfatul biacid de sodiu sau potasiu

C. Pirofosfatul monoacid de sodiu sau potasiu

D. Fosfatul monoacid de sodiu sau potasiu


10. Sistemele tampon au doua componente. Acestea pot fi:
A. O componenta slab acida si o componenta slab bazica
B. O componenta puternic acida si o componenta puternic bazica
C. Un acid slab si baza sa conjugata
D. Corecte a) si c)
E. Corecte b) si c)
11. Dintre mecanismele implicate in mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al
organismului face parte:
A. Eliminarea renala a ionilor HCO3-;
B. Transportul oxigenului in sange;
C. Eliminarea pulmonara a CO2;
D. Generarea energiei metabolice in cursul respiratiei;
E. Cataliza enzimatica.
12. Dintre sistemele tampon principale care actioneaza in organism face parte:
A. Sistemul tampon al fosfatilor;

Page 3 of 99
B. Sistemul tampon al acetatilor;
C. Sistemul tampon al alaninei;
D. Sistemul tampon al acizilor biliari;
E. Corecte b), c)
Complement Multiplu
13. In sistemul biologic asocierea moleculelor dupa principiul complementaritatii:
A. Sta la baza autoasamblarii biomoleculelor in fibre, tuburi, membrane
B. Sta la baza reactiilor catalizate enzimatic
C. Sta la baza mentinerii constante a pH-ului mediului intern
D. Sta la baza homeostaziei mediului intern
E. Sta la baza universalitatii codului genetic
14. Bioelemente plastice pentru sistemul biologic sunt:
A. Seleniul
B. Zincul
C. Carbonul
D. Oxigenul
E. Fosforul
15. Microelemente pentru sistemele biologice sunt:
A. Magneziul
B. Bromul
C. Fierul
D. Zincul
E. Iodul
16. Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului uman
functioneaza mai multe mecanisme, dintre care:
A. Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemele tampon
B. Eliminarea renala a excesului bazic
C. Eliminarea pulmonara a O2
D. Eliminarea pulmonara a CO2
E. Eliminarea renala a excesului acid
17. Asigurarea tamponarii sangelui prin sistemul tampon al carbonatilor poate avea loc
prin:
A. Modificarea ritmului respirator
B. Modificarea concentratiei ionilor bicarbonat
C. Modificarea aciditatii ionilor dicarbonat
D. Modificarea bazicitatii ionilor dicarbonat
E. Cresterea aciditatii dioxidului de carbon
18. Mentinerea constanta a echilibrului acido-bazic in sange se realizeaza prin:
A. Cooperarea dintre plaman si rinichi
B. Modificarea ritmului respirator
C. Eliminarea renala a excesului de acizi
D. Restabilirea concentratiei sanguine a anionilor HCO-3 prin reabsorbtie la nivel renal
E. Sinteza de acid clorhidric de catre mucoasa gastrica
19. Sistemul tampon al fosfatilor:
A. Are ca si componente functionale ionii fosfat monoacid si fosfat biacid
B. Are la pH fiziologic un raport intre ionii HPO
4
2
-: H2PO4- egal cu 1:5
C. Are la pH fiziologic un raport intre ionii HPO
4
2
-: H2PO4- egal cu 5:1
D. Opereaza in celulele tubulilor renali
E. Opereaza in matricea extracelulara
20. Sistemul tampon al hemoglobinei:

Page 4 of 99
A. Opereaza in plasma sanguina
B. Opereaza in eritrocite
C. Are o componenta proteica avand capacitatea de a ceda si accepta protoni
D. Realizeaza functia de tamponare prin intermediul hetrociclului histidil
E. Opereaza in tubulii renali
21. Sunt unitati structurale din componenta biomoleculelor:
A. Glicerolul
B. Acidul fosforic
C. Alanina
D. Riboza
E. Acidul clorhidric
22. In sistemul biologic:
A. Prezenta moleculelor nepolare scade numarul orientarilor posibile ale moleculelor de apa
adicente
B. Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul neapos
C. Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul apos
D. Zonele polare ale moleculelor sunt expuse spre mediul apos
E. Moleculele de apa interactioneaza cu resturile nepolare ale aminoacizilor din lanturile proteice

23. Bioelemente plastice pentru sistemul biologic sunt:
A. Cuprul
B. Iodul
C. Hidrogenul
D. Fluorul
E. Azotul
24. Microelemente pentru sistemele biologice sunt:
A. Carbonul
B. Azotul
C. Bromul
D. Cobaltul
E. Plumbul
25. Sistemele tampon:
A. Au toate o capcitate de tamponare identica
B. Au o capacitate de tamponare exprimata in unitati specifice
C. Nu au o capcitate de tamponare care poate fi determinata prin calcul ci doar prin metode
experimentale
D. Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampontrebuie adaugat
un echivalent de baza pentru a creste pH-ul cu o unitate

E. Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampontrebuie adaugat
un echivalent de acid pentru a scadea pH-ul cu o unitate

26. Sistemele tampon sunt formate din:
A. Acizi slabi si bazele lor conjugate
B. Baze slabe si acidul lor conjugat
C. Acizi tari si baze tari
D. Solutii apoase de saruri anorganice
E. Saruri ale metalelor grele
27. Sistemul tampon al fosfatilor:
A. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alhemoglobinei

Page 5 of 99
B. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alcarbonatilor

C. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alaminoacizilor

D. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alproteinelor

E. Asigura tamponarea mediului la valori ale pH diferite fata de sistemul tampon alglucidelor

28. Sistemul tampon al proteinelor:
A. Este compus din proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si anioni
B. Este compus din proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si cationi
C. Este compus din proteine care functioneaza ca si cationi si proteine care functioneaza ca si
anioni

D. Actioneaza predominant intracelular
E. Functioneaza la un pH diferit de cel fiziologic
29. Hemoglobina intra in constitutia urmatoarelor sisteme tampon:
A. Hemoglobina bazica- hemoglobinat de potasiu
B. Hemoglobina acida- hemoglobinat de potasiu
C. Oxihemoglobina acida-oxihemoglobinat de potasiu
D. Oxihemoglobina bazica-oxihemoglobinat de potasiu
E. Sistemul tampon al carbonatilor
30. Componentele sistemului tampon al proteinelor:
A. Prezinta aciditate sau bazicitate moderate
B. Sunt proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si anioni
C. Sunt aminoacizi esentiali
D. Prezinta aciditate sau bazicitate puternice
E. Sunt proteine limfocitare
31. Echilibre care se stabilesc in sistemul tampon al carbonatilor sunt:
A. H2CO3 H
+
+ HCO3
-

B. CO2 (g) + H2O CO2 (aq)
C. H2CO3 CO2 (g) + H2O
D. CO2 (aq) H
+
+ HCO3
-

E. CO2 (g) + H2O H2CO3
32. Echilibre care se stabilesc in sistemul tampon al fosfatilor sunt:
A. H3PO4 + H
+
H2PO4
-

B. HPO4
2-
+ H
+
H2PO4
-

C. H2PO4
-
+ OH
-
HPO4
2-
+ HOH
D. H3PO4 + OH
-
HPO4
2-
+ HOH
E. HPO4
3-
+ H
+
H2PO4
-

33. Referitor la sistemele-tampon din organism sunt adevarate afirmatiile:
A. Asigura mentinerea pH-ului mediului intern al organismului la valoarea constanta de 7,4;
B. Asigura mentinerea pH-ului mediului intern intre limite foarte stricte
C. Cel mai raspandit tampon din organism este sistemul tampon al hemoglobinei
D. Cel mai raspandit sistem tampon din organism este sistemul tampon al carbonatior
E. Sistemul tampon al fosfatilor opereaza in eritrocite si in celulele tubulilor renali
34. Referitor la sistemul tampon acid carbonic-carbonat sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Este cel mai raspandit sistem tampon din organism
B. Functioneaza in celulele tubulilor renali

Page 6 of 99
C. Asigura tamponarea plasmei sanguine prin modificarea ritmului respirator
D. Realizeaza tamponarea optima la pH=6,8
E. Pentru asigurarea tamponarii la pH fiziologic raportul bicarbonat/acid carbonic al sistemului
este 20/1
35. Sunt enunturi corecte:
A. Sistemele tampon sunt solutii concentrate de acizi/baze slabi/e si saruri ale acestora
B. Datorita proprietatii de a disocia in solutie, sarurile acizilor/bazelor slabi/e din componenta
sistemelor tampon, reduc la minimum orice proces de modificare al concentratiei ionilor de
hidrogen din acea solutie
C. Sistemele tampon sunt solutii 1 M de acizi/baze slabi/e si saruri ale acestora
D. In componenta unui sistem tampon poate intra un acid si baza sa conjugata
E. In componenta unui sistem tampon poate intra numai o baza tare
36. Sistemul tampon acid carbonic-carbonat este eficient deoarece:
A. In activitatea metabolica majoritatea acizilor formati sunt mai tari decat acidul carbonic;
B. Acizii formati in cursul proceselor metabolice sunt neutralizati de catre componenta bazica a
sistemului (HCO3
-
);
C. Acizii formati in cursul proceselor metabolice sunt neutralizati de catre componenta bazica a
sistemului (H2CO3);

D. CO2 sub forma de H2CO3 este disponibil permanent in organism pentru tamponarea bazelor,
fiind rezultatul final al majoritatii cailor catabolice;

E. O baza tare generata in sistem este neutralizata de componenta acida a sistemului tampon al
carbonatilor (HCO3
-
)

37. Dintre caracterisiticile sistemului tampon acid carbonic-carbonat mentionate mai jos,
nu sunt adevarate:
A. Are o capacitate foarte puternica de tamponare
B. Poate neutraliza excesul acid prin componenta HCO3
-

C. Acidul carbonic in exces, rezultat in urma proceselor de tamponare, este scindat in eritrocite de
catre anhidraza carbonica
D. Acidul carbonic in exces, rezultat in urma proceselor de tamponare, este scindat in alveolele
pulmonare de catre anhidraza carbonica
E. Dioxidul de carbon rezultat din scindarea acidului carbonic este eliminat prin rinichi

Page 7 of 99
Capitolul 2. Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide,
nucleotide. Structura tridimensionala i funciile acizilor nucleici. Baze
azotate false si aplicatiile lor in terapie
Complement Simplu
1. Numarul legaturilor de hidrogen dintre catenele unei portiuni de ADN dublu catenar
cu secventa-A-G-C-T-C- este:
-T-C-G-A-G
A. 5
B. 7
C. 10
D. 11
E. 13
2. Molecula de ADN consta din doua catene polinucleotidice. Aceste catene:
A. Sunt antiparalele
B. Contin portiuni anticodon
C. Se leaga una de alta prin legaturi fosfodiesterice
D. Sunt hidrolizate la temperaturi crescute
E. Sunt stabilizate prin legaturi de hidrogen intracatenare
3. Bazele azotate din molecula ADN sunt derivati structurali de:
A. Purina si pteridina
B. Pirimidina si indol
C. Adenina si timina
D. Purina si pirimidina
E. Guanina si citozina
4. Adenina este:
A. 2-amino-purina
B. 2-amino-6-hidroxipurina
C. 2,4-dihidroxi-pirimidina
D. 2-hidroxi-4-amino-pirimidina
E. 5-amino-pteridina
5. ARNm:
A. Contine baze minore
B. Contine informatia necesara pentru biosinteza proteinelor
C. Exista in 20 de forme, cate unul pentru fiecare aminoacid
D. Are raportul U/A = 1
E. Este de fapt catena codificatoare a ADN
6. In legatura cu ARNt este corecta afirmatia:
A. Este un polinucleozid
B. Contine la capatul 5 o secventa anticodon
C. Este prelucrat posttranscriptional prin excizia intronilor
D. Nu este un produs al transcrierii ADN
E. Este o molecula circulara dublu helicata
7. Care dintre urmatoarele secvente constituie transcrierea in ARNm a secventei ADN 5-
A-A-T-G-TC-3?
A. 5-U-U-A-C-A-G-3
B. 3-T-T-A-C-A-G-5

Page 8 of 99
C. 3-G-A-C-A-U-U-5
D. 5-T-T-A-C-A-G-3

E. 5-G-A-C-A-U-U-3
8. Toate bazele azotate false utilizate in terapie sunt:
A. Analogi structurali ai adeninei
B. Analogi structurali ai uracilului
C. Analogi structurali ai purinei
D. Analogi structurali ai pirimidinei
9. Allopurinolul, utilizat in terapia hiperuricemiilor, este:
A. Un derivat al uracilului
B. Un derivat al purinei
C. 6-tioadenina
D. 6-mercaptopurina
10. Azidotimidina:
A. Se foloseste in tratamentul infectiilor HIV
B. Se foloseste in prevenirea fenomenului de rejectie a grefelor
C. Se foloseste in tratamentul leucemiei acute
D. Este un inhibitor al sintezei de novo a purinelor
11. Care dintre enunturile referitoare la structura tridimensionala a moleculeor de ADN
este adevarat?
A. Intotdeauna secventa de baze azotate de-al lungul lantului polinucleotidic poseda o simetrie
dubla de rotatie, existand un ax de simetrie situat central
B. Planurile determinate de ciclurile bazelor azotate sunt dispuse perpendicular pe axa helixului
C. Adenina face intotdeauna pereche cu citozina iar guanina cu timina
D. Cele doua lanturi complementare sunt dispuse in acelasi sens (3-5);
E. Bazele azotate sunt dispuse inspre exteriorul molecule dublu catenare
12. Pentru izolarea ADN nuclear prin metoda Kay se foloseste ca detergent anionic:
A. dodecil sulfatul de sodiu
B. deoxicolat de sodiu
C. acizi biliari
D. lecitina
E. ser fiziologic tamponat
13. In tehnica Kay de izolare a ADN celular tesutul se dezintegreaza:
A. prin centrifugare
B. prin tocare cu ajutorul unui mixer
C. prin triturare cu nisip de cuart
D. prin tratare cu enzime proteolitice
E. prin taiere cu foarfeca
14. Dupa tratarea cu detergent anionic, din solutia limpede obtinuta, ADN celular este
precipitat cu:
A. eter etilic
B. acetona
C. ser fiziologic
D. etanol 95%
E. apa distilata
15. Modificarea proprietatilor extractului de tesut hepatic prelucrat in vederea izolarii

Page 9 of 99
ADN celular in urma tratarii cu detergent anionic consta in:
A. schimbarea culorii
B. cresterea vascozitatii
C. schimbarea gradului de turbiditate
D. schimbarea absobtivitatii in vizibil
E. schimbarea pH-ului
16. Centrifugarea lizatului tisular dupa tratarea cu detergent anionic in tehnica Kay de
izolare a ADN celular se practica pentru:
A. omogenizarea preparatului
B. precipitarea ADN
C. indepartarea proteinelor denaturate de detergent
D. cresterea vascozitatii mediului
E. nici o varianta corecta
17. Metoda Kay de izolare a ADN celular se practica pentru:
A. extractia rapida a acizilor nucleici
B. extractia acizilor nucleici dupa fractionarea subcelulara prealabila
C. extractia proteinelor histonice denaturate
D. extractia proteinelor membranare
Complement Multiplu
18. Afirmatiile corecte legate de guanozina sunt:
A. Contine o legatura N9-glicozidica
B. Contine grupari amino libere
C. In structura ADN dublu catenar poate forma 3 legaturi de hidrogen cu timidina
D. In structura ADN dublu catenar poate forma 3 legaturi de hidrogen cu adenina
E. Contine o legatura N1-glicozidica
19. Afirmatiile corecte cu privire la ARNt sunt:
A. Este un polinucleozid bicatenar
B. Contine la capatul 3 secventa CCA
C. Are doua zone dublu catenare
D. Transporta aminoacizii activati la ribozomi
E. Are un mare numar de baze azotate minore in componenta
20. Legarea bazei azotate de pentoza (riboza sau deoxiriboza) in nucleozide se face:
A. Intre atomul N9 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei
B. Intre atomul N1 al purinei si atomul C1 al pentozei
C. Intre atomul N9 al purinei si atomul C1 al pentozei
D. Intre atomul N1 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei
E. Intre atomul N7 al purinei si atomul C1 al pentozei
21. In moleculele dublu catenare de ADN:
A. Bazele adiacente sunt dispuse la distante de 20 de-a lungul spiralei
B. Bazele purinice si pirimidinice sunt dispuse spre interiorul helixului
C. Planurile determinate de nucleele bazelor azotate sunt paralele cu axa helixului
D. Adenina face intotdeauna pereche cu timina
E. Guanina face intotdeauna pereche cu uracilul
22. Denaturarea moleculelor de ADN reprezinta:
A. Un fenomen reversibil
B. Ruperea legaturilor de hidrogen dintre perechile de baze complementare din cadrul aceleiasi
catene
C. Un fenomen care se petrece brusc, atunci cand se atinge o temperatura anume
D. Un fenomen datorat efectului de stivuire al heterociclurilor bazelor azotate
E. Despiralarea celor doua catene complementare

Page 10 of 99
23. Diferentele dintre unitatile constituiente ale moleculelor de ARN si cele ale
moleculelor de ADN constau in:
A. Inlocuirea uracilului cu timina in ARN
B. Inlocuirea deoxiribozei cu riboza in ARN
C. Inlocuirea guanozinei cu citozina in ARN
D. Inlocuirea timinei cu uracilul in ARN
E. Unirea unitatilor nucleotidice prin punti fosfodieste 3-5 in ARN
24. Despre moleculele de ARNm sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Sunt foarte heterogene, diferind considerabil ca masa moleculara
B. Sunt foarte heterogene, diferind considerabil ca lungime a catenei
C. Sunt foarte heterogene, compozitia in baze azotate diferind considerabil
D. Sunt foarte heterogene, secventele anticodon diferind de la o molecula la alta
E. Sunt foarte heterogene, compozitia in pentoze diferind considerabil
25. Analogii structurali ai bazelor azotate, utilizati in terapie:
A. Se comporta ca antimetaboliti
B. Se utilizeaza in tratamentul artritelor
C. Pot avea actiune antivirala sau antimitotica
D. Pot avea actiune inhibitorie asupra unor enzime implicate in biosinteza ADN
E. Pot avea actiune antiinflamatoare prin blocarea mecanismelor celulare care declanseaza
procesul inflamator
26. ARNr :
A. Constituie componenta majora a ribozomilor
B. Are rol catalitic in sinteza proteinelor
C. Are rol structural in sinteza proteinelor
D. Are o secventa anticodon la capetele 5
E. Are o secventa anticodon la capetele 3'

27. Secventa nucleotidica 5-A-G-T-C-C-G-A-A-3 este complementara cu:
A. 5-U-C-A-G-G-C-U-U-3
B. 3-U-C-A-G-G-C-U-U-5
C. 5-T-C-A-G-G-C-T-T-3
D. 3-T-C-A-G-G-C-T-T-5
E. 5-U-C-A-C-C-G-U-U-3
28. In legatura cu structura ADN, sunt corecte enunturile:
A. Un fragment al dublului helix este redat simplificat prin: 5-A-T-G-C-3
3-T-A-C-G-5
B. In ADN, indiferent de sursa din care provine, rapoartele G/C si C/T sunt unitare
C. In ADN, indiferent de sursa din care provine, rapoartele A/T si G/C sunt unitare
D. In dublul helix numarul perechilor de baze pe o catena este limitat steric
E. Catenele sunt dispuse antiparalel (in sensuri diferite)
29. Denaturarea termica a ADN:
A. Rupe legaturile de hidrogen intercatenare
B. Se produce la temperatura mai mare atunci cand compozitia in G si C este mai mare
C. Se produce la temperatura mai mare atunci cand compozitia in A si T este mai mare
D. Nu rupe legaturile de hidrogen intercatenare
E. Indeparteaza gruparile fosfat din scheletul pentozo-fosfat al moleculelor
30. In legatura cu structura de dublu helix a ADN, afirmatiile corecte sunt:
A. Resturile fosfat sunt proiectate spre exterior si sunt incarcate negativ
B. Guanina formeaza 3 legaturi de hidrogen cu citozina
C. Adenina formeaza 2 legaturi de hidrogen cu uracilul
D. Adenina formeaza 3 legaturi de hidrogen cu timina

Page 11 of 99
E. Guanina formeaza 2 legaturi de hidrogen cu citozina
31. In legatura cu structura dublu helicoidala a moleculei de ADN sunt corecte
afirmatiile:
A. Un fragment poate fi redat 5-A-T-G-C-T-A-3
3-T-A-C-G-A-T-5

B. In toate moleculele raportul G+C/A+T este unitar
C. Nucleele bazelor azotate sunt dispuse paralele, in stiva, de-a lungul catenelor
D. Forma Z corespunde unei elice spre dreapta, cu cate 10 perechi de baze per spira
E. Cele doua catene pot disocia prin incalzire sau prin schimbarea pH-ului mediului
32. Afirmatiile corecte in legatura cu uracilul sunt:
A. Se gaseste in structura ARNt
B. Este 2,4-dihidroxi-pirimidina
C. Are o grupare 5-metil
D. Se gaseste in structura ADN
E. Este 2-amino-6-hidroxipurina
33. ARNm:
A. Constituie matrita pentru sinteza proteinelor
B. Transporta aminoacizii activati la ribozomi
C. Are molecule monocatenare liniare
D. Are o secventa leader care nu este tradusa in capatul 3
E. Agrega cu molecule lipidice si proteice constituind ribozomi
34. Functiile pe care ARNt le indeplineste in procesul biosintezei proteinelor sunt:
A. Cataliza formarii legaturii peptidice
B. Transportul aminoacizilor activati a ribozomi sub forma de complexe ARNtaminoacil
C. Adaptarea aminoacizilr transportati in dreptul codonului de pe ARNm care-l specifica
D. Reflecta compozitia in baze a genei transcrise
E. Este imlicat in fenomenele de reglaj genetic la eucariote
35. Moleculele dublu catenare de ADN:
A. Au rapoarte unitare A/T si G/C
B. Au aceleasi dimensuni in toate organismele
C. Sunt circulare
D. Au aceeasi componenta in baze azotate in toate organismele
E. Sunt supuse unor suprainfasurari, generand superhelixuri
36. Forma Z a moleculei ADN:
A. Corespunde unei elice stangi cu cate 10 perechi de baze per spira
B. Corespunde unei elice drepte cu cate 12 perechi de aze per spira
C. Corespunde unei elice stangi cu cate 12 perechi de baze per spira
D. Apare mult mai rar decat forma B
E. Este identica cu forma A
37. Despre moleculele de ARN sunt corecte afirmatiile:
A. Pot adopta structuri mono sau bicatenare
B. Au structuri dublu helix, la fel ca si moleculele ADN
C. Bazele complementare se gasesc in raport unitar
D. In regiunile cu structura in ac de par adenina face pereche cu uracilul iar guanina cu citozina
E. In celula se intalnesc mai multe tipuri de ARN
38. Cu privire la ADN sunt corecte afirmatiile:
A. La procariote ADN mitocondrial este circular
B. Molecula ADN poate adopta configuratii de tipul A si Z
C. Moleculele ADN provenite din celulele bacteriene sunt circulare
D. Temperatura de denaturare este mai mare in cazul moleculelor bogate in adenina si timina

Page 12 of 99
E. Cele doua catene complementare denaturate se reasociaza spontan la scaderea temperaturii
39. ARN de transport:
A. Transporta aminoacizii activati la ribozomi
B. Are molecule heterogene, cu mase moleculare diferite in functie de aminoacidul pe care il
transporta
C. Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNr
D. Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNm
E. Moleculele ARNt din celulele eucariote sunt mai stabile decat cele din celulele procariote
40. Sunt baze azotate ADN, derivate de la purina:
A. Adenina
B. Uracilul
C. 2-amino-purina
D. Guanina
E. 2-amino-6-hidroxipurina
41. Sunt nucleotide din ARN:
A. Adenozin 5-fosfat
B. Uridin 3-fosfat
C. Timidin- 5-fosfat
D. Citidin 3-fosfat
E. Guanin 3-fosfat
42. Secventa nucleotidica 5-A-G-U-C-U-C-C-A-3:
A. Reprezinta un fragment de catena ADN
B. Reprezinta un fragment de catena ARN complementar cu 3- T-C-A-G-A-G-G-T-5 in molecula
ARNt
C. Reprezinta un fragment de catena ARN
D. Poate reprezenta un fragment terminal de catena ARNt
E. Reprezinta un fragment de catena ARN complementar cu 5- T-C-A-G-A-G-G-T-3 in molecula
ARNt

Page 13 of 99
Capitolul 3. Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si
tehnici de inginerie genetica cu aplicatii in diagnostic si terapie
Complement Simplu
1. Determinarea masei moleculare a acizilor nucleici prin tehnica electroforetica se
bazeaza pe:
A. Un raport empiric intre coeficientul de difuzie si masa moleculara
B. O relatie matematica intre gradul de reticulare al gelului si concentratia acestuia
C. O relatie empirica liniara intre mobilitatea electroforetica si logaritmul masei moleculare
D. Alegerea optima a matricei de gel
2. Enzimele de restrictie:
A. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Maxam Gilbert
B. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Sanger
C. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Polymerase Chain Reaction
D. Se utilizeaza pentru fragmentarea ADN
E. Se gasesc numai in organismele eucariote
A. Se mai numesc si ADN polimeraze
B. Se izoleaza din bacteria termofila Thermus aquaticus
C. Se utilizeaza pentru marcarea radioactiva a moleculelor de ADN
D. Cliveaza numai ADN monocatenar
E. Sunt denumite si endonucleaze de restrictie
4. Metoda chimica Maxam Gilbert:
A. Se utilizeaza pentru determinarea secventei moleculelor ADN
B. Utilizeaza o enzima numita ADN polimeraza
C. Poate fi aplicata pentru molecule bicatenare de ADN
D. Realizeaza clivarea moleculelor ADN numai la nivelul nucleotidelor purinice
5. In metoda enzimatica de analiza a secventei ADN:
A. Se realizeaza intreruperea controlata a replicarii enzimatice a moleculei ADN
B. Se realizeaza scindarea specifica a catenei ADN
C. Se face analiza moleculei ADN dublu elicoidale
D. Se folosesc pentru transcriptie endonucleaze de restrictie
E. Se hidrolizeaza molecula ADN cu dimetilsulfat
6. Tehnica Polymerase Chain Reaction:
A. Utilizeaza marcarea fluorescenta a capetelor 3 polinucleotidice
B. Utilizeaza o enzima bacteriana termorezistenta
C. Scindeaza specific moleculele de ADN
D. Se poate aplica si pentru moleculele de ARN
E. Utilizeaza marcarea radioactiva a capetlor 5 polinucleotidice
7. Identificarea fragmentelor ADN prin tehnica Southern blotting:
A. Are loc prin hidroliza controlata a moleculelor ADN
B. Are loc prin alternarea temperaturii sistemului la 72
o
C si 95
o
C
C. Are loc prin hibridizare cu o catena complementara marcata radioactiv
D. Are loc numai dupa clonarea moleculelor cu vectori de clonare bacterieni

