MEDICINA DENTARA COMUNITARA

1. Introducere in medicina dentara comunitara

2. Sistemul de ingrijire de sanatate rolul si functiile esentiale
3. Programe de sanatate orodentara in comunitati
4. Promovarea sanatatii orodentare si educatia pentru sanatatea orodentara a
grupurilor
5. Epidemiologia afectiunilor orodentare
6. Prevenirea aparitiei afectiunilor orodentare
7. Stiintele sociale aplicate in medicina dentara comunitara - abordare
conceptuala
8. Comunicarea in in medicina dentara comunitara
9. Etica medicala si sanatatea orodentara in comunitate
10.Evaluarea si valorificarea informatiei stiintifice

1. INTRODUCERE IN MEDICINA DENTARA COMUNITARA

Definitii
Sanatate publica = stiinta si arta de a preveni aparitia bolilor, de a creste speranta de viata
prin eforturi organizate ale comunitatii.
Winslow Sanatatea publica este stiinta si arta de a preveni maladia, de prelungire a vietii si de
promovare a sanatatii fizice si mentale si a eficientei prin eforturile organizate ale comunitatii
pentru asanarea mediului, lupta contra maladiilor transmisibile, educatia individului in igiena
personala, organizarea serviciilor de ingrijiri medicale si comunitare pentru diagnosticul precoce
si tratamentul oportun al maladiilor si dezvoltarea unui mecanism social care sa asigure fiecarui
individ al comunitatii un standard de viata adecvat mentinerii sanatatii sale
O.M.S. stiinta care studiaza problemele de sanatate ale unei populatii, starea de sanatate a
colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile generale sanitare si administrarea
serviciilor de ingrijiri. Este strans legata de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale,
abordand in egala masura sanatatea comunitara.
Hanlon sanatatea publica este stiinta protejarii oamenilor si sanatatii.
Sanatatea publica reprezinta ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei
orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii. Ca ramura si ca parte integranta a sanatatii
publice se numara si medicina comunitara, reprezentand legatura bilaterala intre medicina si
comunitate si determinismul socio-economic, politic si cultural al snatatii comunitatii. In egala
masura reprezinta si responsabilitatea colectiva a medicinei fata de comunitate pentru problemele
comunitare susceptibile de a afecta sanatatea.

Medicina comunitara = ca parte a sanatatii publice realizeaza studiul starii de sanatate a

populatiei in corelatie cu factorii care o influenteaza.

Medicina dentara comunitara comunitara = se refera la asistenta medicodentara publica,

adica la stiinta si arta prevenirii afectiunilor oro-dentare, promovand sanatatea orodentara si-n felul
acesta imbunatatind calitatea vietii, prin eforturile organizate ale societatii

Istoric
1. Perioada anterioara anului 1950 - realizare majora a fost descoperirea efectului cariopreventiv al
fluorului. Alte contributii importante la intelegerea etiologiei cariei au fost aduse de catre
Stephan care a demonstrat scaderea pH in placa dentara, dupa consumul de zahar si de Kite
care a demonstrat ca animalele experimentale ce traiau intr-un mediu microbian nu au
dezvoltat carii dupa ce au fost hranite cu o dieta cariogena prin tuburi gastrice, si de catre
Orland care a demonstrat ca animalele gnotobiotice nu dezvolta carii dupa o dieta cariogenica
si alimentate in mod normal.
2. In anii 60 o mai mare atentie a fost indreptata catre efectul igienei orale asupra leziunilor
carioase, cu toate ca rezultatele si interpretarile studiilor clinice intrau adesea in conflict.
Metodele de aplicari topice de fluor au evoluat si au fost dezvoltate programe comunitare
pentru copii si adolescenti.
3. Anii 70 au reprezentat inceputurile erei preventiei. Eficienta restaurarilor odontale, indelung
apreciate anterior, a fost pusa la indoiala iar potentialul acestora de a produce efecte secundare
a fost clar demonstrat.
4. In prezent medicina dentara comunitara s-a dezvoltat ca disciplina in cadrul multor universitati.
Medicina comunitara a atras atentia multor domenii ale medicinei dentare, acest lucru fiind
sustinut si de o economie in decadere.

Caracteristici:

ingrijirea unei comunitati definite geografic si populational

acorda ingrijiri globale atat persoanelor bolnave cat si celor sanatoase

acordate de catre echipe interdisciplinare care studiaza mediul fizic, biologic, psihologic,
social, economic

se bazeaza in special pe actiuni preventive si educationale

actiuni planificate si realizate cu concursul utilizatorilor

Scopuri:

promovarea sanatatii prin antrenarea tuturor sectoarelor comunitatii

ocrotirea sanatatii prin prevenirea bolilor

controlul morbiditatii prin tratamentul bolilor si a consecintelor lor

redobandirea sanatatii cu concursul intregului sistem sanitary

Sanatatea = starea de bine

constitutia OMS 1947 starea de bine completa din punct de vedere fizic, psihic si
social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii

redefinire OMS 1984 masura in care o persoana sau grup sunt capabile sa-si
realizeze aspiratiile si sa-si satisfaca nevoile de baza, dar si modul in care sunt capabile sa
se transforme pentru a se adapta mediului ambiant.

Evolutia conceptului stare de bine

Orientarea curativa (definita in anul 1840)

preocupare redusa pentru depistarea si combaterea cauzelor bolii

accentul se punea numai pe actiunile medicului nu capteaza responsabilitatea

bolnavului

nu antreneaza factorii din afara sistemului sanitar

Orientarea preventiva 2 modele

1. Modelul agent-gazda-mediu

sanatatea si boala sunt considerate secvente ale echilibrului dinamic intre cei 3 factori

boala nu este o conditie statitica, ci are un istoric natural

masurile preventive sunt mai eficiente daca intrerup cat mai devreme acest proces

normalitatea si sanatatea sunt atribute relative, definibile prin studii cmplexe.

