Inventarirea florei si vegetatiei din Parcul Natural

Lunca Joasa a Prutului Inferior

Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetari
botanice, cele mai multe abordnd mai ales terasele,
lacurile, mai putin albia rului. Dintre primele studii n
aceasta zona amintim: Brandza D., 1879-1883, Grecescu
D., 1898, 1909, Borza A., 1958.

FLORA
Au fost inventariati pe baza literaturii si a cercetarilor din
teren realizate n cadrul proiectului LIFE Nature
Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a
Prutului Inferior, finantat de Comisia Europeana, un
numar de 834 taxoni, din care 29 subspecii, 2 varietati, o
forma si 5 hibrizi, taxoni ce apartin la 94 familii(Tabelul 1).
Pe teritoriul parcului au fost identificati 442 taxoni: 321
specii, 14 subspecii, o forma, o varietate si 5 hibrizi.81
taxoni sunt nou semnalati pe teritoriul parcului, dintre
acestia sunt 6 subspecii si 2 hibrizi.
Din punct de vedere sozologic s-au selectat 120 taxoni
sunt cuprinsi pe listele rosii nationale. 2 specii sunt
protejate prin Conventia de la Berna (Salvinia
natans si Trapa natans). O specie din literatura de
specialitate se regaseste n Directiva Habitate anexa 4a
Galanthus nivalis
Din analiza bioformelor se constata dominanta numerica a
hemicriptofitelor, tipice climatului temperat. Climatul mai
uscat, pe de-o parte, iar pe de alta parte puternica
influenta antropica se reflecta prin procentul nsemnat al
terofitelor, fiind mai bine reprezentate numeric n

comparatie cu alte zone ale tarii. Helohidatofitele sunt mai

bine reprezentate cantitativ. n schimb, fanerofitele sunt
slab reprezentate, n zonele umede fiind putine specii de
arbori. Aceasta situatie este datorata si faptului ca cele
mai multe paduri sunt plantate. Lianele sunt reprezentate
doar de trei specii care confera padurilor de lunca cu o
structura mai apropiata de cea naturala un aspect
luxuriant.
Din punct de vedere fitogeografic, n mod firesc predomina
elementele eurasiatice, urmate de speciile europene (n
ambele cazuri un numar nsemnat l reprezinta cele cu
caracter mediteranean si cele continentale). Ca urmare a
pozitiei teritoriului studiat apropiate de Marea Neagra sunt
bine reprezentate elementele pontice, mai ales daca
nsumam la aceasta categorie si pe cele pontomediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, pontobalcanice, ponto-balcano-mediteraneene. Ca o consecinta
a impactului antropic si al conditiilor omogene de mediu pe
care l ocupa vegetatia acvatica si palustra, numarul
speciilor cosmopolite este mare. Cea mai mare problema
o ridica numarul mare de specii adventive, 40 specii,
conform datelor din literatura si a cercetarilor noastre,
dintre care 28 au fost identificate de noi pe teritoriul
parcului.
Din pacate lista speciilor adventive este n crestere,
anumite specii fiind relativ recent patrunse n Romnia,
motiv pentru care nu cunoastem nca tipul de
comportament social. Amintim n acest sens pe Eclipta
prostrata, Grindelia squarrosa, prima dintre speciile
mentionate fiind semnalata de pe insula Ostrovul Prut,
insula ce a fost acoperita de ape cel putin 3 luni n acest
an, ceea ce dovedeste o rezistenta deosebita a semintelor
acestei specii la apa, si un ciclu de viata deosebit de rapid