Page 14 of 99
8. Plasmidele sunt:
A. Molecule monocatenare de ADN circulare
B. Molecule dublu catenare de ADN circulare
C. Molecule monocatenare de ARN circulare
D. Molecule dublu catenare de ARN circulare
E. Antibiotice sau toxine bacteriene
9. Terapia genica urmareste:
A. Inlocuirea unei gene mutante cu o gena normala
B. Determinarea secventei moleculelor de ADN
C. Determinarea masei moleculeor de ADN
D. Introducerea in genom a unor molecule virale de ADN
E. Introducerea in genom a unor gene codificand toxine bacteriene
10. ARN antisens este:
A. O molecula ARN complementara cu o catena ADN necodificatoare
B. O molecula ARNm sintetizata defectuos
C. O molecula ADN complementara cu o catena ADN codificatoare
D. O molecula ARN avand succesiunea nucleotidica a catenei ADN necodificatoare
E. O molecula ARNt
11. Referitor la tehnica Polymerase chain reaction este adevarata urmatoarea
afirmatie:
A. Necesita prezenta unor secvente primer in sistem
B. Este o tehnica prin care se sintetizeaza cantitati mari de proteine
C. Utilizeaza markeri fluorescenti pentru detectie
D. Utilizeaza enzime de restrictie
E. Utilizeaza fosfor marcat radioactive
Complement Multiplu
12. Endonucleazele de restrictie:
A. Se gasesc in celulele bacteriene
B. Se gasesc in celulele mamiferelor
C. Au specificitate pentru segmentele ADN cu simetrie bidirectionala
D. Actioneaza asupra ARNt
E. Actioneaza asupra ADN monocatenar
13. Plasmidele:
A. Sunt molecule monocatenare de ADN bacterian sau viral
B. Se replica independent de cromozomul bacterian
C. Codifica inactivatori ai unor antibiotice sau toxine bacteriene
D. Se folosesc in tehnicile de clonare genica
E. Se pot folosi pentru clonari de gene atat in celulele procariote cat si in cele eucariote
14. Electroforeza acizilor nucleici:
A. Este o metoda de determinare a masei lor moleculare
B. Se practica in solutie la pH neutru sau alcalin
C. Se practica in matrici de gel inert
D. Are loc prin difuzia libera a moleculelor in solutii tampon
E. Se poate aplica numai pentru moleculele de ADN bicatenar
A. Recunosc si cliveaza secvente palindromice
B. Cliveaza nucleotide de la captul 3 OH al ADN in crestere
C. Hidrolizeaza hibridul ADN-ARN obtinut sub actiunea reverstranscriptazei
D. Necesita o catena ADN ca matrita
E. Servesc tehnologiei ADN recombinant in obtinerea unor clone moleculare

Page 15 of 99
16. ADN plasmid:
A. Se gaseste in celule bacteriene
B. Se organizeaza sub forma de ribozom
C. Codifica inactivatori ai unor antibiotice
D. Se gaseste in celulele animalelor vertebrate
E. Codifica inactivatori ai unor toxine bacteriene
17. Tehnica Polymerase Chain Reaction este aplicata pentru:
A. Clonarea unor gene in celulele eucariote
B. Inlocuirea genelor mutante
C. Diagnosticul unor infectii bacteriene sau virale
D. Descoperirea unor familii de gene ale genomului uman
E. Diagnosticarea timpurie a unor forme de cancer
18. In tehnica Southern blotting:
A. Fragmentele de ADN sunt separate prin electroforeza in gel de agaroza
B. Fragmentele de ADN sunt sintetizate cu ajutorul unei ADN-polimeraze
C. Fragmentele de ADN sunt secventiate prin hidroliza specifica
D. ADN-ul de interes este hibridat cu secventa complementara marcata radioactiv
E. Se pot determina numai vectori de clonare
19. Metoda de secventiere ADN propusa de Maxam si Gilbert:
A. Presupune denaturarea initiala a moleculelor de ADN
B. Presupune marcarea radioactiva a capetelor 3 ale catenelor ADN
C. Presupune hidroliza specifica a catenelor ADN la nivelul cate unei baze azotate
D. Presupune separarea electroforetica a fragmentelor rezultate la hidroliza
E. Presupune marcarea radioactiva a capetelor 5 ale catenelor ADN
20. Metoda enzimatica de secventiere a moleculelor ADN:
A. Este mai complicata decat cea chimica
B. Utilizeaza o ADN-polimeraza
C. Utilizeaza pentru initierea sintezei ADN un fragment primer
D. Foloseste pentru sinteza nucleotide trifosfat marcate cu
32
P
E. Realizeaza copierea catenei ADN intr-o molecula ARN
21. Metoda Sanger pentru determinarea secventei ADN:
A. Utilizeaza dideoxinucleotide pentru blocarea sintezei lantului polinucleotidic
B. Utilizeaza dideoxinucleotide pentru declansare sintezei lantului polinucleotidic
C. Utilizeaza un fragment primer obtinut cu ajutorul enzimelor de restrictie
D. Utilizeaza un fragment primer obtinut prin sinteza chimica
E. Foloseste electroforeza pentru determinarea masei secventelor ADN obtinute
22. Prin tehnica Polymerase Chain Reaction:
A. Se pot sintetiza fragmente de ADN de peste 1000 kDa
B. Se poate identifica in faza timpurie prezenta provirusului HIV in genom
C. Se pot detecta bacilii Koch
D. Se pot sintetiza cantitati foarte mari de secvente ARN
E. Se poate monitoriza chimioterapia cancerului
23. Spre deosebire de tehnica Polymesase Chain Reaction, in tehnica Southern
blotting:
A. Se utilizeaza o ADN-polimeraza izolata dintr-o bacterie termofila
B. Se utilizeaza o ADN-polimeraza de restrictie
C. Se realizeaza hibridarea ADN de interes cu o secventa ADN complementara
D. Se utilizeaza marcari radioactive
E. Se utilizeaza vectori de clonare
24. Spre deosebire de tehnica Southern blotting, tehnica Polymesase Chain Reaction:

Page 16 of 99
A. Utilizeaza electroforeza in gel de agaroza pentru detectarea fragmentului ADN de interes
B. Detecteaza segmentul ADN de interes prin autoradiografierea foliei de nitroceluloza
C. Presupune trei etape de lucru, care au loc la temperaturi diferite
D. Se utilizeaza pentru identificarea unor secvente ADN specifice
E. Utilizeaza pentru detectia ADNo enzima dintr-un organism termofil
25. Spre deosebire de metoda chimica de secventiere a ADN, in metoda enzimatica:
A. Se realizeaza intitial marcarea radioactiva a secventei de analizat
B. Se realizeaza intreruperea controlata a replicarii ADN
C. Se utilizeaza un fragment primer pentru initierea sintezei catenei complementare a ADN de
analizat
D. Se realizeaza determinarea masei fragmentelor ADN obtinute prin electroforeza
E. Purinele sunt degradate cu hidrazina
26. Spre deosebire de metoda enzimatica de secventiere a ADN, in metoda chimica:
A. Hidroliza nucleotidelor cu citozina se face prin tratare cu piperidina
B. Se face intitial o marcare radioactiva a ADN cu
32
P
C. In amestecul de reactie se introduc cele patru nucleotide trifosfat marcate cu
32
P
D. Se utilizeaza o ADN polimeraza
E. Se determina masele moleculare ale ADN de cercetat prin Southern blotting
27. Spre deosebire de vectorii de clonare, enzimele de restrictie:
A. Sunt molecule dublu catenare de ADN
B. Se gasesc in organismele procariote
C. Au rolul de a scinda moleculele de ADN straine celulei in care se intalnesc in mod natural
D. Recunosc secvente specifice de 4-8 perechi de baze din moleculele bicatenare de ADN

E. Recunosc secvente specifice de 4-8 perechi de baze din moleculele monocatenare de ADN

28. Spre deosebire de enzimele de restrictie, vectorii de clonare:
A. Pot fi molecule de ADN care codifica inactivatori ai unor antibiotice
B. Pot fi clivati cu ajutorul endonucleazelor de restrictie
C. Sunt utilizati pentru scindarea moleculelor ADN in fragmente specifice, mai usor de manipulat
si analizat
D. Pot fi recunoscuti specific in celulele procariote prin marcare fluorescenta
E. Cliveaza ambele catene ale moleculei ADN
29. Terapia genica:
A. Utilizeaza vectori de clonare virali
B. Utilizeaza ARN ca vectori de clonare
C. Utilizeaza tehnici de microinjectie de ADN in nucleii celulelor
D. Utilizeaza vectori de clonare marcati radioactiv
E. Urmareste inlocuirea genelor mutante cu gene normale
30. Spre deosebire de vectorii de clonare, acizii nucleici antisens:
A. Pot fi molecule dublu catenare de ADN
B. Pot fi molecule de ADN viral capabile sa se insereze in genomul celulelor gazda
C. Pot fi molecule de ARN complementare cu ARNm al unei proteine virale cu potential oncogen
D. Pot bloca traducerea mesajelor genetice
E. Au nucleotide marcate fluorescent sau radioactiv
31. Prin tehnicile elaborate pentru studiul structurii acizilor nucleici, in prezent se poate:
A. Diagnostica infectia cu virus HIV
B. Determina masa unor molecule de ADN
C. Identifica o secventa de ARN de interes
D. Sintetiza chimic genomul uman
E. Represa selectiv o proteina specifica

Page 17 of 99
32. In tehnica de electroforeza a acizilor nucleici:
A. Se masoara distanta de migrare a moleculelor de la linia de start
B. Se poate determina vascozitatea moleculei
C. Se poate determina numarul de molecule de baze purinice din molecule
D. Se poate determina numarul de molecule de baze pirimidinice din molecule
E. Se poate determina masa moleculelor
33. Sunt secvente palindrom, recunoscute de endonucleazele de restricitie:
A. GAATTC
B. ATGCAT
C. ATATTA
D. GAGTCTCA
E. GAGCTC
34. Vectorii de clonare:
A. Sunt secvente ADN dublu catenare
B. Sunt secvente ARN dublu catenare
C. Sunt secvente ADN bacterian sau viral
D. Sunt utilizati pentru producerea insulinei
E. Sunt utilizati pentru determinarea maselor moleculare ale ADN

Page 18 of 99
Capitolul 4. Aminoacizi: structura, clasificare, proprietati fizico-chimice
si rol biologic. Legatura peptidica. Peptide neproteice: structura si rolul
biologic al unor peptide neproteice
Complement Simplu
1. Referitor la structura legaturilor peptidice este corecta afirmatia:
A. In proteine adopta o configuratie cis
B. Legatura dintre atomul de carbon si atomul de carbon din gruparea carbonil are lungime
corespunzatoare dublei legaturi
C. Este o legatura puternic incarcata energetic
D. Este o legatura de tip amidic
E. Atomul de carbon si cel de azot implicati in legatura se pot roti liber
2. Dintre aminoacizii proteinogeni face parte:
A. Desmozina
B. Alanina
C. Izodesmozina
D. Glutationul
E. Acidul levulinic
3. Afirmatia incorecta in legatura cu serina este:
A. Are pH-ul izoelectric in zona pH-ului neutru
B. Are un singur atom de carbon asimetric
C. Este un aminoacid care cedeaza grupari cu un atom de carbon pentru acidul tetrahidrofolic
D. Este un aminoacid esential
E. Radicalul sau lateral poate forma legaturi de hidrogen in moleculelele proteice
4. Afirmatia incorecta in legatura cu arginina este:
A. Are pH-ul izoelectric in domeniul bazic
B. Are in structura un rest guanidil
C. Are un singur atom de carbon asimetric
D. In forma hidroxilata intra in structura colagenului
E. este aminoacid polar, incarcat pozitiv la pH fiziologic
5. Referitor la lizina este corecta afirmatia:
A. are in structura ei doi atomi de carbon asimetrici
B. este un aminoacid neesential
C. prin prelucrare post traductionala poate forma hidroxilizina
D. intr-o solutie cu pH=8 are doua sarcini negative
E. intr-o solutie cu pH=4 migreaza la anod
6. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta in legatura cu ionizarea aminoacizilor
in sloutie?
A. In solutie cu pH mai mare decat pH-ul izoelectric aminoacizii sunt anioni
B. In solutie cu pH mai mic decat pH-ul lor izoelectric aminoacizii migreaza in camp electric spre
anod
C. La pH-ul izoelectric aminoacizii nu migreaza in camp electric
D. Un aminoacid cu capacitate de tamponare la pH-ul fiziologic este histidina
E. Acidul glutamic are pH-ul izoelectric in domeniul acid
7. Intr-o solutie cu pH=1,5, toti cei trei aminoacizi au cate doua sarcini pozitive:
A. Pro, Val, Gln
B. Lys, Arg, Gly

Page 19 of 99
C. Lys, Arg, His
D. Glu, Asp, Arg
E. Glu, Asp, Ser
8. Afirmatia incorecta referitoare la legatura peptidica este:
A. Se formeaza prin condensarea gruparilor -COOH si -NH2 ce apartin unor molecule de -
aminoacizi
B. Are atomii O,C,N implicati in legaturi partial duble
C. In proteine adopta de regula configuratia trans
D. Se poate angaja doar intr-o singura legatura de hidrogen cu alte legaturi peptidice intra- sau
intermoleculare
E. Prezinta coplanaritate pentru cei patru atomi constituienti
9. Ocitocina:
A. Este un hormon hipotalamic
B. Este un oligopeptid cu rol hipotensiv
C. Este un hormon care induce contractia muschiului uterin in timpul travaliului
D. Este un agent redox intracelular
E. Este un polipeptid rezultat din hidroliza proteinelor citoplasmatice
10. Vasopresina:
A. Este un hormon neurohipofizar
B. Este un peptid format din 51 resturi de aminoacizi
C. Este un hormon hipoglicemiant
D. Se izoleaza din Bacillus lewis
E. Este un hormon hipotalamic
11. Suportul de migrare in cromatografia de partitie a aminoacizilor este:
A. silicagelul
B. celuloza microcristalina
C. carboxi metil celuloza
D. dextroza reticulata
E. poliacril amida
12. In cursul migrarii pe suportul solid a moleculelor de aminoacizi:
A. faza fixa deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor specifice fa de faza staionar
B. faza mobil deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor specifice fa de faza staionar
C. apa din jurul microfibrilelor de celuloza deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor
specifice fa de faza staionar
D. celuloza microcristalina deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor specifice fa de
faza staionar
E. corecte a) si c)
13. Faza mobila in cromatografia de partitie a aminoacizilor este:
A. sistemul ternar fenol:ap:amoniac
B. apa din jurul microfibrelor de celuloza
C. solutia de aminoacizi
D. hartia Whatman nr. 1
E. apa din jurul particulelor de silicagel
14. Migrarea diferenial a aminoacizilor in cadrul cromatografiei de partitie este
determinat de:
A. afinitatea diferita a moleculelor lor pentru una din cele dou faze
B. dimensiunea moleculelor
C. legaturile de hidrogen care se stabilesc intre moleculele de aminoacizi
D. legaturile hidrofobe dintre apa si microfibrilele de celuloza
E. structura cristalelor moleculare de aminoacizi

Page 20 of 99
determinat de:
A. legaturile dipol-dipol dintre moleculele aminoacizilor
B. afinitatea mai mare pentru ap a aminoacizilor cu radicali hidrofili fata de aminoacizii cu
radicali hidrofobi
C. fenomenul de stacking
D. hidratarea celulozei microcristaline
E. fenomenul de capilaritate
determinat de:
A. legaturile dipol-dipol dintre moleculele aminoacizilor
B. afinitatea mai mare pentru faza neapoasa a aminoacizilor cu radicali hidrofobi fata de
aminoacizii cu radicali hidrofili
C. fenomenul de stacking
D. hidratarea celulozei microcristaline
E. fenomenul de capilaritate
Complement Multiplu
17. In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile:
A. Este produsul principal al hidrolizei proteice
B. Este un agent redox intracelular
C. Este alanil-histidina
D. Este glutamil-cisteinil-glicina
E. Este un tripeptid
18. Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt:
A. Are un caracter partial de dubla legatura
B. Fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis, fie trans
C. Gruparile -CO- si -NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de hidrogen cu
gruparea -NH- sau -CO- din alta legatura peptidica
D. Are un grad inalt de stabilitate
E. Este o legatura de tip ionic
19. Aminoacizii proteinogeni:
A. Se mai numesc si aminoacizi esentiali
B. Sunt in numar de 20
C. Sunt aminoacizi
D. Sunt molecule hidrofobe
E. Sunt codificati de codul genetic
20. Afirmatia incorecta cu privire la glutation este:
A. Este un agent redox
B. Este un tripeptid
C. Are functie hormonala
D. Are in structura acid aspartic
E. Are in structura o legatura peptidica realizata cu o grupare - COOH
21. Peptidele neproteice difera de peptidele proteice prin faptul ca au in structura:
A. Aminoacizi neesentiali
B. aminoacizi
C. legaturi peptidice
D. L- aminoacizi
E. D- aminoacizi
22. In legatura cu -alanina si -alanina sunt corecte afirmatiile:
A. Ambele au configuratii absolute D si L
B. In structura proteinelor intra numai -alanina
C. In structura proteinelor intra numai -alanina

Page 21 of 99
D. Ambele au pH izoelectric mai mare decat 8,5
E. Ambele au acelasi numar de atomi de carbon
23. Aminoacizii histidina si triptofan au caraceristicile comune:
A. Sunt aminoacizi cu radicali laterali heterociclici
B. Au cate trei atomi de azot in molecule
C. Apar frecvent in colagen in forme hidroxilate
D. Sunt aminoacizi proteinogeni
E. Sunt -aminoacizi
24. Treonina:
A. Apare frecvent in structura colagenului
B. Are un singur atom de carbon asimetric
C. Este un aminoacid esential
D. Are in structura un rest guanidil
E. Are in radicalul lateral o grupare hidroxil
25. Aminoacizii prolina si triptofan au caracteristici comune:
A. Au cate doi atomi de azot in molecula
B. Contin cate o functiune aminica primara
C. Sunt aminoacizi cu nuclee heterociclice
D. Au cate o grupare hidroxil in moleculele lor
E. Sunt -aminoacizi
26. Arginina:
A. Are pH izoelectric in domeniu bazic
B. Are in structura un radical guanidil
C. Are doi atomi de carbon asimetric
D. Este aminoacid semiesential
E. Este un aminoacid proteinogen
27. In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile:
A. Este produsul principal de hidroliza a proteinelor
B. Contine in structura o grupare tiol provenita de la cisteina
C. Este un decapeptid
D. Forma redusa este -glutamil-cisteinil-glicina
E. Este un hormon hipotensiv
28. Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt:
A. Se formeaza, de regula, prin interactiunea gruparilor carboxil si amino de la atomii de carbon
ai aminoacizilor constituienti
B. Are un caracter partial de dubla legatura
C. In peptidele naturale, fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis fie trans
D. Gruparile -CO- si -NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de hidrogen cu
gruparea -NH- sau -CO- din alta legatura peptidica
E. Este o legatura de tip ionic
29. Referitor la acidul glutamic sunt corecte afirmatiile:
A. Este un aminoacid esential
B. Intr-o solutie cu pH=7 migreaza spre catod
C. Intr-o solutie cu pH=11 are doua sarcini negative
D. In glutation participa la formarea legaturii peptidice prin gruparea carboxil din pozitia
E. In proteinele naturale participa la formarea legaturii peptidice cu ambele grupari carboxil
30. Intr-o solutie cu pH=1, cei doi aminoacizi au cate 2 sarcini pozitive:
A. Val, Gln
B. Lys, Arg
C. Glu, Asp
D. His, Arg

Page 22 of 99
E. Asn, Gln
31. Aminoacizii cu radical polar si sarcina negativa la pH=7 sunt:
A. Glutamina
B. Asparagina
C. Acidul glutamic
D. Acidul aspartic
E. Triptofanul
32. Dintre urmatorii aminoacizi sunt esentiali:
A. Glicocolul
B. Lizina
C. Valina
D. Acidul glutamic
E. Prolina
33. Despre gruparile -amino si -carboxil din structura aminoacizilor proteinogeni sunt
adevarate urmatoarele:
A. Functiunea -carboxil are caracter acid mai redus decat in acizii carboxilici
B. Aciditatea gruparii -amino protonate intrece bazicitatea gruparii carboxilat
C. Functiunea -carboxil are caracter acid mai pronuntat decat in acizii carboxilici
D. Aciditatea gruparii -amino protonate este mai scazuta decat bazicitatea gruparii carboxilat
E. In mediu puternic acid gruparea -amino este protonata in totalitate
34. Au pH-ul izoelectric situat in domeniul bazic urmatorii aminoacizi:
A. Lizina
B. Arginina
C. Acidul aspartic
D. Acidul glutamic
E. Glicocolul
35. Consecinta a faptului ca legatura peptidica are caracter partial de dubla legatura
este:
A. Restrangerea numarului de conformatii posibile pentru un lant polipeptidic
B. Reducerea cu o treime a numarului de legaturi in care atomii implicati se pot roti liber in jurul
legaturii
C. Generarea unui schelet de legaturi covalente simple care poate suferi modificari
conformationale continue datorate miscarii termice
D. Generarea unei conformatii putin stabile a lantului polipeptidic
E. Generarea unor compusi poliamidici
36. Peptidele:
A. Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a doua sau mai multe molecule de
aminoacizi
B. Pot fi formate prin hidroliza partiala a lanturilor proteice lungi
C. Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a cel putin doua sute de molecule de
aminoacizi
D. Pot fi proteice sau neproteice
E. Sunt numai neproteice
37. Aminoacizii proteinogeni:
A. Sunt substante lichide
B. Sunt substante solide
C. Sunt foarte solubili in solventi nepolari
D. Au molecule cu momente de dipol foarte mari
E. Nu se dizolva in apa
38. Aminoacizii neproteinogeni:
A. Au rol de substante tampon in organism

Page 23 of 99
B. Impiedica sinteza proteinelor din aminoacizi proteinogeni
C. Deriva din cei proteinogeni in urma unor procesari post-translationale
D. Se intalnesc in colagen si elastina
E. Constituie precursori sau intermediari metabolici, antibiotice, neurotransmitatori
39. Sunt afirmatii corecte:
A. Radicalul lateral al glicinei este gruparea metil
B. Radicalul lateral al valinei este gruparea izopropil
C. Triptofanul are ca radical lateral o grupare cu caracter acid
D. Arginina are ca radical lateral un heterociclu cu azot
E. Radicalul lateral al izoleucinei este gruparea 2-butil
40. Referitor la punctul izoelectric al aminoacizilor, nu sunt corecte afirmatiile:
A. Reprezinta valoarea de pH la care molecula unui aminoacid nu are sarcina electrica neta
B. Reprezinta valoarea de pH la care molecula unui aminoacid nu are grupari incarcate electric
C. Reprezinta valoarea de pH la care molecula unui aminoacid nu migreaza in camp electric
D. Pentru aminoacizii fara incarcare electrica pe radicalul lateral, valoarea pI este egala cu media
dintre pKa carboxil (2,34) si pKa amino (9,69)
E. Pentru toti aminoacizii esentiali valoarea pI este egala cu media dintre pKa carboxil (2,34) si
pKa amino (9,69)

Page 24 of 99
Capitolul 5. Proteine. Structur primar, secundar, teriar,
cuaternar. Clasificarea proteinelor. Proteine cu importan biochimic
deosebit: proteinele plasmatice, anticorpii, hemoproteinele
Complement Simplu
1. In legatura cu structura hemoglobinei nu este corecta afirmatia:
A. Este un tetramer format din doua tipuri de subunitati
B. Legatura hem-proteina se realizeaza prin coordinarea histidina-proximala-Fe2+
C. Protomerii sunt asociati prin legaturi disulfidice
D. La legarea moleculelor de oxigen de catre hemoglobina se produc modificari conformationale
E. Protomerii au structuri tridimensionale similare cu ale mioglobinei
2. Afirmatia incorecta in legatura cu structura primara a proteinelor este:
A. Legaturile constituente sunt legaturi fizice
B. Legaturile constiuiente sunt de tip covalent
C. Reprezinta secventa aminoacizilor din catena polipeptidica
D. Este expresia mesajului genetic inscris in ADN
E. Constituie structura de baza a proteinei
3. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiuni intre radicalii laterali
ai aminoacizilor:
A. Gly-Lys
B. Ser-Val
C. Gly-Asp
D. Ser-Ser
E. Ala-Glu
4. Structura cuaternara de tip tetrameric este caracteristica:
A. Mioglobinei
B. Imunoglobulinei G
C. Albuminei serice
D. Colagenului
E. Insulinei
5. In legatura cu protoporfirina IX este incorecta afirmatia:
A. Este un ciclu tetrapirolic
B. Are patru substituienti metil
C. Are doi substituienti vinil
D. Are patru substituienti propionat
E. Prin complexarea Fe formeaza hemul
6. Afirmatia corecta referitoare la colagen este:
A. Colagenul contine in structura sa desmozina si izodesmozina
B. Colagenul este o proteina extracelulara
C. In secventa lanturilor polipeptidice nu apare aminoacidul prolina
D. Catenele sale polipeptidice sunt foarte flexibile datorita hidroxi-prolinei
E. Are o structura globulara
7. Structura secundara a proteinelor desemneaza:
A. Organizarea spatiala a catenelor polipeptidice, generata si stabilizata in principal prin interactii
necovalente
B. Succesiunea legarii aminoacizilor in lantul polipeptidic
C. Structura repetitiva de tip foaie pliata sau rasucire