2. Modelul comportamentului sanogen

Indivizii au un rol important si se considera ca trebuie sa cunoasca:

faptul ca sunt susceptibili la boli produse de conditiile ce le sunt prezentate

faptul ca boala si conditiile care o produc le afecteaza starea de bine

faptul ca bolile pot fi prevenite si care sunt avantajele acestor actiuni

Medicina individuala Medicina comunitara

4

Asemanari:

Examenul clinic / Investigatie epidemiologica

Diagnosticul / Analiza investigatiei epidemiologice

Tratament / Program

Plata / Finantare

Control / Evaluare

Deosebiri

Pacienti / Comunitate definita

Bolnavi / Sanatosi si bolnavi

Medic izolat / Echipa interdisciplinara

Tratament individual / Ingrijiri integrate

Aplicabilitate individuala / Aplicabilitate generala

Preocupare secundara pentru mediu / Preocupare principala pentru mediu

Planificare redusa / Planificare cu participarea utilizatorilor

Prioritar: Tratamentul bolii / Prioritar: mentinerea sanatatii

2. SISTEMUL DE INGRIJIRE DE SANATATE

ROLUL SI FUNCTIILE ESENTIALE

Conditii pe care ar trebui sa le indeplineasca un Sistem de Ingrijiri de Sanatate (SIS)

corespunzator (dupa Maxwell):
1. acoperire generala a populatiei cu servicii de sanatate;
2. accesibilitate prompta la servicii;
3. pertinenta fata de nevoi;
4. echitate;
5. posibilitati de alegere;
6. eficacitate (tratament ce raspunde din punct de vedere al obiectivului medical, produce
efectul medical scontat);
7. eficienta inalta(cu randament bun din punct de vedere economic = raportul dintre
investitie si cost);
8. acceptabilitate sociala larga;
9. responsabilitatea statului fata de sanatatea publica.
10. efectivitate (metoda de tratament ale carui rezultate modifica pozitiv starea de sanatate a
populatiei).
Nici un Sistem de Ingrijiri de Sanatate (SIS) nu a putut raspunde integral acestor criterii de aceea
toate sistemele sunt in reforma, fiind supuse modificarilor cerute in timp de nevoile in schimbare
ale practicii medicale, ale societatii si ale rezervelor disponibile.
Schimbarile din Sistemele de Ingrijiri de Sanatate (SIS) pot fi:
- revolutive (brutale);
- evolutive (silentioase).
Cele revolutive (brutale) presupun modificari structurale, de fond ca cele ce au generat modelele
SIS (Beveridge, Bismark, Semasko) dar si ca incercarile care se fac in prezent in tarile Europei
Centrale si de Rasarit, si care vizeaza in principal proprietatea asupra factorilor de productie,

sursele si sistemul de finantare a SIS, alocarea resurselor, sistemele de plata a furnizorilor de

ingrijiri.
Schimbarile evolutive (silentioase) care au loc in tarile cu economie de piata stabilizata (Anglia,
Olanda, Germania) au adus ameliorari sistemelor existente, fara inlocuirea lor, fara distrugerea si
destructurarea lor.
Obiectivele principale ale reformelor SIS in Europa sunt subordonate principiilor ce guverneaza
politica europeana a OMS: Sanatate pentru toti.
Principii:
a) egalitatea sanselor;
b) etica actiunilor de politica sanitara;
c) participarea activa a populatiei;
d) promovarea sanatatii si prevenirea bolilor;
e) prioritatea ingrijirilor primare de sanatate;
f) actiunea intersectoriala;
g) cooperarea internationala.
Obiectivele reformelor in Sistemul Ingrijirilor de Sanatate (SIS) din Europa:
1. echilibrarea alocarii resurselor financiare (teritorial si intre categorii de servicii) si controlul
costurilor;
2. reducerea inechitatilor in oferta si accesul la servicii;
3. imbunatatirea gradului de satisfactie a furnizorilor si utilizatorilor de ingrijiri;
4. ameliorarea eficacitatii si impactului SIS asupra starii de sanatate (output si outcome);
5. reducerea utilizarii inadecvate a tehnologiilor moderne;
6. corectarea stimularii inadecvate a consumului medical (consumul indus de oferta);
7. introducerea competitiei controlate (intre furnizorii publici si/sau privati, organizatii de
asigurari etc.);
8. separarea furnizorilor de servicii (medici, spitale) de cumparatori (detinatori de fonduri);
9. stabilirea unor relatii contractuale intre furnizorii si cumparatorii de servicii;
10. plata medicilor si a institutiilor pe baza unor criterii de performanta;
11. introducerea unor mecanisme de asigurare a calitatii ingrijirilor de sanatate;
7

12. introducerea metodelor manageriale moderne in conducerea serviciilor de sanatate;