(n mai putin de o luna s-a instalat pe un teren nud, nisipos

si a nflorit). Grindelia squarrosa este semnalata doar din
acest an pe teritoriul Romniei, chiar de la Galati, de-a
lungul caii ferate (Culita Srbu, comunicare personala).
Din punct de vedere ecologic, teritoriul administrativ al
terenului studiat predomina xero-mezofitele, cele mai
multe fiind prezente n fnate, pasuni, sau terenurile
arabile. Higrofitele si hidrofitele, desi mai slab reprezentate
ca nr. de specii, ocupa cea mai mare suprafata a parcului,
ele edificnd comunitatile acvatice si palustre. Fata de
temperatura si reactia chimica a substratului, flora din
Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior si localitatile
adiacente, are un caracter mai uniform predominnd
speciile micro-mezoterme, (tipice climatului temperat, cu o
buna reprezentare a celor moderat termofile, ca urmare a
influentelor pontice si mediteraneene din aceasta zona),
respectiv speciile slab-acid neutrofile.
Analiza geoelementelor reflecta fidel interferentele
fitogeografice si conditiile climatice particulare ale
teritoriului studiat. Astfel, n mod firesc predomina
elementele eurasiatice, urmate de speciile europene (n
ambele cazuri un numar nsemnat l reprezinta cele cu
caracter mediteranean si cele continentale). Elementele
atlantice si cele central- europene sunt reprezentate doar
prin putine elemente mai ales cu caracter mediteranean.
Ca urmare a pozitiei teritoriului studiat apropiate de Marea
Neagra sunt bine reprezentate elementele pontice, mai
ales daca nsumam la aceasta categorie si pe cele pontomediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, pontobalcanice, ponto-balcano-mediteraneene. Ca o consecinta
a impactului antropic si al conditiilor omogene de mediu pe
care l ocupa vegetatia acvatica si palustra, numarul
speciilor cosmopolite este mare, 69 specii.

VEGETATIA
Strict pe teritoriul parcului au fost identificate 49 de
asociatii vegetale si 2 subasociatii, 8 asociatii si o
subasociatie fiind nou semnalate din teritoriul studiat. n
literatura de specialitate au fost semnalate 101 asociatii
vegetale din teritoriul studiat si teritoriile adiacente.
Studiul de fata este primul care evidentiaza structura
comporatmentului social al asociatiilor identificate, data
fiind influenta antropica s-a acordat un interes deosebit
speciilor adventive.
Vegetatia acvatica este dominata de specii pioniere, iar n
conditiile unei structurari mai avansate apar si specii
competitive. Stresul, datorat inundatiilor sau influentei
antropice se reflecta prin prezenta speciilor tolerante la
stres din categoria celor cu o ecologie larga si a speciilor
tolerante la deteriorarea habitatelor naturale. Din punct de
vedere ecologic structura nu este diversificata,
predominnd speciile hidrofile, micro-mezoterme,
euriionice spre slab acid neutrofile. Spectrul fitogeografic e
dominat de specii cosmopolite, urmate de cele europene,
cele mai multe cu un caracter mediteranean. Spectrul
bioformelor este, de cele mai multe ori, reprezentat
exclusiv de helohidatofite. n general, numarul de specii
este redus, ceea ce este firesc n conditiile unei vegetatii
cu caracter extrem.
Vegetatia palustra este relativ slab reprezentata (15
asociatii), comparativ cu datele din literatura, cu o
structura paupera sau marcata de numeroase specii
atipice pentru aceste comunitati. Aceasta situatie este
datorata inundatiilor prelungite din acest an, majoritatea
fitocenozelor fiind surprinse toamna, la cca. o luna de la
retragerea apelor. Impactul antropic este mai puternic n