Page 25 of 99
D. Raporturile dintre segmentele helix si structura , modul de impachetare a lantului
polipeptidic
E. Aranjamentul spatial al subunitatilor unei molecule proteice polimere
8. Structura cuaternara a proteinelor:
A. Este o caracteristica a tuturor moleculelor proteice
B. Se refera la modalitatea de pliere ordonata a lanturilor polipeptidice
C. Este proprie moleculei de colagen
D. Este un nivel structural caracteristic pentru enzimele allosterice
E. Este un nivel structural caracteristic pentru proteinele cu hem
9. Despre albumina serica este corecta afirmatia:
A. Are functia de anticoagulant
B. Are rol in recumoasterea si transportul substantelor non-self
C. Are masa moleculara de 69 kDa si pH-ul izoelectric= 7,4
D. Este o proteina dimera
E. Scindeaza fibrinogenul la fibrina
10. Despre imunoglobuline este corecta afirmatia:
A. Sunt proteine cu rol structural
B. Sunt proteine cu rol de transportori al diferitelor substante in sange
C. Sunt proteine cu rol in recunoasterea si legarea cu structuri straine de cele ale organismului
D. Sunt proteine fibrilare
E. Sunt cromoproteine
11. Fixarea nucleului hem in moleculele hemoglobinei si mioglobinei se face:
A. Prin legaturi covalente
B. Prin interactiuni hidrofobe
C. Prin legarea coordinativa a ionului Fe
D. Prin punti disulfidice
E. Prin interactiuni dipol-dipol
12. Mioglobina este:
A. O proteina dimera
B. O proteina tetramera
C. O proteina plasmatica
D. O proteina transportoare de oxigen
E. O proteina cu nucleu corinic
13. Caseina este:
A. o fosfoproteina
B. o nucleoproteina
C. o cromoproteina
D. o lipoproteina
E. o polipeptida cu grupari tirozil
14. pH-ul izolelectric al caseinei:
A. este in domeniu bazic
B. este in domeniu acid
C. este la valoarea neutra
D. variaza in functie de mediul biologic
E. variaza in functie de temperatura de lucru
15. Pentru delipidarea caseinei precipitate:
A. se spala precipitatul cu tampon fosfat
B. se spala precipitatul cu acid acetic
C. se spala precipitatul cu etanol
D. se centrifugheaza preparatul
E. se filtreaza precipitatul la vacuum

Page 26 of 99
16. Pentru izolarea caseinei din lapte s-a utilizat metoda:
A. de precipitare cu solventi organici
B. de precipitare la temperatura ridicata
C. de cromatografie de schimb ionic
D. de cromatografie de partitie
E. de precipitare la pH izoelectric
17. pH-ul izoelectric al unei proteine:
A. este valoarea pH-ului la care toate gruparile polare sunt ionizate
B. este valoarea pH-ului la care toate gruparile sunt protonate
C. este valoarea pH-ului la care toate gruparile sunt deprotonate
D. este valoarea pH-ului la care toate gruparile nu sunt ionizate
E. este valoarea pH-ului la care numarul sarcinilor electrice pozitive ale moleculei este egal cu
numarul sarcinilor electrice negative
18. Pentru aducerea probei de lapte la pH-ul izoelectric al caseinei, pentru precipitarea
sa se utilizeaza:
A. o solutie tampon fosfat pH=7
B. o solutie tampon acetat pH=4,6
C. etanol absolut
D. eter elilic
E. ser fiziologic tamponat
19. Construirea curbei de calibrare in metoda Biuret se face prin:
A. Determinarea absorbantei probelor avand concentratii proteice cunoscute;
B. Centrifugarea probelor standard;
C. Filtrarea probelor biologice;
D. Evaluarea cu ochiul liber a intensitatii culorii dezvoltate;
E. Nici o variant corecta.
20. Metodele Lowry si Biuret determina:
A. Continutul in proteine solubile
B. Continutul in aminoacizi
C. Continutul in azot
D. Continutul in ammoniac
E. Continutul in proteine insolubile
21. Dintre metodele Biuret si Lowry:
A. Metoda Biuret este mai sensibila
B. Metoda Lowry este mai sensibila
C. Ambele metode au sensibilitati comparabile
D. Metoda Biuret este mai laborioasa
E. Metoda Biuret se bazeaza pe reducerea fosfowolframatilor si fosfo molibdatilor
22. Metoda Lowry determina:
A. Proteine insolubile in concentratii cuprinse intre 25-500 g/mL
B. Proteine solubile in concentratii cuprise intre 1x 10
4
- 1x10
5
g/mL
C. Aminoacizi cu radical lateral aromatic
D. Compusi cu azot de orice tip
E. Nici un raspuns correct
23. Compusii polipeptidici formeaza complecsi cu ionul Cu
2+

A. Incolori
B. De la 15 unitati in sus
C. Prin electronii neparticipanti ai atomilor de oxigen implicati in legatura peptidica
D. In mediu bazic

Page 27 of 99
24. Construirea curbei de calibrare in metodele Biuret si Lowry se face:
A. Notand pe abscisa concentratia proteica iar pe ordonata absorbanta corespondenta
B. Prin titrarea probelor standard
C. Citirea turbiditatii probelor biologice
D. Evaluarea cu ochiul liber a intensitatii culorii dezvoltate
Complement Multiplu
25. Afirmatiile incorecte in legatura cu structura primara a proteinelor sunt:
A. Este asigurata numai prin legaturi de hidrogen
B. Este expresia mesajului genetic din molecula ADN
C. Este o insusire structurala a tuturor proteinelor
D. Este asigurata numai de legaturi covalente
E. Se distruge prin denaturare
26. Afirmatiile corecte referitoare la structura cuaternara a proteinelor sunt:
A. Este un nivel structural propriu moleculei de mioglobina
B. Este un nivel structural propriu moleculei de hemoglobina
C. Se realizeaza pe baza interactiunilor necovalente
D. Se realizeaza prin asocierea intre protomeri
E. Nu se distruge prin denaturare
27. Afirmatiile incorecte referitoare la structura pliata (foaie pliata) a proteinelor sunt:
A. Se intalneste exclusiv in hemoglobina
B. In acest model structural lantul polipeptidic este foarte compact pliat
C. Este stabilizata prin legaturi de hidrogen realizate intre grupari NH si CO situate pe lanturi
invecinate
D. Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai paralel
E. Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai antiparalel
28. Afirmatiile incorecte referitoare la structura helix a proteinelor sunt:
A. Este alcatuit din mai multe lanturi polipeptidice dispuse paralel
B. Este un mod foarte compact de pliere a lantului polipetidic
C. Aminoacizii care favorizeaza aceasta structura sunt: Ala, Leu, Phe, Tyr, Trp, Cys, Met, His,
Asn, Gln, Val
D. Aminoacizii care favorizeaza aceasta structura sunt: Ser, Ile, Thr, Glu, Asp, Lys, Arg, Gly
E. Dintre aminoacizii care favorizeaza aceasta structura face parte Pro
29. In legatura cu structura proteinelor sunt corecte afirmatiile:
A. In structura cuaternara protomerii sunt asociati prin legaturi slabe
B. Prezenta hidroxiprolinei impiedica formarea structurii secundare de tip helix
C. In structura tertiara un rest de lizina poate forma o legatura ionica cu un rest de acid aspartic
D. Structura secundara se mai numeste si structura covalenta
E. Fiecare proteina are propriile sale nivele structurale, diferite de ale celorlalte
30. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiile:
A. Ile-Ile
B. Glu-Lys
C. Ser-Thr
D. Asp-Gly
E. Asn-Glu
31. Structura tertiara a proteinelor:
A. Este o insusire structurala specifica moleculei de mioglobina
B. Se realizeaza prin legaturi de hidrogen, ionice, hidrofobe si prin punti tioeter
C. Se mai numeste si structura coordinativa
D. Se mai numeste si structura covalenta

Page 28 of 99
E. Este destabilizata de prezenta glicinei
32. Afirmatiile corecte referitoare la nucleul hem sunt:
A. Hemul din hemoglobina este un derivat substituit al porfirinei, complexat cu Fe
2+

B. Este prezent ca grupare prostetica la toate hemoproteinele
C. Numai hemoglobina are drept grupare prostetica hemul
D. In mioglobina hemul este intodeauna complexat cu Fe
3+

E. Are culoare galbena-portocalie in stare oxidata
33. In legatura cu hemoglobina sunt corecte afirmatiile:
A. In formele functionale, ionul Fe are starea de oxidare II+
B. Este o proteina monomera
C. Este o proteina polimera
D. Este un trasportor de oxigen
E. Este localizata mai ales in tesutul muscular
34. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte in legatura cu imunoglobulinele?
A. Situsul de legare al antigenului se afla la capetele N-terminale ale lanturilor H si L
B. Situsurile de legare ale antigenului se gasesc la capetele C-terminale ale lanturilor H si L
C. Numai lanturile H au situsuri de legare ale antigenelor
D. Imunoglobulinele G sunt structuri tetramere
E. Sunt proteine cu hem
35. Afirmatiile corecte in legatura cu fibrinogenul sunt:
A. Se gaseste in plasma sanguina
B. Este sintetizat de ficat
C. Este o proteina monomera
D. Are rol in procesul de coagulare al sangelui
E. Este o proteina hexamera
36. In legatura cu colagenul sunt corecte afirmatiile:
A. Secventa de aminoacizi din lantul polipeptidic este de tip Gly-X-Y
B. Contine cantitati insemnate de prolina si hidroxiprolina
C. Este o proteina plasmatica
D. Este o prteina din membrana eritrocitelor
E. Are o structura secundara tip helix
37. Care dintre afirmatiile de mai jos in legatura cu proteinele plasmatice sunt corecte?
A. Una din functiile albuminei serice este de a transporta diverse componente plasmatice
B. Fibrinogenul este o proteina tetramera
C. Imunoglobulinele G sunt proteine cu structura cuaternara
D. Segmentele N-terminale din lanturile A si B ale fibrinogenului cuprind fragmente
oligoglucidice legate N-glicozidic
E. Imunoglobulinele au in molecule radicali polivinil
38. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte?
A. Hemoglobina A are o structura tetramera de tip H 2 L2
B. Imunoglobulinele G au structuri tetramere 2 2
C. La pH fiziologic molecula de fibrinogen este incarcata negativ
D. Lanturile H ale imunoglobulinelor se asociaza intre ele prin punti disulfidice
E. Hidroxilarea resturilor de prolina din colagen se face posttraductional
39. Hemoglobina S se caracterizeaza prin:
A. Are atomul Fe in stare de oxidare III+
B. Are doar o singura grupare hem
C. Are intre 2 si 4 grupari ionizate pozitiv, expuse pe fata exterioara a moleculei in plus fata de
hemoglobina A
D. In forma neoxigenata este foatre solubila in apa
E. Apare la persoanele bolnave de anemie falciforma

Page 29 of 99
40. In legatura cu ferul din hemoglobina sunt adevarate afirmatiile:
A. In hemoglobina neoxigenata Fe2+ se afla in afara planului protoporfirinei IX
B. In hemoglobina oxigenata Fe2+ se afla in afara planului protoporfirinei IX
C. In hemoglobina neoxigenata Fe2+ este pentacoordinat
D. In hemoglobina neoxigenata Fe2+ este legat de histidina distala
E. Pentru ca molecula sa fie biologic functionala, ferul se poate afla fie in starea de oxidare II+, fie
in starea de oxidare III+
41. Intre moleculele de mioglobina si cele de hemoglobina exista urmatoarele
asemanari:
A. Ambele sunt molecule transportoare de oxigen
B. In starea functionala ambele au ferul in stare de oxidare III+
C. Gruparea hem este situata intr-o crevasa definita de structura tridimensionala a lanturilor
polipeptidice
D. Secventa lantului polipeptidic al mioglobinei si cele ale lanturilor polipeptidice ale hemiglobinei
prezinta un mare grad de asemanare
E. Hemoglobina este un tetramer de mioglobina
42. Spre deosebire de fibrinogen, molecula de fibrina:
A. Are o sarcina +5 in zona centrala
B. Are o incarcatura negativa pe toata suprafata
C. Este o proteina plasmatica, secretata de ficat
D. Nu se agrega cu alte molecule de acelasi fel datorita repulsiilor electrostatice
E. Formeaza agregate fibrilare
43. Diversitatea imunoglobulinelor:
A. Se realizeaza prin diferente marcante la nivelul structurilor tertiare si cuaternare
B. Se realizeaza intr-un cadru structural unic
C. Demonstreaza modul prin care, pe baza unei scheme structurale comune, se pot sintetiza
molecule specifice unei foarte mari diversitati de antigene
D. Confera acestora posibilitatea de a avea si o diveristate mare de activitati biologice
E. Conduce la reactia chimica de fixare a antigenelor specifice
44. Structurile rasucite (in ac de par):
A. Realizeaza alaturarea a doua catene polipeptidice antiparalele din acelasi lant polipeptidic
B. Sunt identice cu conformatiile (foaie pliata)
C. Sunt modele conformationale apartinand structurii secundare a proteinelor
D. Sunt modele conformationale apartinand structurii tertiare a proteinelor
E. Se intalnesc exclusiv in colagen
45. Structura in foaie pliata (conformatie ) este destabilizata de:
A. Alaturarea in lanturile invecinate a leucinei si fenilalaninei
B. Alaturarea in lanturile invecinate a tirozinei si izoleucinei
C. Alaturarea in lanturile invecinate a alaninei si serinei
D. Alaturarea in lanturile invecinate a asparaginei si serinei
E. Alaturarea in lanturile invecinate a argininei si lizinei
46. Modelul conformational helix:
A. Este identic cu modelul dublu helix
B. Face parte din nivelul tertiar al structurii proteinelor
C. Postuleaza rasucirea lantului polipeptidic intr-o spirala cu vortexul spre dreapta, avand orientati
spre exterior radicalii aminoacizilor componenti
D. Este stabilizat prin legaturi de hidrogen stabilite intre gruparile NH si CO ale aceluiasi lant
E. Este stabilizat prin legaturi de hidrogen stabilite intre gruparile NH si CO ale lanturilor
adiacente
47. Albumina serica transporta:
A. Dicumarol

Page 30 of 99
B. Hormoni steroizi
C. Bilirubina
D. Hemoglobina
E. Insulina
48. In cadrul mecanismului de formare a coagulului moale:
A. Prin actiunea factorului XIII activat al coagularii sunt legate incrucisat prin legaturi de tip amidic
resturi lizil cu resturi glutamil din molecule invecinate, rezultand polimeri insolubli si rezistenti
B. Moleculele de fibrina, avand capetele incarcate negativ iar centrul moleculei incarcat pozitiv se
asociaza in retele multimoleculare
C. Transformarea protrombinei trombina (enzima proteolitica activa) induce "decuparea
fibrinogenului fibrina avand structura moleculara ()2, care descopera o zona incarcata 5+
in partea centrala a moleculei proteice
D. Segmentele N-terminale din lanturile A si B ale fibrinogenului includ numerosi radicali
aspartil si glutamil precum si tirozil sulfatati, care imprima o sarcina neta negativa moleculei,
determinand respingerea dintre molecule
E. Ia parte numai fibrinogenul, nu si fibrina
49. Referitor la lanturile L din componenta moleculelor imunoglobulinei G nu sunt
corecte urmatoarele afirmatii:
A. Sunt structurate in doua domenii similare
B. Sunt structurate in patru domenii similare
C. Sunt asociate intre ele prin trei punti disulfidice (legaturi tioeter)
D. Cuprind aproximativ 220 resturi de aminoacizi
E. Miezul fiecrui domeniu din cadrul lanturilor L este format din structuri suprapuse

Page 31 of 99
Capitolul 6. Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic
enzimatic- factori care influeneaz viteza de reacie: pH-ul,
temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei.
Constanta Michaelis-Menten: deducie i semnificaie
Complement Simplu
1. Care din urmatoarele caracteristici deosebeste enzimele de catalizatorii anorganici?
A. Intervin doar in reactiile posibile din punct de vedere termodinamic
B. Au capacitatea de autoreglare
C. Nu modifica echilibrele chimice la care conduc reactiile reversibile
D. Scad energia de activare a procesului
E. Maresc viteza de reactie
2. Se masoara viteza unei reactii enzimatice la concentratii ale substratului mult mai
mici decat KM. Dependenta vitezei de reactie de concentratia de substrat este:
A. Proportionala cu concentratia substratului
B. Indepensenta de concentratia substratului
C. Egala cu viteza maxima
D. Independenta de concentratia enzimei
E. Nu se constata astfel de dependenta
3. Afirmatia incorecta in legatura cu KM este:
A. Se exprima in unitatile de concentratie ale substratului
B. Valoarea mare a KM semnifica o afinitate mica pentru substrat
C. Este o masura a stabilitatii complexului ES
D. Are valori cuprinse intre 10
-1
si 10
-7

E. Valoarea mica a KM indica legaturi slabe intre enzima si substratul sau
4. Enzimele se aseamana cu catalizatorii anorganici prin:
A. Scaderea energiei de activare a reactantilor
B. Natura proteica
C. Eficienta lor catalitica
D. Capacitatea de autoreglare
5. Daca o enzima poate actiona asupra mai multor tipuri de molecule de substrat,
substratul preferat este cel pentru care in conditii similare se determina:
A. KM cel mai mare
B. KM cel mai mic
C. Valoarea cea mai mica a vitezei maxime
D. Timpul cel mai mare de reactie
E. Independenta concentratiei de enzima fata de viteza de reactie
6. KM este:
A. Egala cu vmax/2
B. Mai scazuta in cazul procesului necatalizat
C. Mai crescuta in cazul enzimelor anorganice
D. Egala cu concentratia de substrat pentru care viteza reactiei este jumatate din viteza maxima
E. Independenta de enzima
7. Centrul catalitic activ al unei enzime:
A. Este regiunea care fixeaza substratul si contine gruparile catalitice

Page 32 of 99
B. Este regiunea care ocupa cea mai mare parte din volumul total al enzimei
C. Fixeaza substratele prin legaturi covalente
D. Are structura identica in toate moleculele cu activitate enzimatica
E. Nu este intalnit in toate moleculele enzimatice
8. Pentru activitatea enzimatica proteinele prezinta urmatoarele avantaje fata de acizii
nucleici:
A. Poseda un numar mai mic de grupari functionale care pot participa la actul catalitic
B. Structurile secundare si tertiare ale proteinelor asigura mai multe posibilitati de construire a
centrilor catalitici activi
C. Au un pronuntat caracter hidrofil
D. Au molecule mult mai mici
E. Au structuri mai omogene
9. Coenzimele reprezinta:
A. Heteroproteinele cu activitate catalitica
B. Ioni metalici coordinati de enzime
C. Partea proteica a unei enzime
D. Componentele neproteice de natura organica legate foarte slab de apoenzima
E. Cofactorii enzimatici
10. Cofactorii enzimatici desemneaza:
A. Totalitatea compusilor neproteici din structura enzimelor
B. Totalitatea compusilor proteici din structura enzimelor
C. Gruparile active din centrii catalitici ai enzimelor
D. Gruparile partial active din centrii catalitici ai enzimelor
E. Coenzimele care transfera hidrogen
11. Specificitatea de reactie a unei enzime desemneaza:
A. Faptul ca o enzima micsoreaza energia de activare a procesului
B. Faptul ca enzima mareste viteza de reactie cu cateva grade
C. Faptul ca fiecare enzima catalizeaza un tip particular de reactie
D. Aria restransa de actiune a enzimelor
E. Faptul ca o enzima poate actiona numai la un anumit pH
12. Pentru determinarea cineticii unei reactii enzimatice in functie de concentratia de
enzima s-a folosit ca model de studiu:
A. fosfataza alcalina
B. peroxidaza
C. ureaza
D. superoxid dismutaza
E. catalaza
13. Reactia enzimatica pe care ureaza o catalizeaza este:
A. descompunerea amoniacului in uree
B. descompunerea ureei in amoniac
C. sinteza ureei din amoniac
D. sinteza amoniacului din dioxid de carbon si apa
14. Pentru determinarea cantitatii de uree descompuse de ureaza se foloseste:
A. titrarea redox
B. titrarea acido-bazica in mediu lipofil
C. titrarea acido-bazica in mediu apos
D. titrarea cu precipitare
E. metoda spectrofotometrica
15. Stoparea reactiei enzimatice a ureazei se face cu:
A. acid clorhidric concentrat

Page 33 of 99
B. hidroxid de sodiu concentrat
C. solutia unei sari a unui metal greu (Hg)
D. solutie tampon fosfat pH=7
E. uree
16. Pentru evidentierea punctului de viraj, in cadrul studiului comportamentului cinetic al
ureazei s-a utilizat:
A. un indicator de pH (rosu metil)
B. un indicator de complexare (murexid)
C. hartia de pH
D. amidon
17. Pentru determinare variatiei vitezei de reactie in functie de cantitatea de ureaza din
mediu s-a masurat:
A. cantitatea de uree formata prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil
B. cantitatea de dioxid de carbon format prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil
C. cantitatea de amoniac rezultat prin descompunerea ureei prin titrare cu acid clorhidric in
prezenta de rosu metil
D. variatia pH-ului mediului de reactie
E. nici un raspuns corect
18. Pentru determinarea constantei Michaelis -Menten a ureazei:
A. se determina variatia vitezei de descompunere a amoniacului in functie de concentratia de
uree din mediul de reactie
B. se determina variatia vitezei de descompunere a amoniacului in functie de concentratia de
enzima din mediul de reactie
C. se determina variatia vitezei de descompunere a ureei in functie de concentratia de enzima din
mediul de reactie
D. se determina variatia vitezei de descompunere a ureei in functie de concentratia de ureaza din
mediul de reactie
E. se determina variatia vitezei de formare a amoniacului in functie de concentratia de uree din
mediul de reactie
19. Determinarea constantei Michaelis-Menten a ureazei se realizeaza:
A. printr-o metoda cromatografica
B. printr-o metoda colorimetrica
C. printr-o metoda spectrofotometrica
D. printr-o metoda gravimetrica
E. printr-o metoda volumetrica
20. Incubarea mediului de reactie pentru desfasurarea reactiei de descompunere a ureii
de catre ureaza se face:
A. la 50 C
B. la 80 C
C. la 0 C
D. la temperatura camerei
E. pe baie de apa la fierbere
21. Pentru determinarea constantei Michaelis-Menten a ureazei:
A. se mentine constanta concentratia enzimei si se modifica concentratia substratului (amoniacul)
B. se mentine constanta concentratia substratului (amoniacul) si se modifica concentratia enzimei
C. se modifica atat concentratia substratului (amoniacul) cat si cea a enzimei
D. se modifica timpul de incubare
22. Determinarea experimentala a constantei Michaelis-Menten a ureazei se face prin:
A. linearizarea ecuatiei Michaelis-Menten

Page 34 of 99
B. exprimarea grafica a vitezei de reactie in functie de concentratia de amoniac
C. exprimarea grafica a vitezei de reactie in functie de concentratia de enzima
D. exprimarea grafica a concentratiei de amoniac functie de viteza de reactie
E. exprimarea grafica a concentratiei de enzima functie de viteza de reactie
23. Determinarea constantei Michaelis-Menten a ureazei se face:
A. reprezentand grafic viteza reactiei catalizate enzimatic in functie de concentratia de enzima
B. reprezentand grafic viteza reactiei catalizate enzimatic in functie de concentratia de substrat
C. reprezentand grafic viteza unei reactii enzimatice in mediul biologic n functie de concentraia
de substrat
D. prin titrarea ureei cu acid clorhidric
E. prin masurarea pH-ului mediului de reactie
24. Pentru determinarea activitatii catalazice a unui extract biologic prin metoda Sinha:
A. extractul este lsat s acioneze asupra H
2
O
2
o perioad fix de timp, dup care reacia este
stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial
B. extractul este lsat s acioneze asupra K
2
Cr
2
O
7
o perioad fix de timp, dup care reacia
este stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial
C. este lsat s acioneze asupra H
2
O
2
un timp nedeterminat, dup care reacia este stopat cu
un amestec de bicromat-acid acetic glacial
D. este lsat s acioneze asupra K
2
Cr
2
O
7
un timp nedeterminat, dup care reacia este stopat
cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial
25. In cadrul metodei Sinha pentru determinarea activitatii catalazei:
A. bicromatul de potasiu n mediu bazic este redus de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,
colorimetrabil la 570 nm
B. bicromatul de potasiu n mediu acid este oxidat de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,
C. bicromatul de potasiu n mediu bazic este oxidat de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,
D. bicromatul de potasiu n mediu acid este redus de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,
E. acidul cromic n mediu acid este redus de peroxidul de hidrogen la bicromat de potasiu,
26. Metoda Sinha de determinare a activitatii catalazei este o metoda:
A. spectrofotometrica
B. conductometrica
C. volumetrica
D. electroforetica
E. titrimetrica
27. Produse biologice cu activitate catalazica sunt:
A. caseina din lapte
B. extractul lipidic de morcovi
C. uleiurile vegetale
D. tuberculii de cartofi
E. extractul de ficat dupa tratarea cu dodecil sulfat de sodiu
28. Pentru determinarea cantitatii de peroxid de hidrogen descompusa in unitatea de
timp de catre catalaza, in metoda Sinha se utilizeaza:
A. o curba de calibrare realizata prin exprimarea transmitantei la 570 nm in functie de
concentratia de peroxid de hidrogen din mediu
B. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratia
de enzima din mediu
C. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratia
de peroxid de hidrogen descompus de catalaza