13. descentralizarea SIS prin deconcentrare, devolutie si delegarea autoritatii.
Tarile din Europa Centrala si de Rasarit cauta sa modifice bazele structurale ale SIS anterioare
pentru a le face concordante cu principiile democratice si regulile unei economii de piata in
formare. Transformarea, in perioada de tranzitie este anevoioasa, cu capcane, costisitoare si de
durata. Reformele SIS din aceste tari nu se pot produce decat in concordanta si odata cu
schimbarile de fond ce au loc in sistemele economice si sociale nationale din care fac parte.
Reformele din Europa Centrala si de Rasarit trebuie sa tina seama de realitatile comune:
1. recunoasterea rolului sanatatii pentru intreaga dezvoltare sociala, dar sporirea necontrolata a
cheltuielilor pentru sanatate poate avea un impact negativ asupra cresterii economice;
2. in perioada de tranzitie starea de sanatate a populatiei recunoaste o degradare continua, ceea ce
duce la cresterea diferentelor dintre Europa Centrala si de Rasarit si Europa.
3. baza materiala a serviciilor de sanatate este inadecvata la nevoile esentiale ale modelului
actual de morbiditate, serviciile preventive sunt ineficiente, exista lipsuri in asigurarea cu
medicamente si materiale sanitare consumabile;
4. formarea, distribuirea si utilizarea personalului sanitar este inadecvata;
5. exista lipsuri si distorsiuni financiare: subfinantare, ineficienta interna, practici bugetare
birocratice, cheltuieli gresit orientate, dificultati in transformarea sectorului de finantare;
6. dezvoltarea necontrolata a sectorului medicinei private.
Ca prioritati pentru reformarea SIS din tarile Europa Centrala si de Rasarit:
1. descentralizarea SIS;
2. modificarea metodelor de planificare si gestionare;
3. mentinerea unei largi accesibilitati;
4. dezvoltarea serviciilor de sanatate comunitare;
5. dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenti;
6. imbunatatirea sistemului de formare a personalului de sanatate.
In prezent se constata convergenta reformelor SIS din tarile europene si America spre modele
mixte, cu mecanisme de reglare efectiva prin control public si "piata controlata". Aceasta se
traduce prin introducerea unor elemente de piata (reglare libera) in Sistemul National de Stat de
8

tip britanic si a unor mecanisme de control guvernamental sau administrativ in Sistemul

Asigurarilor Sociale de tip germanic.
Criterii de apreciere a reformelor Sistemelor de Ingrijiri de Sanatate (SIS):
1. coerenta SIS;
2. universalitatea asigurarii de servicii;
3. caracterul cuprinzator al acestora;
4. limitarea costurilor cu mentinerea calitatii ingrijirilor de sanatate;
5. plata/contributie echilibrata;
6. motivare pozitiva a medicilor si utilizatorilor.
Relatii economice in ingrijirile de sanatate dintre furnizorii de servicii, utilizatori si tertul
platitor (fond de asigurari, case de asigurari, administratia sanitara de stat).
In Europa operau trei modele de sisteme de ingrijiri de sanatate:
1. modelul serviciului national de sanatate (SNS) - tip Beveridge;
2. modelul sistemului de asigurari sociale de sanatate (SAS) -tip Bismark;
3. modelul sistemului centralizat de stat (SCS) - tip Semasko.
Modelul din Statele Unitate ale Americii este bazat pe asigurari private.

Sisteme de asigurare a asistentei de medicina dentara

1. Sistemul Nordic (Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia)

implicare directa a guvernului

finantare de stat egala cu a pacientilor

tratamente gratuite pana la 19 ani si la categorii defavorizate

numar mare de medici dentisti salariati la stat

un numar mare de igienisti dentari

2. Sistemul Bismark (Austria, Belgia, Franta, Germania)

asigurari medicale de boala obligatorii

tratament subventionat pt adulti

tratament subventionat mai mult pentru copii

majoritatea medicilor dentisti lucreaza ca particulari cu contract cu agentiile de asigurari

igienistii dentari sunt rar intalniti

3. Sistemul Beveridge (Marea Britanie)

sistem de stat administrat de guvern

asistenta gratuita pentru copii pana la 18 ani si grupuri defavorizate

asistenta subventionata pentru adulti

medici dentisti particulari ce au contract cu guvernul

sistem privat pentru profit

igienisti dentari mai ales in sistemul privat pentru profit

4. Sistemul Sud European (Italia, Portugalia, Spania, Grecia)

predominant privat pt profit

asigurari limitate oferite salariatilor de marile firme

putine clinici de stat pt urgente si tratamente gratuite la copii

igienisti dentari in clinicile particulare

5. Sistemul hibrid (Olanda, Islanda, Irlanda)

asigurari de sanatate universale

asigurari private

modelul nordic de tratament al copiilor in clinicile de stat

medici dentisti salariati pentru asistenta gratuita a copiilor

medicii dentisti particulari in contract cu asigurarile de stat si particulare

Principii de organizare ale sistemelor de ingrijiri ale sanatatii orale:

influentarea modului de viata al populatiei pentru a intretine sanatatea orala si a preveni

aparitia bolilor

realizarea unui tratament stomatologic de reechilibrare functionala

Tipuri de organizare:
1. tip medical
2. tip comunitar
1. tip medical:

for conducator, clinici stomatologice, clinici/cabinete cu practica privata, colegii si

facultati

10

2. tip comunitar: 3 nivele de organizare

nivelul I:

ingrijire primara a sanatatii

situat in fiecare comunitate

personal comunitar

actiuni proprii:

examinare clinica periodica, ingrijiri personale, educatie sanitara,

metode comunitare de preventie orala

nivelul II:

tramente propriu-zise de restaurare si reechilibrare

presupune dotarea cu aparatura si tehnica adecvata

nivelul III

tratamente specializate, nepracticabile la nivelul II

Personalul medicodentar :
Medicul stomatolog : responsabil direct de coordonarea activitatii personalului
Igienistul dentar: se ocupa de fluorizari locale, educatie sanitara, profilaxie odonto- parodontala;
lucreaza in scoli, clinici de sanatate publica
Terapeutul dentar: se ocupa numai de anumite manopere terapeutice (obturatiiextractii de dinti
temporari)
Asistentul dentar: lucreaza alaturi de medic in echipa
Asistentul si infirmiera comunitara: personal specializat numai pe activitati comunitare
Tehnicianul dentar: poate functiona separat sau in clinici de medicina dentara
Profesor/ invatator: are rol in educatie si coordonarea programelor de preventie orala
Particularitatile economiei sanitare
1. natura productiei si a consumului
1. bazata pe relatia bipolara medic persoana asistata, care e esentiala pentru individ si
societate
2. cererea de servicii e nelimitata datorita valorii subiective a consumului (nevoia reala de
ingrijiri pt sanatate e ipotetica, nu poate fi determinata). Nevoia normativa = nevoia
determinata de un medic /cercetator al problemei respective; este diferita de nevoia reala.
11