cazul comunitatilor palustre, situate cel mai adesea n

vecinatetea celor ruderale sau segetale. Din punct de
vedere ecologic au un caracter hidrofil, n cazul
rogozisurilor mezo-higrofil, micro-mezoterm, slab acid
neutrofil, cu o buna reprezentarea a speciilor euriionice.
Structura fitogeografica este dominata de speciile
eurasiatice si cosmopolite.
Vegetatia pajistilor ocupa suprafete restrnse si este
puternic antropizata (pasunat cu oi si capre), prin urmare
structura acestor pajisti, care ar reprezenta habitate
prioritare, iar pentru Romnia o valoare inestimabila, dat
fiindca cea mai mare parte a acestor pajisti au fost
transformate n terenuri de cultura. De altfel, asociatia
Taraxaco serotinae-Bothriochloetum ischaemi (Burduja et
Al. 1956) Srbu, Coldea et Chifu 1999 este singura care
are o structura mai valoroasa, celelalte asociatii din Cl.
Festuco-Brometea fiind invadate de buruieni autohtone
sau adventive.
Din punct de vedere ecolgic au un caracter xero-mezofil,
moderat termofil, slab acid neutrofil. Fitogeografic,
predomina speciile eurasiatice, elementele pontice avnd
o reprezentare semnificativa. Pe masura antropizarii
acestor comunitati spectrle realizate pun in evidenta mai
multe elemente cosmopolite si mai multe specii ruderale
competitive, provenite din flora autohtona. Procentul
nsemnat al terofitelor este determinat pe de-o parte de
climatul mai cald si mai uscat, dar si de accentuarea
impactului antropic, stiut fiind ca majoritatea speciilor de
buruieni sunt anuale.
Vegetatia padurilor este puternic afectata de inundatii si
de lucrarile silvice. Cea mai mare parte a padurilor de
lunca sunt plantate, fara a se respecta o structura naturala
(arborii sunt dispusi pe siruri, echidistant). Ca o consecinta

a inundatiilor, stratul ierbos este sarac, invadat de

buruieni, unele cu caracter invaziv (Bidens vulgata).
Tab. 1. Lista familiilor de cormofite din teritoriul Parcului
Natural Lunca Joasa a Prutului inferior si a teritoriilor
limitrofe

Nr.
sp.
Aceraceae
2
Alismataceae
4
Amaranthaceae
7
Amaryllidaceae
2
Anacardiaceae
1
Apiaceae
36
Apocynaceae
1
Aristolochiaceae
1
Asclepiadaceae
2
Asteraceae
122
Boraginaceae
18
Brassicaceae
49
Butomaceae
1
Caesalpinaceae
1
Calitrichaceae
1
Campanulaceae
6
Cannabaceae
2
Caprifoliaceae
4
Ceratophillaceae
2
Charyophyllaceae 33
Chenopodiaceae 32
Convolvulaceae
3
Familia

Nr.
sp.
Euphorbiaceae
13
Fabaceae
53
Fagaceae
3
Fumariaceae
1
Gentianaceae
2
Geraniaceae
2
Hajadaceae
2
Haloragaceae
2
Hippuridaceae
1
Hydrocharitaceae 5
Hydropterididae
1
Hypericaceae
1
Iridaceae
3
Juncaceae
8
Juncaginaceae
1
Lamiaceae
45
Lemnaceae
5
Lentiburiaceae
1
Liliaceae
16
Linaceae
4
Lythraceae
3
Malvaceae
8
Familia

Familia

Plumbaginace
Poaceae
Polygalaceae
Polygonaceae
Portulacaceae
Potamogetana
Primulaceae
Ranunculacea
Resedaceae
Rhamnaceae
Rosaceae
Rubiaceae
Rutaceae
Salicaceae
Santalaceae
Scrophulariac
Simaroubacea
Solanaceae
Sparganiacea
Tamaricaceae
Thymelaeacea
Tiliaceae

Cornaceae
Corylaceae
Crassulaceae
Cucurbitaceae
Cuscutaceae
Cyperaceae
Dipsacaceae
Elaeagnaceae
Equisetaceae

1
1
2
3
5
30
6
1
4

Menyanthaceae
Moraceae
Nymphaeaceae
Oleaceae
Onagraceae
Orchidaceae
Orobanchaceae
Papaveraceae
Plantaginaceae

1
1
2
3
5
1
1
3
7

Trapaceae
Typhaceae
Ulmaceae
Urticaceae
Valerianaceae
Verbenaceae
Violaceae
Vitaceae
Zygophyllacea