Page 35 of 99
D. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratia
de peroxid de hidrogen din mediu
E. un standard de enzima purificata
29. Stoparea reactiei enzimatice in cadrul metodei Sinha de determinare a activitatii
catalazei se face prin:
A. adaugarea in mediul de reactie a unui amestec de acetat cromic-acid acetic glacial
B. adaugarea in mediul de reactie a unui amestec de bicromat-acid acetic glacial
C. incalzirea probelor la 80 C
D. centrifugarea probelor
E. adaugarea unor solutii de saruri ale metalelor grele (Hg)
30. In metoda Brad, pentru determinarea activitatii peroxidazei:
A. acidul ascorbic este oxidat de apa oxigenata sub actiunea peroxidazei din preparatul enzimatic
B. acidul ascorbic este redus de apa oxigenata sub actiunea peroxidazei din preparatul enzimatic
C. bicromatul de potasiu n mediu bazic este redus de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,
D. peroxidul de hidrogen ramas nereactionat este determinat titrimetric
E. acidul ascorbic este redus de benzidina cu formarea unui compus colorat
A. benzidina are rolul de indicator redox
B. benzidina are rolul de donor de hidrogen
C. benzidina are rolul de acceptor de hidrogen
D. benzidina are rolul de sistem tampon
E. nu se foloseste benzidina
A. Se determina timpul necesar pentru oxidarea celor 11,2 moli de acid ascorbic din fiecare
proba
B. Se determina timpul necesar pentru oxidarea celor 11,2 moli de benzidina din fiecare proba
C. Se determina timpul necesar pentru reducerea celor 11,2 moli de acid ascorbic din fiecare
proba
D. Se determina timpul necesar pentru reducerea celor 11,2 moli de benzidina din fiecare proba
A. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli acid ascorbic redus/mL preparat
enzimatic/ min. la temperatura camerei
B. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli benzidina oxidata/mL preparat
C. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli benzidina redusa/mL preparat
D. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli acid ascorbic oxidat/mL preparat
34. Pentru determinarea activitatii peroxidazice prin metoda Brad:
A. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract alcoolic de hrean
B. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract apos de hrean
C. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract apos de tubercul de cartof
D. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract cloroformic de hrean
E. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract hidrocloric de morcovi
35. pH-ul optim de cataliza pentru peroxidaza din hrean in metoda Brad a fost mentinut
cu ajutorul:
A. Tamponului fosfat pH=7
B. Tamponului cacodilat pH=12

Page 36 of 99
C. Tamponului fosfat pH=7,8
D. Tamponului carbonat pH=9
E. Tamponului acetat pH=4,7
Complement Multiplu
36. Fata de catalizatorii chimic obisnuiti, enzimele:
A. In general,realizeaza procesul catalitic la temperaturi mai inalte
B. In general, realizeaza procesul catalitic in conditii mult mai blande
C. Au posibilitatea de a cupla reactii exergonice cu reactii endergonice
D. Au capacitatea de autoreglare a activitatii catalitice
E. Sunt hidrosolubile
37. Enzimele cu structura de acid nucleic:
A. Sunt cele mai evoluate molecule catalitice
B. Sunt mai eficiente decat cele cu structura proteica
C. Sunt considerate fosile biochimice
D. Au fost inlocuite in decursul evolutiei de enzimele cu structura proteica
E. Sunt mai stabile decat cele cu structura proteica
38. Coenzime care transfera hidrogen sunt:
A. Biotina
B. Piridoxalfosfatul
C. Acidul lipoic
D. Coenzima Q
E. Coenzima A
39. Coenzime care transfera grupari diferite de hidrogen sunt:
A. NAD
+

B. NADP
+

C. Acidul folic
D. FAD
E. Tiaminpirofosfatul
40. Specificitatea de substrat a unei enzime:
A. Consta in dimensiunea ariei de actiune a enzimei asupra moleculelor de substrat
B. Poate fi absoluta daca enzima catalizeaza un anumit tip de reactie la un singur substrat
C. Este o caracteristica specifica tuturor catalizatorilor
D. Poate fi stereospecificitate daca enzima catalizeaza acelasi tip de reactie la un numar relativ
redus de substrate
E. Poate fi larga daca enzima catalizeaza acelasi tip de reactie la un numar foarte mare de
substrate
41. Ureaza:
A. Are o specificitate absoluta de substrat
B. Catalizeaza reactia de sinteza a ureei
C. Este sterospecifica
D. Catalizeaza reactia de hidroliza a ureei
E. Are o specificitate larga de substrat
42. Alcool dehidrogenaza:
A. Utilizeaza FAD ca si coenzima
B. Realizeaza dehidrogenarea alcoolilor monohidroxilici superiori
C. Are o specificitate absoluta
D. Are o specificitate de grup
E. Utilizeaza NAD
+
ca si coenzima
43. Dintre enzimele care prezinta stereospecificitate fac parte:
A. Ureaza
B. Lactat dehidrogenaza

Page 37 of 99
C. Pepsina
D. Alcool dehidrogenaza
E. Anhidraza carbonica
44. Actiunea unui catalizator enzimatic:
A. Se traduce prin cresterea energiei de activare a reactiei asupra careia intervine
B. Asigura o viteza mai mare de reactie fata de viteza reactiei necatalizate
C. Consta in reducerea energiei de activare a reactiei asupra careia intervine
D. Are loc numai pentru procesele exoterme
E. Are loc pentru procesele care nu se pot desfasura in absenta catalizatorului
45. Trasaturi comune ale centrelor catalitice enzimatice sunt:
A. Ocupa o portiune relativ mica din volumul total al unei enzime
B. Fixeaza substratele prin legaturi puternice
C. Sunt structuri tridimensionale formate din grupari care fac parte din zone diferite ale lantului
polipeptidic
D. Sunt situate in crevase de pe suprafata moleculei
E. Sunt structuri rigide de pe suprafata moleculei
46. Ipoteza lacat-cheie privind interactiunea enzima-substrat postuleaza:
A. Centrul catalitic activ este indus prin interactiunea substratului cu enzima
B. Centrul catalitic activ are o forma complementara cu a moleculei-substrat, la fel ca un lacat si
cheia sa
C. Centrul catalitic activ este o structura rigida
D. Enzima isi modifica forma moleculei dupa fixarea substratului
47. Viteza unei reactii enzimatice se poate exprima:
A. Prin cantitatea de substrat transformata in produs de reactie in unitatea de timp
B. Prin numarul de molecule de substrat transformate de catre o molecula de enzima intr-o
secunda
C. Prin cantitatea de substrat care asigura conversia in conditii standard de pH, temepratura si in
prezenta cofactorilor enzimatici
D. Prin cantitatea de enzima care asigura transformarea unui mol de substrat pe secunda
E. Princantitateadeenzimatransformatainprodusdereactie
48. In cazul enzimelor care respecta cinetica Michaelis-Menten:
A. Viteza de reactie variaza in functie e concentratia de substrat dupa o curba sigmoida
B. Viteza de reactie variaza in functie de concentratia de enzima dupa o curba hiperbolica
C. Etapa necesara in procesul catalitic este formarea complexului ES
D. Pentru concentratii mici de substrat viteza de reactie variaza linear cu concentratia de substrat
E. La concentratii mari de substrat viteza de reactie devine aproape independenta de
concentratia de enzima
49. In cazul enzimei A, avand KM= 10
-1
si al enzimei B, avand KM= 10
-7
, putem spune
ca:
A. Enzima A se leaga mai puternic de substratul sau
B. Enzima B se leaga mai puternic de substratul sau
C. Complexul A-substrat este mai stabil
D. Compexul B-substrat este mai stabil
E. Ambele enzime se leaga puternic de substrat
50. KM :
A. Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este maxima
B. Are valoarea egala cu viteza maxima a procesului catalizat
C. Are valoarea egala cu concentratia de enzima pentru care viteza de reactie este jumatate din
viteza maxima
D. Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este jumatate din

Page 38 of 99
viteza maxima
E. Este o caracterisica a reactiilor enzimatice a caror viteza de reactie variaza hiperbolic in functie
de concentratia de substrat
51. Din definitia KM rezulta ca:
A. Aceasta are dimensiuni de concentratie
B. Poate fi exprimata in milimoli/secunda
C. Poate fi exprimata in mg/min
D. Este o marime adimensionala
E. Este egala cu concentratia de substrat pentru care jumatate din centrii activi ai enzimei sunt
ocupati
52. Prin linearizarea ecuatiei Michaelis-Menten obtinem ecuatia Lineweaver-Burk, care:
A. Este ecuatia unei parabole
B. Este ecuatia unei hiperbole
C. Este ecuatia unei drepte ce trece prin origine
D. Este ecuatia unei drepte ce intersecteaza ordonata deasupra originii
E. Este ecuatia unei drepte a carei intersectie cu abscisa are valoarea -1/KM
53. In general, activitatea enzimatica:
A. Creste direct proportional cu temperatura
B. Scade direct proportional cu temperatura
C. Scade brusc cand se depaseste temperatura optima
D. Este dependenta de pH
E. Este independenta de pH
54. Succesiunea proceselor care au loc in actul catalitic, conform modelului Michaelis-
Menten:
A. Presupun formarea complexului activat enzima-substrat
B. Presupun transformarea complexului activat in produs de reactie
C. Postuleaza o mare stabilitate a complexului enzima-substrat
D. Postuleaza o mare afinitate a enzimei pentru substratul sau
E. Considera ca enzima isi poate regla afinitatea fata de substrat
55. Conform termodinamicii reactiilor catalizate enzimatic:
A. Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactie
este mult mai mica decat transformarea directa a substratului in produs de reactie
B. Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactie
este mult mai mare decat transformarea directa a substratului in produs de reactie
C. Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactie
este egala cu a procesului de transformarea directa a substratului in produs de reactie
D. Catalizatorul scade enegia de activare a reactiei
E. Orice reactie care poate fi catalizata poate decurge si in absenta catalizatorului
56. Structurile proteice confera enzimelor numeroase avantaje, dintre care:
A. o mare varietate de grupri funcionale care particip la legarea substratului i la desfurarea
catalizei, provenite de la bazele purinice
B. posibiliti multiple de constituire a centrilor activi prin structurile secundare si tertiare ale
moleculelor proteice
C. posibilitatea modularii activitatii catalitice
D. posibilitatea autoreplicarii
E. o structura ordonata si repetitiva la nivelul intregii molecule
57. Despre izoenzime sunt incorecte afirmatiile:
A. Toate izoenzimele unei enzime catalizeaz aceiai reacie
B. Izoenzimele unei enzime contin lanuri polipeptidice de baz, asociate in acelasi raport
C. Moleculele enzimatice care au mai multe izoenzime nu poseda structura cuaternara
D. Izoenzimele reprezinta o modalitate de adaptare a capacitatii catalitice a unei molecule la

Page 39 of 99
necesitatile tesutului in care se gaseste
E. Reprezinta o asociere a tuturor enzimelor unei cai metabolice
58. Referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei, sunt corecte afirmatiile:
A. Izoenzimele LDH cu capacitate ridicat de transformare a piruvatului n lactat sunt M4 (LDH5)
i M3H (LDH4), necesare n esuturi cu catabolism preponderent anaerob al glucozei (muchi)
B. Izoenzimele LDH cu capacitate ridicat de transformare a piruvatului n lactat sunt M4 (LDH1)
i M3H (LDH2), necesare n esuturi cu catabolism preponderent aerob al glucozei
C. Tesuturile cu metabolism aerob al glucozei prefera izoenzimele LDH1 i LDH2 care au o
capacitate foarte redus de transformare a piruvatului n lactat
D. Lactat dehidrogenaza nu prezinta izoenzime
E. Lactat dehidrogenaza prezinta cinci izoenzime

Page 40 of 99
Capitolul 7. Inhibiia activitii enzimatice si aplicatii in terapie.
Clasificarea enzimelor i denumirea lor. Reglarea activitaii enzimatice:
enzime allosterice, izoenzime, complexe enzimatice, reglarea covalenta a
activitatii enzimatice
Complement Simplu
1. Referitor la reglarea activitatii enzimatice prin fosforilare este corecta afirmatia:
A. un mod de reglare particular pentru enzimele denumite protein-kinaze
B. Reprezinta un mod de reglare particular pentru enzimele denumite protein-fosfataze
C. Constituie un mod de control al activitatii enzimelor si proteinelor
D. Are loc foarte lent (ore)
E. Prin introducerea in molecula a gruparii fosfat se induce clivarea sa
2. Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o
modificare covalenta?
A. Conversia unui zimogen intr-o enzima activa
B. Inhibitia competitiva
C. Inhibitia necompetitiva
D. Modularea allosterica
E. Denaturarea proteinelor
3. Efectul sulfanilamidei asupra proceselor de crestere si dezvoltare a celulelor
bacteriene se concretizeaza prin:
A. Inhibitie enzimatica ireversibila
B. Cresterea KM
C. Inhibitie enzimatica necompetitiva
D. Modulare allosterica
E. Modulare prin fosforilare
4. Un inhibitor allosteric:
A. Se fixeaza pe centrul catalitic activ al enzimei, inhiband-o
B. Se fixeaza preferential pe forma relaxata (R) a enzimei
C. Se fixeaza numai pe o subunitate a enzimei
D. Se fixeaza preferential pe forma tensionata (T) a enzimei
E. Competitioneaza cu substratul enzimei
5. Un inhibitor cu actiune ireversibila:
A. Se fixeaza pe enzima prin legaturi puternice
B. Nu competitioneaza cu substratul enzimei
C. Poate fi contracarat prin marirea concentratiei substratului
D. Realizeaza un complex enzima-substrat usor disociabil
E. Se mai numeste inhibitor necompetitiv
6. Un inhibitor competitiv:
A. Nu modifica valoarea KM a enzimei
B. Nu formeaza complex enzima-substrat cu molecula enzimei
C. Este penicilina pentru enzima bacteriana glicopeptid transpeptidaza
D. Se fixeaza pe molecula enzimei in alt loc decat situsul ei catalitic activ
E. Are structura tridimensionala similara cu a substratului enzimei pe care o inhiba
7. Inhibitorul enzimatic necompetitiv:
A. Modifica valoarea KM a enzimei

Page 41 of 99
B. Nu modifica viteza de desfasurare a procesului catalitic
C. Poate fi anihilat prin marirea concentratiei de substrat
D. Se poate fixa pe molecula enzimei simultan cu molecula de substrat
E. Se mai numeste modulator covalent enzimatic
8. Pentru enzima succinat dehidrogenaza, malonatul este:
A. Un inhibitor covalent
B. Un inhibitor allosteric
C. Un inhibitor necompetitiv
D. Un inhibitor competitiv
E. Un substrat
9. Pentru enzima acetilcolinesteraza, diizopropil fosfofluorid (un neuroparalitic) este:
A. Un inhibitor allosteric
B. Un activator allosteric
C. Un inhibitor ireversibil
D. Un inhibitor competitiv
E. Un inhibitor necompetitiv
10. Inhibitia competitiva poate fi depasita prin:
A. Distrugerea termica a inhibitorului
B. Marirea concentratiei de substrat
C. Micsorarea concentratiei de substrat
D. Filtrarea enzimei
E. Nu poate fi depasita
Complement Multiplu
11. Un inhibitor enzimatic competitiv:
A. Are o structura mult diferita de cea a substratului
B. Se leaga la centrul activ al enzimei prin legaturi slabe
C. Nu poate fi deplasat prin exces de substrat
D. Modifica panta dreptei in reprezentarea Lineweaver-Burk
E. Se fixeaza pe un situs diferit de cel activ al enzimei
12. Penicilina impiedica biosinteza peretelui celular:
A. Prin fixarea covalenta pe centrul catalitic activ al glicopeptidil transferazei bacteriene
B. Printr-un mecanism de inhibitie competitiva
C. Printr-un mecanism de inhibitie necompetitiva
D. Printr-un mecanism de inhibitie ireversibila
E. Numai in cazul bacteriilor Gram negative
13. Complexele multienzimatice:
A. Sunt formate din enzime care catalizeaza reactii individuale ale aceleiasi cai metabolice
asociate in agregate multimoleculare
B. Sunt forme moleculare diferite care catalizeaza aceiasi reactie
C. Contin mai multe enzime asociate prin legaturi slabe
D. Prezinta avantajul ca asigura in ansamblu o viteza mult mai mare de transformare a
substratului
E. Prezinta avantajul ca asigura o viteza de conversie diferentiata a substratului, in functie de
necesitatile tesutului specific
14. Afirmatiile incorecte referitoare la efectorii enzimelor allosterice sunt:
A. Inhibitorii allosterici cresc hiperbolic viteza de reactie
B. Activatorii allosterici se leaga preferential de forma R (relaxata) a enzimei
C. Inhibitorii allosterici se leaga preferential de forma T (tensionata) a enzimei
D. Activatorii allosterici se leaga preferential de forma T (tensionata) a enzimei
E. Inhibitorii allosterici se leaga preferential de forma R (relaxata) a enzimei
15. Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o

Page 42 of 99
modificare covalenta?
A. Conversia unui zimogen intr-o enzima activa
B. Fosforilarea la un rest de serina sau treonina a moleculei enzimatice
C. Inhibitia necompetitiva
D. Inhibitia competitiva
E. Modularea allosterica
16. In legatura cu inhibitorii competitivi sunt corecte afirmatiile:
A. Se leaga de enzime la nivelul centrului catalitic activ
B. In reprezentarea 1/v functie de 1/[S] modifica intersectia cu abscisa
C. In reprezentarea 1/v functie de 1/[S] se constata o crestere a pantei dreptei comparativ cu
situatia fara inhibitori
D. Legatura inhibitorului cu enzima este de tip covalent
E. Au structuri tridimensionale asemanatoare cu ale substratului enzimei
17. Care din afirmatiile referitoare la izoenzimele LDH sunt corecte?
A. H4 se afla preponderent in muschiul cardiac
B. Se asocieaza in hexameri
C. Muschiul cardiac contine enzimele LDH1 si LDH2
D. Lanturile H si M sunt sintetizate de gene diferite
E. Realizeaza numai conversia piruvatului in lactat
18. Referitor la activarea-inactivarea enzimelor prin fosforilare-defosforilare sunt corecte
afirmatiile:
A. Resturile de aminoacizi care sunt esterificate cu acid fosforic sunt alanina, glicina sau serina
B. Reactiile catalizate de protein kinaze sunt reactii defosforilare
C. Donorul gruparilor fosfat este AMP
D. Hidroliza gruparii fosfat este catalizata de protein fosfataze
E. Fosforilarea enzimelor produce deseori efecte de amplificare a semnalului
19. Izoenzima LDH2:
A. Are structura tetramerului M3H
B. Are structura H3M
C. Este activa preponderent in ficat
D. Este activa preponderent in muschii scheletici
E. Este activa preponderent in miocard
20. Referitor la LDH1 sunt corecte afirmatiile:
A. Este un tetramer alcatuit din lanturi M si H
B. Este un dimer alcatuit din lanturi M si H
C. Se intalneste predominant in muschiul cardiac
D. Se intalneste predominant in ficat
E. Catalizeaza numai transformarea acidului L lactic
21. Complexele multienzimatice:
A. Cuprind mai multe enzime asociate prin legaturi slabe
B. Realizeaza o transformare secventiala a moleculei de substrat, pana la obtinerea produsului
final
C. Cuprind mai multe izoenzime catalizand aceiasi reactie
D. Asigura in ansamblu o viteza mai mare de transformare a substratului
E. Sunt specifice fiecarui tip de tesuturi si codificate de gene diferite
22. Izoenzimele:
A. Sunt asociatii de enzime catalizand secvente de reactii
B. Sunt proteine cu structura cuaternara
C. Catalizeaza aceiasi reactie cu viteze diferite
D. Se intalnesc exclusiv in ficat
E. Au avantajul ca moleculele de substrat sunt mai exact potrivite pe situsul catalitic activ

Page 43 of 99
23. Spre deosebire de inhibitia necompetitiva, in inhibitia competitiva:
A. Inhibitorul se asemana din punct de vedere conformational cu substratul enzimei inhibate
B. Inhibitorul se fixeaza pe alt loc decat situsul catalitic activ
C. Inhibitorul modifica afinitatea enzimei pentru substratul ei
D. Inhibitorul modifica viteza maxima de reactie
E. Inhibitorul se fixeaza prin legaturi covalente de enzima
24. Spre deosebire de inhibitia competitiva, in inhibitia necompetitiva:
A. Inhibitorul reactioneaza chimic cu enzima
B. Inhibitorul scade viteza maxima a reactiei
C. Inhibitorul se fixeaza pe alt loc decat situsul catalitic
D. Inhibitorul modifica KM
E. Inhibitorul poate actiona numai asupra enzimelor allosterice
25. Penicilina:
A. Este un inhibitor necompetitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
B. Este similara din punct de vedere al conformatiei tridimensionale cu substratul natural al
glicozil transpeptidazei
C. Este un inhibitor competitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
D. Este un inhibitor ireversibil pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
E. Este substratul glicozil transpeptidazei bacteriene
26. Enzimele allosterice:
A. Au intotdeauna structura cuaternara
B. Au o cinetica de cataliza de tip Michaelis-Menten
C. Prezinta o variatie a vitezei de reactie in functie de concentratia de substrat dupa o curba de
tip sigmoidal
D. Sunt acele enzime care au inhibitori competitivi
E. Sunt enzime care pot fi activate prin fosforilare
27. Spre deosebire de modelul secvential de reglare al enzimelor allosterice, modelul
concertat:
A. Postuleaza existenta a doua configuratii spatiale ale subunitatilor enzimatice
B. Postuleaza ca legarea substratului la una din subunitatile enzimei creste probabilitatea ca si
celelalte subunitati ale enzimei sa treaca in starea R
C. Nu presupune ca, dupa fixarea unei molecule de substrat pe una din subunitati, afinitatea
pentru substrat a celorlalte subunitati sa ramana neschimbata
D. Postuleaza ca subunitatile catalitice pot adopta o configuratie T, cu slaba afinitate pentru
substrat
E. Postuleaza ca subunitatile catalitice pot adopta o configuratie R, cu afinitate mare pentru
substrat
28. Activatorii allosterici se fixeaza:
A. Pe alt loc decat centrii catalitici activi
B. Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare relaxata (R)
C. Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare tensionata (T)
D. Pe o singura subunitate enzimatica
E. Prin legaturi covalente pe subunitatile enzimatice aflate fie in starea R, fie in starea T
29. Inhibitorii allosterici se fixeaza:
A. Pe centrii catalitici activi ai enzimelor
B. Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare relaxata (R)
C. Preferential pe subunitatile enzimatice aflate in stare tensionata (T)
D. Pe subunitatile enzimatice, deplasand curba sigmoidala spre dreapta
E. Pe subunitatile enzimatice, deplasand curba sigmoidala spre stanga
30. Proteine care pot deveni enzime active prin clivaj molecular sunt:
A. Fibrinogenul

Page 44 of 99
B. Pepsinogenul
C. Tripsina
D. Elastaza
E. Procarboxipeptidaza
31. Activarea enzimelor prin clivaj molecular presupune:
A. Desprinderea din structura a unor lanturi polipeptidice sau a unui aminoacid
B. O transformare ireversibila a moleculei
C. O transformare reversibila a moleculei
D. Esterificarea unui radical seril de pe lantul polipeptidic al enzimei
E. Fixarea covalenta a unui activator enzimatic
32. Reglarea prin fosforilare a activitatii enzimatice are ca avantaje:
A. Posibilitatea modularii vitezei de reactie prin modificarea timpului de fosforilaredefosforilare
B. Posibilitatea amplificarii unor semnale
C. Posibilitatea transformarii ireversibile a moleculei
D. Posibilitatea de a proteja proteinele organismului de actiunea proteazelor digestive
E. Posibilitatea fixarii gruparii fosfat pe un radical seril, treonil sau tirozil
33. Fosforilarea proteinelor:
A. Constituie un mod de reglarea a activitatii lor enzimatice
B. Este realizata de enzime numite protein kinaze
C. Este realizata de enzime numite protein fosfataze
D. Este un mecanism ireversibil de modulare enzimatica
E. Introduce in molecula proteinei doua sarcini negative
34. Sunt modalitati de reglare a activitatii enzimatice:
A. Clivajul molecular
B. Inhibitia ireversibila
C. Fosforilarea enzimelor
D. Existenta unor izoenzime specifice anumitor tesuturi
E. Modularea allosterica
35. Enzimele au fost clasificate conform comisiei de enzimologie:
A. In clase, subclase si sub-subclase
B. Dupa tipul de reactie catalizata
C. In sase clase
D. In sapte clase
E. Dupa substratul pe care il transforma
36. Legarea unei molecule O2 pe una din subunitile hemoglobinei :
A. Inhiba legarea altor molecule de O2 de catre hemoglobina
B. Amplific afinitatea pentru O2 i faciliteaz legarea altor molecule O2 (aciune cooperativ)
C. Poate fi comparata cu fixarea unui activator pe molecula unei enzime allosterice
D. Induce dependenta de pH a afinitatii hemoglobinei pentru O2
E. Nu modifica in nici un fel capacitatea de fixare a O2
37. Transformarea zimogenului in enzima activa:
A. Se realizeaza prin desprinderea unor lanuri polipeptidice sau a unui aminoacid din lan
B. Se realizeaza prin fosforilarea unor radicali tirozil din lanturile polipeptidice
C. Este un proces reversibil
D. Este un proces ireversibil
E. Este un proces de inhibitie enzimatica
38. Mecanismele de reglare covalenta a activitatii enzimatice:
A. Sunt procese reversibile
B. Sunt procese ireversibile
C. Reprezinta singura modalitate de autoreglare a activitatii enzimatice
D. Pot decurge rapid (mai puin de o secund) sau foarte lent (ore)