Nevoia resimtita cea pe care o constientizeaza pacientul. Nevoia exprimata atunci

cand pacientul vine la stomatolog
3. productia si consumul sunt ambigue
Nevoile pot fi satisfacute / nesatisfacute. Nevoia reala nu o cunoastem; nevoia normativa este
enorma. Nevoia resimtita nu este atat de mare. Nevoia exprimata depinde de factori economici,
sociali
2. incertitudinea ca o expresie a asimetriei informationale conducand la selectia adversa a
informatiilor si la riscul moral (supraconsum de ingrijiri). Consecinte: in relatia bipolara medic persoana asistata, informatiile sunt la nivelul medicului; normal este ca medicul sa faca un
supraconsum ex: stomatologul indica radiografii la nivelul tuturor dintilor / supraconsum de
timp in cazul medicului generalist;
1. incertitudine asupra riscurilor si costurilor dispersia riscurilor pentru reducerea
costurilor = SAS (sistemul asigurarilor de sanatate); nu se pot face previziuni asupra
bolii, tratamentului, costurilor respective, etc)
2. incertitudine privind deciziile deciziile au de multe ori un caracter vital, se face
supraconsum de instrumente / supradotare cu echipamente ex: RMN
3. incertitudine privind reglementarile excesul de reglementari duce la limitarea
concurentei si a performantei
4. incertitudine asupra efectelor imposibilitatea evaluarii corecte (e greu de evaluat corect
ceea ce s-a facut)
3. finantarea indirecta este necesara pt ca 10% din populatie consuma 70% din resurse;
cererea si finantarea trebuie intermediata prin terti, (care sa adune banii si sa ii dea).
Pacientul (contribuabil si consumator) nu ia in considerare costul. Medicul (furnizor) ia
in considerare costul prin prisma veniturilor proprii, iar consumul prin prisma stiintei si a
profesiunii. Platitorul (stat, CAS) interesat exclusiv de cost
4. inelasticitatea cererii in functie de pret si elasticitatea cererii in functie de oferta
Modalitati de finantare a serviciilor de medicina dentara:
taxe speciale
asigurari de sanatate

12

plata directa de catre pacienti

13

3. PROGRAME DE SANATATE ORODENTARA IN COMUNITATI

Programele de sanatate orala reprezinta o succesiune de activitati intreprinse pentru a
imbunatati unul sau mai multe aspecte ale starii de santate orala ale unui grup populational.
Programele de sanatate orala in comunitati (colectivitati) pot fi programe de educatie
pentru sanatate (programe preventive, programe curative), sau pot fi programe complexe, de
promovare a sanatatii, incluzand educatia membrilor comunitatii respectice, cat si masuri
profilactice.
Programele de sanatate orala reprezinta materializarea actiunilor de promovare a sanatatii
orale si cuprind trei etape importante:
1. etapa de informare (culegere a datelor)
2. etapa de implementare a programului
3. etapa de evaluare si cercetare.
Toate aceste etape sunt specifice caracteristicilor populatiei tinta (colectivitatii) alese si
sunt adaptate necesarului de educatie si de tratament preventiv al receptorului tinta.
Programele de promovare a sanatatii pot fi

programe internationale conduse de organizatii internationale (OMS, FDI si IADR), care

stabilesc proiectul programelor, ajuta si monitorizeaza derularea lor la nivel national sau
regional

programe nationale

initiate si sponsorizate de guvern, de organizatii profesionale

nationale sau de organizatii de furnizare a serviciilor medicale

programe realizate in comunitati restranse (ex.10 scoli dintr-un oras) fiind initiate si
sponsorizate de organizatiile politice si profesionale locale.
Pentru pre-testarea eficientei programului se poate realiza initial un program pilot, aplicat

unei comunitati mici (de ex. o scoala sau o gradinita, o maternitate, un azil de batrani), pentru ca
apoi, in functie de rezultate, sa se extinda, cuprinzand colectivitati mari.
Etapele planificarii
1. Definirea populatiei tinta

14

Populatia tinta poate fi reprezentata de prescolari, scolari din clasele primare, liceeni,
adolescenti, adulti (cuprinsi intr-o grupa de varsta), varstnici, gravide, mamele copiilor mici,
copii handicapati, batrani institutionalizati etc.
In cazul programelor nationale sunt inclusi toti membrii societatii care fac parte din
populatia tinta (ex.: elevii claselor primare din intreaga tara), iar in cazul programelor regionale
se alege un lot mai restrans. Daca populatia tinta este reprezentata de copii, se aleg receptori
secundari si parintii acestora si pedagogii implicati in procesul de invatamant.
Din populatia tinta se selecteaza aleator un grup martor (de control) si cel putin un grup
de studiu (activ), care sunt de obicei comparabile ca marime si omogenitate, grupuri ce vor fi
examinate clinic si evaluate din punct de vedere al bagajului de cunostinte si al deprinderilor si
comportamentului sanogen.
Lotul de studiu va fi supus diferitelor interventii de profilaxie clinica si/sau celor de
educatie pentru sanatate, in timp ce lotul martor nu va fi supus acestora.
2. Identificarea problemei printr-un studiu stiintific de evaluare a necesarului de tratament
si educatie
1. Date privind problema de sanatate orala - determinarea gravitatii si a extinderii afectiunii
respective. Se culeg prin examinarea clinica date epidemiologice reprezentate de indici de
carie, indici de placa bacteriana, indici gingivali, indici parodontali etc si apoi se
prelucreaza statistic. Examinarea clinica trebuie realizata de profesionisti special instruiti
si calibrati pentru a nu aparea erori in faza de culegere a datelor.
2. Date demografice (privind profilul colectivitatii) obtinute prin terviuri,
chestionare, focus grup):