Page 45 of 99
E. Constituie modalitatea de reglare a activitatii catalitice a pepsinei si tripsinei
Capitolul 8. Vitamine hidrosolubile i coenzime: structur, rol
biochimic
Complement Simplu
1. Referitor la tiamina este incorecta afirmatia:
A. Are in structura ei un atom de azot cuaternar
B. Este coenzima sub forma unui derivat difosforilat notat TPP
C. In calitate de coenzima faciliteaza decarboxilarea acidului piruvic
D. In calitate de coenzima faciliteaza decarboxilarea aminoacizilor
E. In structura sa intra un heterociclu tiazolic
2. Deficitul de tiamina genereaza:
A. Pelagra
B. Scorbutul
C. Xeroftalmia
D. Beri-beri
E. Osteomalacia
3. Coenzima enzimelor care catalizeaza reactii de carboxilare este:
A. NAD
+

B. TPP
+

C. Biotina
D. Acidul folic
E. Piridoxal fosfatul
4. Referitor la vitamina B1 este incorect:
A. Are in structura ei un atom de azot tertiar
B. Este coenzima pentru enzimele care transfera grupari carbonil activate
C. In structura sa intra un ciclu tiazol substituit
D. In sindromul de carenta apar: neuropatia periferica, anorexia, edemele
E. Are instructura sa un nucleu pirimidinic
5. Rolul de coenzima al vitaminei B12 este necesar in transformarea:
A. piruvat oxaloacetat
B. homocisteina metionina
C. prolina hidroxiprolina
D. methemoglobina hemoglobina
E. succinat fumarat
6. Care dintre coenzimele enumerate nu au in structura lor resturi fosfat?
A. FMN
B. Acid tetrahidrofolic (THFA)
C. NAD
+

D. FAD
E. Coenzima A
7. Intr-o dieta lipsita complet de fructe si legume in stare cruda devine deficeinta
vitamina:
A. Biotina
B. Cobalamina
C. Acidul ascorbic
D. Nicotinamida

Page 46 of 99
E. Piridoxina
8. Referitor la vitamina B6 si coenzimele corespunzatoare sunt corecte afirmatiile:
A. Are in structura un ciclu pirimidinic substituit
B. In piridoxal fosfat gruparea hidroxil fenolica este fosforilata
C. Piridoxal fosfatul si piridoxaminfosfatul sunt coenzime ale transaminazelor
D. Piridoxal fosfatul este coenzima in reactiile de transfer ale gruparilor monocarbonate
E. Sunt coenzime ale unor oxidoreductaze
9. Care dintre vitaminele de mai jos poate deveni deficitara la o persoana exclusiv
carnivora:
A. Vitamina C
B. Tiamina
C. Nicotinamida
D. Cobalamina
E. Acidul pantotenic
10. Afirmatia incorecta referitoare la acidul folic (FA) si tetrahidrofolat (THFA) este:
A. Ambele molecule au in structura un nucleu pteridinic substituit, acid paminobenzoic si acid
glutamic
B. Acidul folic poate fi redus enzimatic la acid tetrahidrofolic (THFA) care este o coenzima
C. Intre serina si THFA are loc reactia: Ser + THFA N
5
N
10
-metilen THFA + Gly
D. THFA sunt coenzime pentru transferul unitatilor cu un atom de carbon
E. Partea activa a TFHA este acidul glutamic
11. Referitor la biotina este incorecta afirmatia:
A. Are structura derivata din nucleul imidazol
B. Constituie coenzima pentru transaminaze
C. Avidina impiedica absorbita sa
D. Dintre substratele enzimelor avand coenzima biotina face parte lactatul
E. Deficitul de biotina nu poate fi provocat prin deprivare alimentara
12. Referitor la cobalamina este incorecta afirmatia:
A. Are in structura un nucleu porfirinic
B. Are in structura un nucleu corinic
C. Este absenta in plante
D. Necesita pentru absorbite legarea de factorul intrinsec
E. Este transportata prin sange de transcobalamina
13. Referitor la vitaminele hidrosolubile este corecta afirmatia:
A. Toate sunt structuri termolabile
B. Nici una nu se stocheaza in organism
C. Sunt molecule de dimensiuni mari, organizate pe mai multe nivele structurale
D. Sunt molecule organice
E. Sunt molecule anorganice
14. Rolul biochimic al acidului pantotenic este:
A. Transferul unitatilor activate cu un atom de carbon
B. Coenzima a unor oxidoreductaze
C. Transportor de grupari acil
D. Coenzima a enzimelor de carboxilare
E. Coenzima a aminotransferazelor
15. Pentru determinare acidului ascorbic din extracte vegetale:
A. Are loc reducerea acidului dehidroascorbic cu dicromat de potasiu in prezenta iodurii de
potasiu
B. Are loc oxidarea ionilor dicromat cu ionii iodura
C. Are loc reducerea acidului ascorbic cu ionii iodura
D. Are loc oxidarea acidului ascorbic cu dicromat de potasiu in prezenta iodurii de potasiu

Page 47 of 99
E. Se foloseste in laborator metoda colorimetrica
16. Indicatorul utilizat pentru determinarea titrimetrica a acidului ascorbic este:
A. Dicromatul de potasiu
B. Solutia standard de acid ascorbic
C. Iodura de potasiu
D. Acidul clorhidric concentrat
E. Solutia amidon 1%
17. In cadrul metodei titrimetrice de determinare cantitativa a acidului ascorbic:
A. Ionii cromat reactioneaza cu ionii iodura eliberand iod
B. Excesul de ioni dicromat se titreaza cu acid clorhidric concentrat
C. Acidul ascorbic este redus la acid dehidroascorbic
D. Excesul de ioni dicromat reactioneaza cu ionii iodura eliberand iod
Complement Multiplu
18. Nu contin nucleu piridinic:
A. Biotina
B. Coenzima A
C. Piridoxal fosfatul
D. NAD
+

E. NADP
+

19. Coenzimele ce nu au in structura lor resturi fosfat sunt:
A. Biotina
B. NADH
+
, H
+
;
C. Acidul tetrahidrofolic
D. FAD
E. Coenzima A
20. Afirmatiile incorecte referitoare la vitamina C sunt:
A. Produce prin carenta scorbutul
B. Se depoziteaza in tesutul adipos si in derm
C. Este biosintetizata numai in organismul primatelor
D. Este un agent oxidant puternic
E. Este un donor de potential reducator
21. Referitor la vitamina B12 sunt incorecte afirmatiile:
A. Este absorbita in intestin sub forma unui complex cu o glicoproteina specifica
B. Ca si in cazul celorlate vitamine hidrosolubile, nu se depoziteaza in organism
C. Se gaseste exclusiv in tesuturile vegetale
D. Produce prin carenta anemia megalloblastica
E. Contine un ion Ca chelatat intr-un nucleu protoporfirinic
22. Despre vitamina B6 sunt corecte afirmatiile:
A. Are trei forme moleculare: piridoxalul, piridoxina si piridoxamina
B. Genereaza prin carenta pelagra
C. Dintre sursele alimentare bogate in aceasta vitamina fac parte: ficatul, avocado, bananele,
macrourile
D. Terapia cu izoniazid induce deficit de vitamina B6
E. Se mai numeste tiamina
23. Indicai care din enzimele enumerate sunt biotin dependente:
A. Acil-CoA dehidrogenaz
B. Acetil-CoA carboxilaz
C. Piruvat carboxilaz
D. Piruvat decarboxilaz

Page 48 of 99
E. Metilmalonil-CoA carboxiltransferaz
24. Alegei care afirmaii nu sunt corecte:
A. TPP-ul conine n structur ciclul piridinic
B. Riboflavina intr n structura NAD+
C. FAD i FMN sunt coenzimele riboflavinei
D. NAD+ are n structur adenina
E. Fol H4 particip n reacii de carboxilare
25. Indicai care din afirmaii sunt corecte:
A. Gruparea - SH activ din CoA - SH provine de la cistein
B. Tiamina conine un atom de N cuaternar
C. Metilcobalamina este coenzima homocisteinemetiltransferazei
D. Acidul pantotenic conine n structur acidul pteroic
E. TPP particip n reaciile de decarboxilare ale -aminoacizilor
26. Indicai care din afirmaii sunt corecte:
A. NADH + H+ este coenzim n reacia de dehidrogenare a Acil - CoA
B. FMN i FAD nu conin n structur resturi fosfat
C. Fol H4 este coenzim n reacia de transformare a homocisteinei n metionin
D. Deficitul de acid ascorbic produce boala beri-beri
E. Dezoxiadenozilcobalamina particip n reacia de transformare a metilmalonil-CoA n succinil-
CoA
27. Indicai procesele metabolice n care intervine Fol H4 (THFA):
A. Biosinteza nucleotidelor pirimidinice
B. Biosinteza nucleotidelor purinice
C. Biosinteza acidului uridilic
D. Decarboxilarea oxidativ a - cetoacizilor
E. Transformarea d UMP n d TMP
28. Piridoxal-fosfatul este coenzima a:
A. Transcarboxilaza
B. Piruvat decarboxilaza
C. Transaminazelor
D. Glicogen fosforilaza
E. Prolil hidroxilaza
29. Nu contin sulf:
A. Acidul folic
B. FMN
C. NAD
+

D. Tiaminpirofosfatul (TPP)
E. Acidul nicotinic
30. Afirmatiile corecte referitoare la acidul ascorbic sunt:
A. Este precursorul coenzimei A
B. Este necesar la transformarea prolinei in hidroxiprolina
C. Este necesar la transformarea tirozinei in epinefrina
D. Este un antioxidant pentru mediul lipofil al celulei
E. Este necesar pentru sinteza acizilor biliari
31. Vitaminele ce trec in coenzime prin fosforilare sunt:
A. Vitamina B1
B. Acidul folic
C. Vitamina B6
D. Biotina
E. Acidul ascorbic

Page 49 of 99
32. Referitor la coenzimele FMN si FAD sunt corecte afirmatiile:
A. FMN este esterul monofosforic al riboflavinei
B. In flavoproteine sunt legate slab de apoproteina
C. Atat FMN cat si FAD sunt coenzime pentru unele oxidoreductaze
D. Ambele sunt forme active ale vitaminei B1
E. Realizeaza transferul de potential reducator pe baza reducerii reversibile a ciclului
izoaloxazinic
33. Care dintre compusii de mai jos contin in structura lor un nucleu piridinic?
A. Tiamina
B. Piridoxina
C. Acidul pteroil-glutamic
D. NAD
+

E. FAD
34. Vitamina B12:
A. Contine in structura sa Cu
+

B. Este transportata in sange de catre transcobalamina
C. Este cofactor pentru reactii de decarboxilare
D. Absorbtia ei necesita o glicoproteina prezenta in mod normal in mucoasa gastrica
E. Nu poate fi depozitata in organism
35. Referitor la coenzimele derivate din vitamina B2 sunt corecte afirmatiile:
A. Ambele au in structura lor heterociclul piridinic
B. Ambele sunt implicate in procese de transaminare
C. Transfera potential reducator
D. Ambele coenzime au in structura lor nucleul izoaloxazinic
E. Ambele sunt coenzime ale decarboxilazelor
36. Afirmatiile incorecte referitoare la acidul ascorbic sunt:
A. Se poate depozita numai in hepatocite
B. In structura sa apar doua grupari enolice in pozitiile C2 si C3
C. Inhiba formarea nitrozaminelor in timpul digestiei
D. Participa in calitate de coenzima la transformarea serinei in glicina
E. Sindromul de carenta se numeste scorbut
37. Referitor la vitamina B12 sunt incorecte afirmatiile:
A. Este absorbita in intestin sub forma de complex cu o glicoproteina secretata de celulele
mucoasei gastrice
B. Circula liber in plasma
C. Se stocheaza in tesutul adipos
D. Constituie coenzima pentru enzime catalizand metilari
E. Constituie coenzima pentru reducerea ribonucleotidelor la deoxiribonucleotide
38. Au rolul de coenzime ale unor oxidoreductaze:
A. NAD
+

B. Piridoxina
C. Coenzima A
D. FMN
E. Cobalamina
39. Afirmatiile incorecte in legatura cu coenzima NADH
+
, H
+
sunt:
A. Are in structura un nucleu izoaloxazinic
B. Este coenzima pentru reactii de oxidoreducere
C. Este forma redusa a coenzimei
D. Este forma oxidata a coenzimei
E. Este una din formele active ale vitaminei PP

Page 50 of 99
40. Referitor la FAD sunt corecte afirmatiile:
A. In structura ei este prezent un hetrociclu piridina
B. Provine din vitamina B6
C. Este fixata covalent de apoenzima in toate enzimele a caror coenzima este
D. Participa la reactii de transfer de potential reducator
E. Deficitul provoaca pelagra
41. Sunt prezenti atomi de azot cuaternari in structurile:
A. NAD
+

B. Tiaminpirofosfat
C. FMN
D. FAD
E. Acid pantotenic
42. Piridoxina, piridoxalul si piridoxamina sunt:
A. Forme moleculare ale vitaminei B6
B. Structuri cu nucleu piridinic
C. Structuri cu nucleu pirimidinic
D. Coenzime in reactii de oxidoreducere cu mecanism de tip ping-pong
E. Structuri cu atom de azot cuaternar
43. Din punct de vedere chimic, transferul unitatilor aldehidice activate de catre tiamina:
A. Se realizeaza prin intermediul nucleului piridil
B. Se realizeaza prin intermediul carbanionului format la atomul de carbon C5 al ciclului tiazol
C. Se realizeaza prin intermediul carbocationului format la atomul de carbon C7 al ciclului tiazol
D. Se realizeaza prin intermediul ciclului purinic al moleculei
E. Se realizeaza prin intermediul ciclului tiazol al moleculei
44. Flavoenzimele:
A. Contin FAD sau FMN atasate prin legaturi slabe, necovalente
B. Au culoare galbena sau portocalie datorita partii proteice a moleculei
C. Contin FAD sau FMN atasate prin legaturi covalente de apoenzima
D. Functioneaza ca liaze
E. Functioneaza ca oxidoreductaze
45. Dintre simptomele deficitului de riboflavina fac parte:
A. Stomatite angulare
B. Glosita
C. Hemoragii subcutane masive
D. Ataxie
E. Fotofobie

Page 51 of 99
Capitolul 9. Vitamine liposolubile: structur, rol biochimic
Complement Simplu
1. Gruparea prostetica a rodopsinei este:
A. Opsina
B. 11-trans retinalul
C. 11-cis retinalul
D. 11-cis retinolul
E. 11-trans retinolul
2. Caracteristica structurala a vitaminei K este:
A. Contine un nucleu naftochinonic
B. Contine o catena laterala saturata
C. Contine grupari hirdoxil metilate
D. Contine o grupare carboxil
E. Contine o grupare etil fixata de nucleul antrachinonic
3. Pentru prevenirea rahitismului este necesara administrarea:
A. Colecalciferolului
B. Ionilor Ca
C. Vitaminei E
D. Vitaminei C
E. Ionilor Mg
4. Acidul retinoic:
A. Este un produs de metabolizare al colesterolului
B. Favorizeaza cresterea si diferentierea tesuturilor epiteliale
C. Are functia de transportor de potential reducator
D. Se leaga de opsina si formeaza rodopsina
E. Intervine in procesele de coagulare
5. Despre - tocoferol sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Are functia primara de antioxidant
B. Deficienta sa este frecvent intalnita la adulti
C. Se gaseste in concentratii mari in zaharul rafinat
D. Creste absorbtia Mg in intestinul subtire
E. La cresterea concentratiei de acizi grasi saturati in dieta, creste si necesarul de tocoferol
6. Vitamina D:
A. Creste absorbtia Ca in lumenul intestinal
B. Este necesara in dieta numai daca persoana se expune intens si prelungit la soare
C. Forma sa activa este 1, 24, 25-trihidroxicolecalciferolul
D. Are efecte opuse parathormonului
E. Intervine in procesele de coagulare
7. Vitamina K:
A. Joaca un rol esential in prevenirea trombozelor
B. Creste timpul de coagulare la noii-nascuti cu hemofilie
C. Este sintetizata de toate organismele animalelor superioare, exceptand organismul uman
D. Cea mai frecventa cauza a deficitului este absenta factorului intrinsec
E. Este sintetizata de bacteriile intestinale
8. Deficienta prelungita de vitamina D conduce la:
A. Cresterea concentratiei de Ca in sange
B. Xeroftalmie
C. Cresterea densitatii maduvei osoase

Page 52 of 99
D. Deficeinte ale metabolismului osos
E. Scaderea capacitatii antioxidante a plasmei sanguine
9. Vitamina A:
A. Se poate sintetiza in organism din -carotenul din aport alimentar
B. Nu este o vitamina adevarata, deoarece forma sa activa, rodopsina se sintetizeaza in
organism
C. Provoaca prin deficienta osteomalacia la adulti
D. Este sintetizata de bacteriile microflorei saprofite intestinale
E. Creste secretia de calcitonina
10. Vitamina E:
A. Protejeaza tesuturile supuse unei presiuni partiale scazute de oxigen
B. Face parte din sistemul glutation peroxidazei
C. Reduce cerintele de seleniu ale organismului
D. Este un compus cu nucleu naftochinonic
E. Este un compus cu nucleu pteridil
11. Compusul sterolic care contine 27 atomi de carbon, o grupare OH la C3 si duble
legaturi la C5 si C7 in ciclul B:
A. Este vitamina D3
B. Este ergosterolul
C. Este 7-dehidrocolesterolul
D. Este tocoferolul
E. Este vitamina D2
12. Opsina:
A. Este o proteina plasmatica
B. Se poate combina reversibil cu 11-cis-retinolul
C. Se poate combina cu 11-trans-retinalul
D. Se poate combina cu 11-cis-retinalul
E. Este partea neproteica a rodopsinei
13. Pentru extragerea carotenului din tesutul vegetal se foloseste:
A. Un amestec apa-amoniac-fenol
B. Un amestec acid azotic-acid clorhidric
C. Un amestec metanol-cloroform-apa
D. Dioxidul de carbon lichefiat
E. Solutii tampon de diferite pH-uri
14. In cadrul procesului de extractie al carotenului din tesutul vegetal, lipidele se
repartizeaza in:
A. Stratul apos
B. Stratul amoniacal
C. Stratul cloroformic
D. Stratul hidroalcoolic
E. Ambele straturi
15. Pentru identificarea carotenului extras din tesut vegetal se utilizeaza in laborator:
A. Cromatografia in strat subtire
B. Cromatografia de cernere moleculara
C. Cromatografia de schimb ionic
D. Cromatografia de afinitate
Complement Multiplu
16. Despre vitamina D sunt corecte afirmatiile:
A. Se formeaza din 7 dehidrocolesterol prin deschiderea ciclului B al nucleului sterolic

Page 53 of 99
B. Se formeaza din ergosterol prin deschiderea ciclului B al nucleului sterolic
C. Este un prohormon steroid
D. Este un agent antioxidant
E. Produce prin carenta deficienta de vedere la lumina crepusculara
17. Vitamina K:
A. Actioneaza ca si cofactor al enzimei de carboxilare a protrombinei
B. Actioneaza ca si cofactor al enzimelor de transaminare
C. Este absorbita in organism in prezenta sarurilor biliare
D. Are structura naftochinonica
E. Are structura antrachinonica
18. Vitamina E:
A. Este un antioxidant cu structura lipofila
B. Este un antioxidant cu structura hidrofila
C. Se gaseste in uleiuri vegetale
D. Se gaseste in germeni de grau
E. Este un agent anticoagulant
19. carotenul:
A. Este un precursor al vitaminei A
B. Se gaseste in tesuturile animala
C. Se gaseste in tesuturile vegetala
D. Este un antioxidant lipofil
E. Este un antioxidant hidrofil
20. Indicai care afirmaii sunt incorecte:
A. Rodopsina este constituit din opsin i 11-cisretinol
B. Acidul retinoic particip la sinteza glicoproteinelor
C. Ergocalciferolul are ca i provitamin 7-dehidrocolesterolul
D. - Tocoferolul este 7,8 - dimetiltocolul
E. Vitaminele K particip la carboxilarea resturilor de Glu din protrombin
21. n legtur cu calciferolii indicai afirmaiile corecte:
A. n organism nu se formeaz din provitamine
B. Formele hidroxilate sunt active
C. Concentraia plasmatic este influenat de hormonii tiroidieni
D. Favorizeaz absorbia intestinal a calciului
E. Parathormonul stimuleaz activitatea 1 - hidroxilazei i o inhib pe cea a 24 -hidroxilazei
22. Alegei afirmaiile corecte:
A. Tocolul conine n structur naftochinona
B. Vitamina K2 este rspndit n vegetale
C. Tocoferolii se depoziteaz n esutul adipos
D. Menadiona este vitamina K3 de sintez
E. Carotenii nu sunt compui poliizoprenici
23. Care din compuii enumerai nu reprezint provitamine ale vitaminelor D:
A. Ergosterolul
B. 7-Dihidrocolesterolul
C. Colecalciferolul
D. 7-Dehidrocolesterolul
E. 7-Hidroxicolesterolul
24. Care din vitaminele enumerate conin n structur radicali poliizoprenici:
A. Retinolul
B. Calciferolii
C. Menadiona
D. Menachinona

Page 54 of 99
E. Tocoferolii
25. Cu privire la biosinteza vitaminei D active:
A. Hidroxilarea D3 decurge in rinichi
B. Hidroxilarea 25-hidroxi-D3 decurge in ficat
C. Clivarea 7-dehidrocolesterolului are loc sub actiunea radiatiei ultraviolete
D. Precursorul D3 este 7-dehidrocolesterolul
E. Precursorul D2 este ergosterolul
26. Etape in sinteza formelor active ale vitaminei D3 sunt:
A. Deschiderea ciclului B al 7-dehidrocolesterolului
B. Hidroxilarea colecalciferolului in pozitia 24 la nivel renal
C. Hidroxilarea colecalciferolului in pozitia 1 la nivel hepatic
D. Hidroxilarea in pozitia 25 a colecalciferolului la nivelul ficatului
E. Hidroxilarea 25-hidroxi colecalciferolului in pozitia 1 la nivelul tubulilor renali, tesutului osos si
placentei
27. Tocoferolii:
A. Intervin in procesul coagularii
B. Sunt antioxidanti naturali
C. Contin o structura naftochinonica esentiala pentru activitatea lor
D. Contin un hidroxil fenolic esential pentru activitatea lor
E. Contin o catena poliiziprenica
28. Carenta in vitamina A:
A. Se mai numeste si osteomalacie
B. Conduce la deficiente de vedere la lumina crepusculara
C. Se intalneste la populatiile cu hrana saraca in alimente de baza si in fructe si legume crude
D. Conduce la cheratinizarea tesutului epitelial al ochilor
E. Este asociata cu deficitul de coagulare al sangelui
29. Hipervitaminoza A:
A. Nu se intalneste
B. Determina la copii o foarte mare fragilitate osoasa
C. Determina dezvoltare anormala a fatului la femeile gravide
D. Determina colorareategumentelor in galben-portocaliu
E. Determina deficiente ale sintezei colagenului
30. Vitamina D are ca precursori:
A. Colesterolul
B. Acidul litocolic
C. 7-dehidrocolesterolul
D. Ergosterolul
E. Tocoferolul
31. 24, 25 dihidroxi colecalciferolul:
A. Este numit si calcitriol
B. Este sintetizat in tubulii renali, cartilagii, intestin si placenta
C. Este sintetizat in ficat
D. Are concentratia sanguina strans corelata cu cea a 1, 25-dihidroxi colecalciferolului
E. Este vitamina D3
32. 1, 25 dihiroxi colecalciferolul:
A. Este sintetizat in tubulii renali, tesut osos si placenta
B. Este un hormon care poate deplasa Ca din eritrocit impotriva gradientului de concentratie

C. Este un precursor al parathormonului
D. Este numit si calcitriol
E. Este sintetizat sub actiunea hormonului paratiroidian

Page 55 of 99
33. Deficitul de vitamina D:
A. Cauzeaza rahitismul la copii
B. Cauzeaza osteomalacia la copii
C. Influenteaza negativ balanta fosfo-calcica a organismului
D. Poate fi impiedicat prin administrarea de untura de peste
E. Poate conduce la orbire
34. Vitamina E:
A. Se mai numeste si 11-cis-retinal
B. Are efect anticoagulant
C. Este cel mai important antioxidant natural
D. Este concentrata in zonele bogate in lipide ale celulei
E. Actioneaza sinergic cu sistemul glutation peroxidzei
35. Deficitul de vitamina E:
A. Poate produce anemie la nou-nascuti
B. Se poate instala in cazul unei diete constituite exclusiv din alimente congelate sau fierte
excesiv
C. Se manifesta prin hemoragii spontane
D. Se numeste anemie megaloblastica
E. Se intalneste numai la adulti
36. Menadiona:
A. Are actiune biologica de vitamina E
B. Are actiune biologica de vitamina K
C. Este liposolubila
D. Este hidrosolubila
E. Este sintetizata de plantele superioare
37. Vitamina K:
A. Are actiune de cofactor enzimatic
B. Are rol in mentinerea unora din factorii de coagulare la concentratii normale
C. Este implicata in inhibarea reactiei de carboxilare a radicalilor glutamila din protrombina
D. Are efect antioxidant in membranele lipidice
E. Este sintetizata de bacteriile microflorei intestinale
38. Deficitul de vitamina K:
A. Poate fi cauzat de administrarea de antibiotice in doze mari
B. Poate fi cauzat de malabsorbtia lipidelor
C. Poate fi cauzat de dicumarolul in exces preluat prin alimentatie
D. Nu se intalneste
E. Se mai numeste si xeroftalmie
39. Carenta de vitamine liposolubile:
A. Se poate instala atunci cnd mecanismele de absorbie ale lipidelor la nivel intestinal nu
funcioneaz normal
B. Se poate instala exclusiv atunci cnd mecanismele de absorbie ale lipidelor la nivel intestinal
nu funcioneaz normal
C. Se poate instala in urma aportului alimentar insuficient
D. Se poate instala in absenta factorului intrinsec gastric
E. Se poate instala in cazul unui consum inadecvat de fructe si legume in stare cruda
40. Care dintre afirmatii sunt incorecte?
A. Simptomele de carenta in vitamina A includ afectarea procesului vizual
B. Simptomele de carenta in vitamina D includ perturbarea mecanismelor de coagulare a
sangelui
C. Simptomele de toxicitate in caz de exces de vitamina K includ dezvoltarea anormala a fatului la
femeile gravide