15

numarul de indivizi din populatia tinta

sexul

distributia geografica

gradul de urbanizare

statusul social

statusul economic

conditii de viata (de locuit, de munca, de recreere)

mediul etnic (credinte si influente culturale)

adresabilitatea catre serviciile medicale publice

starea generala de sanatate

3. Date privind statusul educational (obtinute prin interviuri, chestionare, focus grup):

cunostinte

credinte, obiceiuri

atitudini si comportamente

Toate aceste date culese se centralizeaza si se prelucreaza statistic, ajutand la definirea si

intelegerea problenelor de sanatate si a celor educationale.
3. Stabilirea prioritatilor si a obiectivelor si durata derularii programului
Prin stabilirea prioritatilor se identifica cea mai importanta problema de sanatate (ce vrem
sa obtinem?) Daca nu sunt determinate prioritatile, programul poate sa nu deserveasca acelor
indivizi care au nevoie cel mai mult de ingrijire. De exemplu, intr-o comunitate in care populatia
copiilor scolari este afectata grav de caria dentara, prioritatea o va constitui reducerea prevalentei
cariei dentare prin programe de profilaxie a cariei dentare si educatie pentru sanatate.
Obiectivele programului raspund intrebarii: unde vrem sa ajungem? si definesc telurile pe
care ni le propunem sa le obtinem la finalul programului.
Aceste obiective pot fi obiective legate de starea de sanatate orala, ca de exemplu
obiectivul propus de O.M.S. pentru anul 2000: la varsta de 12 ani indicele DMFT sa nu
depaseasca cifra 2. Alte exemple de obiective sunt:

scaderea numarului de carii dintr-o colectivitate de copii cu 50% in 2 ani

dispensarizarea activa a elevilor din clasele primare, crearea unor medii de lucru si de
invatat care sa promoveze atitudinile sanogene in cladirile scolilor, in locurile de joaca si
salile de mese.

Exemple de obiective legate de statusul educational al indivizilor colectivitatii pot fi:

imbunatatirea cunostintelor despre igiena orala cu 30%

imbunatatirea deprinderilor cu 20%, a atitudinilor cu 30%

cresterea adresabilitatii catre serviciile stomatologice cu 30%

incurajarea stilurilor de viata sanatoase si posibilitatea de a face alegeri sanatoase (a

produselor si deprinderilor) in campusurile scolare

16

promovarea responsabilitatii personale, familiale si comunitare pentru pastrarea sanatatii.

4. Stabilirea strategiei si a metodelor de implementare (Care sunt activitatile prin care

obtinem obiectivele propuse?)
Prioritatile, obiectivele si metodele de implementare constituie strategia programului.
Este necesara elaborarea mai multor strategii alternative, comparabile din punct de vedere al
costurilor si al eficientei (testate anterior pe alte colectivitati), pentru ca in final prin comparare
sa fie aleasa strategia optima din punct de vedere al raportului eficienta/costuri.
Pentru ameliorarea starii de sanatate orala a copiilor, masurile pot fi:

fluorizarea apei retelei de apa publice sau a retelei de apa din scolile alese pentru
derularea programului

administrarea de tablete sau solutii fluorurate in colectivitati

fluorizari locale si sigilari, controlul placii bacteriene si fluorizari.

Pentru imbunatatirea statusului educational, se aleg combinatii de metode de educatie in

grupuri sau educatie mass-media, varietatea si repetarea acestor metode de educatie fiind cheia
succesului in procesul de schimbare a comportamentului fata de sanatate.
Activitatile de educatie se aleg si in functie de varsta grupului tinta. De exemplu:

pentru grupa de varsta 2-5 ani se aleg ca metode de educatie teatrul de papusi, jucarea
unui rol, cantece, jocuri de colorat si decupat, macromodele, casete video etc.

pentru grupa de varsta 6-9 ani se aleg ca metode de educatie diapozitivele, carti ilustrate,
casete video, teatrul de papusi, modele de dinti, jocuri despre dieta, puzzle, macromodele

pentru grupa de varsta 14-16 ani se aleg ca metode: diapozitive, casete video, jocuri pe
computer, radiografii dentare, articole din ziare, postere, brosuri, flipchart, fotografii,
statistici, ateliere de lucru cu tema cultivarea bacteriilor etc.

Este bine ca orice metoda de educatie nou introdusa (postere, flipchart, diapozitive, casete video,
jocuri pe computer) sa fie pretestata pe un lot restrans pentru a observa impactul avut asupra
publicului tinta, iar in functie de reactia acestuia sa fie modificata corespunzator, pentru a trezi si
capta interesul.
5. Identificarea si obtinerea resurselor materiale si financiare.
Resursele pot fi obtinute din interiorul comunitatii ca de exemplu resurse umane
(profesori, parinti, medicul dentist scolar, asistenta de profilaxie) si materiale (sali de clasa,
video, computere, TV, copiator, videoproiector, retroproiector, costume pentru teatru, papusi
17

etc.). Alte resurse pot fi obtinute din afara comunitatii prin sponsorizari, provenite de la guvern,
organizatii internationale, asociatii medicale, ONG etc.
6. Stabilirea unui program (orar) bine structurat
In acest program trebuie sa fie clar specificate activitatile, secventa lor cronologica,
momentul si perioada de desfasurare, locul de desfasurare, persoanele care raspund si cele care
sunt implicate in fiecare activitate (impartirea sarcinilor) si ce resurse materiale sunt necesare.
7. Analiza SWOT
Aceasta identifica punctele tari ale programului (oportunitati) si punctele slabe
(constrangeri si piedici). Constrangerile pot rezulta din politicile guvernamentale sau ale
organizatiilor profesionale restrictive:
8. Monitorizarea programului
Dupa

aplicare, programul necesita o supraveghere continua a tuturor activitatilor.

Succesul programului se asigura prin monitorizarea:

activitatilor (cat de bine sunt atinse obiectivele)

fortei de munca (cat de bine isi indeplinesc angajatii sarcinile de serviciu)

echipamentelor (cat de bine functioneaza)

facilitatilor (cat sunt de adecvate).