Page 56 of 99
D. Carena n vitamin A apare mai ales la populaiile cu hran srac n alimente de baz (lapte,
ou, pete)
E. Nu s-au observat fenomene toxice in cazul excesului de vitamina D
41. Calcitriolul:
A. Se sintetizeaza in organism exclusiv din ergocalciferol
B. Este un prohormon steroid
C. Are receptori membranari
D. Este 1, 25 dihidroxicolecalciferolul
E. Are ca precursor de sinteza vitamina D

Page 57 of 99
Capitolul 10. Lipide. Clasificarea lipidelor. Componentele structurale si
rolul biochimic al lipidelor complexe (fosfogliceride, sfingolipide).
Compusi eicosanoidici si rolul lor biologic. Colesterolul si acizii biliari.
Glucide: clasificare, structur, proprieti fizico-chimice. Glucide si
derivati glucidici de interes biologic
Complement Simplu
1. Acizii biliari:
A. Sunt precursorii tuturor compusilor steroidici din organism
B. Au molecule cu caracter hidrofob
C. Sunt steroizi C21
D. Sunt componenti ai secretiei biliare
E. Au rol in solubilizarea hormonilor
2. Este acid gras esential:
A. Acidul palmitoleic
B. Acidul linoleic
C. Acidul oleic
D. Acidul stearic
E. Acidul colic
3. Urmatoarele caracteristici sunt specifice glicerofosfolipidelor, cu exceptia:
A. Au o zona ionizata a moleculei
B. Au o zona nepolara a moleculei
C. Sunt constituienti ai membranelor
D. Reprezinta o forma de stocare a energiei in tesutul adipos
E. Sunt lipide complexe
4. Toate afirmatiile in legatura cu glicerofosfolipidelor sunt adevarate, cu exceptia:
A. Sunt compusi amfipatici
B. Sunt derivati ai acizilor fosfatidici
C. Sunt constituienti ai membranelor celulare
D. Contin un aminoalcool denumit sfingozina
E. Contin doua resturi de acid gras
5. Care dintre produsii de mai jos pot fi obtinuti prin hidroliza totala a unui acil-glicerol?
A. Serina
B. Colina
C. Lecitinele
D. Glicozil-ceramidele
E. Acizi grasi
6. Gangliozidele:
A. Contin glicerol
B. Contin sfingozina
C. Contin o legatura N-glicozidica
D. Nu au caracter acid
E. Contin doi radicali acil gras/ molecula
7. Maltoza:
A. Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-glucoza si una de D galactoza, unite 14

Page 58 of 99
B. Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-manoza si una de D galactoza, unite 16
C. Rezulta prin hidroliza celulozei
D. Este un diglucid alcatuit din doua molecule de D glucoza unite prin legatura 14
glicozidica
E. Este o diglucida nereducatoare
8. Heparina:
A. Este o substanta cu actiune coagulanta
B. Este o substanta cu actiune anticoagulanta
C. Este localizata in cartilagii si articulatii
D. Este sintetizata numai de organismele nevertebrate
E. Este un glicolipid
9. Pentru ca un monoglucid sa apartina seriei stereochimice D, trebuie sa indeplineasca
urmatoarea conditie:
A. Sa fie obligatoriu o cetoza
B. Sa fie obligatoriu dextrogir
C. Sa fie obligatoriu un amomer
D. Sa aiba configuratia atomului de carbon asimetric, situat cel mai departe de gruparea carbonil,
identica cu cea a carbonului simetric din gliceraldehida
E. Configuratia carbonului anomeric sa fie obligatoriu identica cu cea a carbonului asimetric din
aldotrioza dextrogira
10. Zaharoza:
A. Este o diglucida reducatoare
B. Este o monoglucida
C. Este rezultata prin hidroliza amidonului
D. Este produsul de hidroliza al glicogenului
E. Este o diglucida nereducatoare
11. Prin indice de aciditate se nelege:
A. numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi
continuti in 1 g proba de analizat
B. volumul de hidroxid de potasiu 1 M necesar pentru neutralizarea acizilor grasi esterificati
continuti in 1 mL proba de analizat
C. numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi
D. volumul de hidroxid de potasiu 1 M necesar pentru neutralizarea acizilor grasi esterificati
continuti in1 mL proba de analizat
12. Indicele de peroxid reprezinta:
A. volumul de hidroxid de potasiu 1 M necesar pentru neutralizarea acizilor grasi esterificati
B. continutul in acizi grasi peroxidici din grasimi care, in condiiile metodei descrise, oxideaz
iodura de potasiu punand in libertate iodul
C. continutul de peroxid si alte substane oxidante dintr-o anumita cantitate de grasime, care, in
conditiile metodei descrise, oxideaza iodura de potasiu punand in libertate iodul
D. continutul in peroxid de hidrogen din grasimi
E. gradul de prospetime al unei grasimi
13. Prin indice de peroxid se nelege:
A. numrul de mL de tiosulfat de sodiu 0,01 M oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin
actiunea peroxizilor din 1 g proba de analizat
B. cantitatea de tiosulfat de sodiu redusa de iodul eliberat din din acidul iodhidric prin actiunea
peroxizilor din 1 g proba de analizat
C. volumul de hidroxid de potasiu 1 M necesar pentru neutralizarea acizilor grasi esterificati

Page 59 of 99
D. numrul de mL de tiosulfat de sodiu 0,01 M oxidat de iodul eliberat din acidul clorhidric din 100
mL grasime
E. numrul de mL de bicromat de sodiu 0,01 M redus de iodul eliberat din acidul iodhidric prin
actiunea peroxizilor din 1 g proba de analizat
14. Pentru determinarea indicelui de peroxid al unei grasimi se utilizeaza:
A. o metoda colorimetrica
B. o metoda spectrometrica
C. o metoda cromatografica
D. o metoda volumetrica
E. o metoda preparativa
15. Pentru determinarea indicelui de aciditate al unui ulei gras se utilizeaza:
A. o metoda colorimetrica
B. o metoda spectrometrica
C. o metoda cromatografica
D. o metoda volumetrica
E. o metoda preparativa
16. Determinarea indicelui de peroxid descrie o metod de stabilire a:
A. gradului de oxidare (rancezire) a grasimii
B. punctului de solidificarea a grasimii
C. volatilitatii grasimii
D. provenientei grasimii
E. aciditatii grasimii
Complement Multiplu
17. Despre acizii grasi sunt incorecte afirmatiile:
A. Se gasesc in lipidele naturale exclusiv sub forma esterificata
B. Se gasesc in lipidele naturale exclusiv sub forma libera
C. Au catene hidrocarbonate lineare sau ramificate (cei intalniti in organismele animale)
D. Sunt esentiali, in sensul ca nu pot fi sintetizati in organismul animalelor superioare
E. Sunt acizi alifatici monocarboxilici cu catena lunga
18. Triacil glicerolii sunt:
A. Esteri ai glicerolului cu acizii grasi
B. Componentele majore ale lipidelor de depozit
C. Compusi cu activitate optica
D. Compusi hidrofili
E. Compusi cu grupari fosfat
19. Lactoza este:
A. O aldohexoza
B. Un diglucid reducator
C. Un diglucid nereducator
D. Hidrolizata in intestin de catre lactaza
E. Poliglucidul de rezerva pentru ceula animala
20. Glicogenul constituie:
A. Poliglucidul de rezerva din celula animala
B. Poliglucidul de rezerva din celula vegetala
C. Alcatuit din molecule de D glucoza unite prin legaturi 1-4 glicozidice
D. Alcatuit din molecule de D glucoza unite prin legaturi 1-6 glicozidice
E. Un polimer de D glucoza cu structura ramificata
21. Afirmatiile false sunt:
A. Glicogenul nu contine legaturi 14 glicozidice
B. Dermatan sulfatul este un proteoglican
C. Hialuronatul este un glicozaminoglican

Page 60 of 99
D. Heparina este un compus cu actiune coagulanta asupra serului
E. Amilopectina contine grupari 14 si 16 glicozidice
22. Condroitin sulfatii:
A. Sunt glicozaminoglicani
B. Contin resturi de glucozamina acilate si sulfatate
C. Contin resturi de acid glucuronic
D. Au actiune anticoagulanta
E. Sunt poliglucide de rezerva
23. Acidul hialuronic:
A. Contine resturi de acid glucuronic
B. Este un glicozaminoglican
C. Contine N-acetil glucozamina
D. Contine sulfati
E. Face parte din structurile proteoglicanilor
24. D Galactoza:
A. Este principalul monoglucid din sange si urina
B. Intra in structura lactozei
C. Este o cetoza
D. Este o pentoza
E. Este o hexoza
25. Afirmatiile adevarate atat pentru celobioza cat si pentru lactoza sunt:
A. Contin o legatura glicozidica
B. Au caracter reducator
C. Constituie unitatea repetitiva a unui poliglucid de structura
D. Constituie unitatea repetitiva a unui poliglucid de rezerva
E. Sunt diglucide
26. Fructoza:
A. Este principalul monoglucid din sange
B. Intra in structura lactozei
C. Este o cetoza
D. Apartine seriei stereochimice L
E. Intra in structura zaharozei
27. In legatura cu acizii grasi nesaturati sunt valabile afirmatiile:
A. Cei din structurile naturale au dublele legaturi in configuratie cis
B. Contin duble legaturi conjugate
C. Au catene ramificate
D. Au numar par de atomi de carbon
E. Nu formeaza esteri cu glicerolul
28. In legatura cu triacilglicerolii sunt corecte afirmatiile:
A. Sunt lipide de depozit
B. Au caracter amfipatic
C. Pot fi optic activi
D. In lipidele naturale toate gruparile hidroxil ale glicerolului sunt esterificate cu acelasi acid gras
E. Sunt lipide complexe
29. Acizii grasi nesaturati cu 18 atomi de carbon sunt:
A. Acidul stearic
B. Acidul linoleic
C. Acidul palmitoleic
D. Acidul arahidonic
E. Acidul oleic

Page 61 of 99
30. Acizii grasi nesaturati cu dubla legatura in pozitia 12 sunt:
A. Acidul linoleic
B. Acidul arahidonic
C. Acidul oleic
D. Acidul linoleic
E. Acidul palmitic
31. Acizii grasi care nu pot fi sintetizati in organismul uman sunt:
A. Acidul linoleic
B. Acidul linolenic
C. Acidul arahidonic
D. Acidul palmitic
E. Acidul palmitoleic
32. Afirmatiile false in legatura cu lecitinele sunt:
A. Nu contin acizi grasi
B. Nu intra in structura membranelor celulare
C. Au structura amfipatica
D. Nu contin resturi glucidice
E. Contin o grupare fosfat
33. Caracterisitici specifice glicerofosfolipidelor sunt:
A. Repezinta o forma majora de stocare a energiei
B. Sunt derivati ai ceramidelor
C. Contin o regiune polara
D. Au activitate optica
E. Contin glicerina
34. In legatura cu fosfatidil etanolaminele nu sunt corecte:
A. Sunt sfingolipide
B. Se mai numesc si lecitine
C. Se mai numesc si cefaline
D. Sunt abundente in tesutul nervos
E. Au structuri amfipatice
35. Colesterolul:
A. Este un alcool nesaturat
B. Este un fenol
C. Se gaseste in uleiurile vegetale
D. Se gaseste esterificat cu acizi grasi in membranele celulare
E. Este precursorul tuturor compusilor steroidici din organism
36. Acidul arahidonic:
A. Este precursorul ipotetic al compusilor eicosanoidici
B. Este un acid cu 18 atomi de carbon in molecula
C. Este un acid cu doua duble legaturi
D. Este unul din acizii grasi esentiali
E. Este o prostaglandina
37. Cu privire la izomerii conformationali ai monoglucidelor, sunt corecte afirmatiile:
A. Diastereoizomerii sunt imagini in oglinda unul pentru celalalt
B. Enantiomerii sunt imagini in oglinda unul pentru celalalt
C. D-Glucoza este epimer al L-manozei
D. D-Glucoza este epimer al D-manozei
E. D-Ribuloza este epimer al D-xilulozei
38. Dintre afirmatiile de mai jos, sunt corecte:
A. In solutie, carbonul cetonic al glucozei formeaza un semiacetal cu gruparea hidroxil de la

Page 62 of 99
atomul de carbon 5, rezultand astfel un ciclu piranozic
B. In solutie, carbonul aldehidic al fructozei formeaza un semiacetal cu gruparea hidroxil de la
atomul de carbon 5, rezultand astfel un ciclu furanozic
C. Reactia de ciclizare a glucozei induce aparitia unui nou centru de asimetrie
D. Anomerii glucozei trec usor unul in celalalt prin intermediul formei aciclice
E. In cazul fructozei, carbonul anomeric este C1, spre deaosebire de glucoza, la care carbonul
anomeric este C2
39. In legatura cu poliglucidele de rezerva, sunt incorecte afirmatiile:
A. Sunt poliglucide de rezerva amidonul si celuloza
B. Unitatile structurale au anomerie
C. Au ca unitate structurala -D- glucoza
D. Dextranul este un poliglucid de rezerva
E. Sunt molecule polimere continand mai multe unitati monoglucidice identice unite prin legaturi
glicozidice

Page 63 of 99
Capitolul 11. Hormoni. Axa hipotalamo-hipofizara si caracteristicile
transmiterii mesajului hormonal, clasificarea hormonilor. Mecanisme
generale de reglare hormonal. Receptori hormonali, mesageri secunzi
si efectori ai mesajului hormonal
Complement Simplu
1. Afirmatia corecta referitoare la AMPC este:
A. In celule exista o concentratie constanta a acestuia
B. Se formeaza sub actiunea fosfolipazei C
C. Este mesager secund pentru insulina
D. Este mesager second pentru hormonii estrogeni
E. Activeaza protein kinazele A
2. In legatura cu receptorii pentru insulina, afirmatia incorecta este:
A. Formarea complexului insulina-receptor este urmata de internalizarea sa prin endocitoza
B. Aceste molecule au un domeniu intracelular care devine o protein kinaza activa dupa cuplarea
cu insulina
C. Se gasesc pe toate celulele organismului
D. Au mecanism de activare similar cu ai EGF
E. Dupa cuplarea cu insulina are loc autofosforilarea receptorului
3. Un hormon (H) cu receptor membranar (R) specific induce modificari biochimice
intracelulare prin interactiunea directa a complexului HR cu:
A. AMPc
B. Proteinkinaza
C. Calmodulina
D. Adenilat ciclaza
E. Proteinele G
4. Afirmatia falsa in legatura cu adenilat ciclaza este:
A. Este situata pe fata interna a membranei plasmatice
B. Transforma ATP in AMPc
C. Este un mesager secund hormonal
D. Este activata prin formarea anumitor complexe hormon-receptor
E. Este componenta unui sistem efector hormonal
5. In legatura cu hormonii din grupul II este adevarata afirmatia:
A. Au receptori specifici intracelulari
B. Prin cuplarea cu receptorul genereaza un complex molecular care se fixeaza pe zone specifice
din ADN nuclear
C. Sunt liposolubili
D. Au mai multe tipuri de sisteme transductor intracelulare
E. Actiunea lor se manifesta direct la nivelul transcrierii informatiei
6. Receptorii hormonilor lipofili:
A. Sunt activati prin mesageri secunzi
B. Sunt enzime implicate in degradarea hormonilor
C. Sunt proteine care sufera modificari conformationale prin legarea hormonilor, devenind apte sa
se fixeze pe anumite zone ADN
D. Au mai multe sisteme transductoare intracelulare
E. Au ca mesageri secunzi GMPc

Page 64 of 99
7. Efectul direct al AMPc este:
A. Activeaza adenilat ciclazei
B. Activeaza protein kinaze A
C. Disocieaza subunitatile proteinelor G
D. Elibereaza hormonii din tesuturi
E. Disocieaza hormonii de receptorii lor
8. GMPc:
A. Este un sistem transductor pentru hormonii din grupul I
B. Este un sistem transductor pentru hormonii din grupul II
C. Este un mesager secund pentru insulina
D. Este un mesager secund pentru factorul atrial de excretie a Na
E. Este un receptor hormonal
9. Proteinele G:
A. Sunt molecule proteice hexamere
B. Sunt situate pe fata externa a membranelor plasmatice
C. Sunt proteine care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele lor efectoare
D. Sunt proteine cu dublu rol: receptor si efector hormonal
E. Sunt specifice pentru mecanismele de transmitere a mesajului hormonal ale hormonilor din
grupul I
10. Este sistem efector petru hormonii din grupul II:
A. Sistemul HRE
B. Sistemul proteinelor G
C. Sistemul hipotalamo-hipofizar
D. AMPc
E. Sistemul fosfolipazei C
Complement Multiplu
11. Afirmaiile incorecte n legtur cu mecanismul de aciune al hormonilor polipeptidici
sunt:
A. Hormonul ptrunde liber prin membrana celulelor int
B. Proteinele Gs i Gi se cupleaz cu adenilatciclaza
C. Complexul Gs - GTP inactiveaz adenilatciclaza
D. Proteinkinaza A este activat de c - GMP
E. Glucagonul parathormonul i calcitonina au ca mesager secund c - AMP
12. Afirmatiile corecte referitoare la hormonii endocrini sunt:
A. Transmit mesajul lor in decurs de cateva milisecunde
B. Sunt vehiculati prin sange
C. Secretia lor este controlata de axa hipotalamo-hipofizara
D. Sunt molecule proteice cu structura cuaternara
E. Se asociaza cu receptori specifici pentru a-si transmite mesajul la nivel celular
13. Hormoni cu receptor intracelular sunt:
A. Glucocorticoizii
B. Catecolaminele
C. Estrogenii
D. Glucagonul
E. Insulina
14. Hormoni cu receptori membranari sunt:
A. Hormonul luteinizant
B. Hormonul adenocorticotrop
C. Calcitrolul
D. Progestinele

Page 65 of 99
E. Ocitocina
15. Dupa natura chimica hormonii pot fi:
A. Steroidici
B. Polipeptidici
C. Derivati de la tirozina
D. Autocrini
E. Endocrini
16. Afirmatiile corecte in legatura cu actiunea hormonilor liposolubili sunt:
A. Nu patrund in celule, interactionand doar cu receptorii membranari
B. Legarea hormonului la receptor activeaza un domeniu al receptorului ce devine apt sa se
fixeze pe anumite zone ale ADN nuclear
C. Proteinele G cupleaza receptorii acestor hormoni cu sistemele generatoare de mesageri
intracelulari
D. Activarea cromatinei de catre complexul hormon-receptor permite transcrierea ADN si sinteza
ARNm specifici
E. Au ca mesageri secunzi ionii Ca
2+

17. In legatura cu hormonii din grupul II, se aprecieaza ca:
A. Pot avea structura peptidica sau proteica
B. Receptorii lor specifici sunt situati pe membrana plasmatica
C. Efectul in celula este realizat prin mesageri secunzi
D. Partea hormonului circulant care nu a fost fixata de receptor este recuperata de glanda
producatoare
E. Sunt in general hormoni paracrini
18. Actiunea fosfodiesterazei asupra AMPc este:
A. Una din modalitatile de stingere a raspunsului initiat de un hormon
B. De defosforilare a proteinelor fosforilate de protein kinazele A
C. De fosforilare a proteinelor prin intermediul protein kinazelor A
D. De descompunere a AMPc
E. De disociere a proteinelor G
19. Afirmatiile corecte in legatura cu mecanismul de actiune al hormonii hidrosolubili:
A. Patrund prin membranele plasmatice
B. Medierea actiunii lor se face prin mesageri secunzi
C. Legarea hormonului la receptor activeaza un domeniu al receptorului care se leaga de
situsurile acceptoare din cromatina nucleara
D. Pentru transductia informatiei in celula-tinta utilizeaza proteinele G
E. Utilizeaza mai multe sisteme efector intracelulare
20. In legatura cu AMPc sunt corecte afirmatiile:
A. Se formeaza prin actiunea adenilat ciclazei asupra ATP
B. Se fromeaza prin actiunea protein kinazei asupra ATP
C. Se formeaza prin actiunea fosfodiesterazei asupra ATP
D. In calitate de mesager secund activeaza protein kinazele A
E. Se gaseste in celule in concentratie foarte mica in lipsa semnalului hormonal
21. Fosfatidil inozitol 4,5-bisfosfat:
A. Este mesager secund pentru hormonii legati de receptorii adrenergici
B. Actioneaza asupra membranei reticululului endoplasmatic determinand cresterea concentratiei
Ca2+ sarcoplasmatic
C. Este hidrolizat de fosfolipaza C in cadrul sistemului efector al fosfolipazei C
D. Este sintetizat de adenilat ciclaza
E. Activeaza protein kinazele C
22. In cadrul sistemului efector al adenilat ciclazei:
A. Cuplarea receptorului de sistemul efector este asigurata de complexul hormonreceptor

Page 66 of 99
B. Cuplarea receptorului de sistemul efector este asigurata de proteinele G
C. Utilizeaza ca mesager secund ATP
D. Utilizeaza ca mesager secund AMPc
E. Stingerea raspunsului la mesajul hormonal poate avea loc prin descompunereamesagerului
secund de catre o fosfodiesteraza
23. In cadrul sistemului efector al fosfolipazei C:
A. Fosfolipaza C actioneaza hidrolitic asupra unui compus lipidic membranar
B. Se formeaza inozitoltrifosfat care are rol de mesager secund
C. Diacil glicerolul format sub actiunea fosfolipazei C are rol de inhibitor al protein kinazelor C
D. Se produce scaderea semnificativa a concentratiei Ca
2+
sarcoplasmatic
E. Raspunsul celular se stinge prin hidroliza inozitol trifosfatului de catre fosfodiesteraza
24. In legatura cu proteinele G sunt corecte afirmatiile:
A. Proteinele G formeaza un complex cu hormonul care activeaza protein kinaza A
B. Activarea receptorului prin cuplarea cu hormonul determina inhibarea adenilatciclazei prin
intermediul proteinei G
C. Subunitatea schimba GDP cu GTP, se disociaza de restul moleculei si activeaza
adenilatcilclaza
D. Proteinele G sunt fixate pe fata interna a membranei celulare
E. Proteinele G sunt libere in citosol
25. Ionul Ca
2+
:
A. Este eliberat din depozitele intracelulare sub actiunea inozitol trifosfat
B. Este un sistem efector pentru mesajele hormonale
C. Este depozitat in citoplasma
D. Este fixat de calmoduline
E. Poate determina deschiderea unor canale membranare
26. Hipotalamusul:
A. Sintetizeaza si secreta hormoni tropi de natura polipeptidica
B. Secreta substante asemanatoare hormonilor, numite factori inhibitori, care inhiba eliberarea
unor hormoni hipofizari
C. Sintetizeaza si secreta factori de eliberare, care sunt vehiculati prin sange la hipofiza
anterioara
D. Secreta hormoni apartinand grupului I (lipofili)
E. Sintetizeaza proteine G pentru celelalte tesuturi
27. Hipofiza anterioara:
A. Secreta hormoni tropi
B. Secreta hormoni apartinand grupului II (hidrofili)
C. Controleaza in mod direct sinteza calcitoninei si catecolaminelor
D. Constituie tinta primara catre care este transmis raspunsul la stimulul hormonal
E. Secreta ocitocina si vasopresina
28. Deosebirile dintre modalitatile de actiune ale sistemului nervos si sistemului
endocrin sunt:
A. Mesajul este transmis rapid in cazul sistemului endocrin si lent in cazul sistemului nervos
B. Mesajul este transmis lent in cazul sistemului endocrin si rapid in cazul sistemului nervos
C. Numai sistemul endocrin opereaza cu ajutorul moleculelor-semnal
D. Numai sistemul nervos opereaza cu ajutorul moleculelor-semnal
E. Neuronii actioneaza la distante mici iar hormonii actioneaza la distante mari
29. Nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii, referitoare la toti receptorii hormonali:
A. Cuprind un domeniu de recunoastere, care leaga molecula de hormon
B. Cuprind un domeniu care asigura traducerea semnalului biologic
C. Cuprind un domeniu transmembranar, de obicei lipofil
D. Sunt molecule cu grupari glicozamino-glicanice de tip proteoglicani