9. Evaluarea programului
Evaluarea programului ne permite sa masuram progresul si eficienta fiecarei activitati,
identificarea problemelor aparute in cursul derularii programului si obtinerea unor concluzii
legate de imbunatatirea tuturor aspectelor.
Fiecare obiectiv trebuie examinat periodic (la 3 luni, la 7 luni), pentru a determina cat din
telurile propuse au fost realizate si la terminarea programului se realizeaza evaluarea finala.
Obiectivul trebuie exprimat in termeni masurabili, astfel incat sa fie posibile comparatii intre ce
s-a intentionat sa se realizeze si ceea ce a fost realizat. Evaluarea trebuie sa urmareasca si
calitatea actului realizat.

18

Aceasta etapa de evaluare se realizeaza tot de catre evaluatorii antrenati si calibrati care
au realizat si evaluarea initiala, la inceputul programului.
Prin evaluarea finala se determina starea de sanatate orala (se determina aceiasi indici de
carie, gingivali, de placa bacteriana si parodontali) si statusul educational la finalul programului
(se obtine din inregistrarea nivelului de informatii, atitudini, deprinderi si comportamente).
Rezultatele finale se analizeaza, se prelucreaza statistic si se obtine variatia (in procente)
fata de starea de la debutul programului sau fata de situatia grupului martor.

19

4. PROMOVAREA SANATATII ORODENTARE SI EDUCATIA

PENTRU SANATATEA ORODENTARA A GRUPURILOR
Promovarea sanatatii orodentare stiinta ce are in centrul sau sanatatea, concept
ecologic = starea completa de bine fizic, mental si social, si nu numai absenta bolii sau
infirmitatii (definitia OMS din 1948).
Boala apartine doar teritoriului biologiei. Sanatatea apartine domeniului biologiei, sociologiei si
psihologiei, referindu-se si la sentimente, trairi, comportamente si calitatea vietii.
Sanatatea = dimensiune esentiala a calitatii vietii ce implica oportunitatea de a face alegeri in
viata si de a obtine satisfactie in viata. Este resursa ce da posibilitate indivizilor sa conduca si
chiar sa schimbe mediul inconjurator.
Definitia promovarii sanatatii orice efort planificat destinat:

realizarii de politici publice favorizante

creerii mediilor favorabile pentru consolidarea comportamentelor sanogene

dezvoltarii abilitatilor personale (lectii de educatie pentru sanatate)

reorientarii serviciilor medicale pentru obtinerea starii de sanatate.

strategia ce abordeaza sanatatea individului legata de stilul sau de viata alaturi de o

abordare politica = interventii benefice asupra mediului, ce sustin modurile sanogene de
viata si previn sau interzic modurile nesanogene de viata;

stiinta ce permite indivizilor separat si comunitatilor sa creasca controlul asupra

determinantilor sanatatii si astfel sa isi imbunatateasca starea de sanatate

strategia de mediere intre indivizi si mediul inconjurator, combinand alegerea personala

si responsabilitatea sociala pentru sanatate.

Determinantii sanatatii
1. biologia umana
2. organizatiile de ingrijire a sanatatii
3. comportamentul si stilul de viata
4. mediul inconjurator

20

Abordarea medicala a bolii

centrata doar pe boala, fiind preocupata cu identificarea agentilor patogeni ai bolii si

repararea efectelor bolii

are o intelegere limitata a etiologiei bolii si a determinantilor sanatatii, neacordand atentie

influentei stilului de viata, comunitatii si factorilor de mediu in determinismul bolii.

Abordarea comportamentala

bolile populatiei moderne sunt determinate mai mult de comportamente personale

riscante pentru sanatate (stil de viata) decat de influenta mediului inconjurator

responsabilitatea profesionistilor si a guvernantilor e de a asigura accesul la informatia

necesara schimbarii comportamentelor

Abordarea sociale si de mediu

accent pe conditiile sociale, economice, de mediu si culturale ce scad controlul indivizilor

asupra sanatatii

deprivarea materiala, stresul, lipsa suportului social, conditiile de locuit, munca si

recreere necorespunzatoare, poluarea au efecte negative asupra sanatatii

Concepte ale promovarii sanatatii

Modelul traditional medical realizat doar prin educatia pentru sanatate era preocupat doar
de starea de sanatate / boala fizica, ignorand starea de sanatate mentala, spirituala si
sociala. E descris ca un model ce judeca si blameaza pacientii, facandu-i sa se simta
vinovati si descurajandu-i.

Abordarea contemporana ia in considerare existenta unor factori de risc comuni: dieta

neechilibrata, bogata in zahar, igiena orala defectuoasa, fumat, alcool, stres si accidente.

Afectiunile orale au radacini primare sociale, politice si economice si pot fi controlate efectiv
doar prin politici publice adecvate.

21

Modelul socio-ecologic urmareste influentele pe care le au asupra sanatatii:

mediul de viata (fizic si social)

stilul de viata si comportamentul personal

accesul la serviciile de ingrijire a sanatatii

Activitatile specifice promovarii sanatatii (Ottawa)

1. crearea mediilor favorabile mentinerii sanatatii
2. actiuni politice publice care promoveaza stiluri de viata sanogene
3. sustinerea actiunilor comunitatii
4. dezvoltarea abilitatilor personale prin actiuni de educatie pentru sanatate
5. reorientarea serviciilor de sanatate din servicii strict terapeutice in actiuni
destinate prevenirii imbolnavirii si educarii membrilor comunitatii pentru
pastrarea si imbunatatirea sanatatii.
1. Crearea mediilor favorabile mentinerii sanatatii presupune legatura intrinseca dintre sanatate si
mediul fizic si social in care traiesc indivizii. Ex: interzicerea fumatului in locuri publice si la
locul de munca, restrictia consumului de alimente si bauturi cu zahar in campusuri scolare,
conditii de locuit si recreere corespunzatoare, medii lipsite de poluare
2. Actiuni politice publice care promoveaza stiluri de viata sanogene

politica de asigurare a accesului la serviciile de profilaxie orala

strategie comunitara de imbunatatire a igienei orale si corporale

politica a dietei reducerea consumului de zahar

politica impotriva fumatului

politica de reducere a accidentelor

politica de fluorizare a apei

3.Sustinerea actiunilor comunitatii

cresterea abilitatii comunitatii in recunoasterea si schimbarea aspectelor mediului

fizic si social ce sunt daunatoare sanatatii si descurajarea comportamentelor
riscante pentru sanatate

implementarea fluorizarii apei in multe comunitati a fost posibila doar fiindca

profesionistii stomatologi au fost capabili sa convinga politicienii locali de
necesitatea si efectuarea fluorizarii

Principiile promovarii sanatatii

22

nu doar actiuni indreptate spre indivizi bolnavi sau cei ce prezinta risc de imbolnavire, ci
spre intreaga populatie in contextul vietii cotidiene

actiuni asupra determinantilor sanatatii colaborare stransa intre mai multe sectoare ale
societatii (sanitar, economic, social, politic, relatii publice, etc)

participarea efectiva a publicului larg, necesitand definirea problemelor, luarea deciziilor

in comunitati si implementarea noilor tipare pentru comportamentele sanogene
(practicarea acestora de catre membrii comunitatii)

promovarea sanatatii nu e un serviciu medical, desi apartine sectorului sanatatii si

sectorului social

profesionistii din domeniul sanatatii au un rol important in educatia pentru sanatate si

influentarea comportamentelor fata de sanatate (sanogene) a indivizilor.

Scopul promovarii sanatatii

1. cresterea accesului la serviciile de sanatate pentru toti membrii comunitatii
2. reducerea inegalitatilor dintre indivizi in domeniul sanatatii
3. cresterea oportunitatilor de imbunatatire a starii de sanatate pentru intreaga
populatie
Oportunitati favorabile promovarii sanatatii
1. informatii suficiente si oportunitati pentru dezvoltarea abilitatilor personale
2. alternative sanogene la produse si servicii
3. suport social pentru schimbarea comportamentelor nesanogene si mentinerea celor
sanogene

Educatia pentru sanatate

este un mijloc general utilizat pentru promovarea sanatatii populatiei

procesul de asistenta a indivizilor, actionand separat sau in colectiv, pentru a lua hotarari
informate cu privire la problemele care le influenteaza sanatatea personala si a celor din
jur (Brown, 1994)

23

orice combinatie planificata de invatare a unor experiente desemnate sa predispuna, sa

permita si sa intareasca un comportament voluntar care sa conduca la sanatate, in mod
individual, in grupuri sau comunitati (Frazier, 1992)

Scopurile educatiei pentru sanatate in medicina dentara

adoptarea unor atitudini si moduri de viata corespunzatoare

aducerea la un stadiu cat mai acceptabil a afectiunilr si disfunctiilor care nu

pot fi prevenite sau tratate adecvat

incurajarea mai bunei utilizari a serviciilor stomatologice

activitate intensa si unitara care pune accentul pe preventie si modificare

a comportamentului pacientuluui

urmeaza un traseu al informatiilor, atitudinilor si comportamentelor, in care

informatia este transmisa, iar atitudinile si comportamentele sunt modificate,

desi se cunoaste astazi faptul ca, informatia este necesara dar nu suficienta
pentru modificarea comportamentului
Educatia pentru sanatate a grupurilor s-a impus datorita faptului cadorinta de a mentine o
stare de sanatate orala aproape perfecta a populatiei a stat mereu la baza promovarii unui mod
de viata sanogen si

a modificarilor conditiilor de mediu, astfel incat sa se ajunga la un status

de sanatate orala optim (Taylor, 1990). Acest aspect este subliniat de modificarile aparute in
necesitatile de tratament stomatologic, evidentiind accentul care se pune pe preventie

(Nowak

si Anderson, 1990; Manson, 1992). Acesti factori, impreuna cu sperantele tot mai mari ale
populatiei de a-si pastra dentitia naturala pentru toata viata, au crescut rolul stomatologului, care
nu trebuie sa realizeze doar restaurari, dar este acum implicat si in preventia primara si educatia
sanitara (Levine, 1989).
Avantaje:

grupul are mai multe resurse decat individul pentru identificarea problemelor, pentru
definirea si rezolvarea acestora

24

grupul ofera suport in facilitarea deciziilor, in schimbul de informatii si experiente si in

practicarea comportamentelor sanogene.

Clasificarea grupurilor:

formale deja construite, au program comun; ex: studentii

informale exista intr-o anumita locatie la un moment dat, dar nu au caracteristici

comune ci doar obiective comune.

Modelele de educatie pentru sanatate:

Modelele de educatie sanitara au fost imaginate in scopul planificarii programelor de
educatie sanitara la grupe populationale mari, oferind in acelasi timp si indicatii privind
evaluarea acestor programe

modelul de modificare a comportamentului prin comunicare (McGuire, 1984)

modelul planificare-actiune (Green si Kreuter, 1991)

modelul mesajului sanogen persuasiv (Witte, 1995), care ofera indicatii pentru
dezvoltarea programelor de educatie sanitara din perspectiva psihologica

Interventii ale educatiei sanitare care influenteaza modificarea comportamentelor fata de

sanatate:

educatia sanitara stomatologica pe fotoliul dentar - la nivel micro

interventii care pot fi realizate la nivel comunitar /mezo

interventii care se adreseaza populatiei ca intreg- nivel macro

Etapele procesului de educatie pentru sanatatea grupurilor

1. stabilirea receptorului (grupului tinta)
2. colectarea informatiei (analiza situatiei)
3. stabilirea prioritatilor, obiectivelor, actiunilor
4. identificarea si obtinerea resurselor
5. selectarea metodelor educative potrivite si aplicarea lor
6. evaluarea rezultatelor
7. revizuirea intregului proces de educatie
1.Stabilirea receptorului
25