Page 67 of 99
E. Sunt molecule proteice
30. Functiile reglatoare ale hormonilor se pot referi la:
A. Modularea activitatii unei enzime
B. Modularea activitatii unei proteine contractile
C. Modificarea afinitatii unui anticorp pentru antigenul sau specific
D. Modificarea informatiei genetice a celulei
E. Modularea permeabilitatii unui canal ionic transmembranar
31. Hormonii apartinand grupului I:
A. Modifica selectiv transcriptia genetica
B. Moduleaza activitatea unei enzime
C. Au molecule capabile sa traverseze membrana plasmatica
D. Au receptori membranari
E. Au receptori specifici cu structuri de acizi nucleici
32. Despre proteinele G sunt corecte afirmatiile:
A. Sunt proteine membranare
B. Sunt proteine citoplasmatice
C. Sunt proteine cu structura quaternara
D. Cuprind in structura nucleotide cu citozina
E. Cuprind in structura nucleotide cu guanina
33. Stingerea raspunsului initiat de un hormon care utilizeaza ca mesager AMPc poate
avea loc:
A. Prin descompunerea AMPc de catre fosfodiesteraze
B. Prin defosforilarea proteinelor fosforilate de catre protein kinazele A
C. Prin resorbtia receptorului hormonal
D. Prin autohidroliza GTP din proteina G
E. Prin reciclarea inozitol trifosfatului
34. Insulina si hormonii de crestere:
A. Apartin grupului I de hormoni
B. Au receptori specifici intracelulari
C. Au receptori cu activitate protein kinazica
D. Prin autofosforilare isi amplifica functia kinazica
E. Realizeaza activarea unei familii de kinaze denumite MAP-kinaze
35. Dintre mesagerii secunzi hormonali fac parte:
A. Proteinele G
B. Inozitoltrifosfatul
C. GMPc
D. Ca
2+

E. AMPc
36. Dintre hormonii apartinand grupului I nu fac parte:
A. Hormonii androgeni
B. Catecolaminele
C. Calcitonina
D. Progestinele
E. Hormonii mineralcorticoizi
37. Dintre hormonii apartinand grupului II fac parte:
A. Hormonii mineralcorticoizi
B. Iodotironinele
C. Ocitocina
D. Glucagonul
E. Vasopresina

Page 68 of 99
38. Sunt adevarate afirmatiile:
A. Timpul de injumatatire al hormonilor din grupul I este scurt (minute)
B. Din punct de vedere chimic, hormonii din grupul I sunt: polipeptide, proteine, glicoproteine,
catecolamine
C. Hormonii din grupul I au proteine de transport prin sange
D. Hormonii din grupul II au proteine de transport prin sange
E. Mediatorul mesajului hormonal, in cazul hormonilor din grupul I, este complexul
hormonreceptor
Capitolul 12. Principalii hormoni endocrini si rolul lor biochimic.
Aplicatii in terapie
Complement Simplu
1. Dintre moleculele de mai jos este sintetizata in cortexul suprarenalei:
A. Progesterona
B. Testosterona
C. Estradiolul
D. Estrona
E. Dehidroepiandrosterona
2. Referitor la actiunea biologica a insulinei este incorecta afirmatia:
A. Insulina este secretata de glanda tiroida
B. Insulina este un hormon cu actiune antagonista fata de glucagon
C. Insulina este un hormon care induce mitogeneza
D. Insulina este un hormon hipoglicemiant
E. Insulina domina faza anabolica a organismului
3. Dintre hormonii sexuali feminini face parte:
A. Androstenidona
B. 17 Estradiolul
C. Testosterona
D. Cortisolul
E. Adrenalina
4. Afirmatia corecta cu privire la progesterona este:
A. Este un hormon hipoglicemiant
B. Este un steroid C18
C. Este un steroid C19
D. Este un steroid C21
E. Are ca mesager secund inozitol fosfatul
5. Pancreasul endocrin este responsabil de secretia:
A. Hormonului paratiroidian
B. Estrogenilor
C. Vasopresinei
D. Somatostatinei
E. Adrenalinei
6. Secretia de iodotironine:
A. Este independenta de hipofiza anterioara
B. Este dependenta de concentratia vitaminei D
C. Este corelata cu metabolismul iodului
D. Este controlata de glandele suprarenale

Page 69 of 99
E. Are loc in celulele C adiacente celulelor foliculare tiroidiene
7. Afirmatia incorecta privind hormonii steroizi este:
A. Cortizolul suprima raspunsul imun si inflamator
B. Glucocorticoizii activeaza gluconeogeneza si au efect hiperglicemiant
C. Sunt hormoni apartinand grupului II
D. Testosterona este sintetizata in celulele interstitiale din testicule
E. Estrogenii au caracter slab acid
8. Afirmatia falsa in legatura cu efectele produse de catecolamine este:
A. Stimuleaza lipoliza in tesutul adipos
B. Intensifica eliberarea glucozei din glicogenul muscular
C. Intensifica sinteza glucozei din precursori neglucidici in tesutul muscular
D. Stimuleaza secretia de insulina
E. Au un efect general hiperglicemiant
9. Aldosterona:
A. Este denumirea alternativa a hormonului antidiuretic
B. Este o glicoproteina
C. Este produs de medula suprarenalei
D. Creste retentia de potasiu
E. Creste retentia de sodiu si apa la nivel renal
10. Afirmatia falsa despre cortisol este:
A. Este un steroid C21

B. Se sintetizeaza din colesterol in zona fasciculata a cortexului suprarenalei
C. Are actiune imunosupresoare
D. Are actiune hiperglicemianta
E. Are ca mesager secund Ca
2+

Complement Multiplu
11. Selectai afirmaiile corecte n legtur cu aldosteronul:
A. Este produs n zona fasciculat a corticosuprarenalei
B. Crete retenia de sodiu i ap la nivelul tubilor renali
C. Secreia este controlat de sistemul renin - angiotensin
D. Acioneaz prin intermediul sistemului adenilatciclaz - cAMP
E. Este sintetizat din colesterol avnd ca intermediar androstendiona
12. Testosteronul prezint urmtoarele caracteristici:
A. Forma activ este 5--dihidrotestosteronul
B. Este un derivat al pregnanului
C. Acioneaz prin intermediul sistemului adenilatciclaz-cAMP, activnd fosfolipaza A
D. Se sintetizeaz din 7 hidroxicolesterol
E. Secreia se afl sub controlul gonadotropinelor hipofizare i a hormonului eliberator hipotalamic
(Gn-RH)
13. Reglarea secreiei de ACTH se realizeaz prin:
A. Aciunea corticoliberinei
B. Aciunea somatoliberinei
C. Concentraia sanguin de ACTH
D. Concentraia sanguin de cortizol
E. Aciunea TSH-ului
14. Care din hormonii enumerai prezint efect hiperglicemiant:
A. Adrenalina i glucagonul
B. Insulina
C. Hormonii glucocorticoizi
D. Hormonul somatotrop

Page 70 of 99
E. Hormonii estrogeni
15. Referitor la catecolamine sunt incorecte afirmatiile:
A. In structura adrenalinei exista un atom de azot cuaternar
B. Adrenalina este sintetizata de medulosuprarenala
C. Noradrenalina indeplineste functia de neurotransmitator
D. Adrenalina indeplineste functia de neurotransmitator
E. Secretia lor creste in timpul somnului
16. Afirmatiile incorecte referitoare la efectele insulinei si glucagonului asupra unor
metabolisme sunt:
A. Insulina favorizeaza depozitarea excesului caloric sub forma de lipide
B. Insulina inhiba mitogeneza
C. Glucagonul inhiba gluconeogeneza hepatica
D. Glucagonul favorizeaza depozitarea excesului caloric sub forma de lipide
E. Glucagonul este un hormon din grupul I
17. Structura apartine:

A. Adrenalinei
B. Nor-adrenalinei
C. Unui hormon endocrin, care indeplineste si functia de neurotransmitator la nivelul terminatiilor
adrenergice
D. Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
E. Unui hormon cu actiune hiperglicemianta
18. Pierderea functionalitatii hipofizei anterioare:
A. Se mai numeste si parahipopituitarism
B. Conduce la atrofierea glandei tiroide
C. Conduce la diabet insipid
D. Conduce la imposibilitatea secretiei ocitocinei
E. Conduce la atrofierea glandelor corticosuprarenale
19. Glanda tiroida secreta:
A. Hormoni cu actiune somatotropa
B. Un hormon polipeptidic cu actiune hipocalcemianta
C. Iodotironine
D. Hormoni cu structura sterolica
E. Hormoni tropi
20. Glandele paratiroide:
A. Secreta calcitonina
B. Secreta un hormon polipeptidic cu actiune hipercalcemianta
C. Secreta calcitriol
D. Secreta PTH
E. Secreta un hormon apartinand grupului II, avand ca mesager secund AMPc
21. Despre glandele medulosuprarenale sunt adevarate:
A. Impreuna cu sistemul nervos parasimpatic si simpatic alcatuiesc sistemul neuroendocrin-
simpatoadrenal
B. Secreta hormoni cu rol in adaptarea organismului la stress
C. Secreta hormoni cu structura polipeptidica
D. Secreta hormoni avand ca actiune cresterea consumului celular de oxigen si amplificarea
sintezei de ATP

Page 71 of 99
E. Secreta hormoni avand ca actiune inhibitia secretiei de insulina

A. Testosteronei
B. Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
C. Unui hormon secretat de glandele medulosuprarenale
D. Unui hormon avand ca actiune inhibarea proliferarii fibroblastelor si inhibarea fosfolipazei C
E. Unui hormon cu actiune antiinflamatoare

A. Aldosteronei
B. Unui hormon care determina retentia Na+ in organism
C. Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
D. Androstenidonei
E. Cortisolului
24. Spre deosebire de cortisol, aldosterona:
A. Este secretata de glandele corticosuprarenale
B. Este un hormon care determina retentia Na
+
in organism si favorizeaza excretia renala a K
+

C. Este un steroid C21
D. Nu are efecte antiinflamatoare
E. Apartine hormonilor din grupul I
25. Despre steroizii sintetici utilizati in terapie sunt corecte afirmatiile:
A. Sunt echivaleni sintetici cu afinitate similar pentru receptorul specific al hormonului natural
B. Au actiune antiinflamatoare
C. Prednisonul este utilizat pentru mbuntirea rspunsului organismului la chemoterapia cu
substane cu efect toxic ridicat
D. Au actiune hipercalcemianta
E. Sunt sintetizati in conditii speciale de corticosuprarenale
26. Structura corespunde:

A. Unei progestine
B. Estradiolului

Page 72 of 99
C. Testosteronei
D. Unui hormon steroid C19
E. Unui hormon care determina dezvoltarea oaselor si musculaturii scheletice
27. Hormonii sexuali masculini:
A. Sunt sintetizati in celulele interstitiale din testicule
B. Sunt steroizi C18
C. Sunt sintetizati de cortexul suprarenalei
D. Sunt sintetizati de medulosuprarenale
E. Sunt compusi liposolubili
A. 17-beta-estradiolului
B. Unui hormon androgen
C. Unui hormon implicat in apariia i meninerea caracterelor sexuale secundare si in reglarea
ciclul ovarian
D. Unui hormon progestativ
E. Cortisolului
A. Tamoxifenului
B. Estradiolului
C. Progesteronei
D. Testosteronei
E. Unui hormon ovarian
30. Spre deosebire de hormonii estrogeni, hormonii progestativi:
A. Sunt steroizi C21
B. Sunt steroizi C18
C. Stimuleaza dezvoltarea oaselor si musculaturii scheletice
D. Sunt hormonii gestatiei deoarece pregatesc ovulul pentru fecundatie si mentin sarcina
E. Sunt hormoni ovarieni
31. Despre antihormonii steroizi sunt adevarate urmatoarele:

Page 73 of 99
A. Unii sunt utilizati in contraceptie si in terapia hormonala de substitutie
B. Au aciune biologic mult amplificat fa de hormonii naturali
C. Toti sunt substante cu structura steroidica similara hormonilor naturali
D. Unii sunt utilizati in tratamentul unor forme de cancer
E. Toti au abilitatea de a interactiona cu receptorii unor hormoni steroidici
32. Sunt hormoni ai pancreasului endocrin:
A. Somatostatina
B. ACTH
C. Adrenalina
D. Glucagonul
E. Tripsina
33. Insulina:
A. Are structura steroidica
B. Are structura derivata din nucleul catecol
C. Este un hormon apartinand grupului II
D. Are actiune analoga factorilor de crestere
E. Este secretata de celulele B ale pancreasului endocrin
34. Somatostatina:
A. Este un hormon polipeptidic
B. Are actiune paracrina, inhiband secretia de insulina
C. Poate fi dimera sau monomera
D. Este un hormon apartinand grupului I
E. Este un hormon sexual
35. Glucagonul:
A. Este un hormon din grupul II, avand ca mesager secund AMPc
B. Este un hormon secretat de glanda tiroida
C. Are actiune hiperglicemianta
D. Este un hormon cu actiune antagonista insulinei
E. Este un hormon cu actiune sinergica insulinei
36. Spre deosebire de glucagon, insulina:
A. Este secretata de pancreasul endocrin
B. Este un hormon polipeptidic
C. Este un hormon hipoglicemiant
D. Are actiune similara hormonilor de crestere
E. Are ca mesager secund AMPc
37. Referitor la hormonii hipotalamici, sunt adevarate urmatoarele:
A. Sunt eliberai n mod pulsatoriu iar eliberarea lor este controlat prin mecanisme de tip feed -
back
B. Se mai numesc hormoni tropi
C. Au structura derivata din nucleul sterol
D. Regleaz balana hidric a organismului i secreia i ejecia laptelui din glandele mamare
E. Unul dintre acestia este hormonul de eliberare al corticotropinelor
38. Referitor la hormonii hipofizei anterioare nu sunt adevarate urmatoarele:
A. Sunt hormoni cu structura chimica polipeptidica
B. Regleaz creterea i funcionarea glandelor endocrine sau influeneaz reaciile metabolice
din alte esuturi - int
C. Regleaz balana hidric a organismului i secreia i ejecia laptelui din glandele mamare
D. Se mai numesc si hormoni de eliberare
E. Sunt secretati sub controlul hipofizei posterioare
39. Sunt hormoni secretati de hipofiza posterioara:
A. Hormonul de eliberare al corticotropinelor

Page 74 of 99
B. ACTH
C. Ocitocina
D. Prolactina
E. Vasopresina
Capitolul 13. Structura si functionarea membranelor plasmatice:
componente structurale; transportul pasiv al ionilor prin membranele
plasmatice; transportul activ al ionilor prin membranele plasmatice
Complement Simplu
1. Referitor la proteinele membranare este corecta afirmatia:
A. Formeaza bariere intre interiorul si exteriorul celulei
B. Sunt structuri cooperative si asimetrice
C. Induc o permeabilitate scazuta pentru glucoza a celulelor
D. Sunt raspunzatoare de procesele de transport prin membrana plasmatica
E. Formeaza micele in mediu apos
2. Referitor la lipidele membranare este corecta afirmatia:
A. Sunt molecule hidrofobe
B. Sunt molecule cu structura amfipatica
C. Sunt esteri ai acizilor grasi saturati cu glicerina
D. Sunt raspunzatoare de procesele de transport prin membrana plasmatica
E. Sunt esteri ai colesterolului cu acizi grasi saturati
3. Referitor la caracteristicile membranelor plasmatice este corecta afirmatia:
A. Membranele plasmatice sunt polarizate electric
B. Membranele plasmatice sunt complet impermeabile pentru ioni
C. Membranele plasmatice sunt structuri stabile, covalente
D. Membranele plasmatice au o structura simetrica
E. Membranele plasmatice sunt structuri discontinue, peliculare
4. Un factor de reglare al fluiditatii membranelor plasmatice il constiuie:
A. Proteinele membranare
B. Canalele ionice transmembranare
C. Triacil glicerolii
D. Continutul in acizi grasi nesaturati care esterifica glicerolul
E. Continutul in saruri biliare
5. Dispunerea moleculelor lipidice in membranele plasmatice se realizeaza:
A. Sub forma de micele simple
B. Sub forma de micele mixte
C. Sub forma de bistrat orientat
D. Sub forma de bistrat sabilizat prin legaturi covalente
E. Sub forma de bistrat stabilizat prin interactiuni dipol-dipol
6. Unul din rolurile proteinelor membranare este de:
A. Receptor hormonal pentru hormonii din grupul I
B. Transductor al mesajelor hormonale
C. A asigura bariere intre interiorul si exteriorul celulei
D. Fluidizant al bistraturilor lipidice
E. Emulsifiant al lipidelor membranare
7. Proteinele membranare de tip A:

Page 75 of 99
A. Sunt proteine transmembranare (integrate)
B. Sunt proteine fixate la suprafata membranei
C. Sunt ancorate in bistratul lipidic printr-o zona hidrofoba
D. Sunt transportori de ioni
E. Sunt citocromi
8. Proteinele membranare tip B:
A. Pot indeplini functia de pompe de ioni
B. Pot indeplini functia de proteine G
C. Sunt proteine cu suprafete incarcate electric uniform
D. Sunt ancorate in bistratul lipidic printr-un rest de acid gras (acidul miristic)
E. Sunt proteine mici, de tip colagen
9. Canalul membranar de sodiu:
A. Are o structura lipidica
B. Are o structura glicolipidica
C. Are o structura proteica
D. Functioneaza independent de pH-ul mediului intern celular
E. Functioneaza independent de pH-ul mediului extracelular
10. Canalul membranar de potasiu:
A. Este la fel de permeabil si pentru ionii Na
+

B. Este de 100 de ori mai permeabil pentru ionii K
+
decat pentru ionii Na
+

C. Are o structura similara gramicidinei
D. Are o structura similara receptrilor muscarinci
E. Se afla pozitionat numai pe fata interna a membranelor plasmatice
Complement Multiplu
11. Canalul membranar de K:
A. Este similar structural celui de Na
+

B. Are in structura un canal ingust prin care nu poate trece Na
+
, dar poate trece ionul K
+
;
C. Cheltuieste mai putina energie pentru deshidratarea K+ decat pentru deshidratarea Na
+

D. Necesita pentru functionare GTP
E. Este inhibat de steroizii cardiotonici
12. Pompa membranara de sodiu si potasiu:
A. Este o proteina tetramera situata pe fata interna a membranei plasmatice
B. Este o structura transmembranara
C. Necesita pentru functionare energie furmizata de ATP
D. Poate sintetiza ATP
E. Realizeaza transportul activ al ionilor prin membrana
13. Despre proteinele membranare tip A sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Pot avea rol de receptori insulinici
B. Pot avea rol de receptori nicotinici ai acetil colinei
C. Pot avea structura de proteine G
D. Pot avea rol de integrine
E. Au trei domenii moleculare distincte
14. Despre proteinele membranare de tip B sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Sunt implicate in procesele de transport ionic prin membrana plasmatica
B. Sunt proteine care strabat membrana plasmatica de mai multe ori
C. Sunt proteine ancorate in bistratul lipidic prin resturi lipidice
D. Pot fi citocromi
E. Pot fi receptori de transferina
15. Receptorul nicotinic al acetil colinei:
A. Este o proteina membranara tip A
B. Are rolul de a activa tirozin kinaza

Page 76 of 99
C. Este o proteina membranara tip B
D. Are rolul de a modula canalelel de Na
+

E. Are rolul de transductor energetic
A. Este o proteina membranara tip B
B. Este o proteina care strabate membrana plasmatica de mai multe ori
C. Este o proteina membranara tip C
D. Realizeaza externalizarea ionilor Na
+
si internalizarea ionilor K
+

E. Realizeaza internalizarea ionilor Na
+
si externalizarea ionilor K
+

17. Canalul membranar de sodiu:
A. Este o proteina care strabate dublul strat lipidic de mai multe ori
B. Este o proteina alcatuita dintr-un singur lant polipeptidic cu 4 unitati repetitive
C. Formeaza 4 canale transmembranare
D. Poate transporta si ioni K
+
, dar are selectivitate redusa pentru acestia
E. Poate transporta numai ionii nehidratati
18. Canalul membranar de K
+
:
A. Transporta ionii numai in stare deshidratata
B. Este o proteina membranara tip B
C. Cheltuieste energie pentru hidratarea ionilor pe care ii transporta
D. Are in structura tunele transmembranare
E. Este o structura cu suprafata complet nepolara
A. Se mai numeste si Na
+
/K
+
-ATP-aza
B. Are in structura patru subunitati
C. Are situsuri de legare pentru steroizii cardiotonici
D. Transporta ionii in mod pasiv
E. Asigura cresterea intracelulara a concentratiei ionilor Na
+

A. Cuprinde doua unitati de tip , avand un singur domeniu helicat transmembranar
B. Cuprinde structuri glucidice legate pe subunitatile de tip
C. Are la nivelul subunitatilor de tip situsuri de fixare a glicozidelor cardiotonice
D. Are la nivelul subunitatilor situsuri de legare pentru ATP
E. Este o proteina cu structura quaternara
A. Are situsuri cu activitate ATP-azica
B. Poate fixa flavonozide cardiotonice
C. Poate fi data peste cap, astfel incat sa sintetizeze ATP
D. Externalizeaza trei ioni Na+ prin hidroliza unei molecule ATP
E. Externalizeaza doi ioni K+ prin hidroliza unei molecule ATP
A. Conduce, prin inhibare, la cresterea concentratiei intracelulare de sodiu
B. Conduce, prin inhibare, la scaderea gradientului de ioni de sodiu intre interior si exterior
C. Poatefi inhibata de digitoxigenina
D. Poate fi fosforilata cu ajutorul unei molecule ADP, in prezenta ionilor Mn
2+

E. Necesita ioni Hg
2+
ca si cofactori enzimatici
23. Transportul activ al Na
+
si K
+
prin membranele plasmatice se realizeaza:
A. Cu ajutorul canalelor membranare de sodiu
B. Cu ajutorul canalelor membranare de potasiu
C. Cu ajutorul Na
+
/K
+
-ATP-azei
D. Prin hidroliza moleculelor ATP

Page 77 of 99
E. Cu ajutorul steroizilor cardiotonici
24. Pompa membranara de calciu:
A. Mentine gradientul de calciu intre interiorul si exteriorul celulei
B. Se gaseste in membrana mitocondriala
C. Se gaseste in membrana ribozomala
D. Se gaseste in membrana reticulului endoplasmatic
E. Utilizeaza ca sursa de energie molecula de ADP
25. Pompa membranara de calciu:
A. Mentine gradientul de concentratie al calciului intre interiorul si exteriorul celulei, impreuna cu
pompa schimbatoare de ioni Na
+
-Ca
2+

B. Mentine gradientul de concentratie al calciului intre interiorul si exteriorul celulei, impreuna cu
pompa schimbatoare de ioni Na
+
-K
+

C. Poate adopta doua conformatii, E1 si E2, pentru a transporta ionii Ca
2+

D. Transporta cate 2 ioni Ca
2+
pentru fiecare mol ATP hidrolizat
E. Mentine concentratia scazuta de calciu in interiorul reticulului endoplasmatic
26. Pompa membranara de sodiu si potasiu si pompa membranara de calciu:
A. Sunt proteine transmembranare
B. Sunt proteine ancorate in bistratul lipidic prin structuri hidrofobe
C. Sunt proteine multidomeniale
D. Sunt inhibate de steroizii cardiotonici
E. Realizeaza contractia musculara
27. Lipidele membranare asigura:
A. Delimitarea stricta a compartimentelor celulare
B. Transportul ionic intre compartimente
C. Fluiditatea membranelor
D. Asimetria membranelor
E. Impermeabilitate pentru ioni a membranelor
28. Lipidele membranare sunt:
A. Molecule cu o parte hidrofila si una hidrofoba
B. Componentele care asigura formarea de pelicule bistrat continue
C. Molecule cu structura quaternara
D. Derivati substituiti ai colesterolului
E. Molecule capabile sa se asocieze spontan prin legaturi coordinative
29. Membranele plasmatice prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Sunt structuri simetrice
B. Sunt structuri asimetrice
C. Sunt structuri peliculare continue
D. Au grosime mare
E. Sunt structuri fluide
30. Membranele plasmatice prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Sunt ansambluri moleculare necovalente
B. Sunt alcatuite din molecule unite intre ele prin legaturi polare
C. Sunt polarizate electric
D. Sunt structuri rigide
E. Au o inalta selectivitate pentru ioni
31. In membranele plasmatice proteinele constituiente realizeaza functii:
A. De bariere ntre interiorul i exteriorul celulei
B. De reglare a fluiditatii
C. De pompare a ionilor spre exteriorul celulei

Page 78 of 99
D. De transducie a unor mesaje informaionale
E. De recunoatere a moleculelor-semnal
32. Despre proteinele membranare de tip C sunt adevarate afirmatiile:
A. Sunt fixate la suprafaa membranelor celulare
B. Sunt fixate de membran prin interacii ionice realizate ntre capetele polare ale moleculelor
lipidice din componen i radicalii aminoacil polari din componena catenei polipeptidice
C. Sunt: transportori de ioni sau de molecule hidrosolubile mici, canale ionice, transductori
energetici
D. Au trei domenii distincte: dou domenii preponderent hidrofile, extinse n afara bistratului lipidic
membranar (spre interior i spre exterior) i un domeniu hidrofob care le separ pe celelalte dou
i care strbate zona interioar hidrofob a bistratului lipidic
E. Sunt proteine ancorate n bistratul lipidic printr-o coad hidrofob
33. Canalele ionice membranare:
A. Sunt selective
B. Nu sunt selective
C. Sunt proteine transmembranare care formeaz structuri de tip pori
D. Cele cationice au un diametru mediu de 5-8 nm i au interiorul ncrcat negativ
E. Cele anionice au un diametru mediu de 5-8 nm i au interiorul ncrcat negativ

Page 79 of 99
Capitolul 14. Principiile energetice de functionare ale sistemelor vii;
molecule stocatoare de energie
Complement Simplu
1. Modalitatea prin care energia chimica poate fi transferata in sistemul biologic este:
A. Fenomenul de fluorescenta
B. Cuplarea unei reactii exergonice cu o reactie endergonica
C. Preluarea de caldura degajata din reactiile exoterme
D. Prin reactii la echilibru
E. Corecte variantele a), b), d)
2. In cazul studiului comportamentului termodinamic al unei reactii biochimice, s-a
adaugat, fata de rectiile chimice obisnuite, urmatorul parametru standard:
A. pH=7,4
B. pH=7,35
C. pH=1
D. pH=7
E. temperatura de 25 C
3. Pentru ca reactiile endergonice din sistemul biologic sa poata avea loc:
A. Se utilizeaza energia furnizata de o rectie exergonica, cuplata
B. Se utilizeaza energia furnizata de o reactie exoterma, cuplata
C. Se utilizeaza energia furnizata de o reactie izobara,cuplata
D. Se utilizeaza enzime izoterme
E. Corecte variantele a) si b)
4. Reactiile exergonice, de descompunere si oxidare a moleculelor-combustibil din
sistemele biologice:
A. Sunt denumite generic reactii anabolice
B. Sunt denumite generic reactii metabolice
C. Sunt denumite generic reactii catabolice
D. Sunt denumite generic reactii cuplate
E. Sunt denumite generic reactii enzimatice
5. Metabolismul este constituit din:
A. Reactii catabolice
B. Rectii anabolice
C. Reactii anabolice si reactii catabolice
D. Reactii exoterme si reactii endoterme
6. Cuplarea a doua reactii in sistemul biologic are loc frecvent prin:
A. Reactii redox
B. Reactii de dublu schimb
C. Intermediari comuni
D. Enzime
E. Vitamine
7. Moleculele stocatoare de energie sunt:
A. Compusi cu potential energetic ridicat
B. Proteine cu structura quaternara
C. Vitaminele hidrosolubile
D. Lipidele complexe
E. Pompele de ioni

Page 80 of 99
8. In celulele heterotrofe principalul compus stocator de energie este:
A. AMP
B. ATP
C. Creatinina
D. GMP
E. NAD
+

9. Energia libera standard de hidroliza a ATP este:
A. Mai mare decat a fosfoenol piruvatului
B. Mai mica decat a glucozo 6 fosfat
C. Mai mare decat a creatin fosfatului
D. -7,3 kcal/mol
E. Egala cu cea a AMP
10. Fosfo creatina este:
A. Are rol de stocare a energiei chimice la nivelul tesutului adipos
B. Are rol de stocare a energiei chimice la nivelul tesutului hepatic
C. Are rol de stocare a energiei chimice la nivelul tesutului muscular
D. Este un nucleotid
E. Are o energie de hidroliza mai mica decat AMP
11. Creatinina este:
A. un fosfagen
B. un compus macroergic
C. produsul de descompunere al creatinei
D. precursorul de sinteza al creatinei
E. un compus proteic
12. Raportul creatin/fosfocreatin:
A. scade in cursul activitii musculare
B. creste in cursul activitatii musculare
C. ramane constant in cursul activitatii musculare
D. se modifica in cazul expunerilor necontrolate le soare
E. este excretat pe cale renala
13. Principiul metodei de determinare cantitativa a creatininei se bazeaza pe:
A. formarea picratului de creatinina de culoare galben-portocaliu in prezenta acidului picric
B. formarea citratului de creatinina de culoare galben-portocaliu in prezenta acidului citric
C. formarea malatului de creatinina de culoare galben-portocaliu in prezenta acidului malic
D. formarea picratului de fosfocreatina de culoare galben-portocaliu in prezenta acidului picric
E. formarea cromatului de creatinina de culoare galben-portocaliu in prezenta acidului cromic
Complement Multiplu
14. Creatin fosfatul este:
A. Un fosfagen
B. Rezervorul de grupari fosfat macroergice in muschii scheletici ai vertebratelor;
C. Rezervorul de grupari fosfat macroergice in spermatozoizi
D. Rezervorul de grupari fosfat in muschii nevertebratelor;
E. Un compus cu energie libera standard de hidroliza mai mare decat al ATP
15. Reactiile chimice care alcatuiesc cele doua laturi ale metabolismului sunt:
A. Reaciile exergonice, n general de descompunere i oxidare a moleculelor - combustibil
B. Reaciile de sintez a biomoleculelor, care se produc cu consum de energie
C. Reactiile catabolice
D. Reactiile anabolice
E. Reactiile cu generare de fluorescenta

Page 81 of 99

16. Surse majore generatoare de legaturi fosfat macroergice pentru organismul uman
sunt:
A. Fosforilarea oxidativa
B. Reactiile cuplate
C. Reactiile exoterme
D. Glicoliza
E. Ciclul acizilor tricarboxilici
17. Dintre caractrisiticile sistemelor vii, care le deosebesc de sistemele nevii fac parte:
A. Sunt sisteme dechise, in permanent schimbcu exteriorul
B. Sunt sisteme aflate in permanent dezechilibru
C. Sunt structuri elastice, aflate in permanenta reorganizare
D. Sunt sisteme exergonice
E. Sunt sisteme cu grad scazut de organizare
18. Scopurile majore pentru care sistemele biologice consuma energie sunt:
A. Catabolizarea moleculelor combustibil
B. Sinteza biomoleculelor
C. Realizarea de lucru mecanic
D. Realizarea de medii hiperbare
E. Transportul activ al ionilor prin membrane
19. Reactia ATP + AMP ADP + ADP are urmatoarele roluri:
A. Permite energiei mari a puntii polifosfatice din AMP sa fie utilizata pentru sinteza ATP
B. Permite AMP format in urma reactiilor de cedare de energie de catre ATP sa fie reciclat prin
refosforilare
C. Permite scaderea concentratiei AMP atunci cand este consumat ATP in exces, ceea ce
constituie un semnal allosteric pentru marirea vitezei reactiilor generatoare de ATP
D. Permite energiei mari a puntii polifosfatice din ADP sa fie utilizata pentru sinteza ATP
E. Permite cresterea concentratiei AMP atunci cand este consumat ATP in exces, ceea ce
constituie un semnal allosteric pentru marirea vitezei reactiilor generatoare de ATP
20. In diferite cai biosintetice sunt preferate diferite nucleotide trifosfat ca donori de
energie. Acestea sunt:
A. UTP pentru sinteza lipidelor
B. GTP pentru sinteza proteinelor
C. CTP pentru sinteza poliglucidelor
D. UTP pentru sinteza poliglucidelor
E. CTP pentru sinteza lipidelor
21. Molecula ATP:
A. Este stabilizata prin rezonanta
B. Este o structura foarte instabila
C. Contine o grupare trimetafosfat
D. Contine o grupare bimetafosfat
E. Are in structura un rest de adenina
22. ADP poate accepta o grupare fosfat incarcata energetic de la:
A. Creatin fosfat
B. Carbamoil fosfat
C. Glucozo 1 fosfat
D. Fructozo 6 fosfat
E. 1,3 bis fosfoglicerat
23. ADP nu poate accepte o grupare fosfat de la:
A. Creatin fosfat

Page 82 of 99
B. Fosfoenol piruvat
C. Glicerol 3 fosfat
D. Glucozo 6 fosfat
E. Carbamoil fosfat
24. Nucleotid trifosfatii:
A. Sunt interconvertibili prin intermediul ATP
B. Sunt specifici anumitor cai biosintetice
C. Sunt utilizati numai pentru reactii de descompunere a moleculelor combustibil
D. Sunt: UTP, GTP, CTP, ATP
E. Sunt: TTP, UTP, GTP, CTP
25. Sunt considerati compusi macroergici:
A. Compsii care contin in molecule legaturi tio eter
B. Compusii care au la hidroliza G < 0 si 7,5 Kcal/mol (in valoare absoluta)
C. Compusii nucleotidici
D. Compusii cu punte polifosfat
E. Fosfoguanidinele de tipul arginin fosfat
26. Sunt compusi macroergici:
A. ATP
B. AMP
C. Arginin-fosfat
D. Creatin fosfat
E. Creatinina
27. Nu sunt compusi macroergici:
A. AMP
B. GTP
C. Glucozo-6 fosfat
D. CTP
E. UDP
28. Reactiile anabolice:
A. Sunt reactii care decurg cu consum de energie
B. Sunt reactii care se produc cu degajare de energie
C. Sunt reactii prin care se sintetizeaza biomolecule
D. Sunt reactii prin care se descompun biomolecule
E. Fac parte din metabolismul celular.
29. Reactiile catabolice:
A. Sunt reactii care decurg cu consum de energie
B. Sunt reactii care se produc cu degajare de energie
C. Sunt reactii prin care se sintetizeaza biomolecule
D. Sunt reactii prin care se descompun biomolecule
E. Fac parte din metabolismul celular
30. Principiul intermediarului comun:
A. Este un principiu de functionare propriu sistemelor biologice
B. Este un principiu de functionare valabil in toate sistemele
C. Presupune ca un produs al reactiei exergonice sa reprezinte substrat pentru reactia
endergonica
D. Presupune ca un produs al reactiei endergonice sa reprezinte substrat pentru reactia
exergonica
E. Este acelasi cu principiul complementaritatii sterice
31. Forma activa a ATP este:
A. Cea hidrolizata
B. De complex cu Mg
2+

Page 83 of 99
C. De complex cu Mn
2+

D. De complex cu Mo
2+

E. De polimer
32. Molecula ATP:
A. Contine 4 sarcini negative
B. Este foarte instabila
C. Are timp de viata extrem de scurt
D. Contine o grupare hibrid de rezonanta
E. Poate fi hidrolizata cu eliberare de energie
33. ATP poate dona o grupare fosfat unei molecule acceptor, cum ar fi:
A. Fosfoenol piruvat
B. Glucozo 1 fosfat
C. Glicerol 3 fosfat
D. Carbamoil fosfat
E. Creatin fosfat
34. Principiul reactiilor cuplate:
A. Este caractristic sistemelor nebiologice
B. Presupune cuplarea reactiilor exergonice cu reactii endergonice
C. Reprezint singurul mod prin care energia chimic poate fi transferat de la o reacie la alta n
condiii izoterme
D. Reprezint singurul mod prin care energia chimic poate fi transferat de la o reacie la alta n
condiii anizoterme
E. Se aplica numai laturii catabolice a metabolismului
35. Conventional, s-a stabilit ca:
A. Pentru calculul bilanurilor energetice ale diferitelor ci metabolice s fie utilizat valoarea G
=-7,3 Kcal/mol pentru hidroliza unei puni polifosfatice
B. Pentru calculul bilanurilor energetice ale diferitelor ci metabolice s fie utilizat valoarea G
=-12 Kcal/mol pentru hidroliza unei puni polifosfatice
C. Pentru calculul bilanurilor energetice ale diferitelor ci metabolice s fie utilizat valoarea G
=-3,4 Kcal/mol pentru hidroliza unei puni polifosfatice
D. Reaciile de sintez a biomoleculelor la nivelul sistemelor biologice sa fie denumite generic
reacii anabolice
E. Condiiile standard pentru determinarea G sunt: concentraii ale reactanilor de 1,0 mol/L,
temperatura de 25 C, presiunea de 1 atmosfer si pH= 7,0
36. Fosfenol piruvatul:
A. Este o molecula puternic incarcata energetic si, prin urmare, foarte stabila
B. Este un compus macroergic (stocator de energie)
C. Poate juca rolul de mijlocitor energetic intre compusii puternic ncrcai energetic i cei mai
slab ncrcai energetic
D. Nu poate juca rolul de mijlocitor energetic intre compusii puternic ncrcai energetic i cei
mai slab ncrcai energetic
E. Este o molecula foarte instabila

Page 84 of 99
Raspunsuri
Biochimie medicala, generala si aplicata,
Farmacie, anul III, sem. I - Raspunsuri
Capitolul 1. Definitia si domeniul de studiu al biochimiei. Directiile
actuale de aplicare si de dezvoltare. Logica molecular a organismelor
vii si principii generale de functionare. Apa si sistemele tampon din
organism
Complement Simplu
1 - A.
2 - C.
3 - C.
4 - B.
5 - E.
6 - D.
7 - E.
8 - D.
9 - D.
10 - C.
11 - C.
12 - A.
Complement Multiplu
13 - A. B.
14 - C. D. E.
15 - B. C. D. E.
16 - A. D. E.
17 - A. B.
18 - A. B. C. D.
19 - A. C. D.
20 - B. C. D.
21 - A. B. C. D.
22 - A. B. D.

Page 85 of 99
23 - C. E.
24 - C. D.
25 - B. D. E.
26 - A. B.
27 - A. B. D.
28 - A. D.
29 - B. C.
30 - A. B.
31 - A. B.
32 - B. C.
33 - B. D. E.
34 - A. C. E.
35 - B. D.
36 - A. B. D.
37 - A. D. E.
Capitolul 2. Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide,
nucleotide. Structura tridimensionala i funciile acizilor nucleici. Baze
azotate false si aplicatiile lor in terapie
Complement Simplu
1 - E.
2 - A.
3 - D.
4 - A.
5 - B.
6 - D.
7 - E.
8 - E.
9 - B.
10 - A.
11 - B.
12 - A.
13 - C.
14 - D.
15 - B.
16 - C.
17 - A.
Complement Multiplu
18 - A. B.
19 - B. D. E.
20 - C. D.
21 - B. D.

Page 86 of 99
22 - A. C. E.
23 - B. D.
24 - A. B. C.
25 - A. C. D.
26 - A. B. C.
27 - B. D.
28 - A. C. E.
29 - A. B.
30 - A. B.
31 - A. B. C. E.
32 - A. B.
33 - A. C.
34 - B. C.
35 - A. E.
36 - C. D.
37 - A. D. E.
38 - B. C. E.
39 - A. C. D.
40 - A. C. D. E.
41 - A. B. D. E.
42 - C. D.
Capitolul 3. Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si
tehnici de inginerie genetica cu aplicatii in diagnostic si terapie
Complement Simplu
1 - C.
2 - D.
3 - E.
4 - A.
5 - A.
6 - B.
7 - C.
8 - B.
9 - A.
10 - D.
11 - A.
Complement Multiplu
12 - A. C.
13 - B. C. D. E.
14 - A. C.
15 - A. E.
16 - A. C. E.

Page 87 of 99
17 - C. D. E.
18 - A. B.
19 - A. C. D. E.
20 - B. C. D.
21 - A. C. D. E.
22 - B. C. E.
23 - C. D.
24 - C. E.
25 - B. C.
26 - A. B.
27 - C. D.
28 - A. B.
29 - A. C. E.
30 - C. D.
31 - A. B. C.
32 - A. E.
33 - A. B. E.
34 - A. C. D.
Capitolul 4. Aminoacizi: structura, clasificare, proprietati fizico-chimice
si rol biologic. Legatura peptidica. Peptide neproteice: structura si rolul
biologic al unor peptide neproteice
Complement Simplu
1 - D.
2 - B.
3 - D.
4 - D.
5 - C.
6 - B.
7 - C.
8 - D.
9 - C.
10 - A.
11 - B.
12 - B.
13 - A.
14 - A.
15 - B.
16 - B.
Complement Multiplu
17 - B. D. E.
18 - A. D.

Page 88 of 99
19 - B. C. E.
20 - C. D.
21 - B. C. E.
22 - C. E.
23 - A. D. E.
24 - C. E.
25 - C. E.
26 - A. B. D. E.
27 - B. D.
28 - A. B.
29 - C. D.
30 - D. E.
31 - C. D.
32 - B. C.
33 - B. C. E.
34 - A. B.
35 - A. B.
36 - A. B. D.
37 - B. D.
38 - C. D.
39 - B. E.
40 - B. E.
Capitolul 5. Proteine. Structur primar, secundar, teriar,
cuaternar. Clasificarea proteinelor. Proteine cu importan biochimic
deosebit: proteinele plasmatice, anticorpii, hemoproteinele
Complement Simplu
1 - C.
2 - A.
3 - D.
4 - B.
5 - D.
6 - B.
7 - A.
8 - D.
9 - C.
10 - C.
11 - C.
12 - D.
13 - A.
14 - B.
15 - C.
16 - E.
17 - E.

Page 89 of 99
18 - B.
19 - A.
20 - A.
21 - B.
22 - B.
23 - D.
24 - A.
Complement Multiplu
25 - A. E.
26 - B. C. D.
27 - A. B. D.
28 - A. D. E.
29 - A. B. C.
30 - A. B. C.
31 - A. B.
32 - A. B.
33 - A. D.
34 - A. D.
35 - A. B. D. E.
36 - A. B.
37 - A. C. D.
38 - C. D. E.
39 - C. D. E.
40 - A. C.
41 - A. C.
42 - A. E.
43 - B. C.
44 - A. C.
45 - A. B. E.
46 - C. D.
47 - A. B. C.
48 - B. C.
49 - B. C.
Capitolul 6. Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic
enzimatic- factori care influeneaz viteza de reacie: pH-ul,
temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei.
Constanta Michaelis-Menten: deducie i semnificaie
Complement Simplu
1 - B.
2 - A.

Page 90 of 99
3 - E.
4 - A.
5 - B.
6 - D.
7 - A.
8 - B.
9 - D.
10 - A.
11 - C.
12 - C.
13 - B.
14 - C.
15 - C.
16 - A.
17 - C.
18 - A.
19 - E.
20 - D.
21 - E.
22 - A.
23 - B.
24 - A.
25 - A.
26 - A.
27 - D.
28 - D.
29 - B.
30 - A.
31 - B.
32 - A.
33 - D.
34 - B.
35 - E.
Complement Multiplu
36 - B. C. D.
37 - C. D.
38 - C. D.
39 - C. E.
40 - A. B. E.
41 - A. D.
42 - B. D. E.
43 - B. C.
44 - B. C.
45 - A. C. D.

Page 91 of 99
46 - B. C.
47 - A. B. D.
48 - C. D.
49 - B. D.
50 - D. E.
51 - A. E.
52 - D. E.
53 - C. D.
54 - A. B.
55 - A. D. E.
56 - B. C.
57 - B. C. E.
58 - A. C. E.
Capitolul 7. Inhibiia activitii enzimatice si aplicatii in terapie.
Clasificarea enzimelor i denumirea lor. Reglarea activitaii enzimatice:
enzime allosterice, izoenzime, complexe enzimatice, reglarea covalenta a
activitatii enzimatice
Complement Simplu
1 - C.
2 - A.
3 - B.
4 - D.
5 - A.
6 - E.
7 - D.
8 - D.
9 - C.
10 - B.
Complement Multiplu
11 - B. D.
12 - A. D.
13 - A. C. D.
14 - A. D. E.
15 - A. B.
16 - A. B. E.
17 - A. C. D.
18 - D. E.
19 - B. E.
20 - A. C. E.
21 - A. B. D.

Page 92 of 99
22 - B. C.
23 - A. C.
24 - B. C.
25 - B. D.
26 - A. C.
27 - B. C.
28 - A. B.
29 - B. D.
30 - B. E.
31 - A. B.
32 - A. B.
33 - A. B. E.
34 - A. C. D. E.
35 - A. B. C.
36 - B. C.
37 - A. D.
38 - D. E.
Capitolul 8. Vitamine hidrosolubile i coenzime: structur, rol
biochimic
Complement Simplu
1 - D.
2 - D.
3 - C.
4 - A.
5 - B.
6 - B.
7 - C.
8 - C.
9 - A.
10 - E.
11 - B.
12 - A.
13 - D.
14 - C.
15 - D.
16 - E.
17 - D.
Complement Multiplu
18 - A. B.
19 - A. C.
20 - B. C. D.

Page 93 of 99
21 - B. C. E.
22 - A. C. D.
23 - B. C. E.
24 - A. B. E.
25 - B. C.
26 - C. E.
27 - A. B. E.
28 - C. D.
29 - A. B. C. E.
30 - B. C. E.
31 - A. C.
32 - A. C. E.
33 - B. D.
34 - B. D.
35 - C. D.
36 - A. D.
37 - B. C.
38 - A. D.
39 - B. C. E.
40 - C. D.
41 - A. B.
42 - A. B. E.
43 - B. E.
44 - C. E.
45 - A. B. E.
Capitolul 9. Vitamine liposolubile: structur, rol biochimic
Complement Simplu
1 - C.
2 - A.
3 - A.
4 - B.
5 - A.
6 - A.
7 - E.
8 - D.
9 - A.
10 - C.
11 - C.
12 - D.
13 - C.
14 - C.
15 - A.

Page 94 of 99
Complement Multiplu
16 - A. B. C.
17 - A. C. D.
18 - A. C. D.
19 - A. C. D.
20 - A. C. D.
21 - B. D. E.
22 - C. D.
23 - B. C. E.
24 - A. D.
25 - C. D. E.
26 - A. D. E.
27 - B. D. E.
28 - B. C. D.
29 - B. C.
30 - C. D.
31 - B. D.
32 - A. B. D. E.
33 - A. C. D.
34 - C. D. E.
35 - A. B.
36 - B. D.
37 - A. B. E.
38 - A. B.
39 - A. C.
40 - B. C. E.
41 - D. E.
Capitolul 10. Lipide. Clasificarea lipidelor. Componentele structurale si
rolul biochimic al lipidelor complexe (fosfogliceride, sfingolipide).
Compusi eicosanoidici si rolul lor biologic. Colesterolul si acizii biliari.
Glucide: clasificare, structur, proprieti fizico-chimice. Glucide si
derivati glucidici de interes biologic
Complement Simplu
1 - D.
2 - B.
3 - D.
4 - D.
5 - E.
6 - B.
7 - D.
8 - B.

Page 95 of 99
9 - D.
10 - E.
11 - A.
12 - C.
13 - A.
14 - D.
15 - D.
16 - A.
Complement Multiplu
17 - A. B. C. D.
18 - A. B. C.
19 - C. D.
20 - A. E.
21 - B. D.
22 - A. B. C.
23 - A. B. C. E.
24 - B. E.
25 - A. B. E.
26 - C. E.
27 - A. D.
28 - A. C.
29 - B. E.
30 - A. D.
31 - A. B. C.
32 - A. B.
33 - C. D. E.
34 - A. B.
35 - A. D. E.
36 - A. D.
37 - B. D. E.
38 - C. D.
39 - A. C.
Capitolul 11. Hormoni. Axa hipotalamo-hipofizara si caracteristicile
transmiterii mesajului hormonal, clasificarea hormonilor. Mecanisme
generale de reglare hormonal. Receptori hormonali, mesageri secunzi
si efectori ai mesajului hormonal
Complement Simplu
1 - E.
2 - A.
3 - E.

Page 96 of 99
4 - C.
5 - D.
6 - C.
7 - B.
8 - D.
9 - C.
10 - E.
Complement Multiplu
11 - A. C. D.
12 - B. C. E.
13 - A. C.
14 - A. B. E.
15 - A. B. C.
16 - B. D.
17 - A. B. C.
18 - A. D.
19 - B. D. E.
20 - A. D. E.
21 - B. C.
22 - B. D. E.
23 - A. B.
24 - C. D.
25 - A. D. E.
26 - B. C.
27 - A. B. D.
28 - B. E.
29 - C. D.
30 - A. B. E.
31 - A. C.
32 - A. C. E.
33 - A. B. D.
34 - C. E.
35 - B. C. D. E.
36 - B. C.
37 - C. D. E.
38 - C. E.
Capitolul 12. Principalii hormoni endocrini si rolul lor biochimic.
Aplicatii in terapie
Complement Simplu
1 - E.
2 - A.

Page 97 of 99
3 - B.
4 - D.
5 - D.
6 - C.
7 - C.
8 - D.
9 - E.
10 - E.
Complement Multiplu
11 - B. C.
12 - A. E.
13 - A. C. D.
14 - A. C. D.
15 - A. D. E.
16 - B. C. D. E.
17 - B. C. E.
18 - A. B. E.
19 - A. B. C.
20 - B. D. E.
21 - A. B. D.
22 - B. D. E.
23 - A. B. C.
24 - B. D.
25 - A. B. C.
26 - C. D. E.
27 - A. C. E.
28 - A. C.
29 - C. E.
30 - A. D.
31 - A. B. D. E.
32 - A. D.
33 - C. D. E.
34 - A. B. C.
35 - A. C. D.
36 - C. D.
37 - A. E.
38 - C. D. E.
39 - C. E.
Capitolul 13. Structura si functionarea membranelor plasmatice:
componente structurale; transportul pasiv al ionilor prin membranele
plasmatice; transportul activ al ionilor prin membranele plasmatice
Complement Simplu

Page 98 of 99
1 - D.
2 - B.
3 - A.
4 - D.
5 - C.
6 - B.
7 - A.
8 - A.
9 - C.
10 - B.
Complement Multiplu
11 - A. C.
12 - B. C. D. E.
13 - A. D. E.
14 - A. B.
15 - C. D.
16 - A. B. D.
17 - A. B. C.
18 - A. B. D.
19 - A. B. C.
20 - B. C. E.
21 - A. C. D.
22 - A. B. C.
23 - C. D.
24 - A. D.
25 - A. C. D.
26 - A. C.
27 - A. C. E.
28 - A. B.
29 - B. C. E.
30 - A. C. E.
31 - C. D. E.
32 - A. B.
33 - A. C. D.
Capitolul 14. Principiile energetice de functionare ale sistemelor vii;
molecule stocatoare de energie
Complement Simplu
1 - B.
2 - D.
3 - A.
4 - C.

Page 99 of 99
5 - C.
6 - C.
7 - A.
8 - B.
9 - D.
10 - C.
11 - C.
12 - B.
13 - A.
Complement Multiplu
14 - A. B. C. E.
15 - A. B. C. D.
16 - A. D. E.
17 - A. B. C.
18 - B. C. E.
19 - B. D. E.
20 - B. D. E.
21 - A. C. E.
22 - A. B. E.
23 - C. D.
24 - A. B. D.
25 - B. D. E.
26 - A. C. D.
27 - A. C.
28 - A. C. E.
29 - B. D. E.
30 - A. C.
31 - B. C.
32 - A. D. E.
33 - B. C.
34 - B. C.
35 - A. D. E.
36 - D. E.

Biochimie Medicala, Generala Si Aplicata, Farmacie, Anul III, Sem - I .Unlocked PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biochimie Medicala, Generala Si Aplicata, Farmacie, Anul III, Sem - I .Unlocked PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 99

Biochimie medicala, generala si aplicata,

S-ar putea să vă placă și