1. grupurile grupe de varsta: prescolari, scolari, liceeni, studenti, adulti la locul de munca,
handicapati, varstnici
2. comunitatea populatia unui sat, oras, a unei tari, etc
2.Colectarea informatiei
1. informatii legate de afectiune date epidemiologice
2. informatii legate de cunostinte, atitudini fata de aceasta afectiune si deprinderi
(comportament preventiv)
3. informatii legate de gradul de adresabilitate catre serviciile de specialitate.
Metode de colectare a informatiilor:
1. observatie
2. interviu
3. chestionar
3.Stabilirea prioritatilor, obiectivelor, actiunilor
1. obiective educative imbogatirea cunostintelor despre afectiune si prevenirea ei +
schimbarea atitudinilor si comportamentului fata de acea afectiune
2. obiective de sanatate mentinerea sau ameliorarea sanatatii.

5.Metode de educatie pentru grupuri

1. discutii in grup
2. demonstratii
3. expunerea
4. studiul de caz
5. jucarea unui rol se folosesc modelul grupului dinamic + teoria disonantei cognitive:
individul e pus sa joace un rol diferit de credintele sale fata de un comportament.
Educatia intr-o clasa de scoala metode de educatie folosite:
1. expunerea
2. demonstratii
3. jucarea unei piese de teatru
4. povesti, fabule
5. teatru de papusi
Materiale educative folosite:
26

1. postere
2. diapozitive
3. brosuri
4. carti ilustrate
5. puzzle

27

5. EPIDEMIOLOGIA AFECTIUNILOR ORODENTARE

Definitia epidemiologiei

definitia clasica (McMahon 1960)

Epidemiologia a fost definita ca stiinta care studiaza distributia si determinantii bolii in

populatiile umane;

definitia moderna (Last,1988)

Epidemiologia a fost definita ca studiul distributiei si al determinantilor starilor sau

evenimentelor legate de sanatate in populatii specificate, si aplicarea rezultatelor acestui studiu

pentru a tine sub control starea de sanatate (Last, 1988).
Acesta definitie subliniaza faptul ca epidemiologii nu sunt interesati exclusiv de mortalitate,
boala si incapacitate, ci si de aspecte pozitive ale starii de sanatate, precum si de mijloacele de
imbunatatire a sanatatii.
Termenul de epidemiologie isi are originea in cuvintele grecesti epi = peste, demos = popor,
logos = stiinta, avand ca baza de formare notiunea de epidemie, prin care se definea in antichitate
una din cele mai frecvente forme de manifestare a procesului epidemiologic infectios.

specialitate medicala care se ocupa

-

global cu studiul problemelor legate de sanatate si boala

particular cu evaluarea factorilor sau a determinantilor bolilor constatate la

nivelul populatiilor umane

reprezinta un liant, care

- se gaseste la intersectia dintre medicina clinica, medicina preclinica si medicina
sociala

28

slujeste mai mult medicina sociala si sanatatea publica

utilizeaza metode imprumutate de la toate 3.

Obiectul de studiu

este reprezentat de orice fenomen morbid, care se manifesta la un moment dat la nivelul
unei colectivitati si nu se adreseaza niciodata individului.

Epidemiologia se ocupa cu studiul:

raspandirii - bolilor infecto-contagioase, dar si a - bolilor netransmisibile,

cauzele care le genereaza

incidenta lor

gradul de raspandire intr-o populatie data

evolutia ei pana la vindecare, disparitia bolii producandu-se natural sau artificial.

Epidemiologia, ca parte a medicinii publice:

se ocupa cu controlul epidemiilor

este parte a programelor de sanatate publica

participa la dezvoltarea politicilor de sanatate colectiva

Obiectivele de studiu ale epidemiologiei sunt:

1. acela de a studia distributia bolilor sau a factorilor de risc descoperiti intr-o anumita
populatie umana. Aici se vor studia si tendintele evolutive ale bolii si ale factorilor de risc
adaugat, precum si distributia lor geografica.
2. de a studia etiologia bolilor sau a amodului de transmitere a acestora, dovedind relatiile
existente intre factorul de risc si boala.
3. de a realiza predictii in legatura cu numarul probabil al bolilor, inclusiv cu
particularitatile de distributie la nivelul unei anumite populatii
4. fundamenteaza programele de prevenire si de combatere a anumitor boli la nivelul unei
populatii date, contribuind inclusiv la imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate
destinate populatiei in cauza.
Notiuni de baza in epidemiologie

epidemie = aparitia unui numar de evenimente cu o frecventa superioara frecventei

asteptate

29

factor de risc = orice circumstanta care se asociaza unei frecvente mari a bolii

riscul = probabilitatea care exprima in cifre frecventa de aparitie a unei boli intr-o
populatie a carei expunere este bine definita

asociatie epidemiologica = relatia dintre 2 categorii diferite de evenimente in care o

categorie este reprezentata de presupusii factori de risc, iar alta o constituie boala (relatia
dintre factorii de risc si boala).

Indici folositi in epidemiologia orala

Definitie un indice reprezinta o descriere matematica obiectiva a unei boli sau a unei stari de
sanatate, bazata pe criterii atent selectionate in circumstante specifice.
Proprietatile indicilor sunt validitatea si reproductibilitatea.

Valid cand un indice reflecta cu acuratete gradul de imbolnavire.

Reproductibil atunci cand se obtin aceleasi rezultate (cu grade foarte limitate de
toleranta) ori de cate ori este folosit.

Selectia unui indice trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte:

1. sa fie potrivit pentru populatia studiata si pentru scopul propus
2. sa furnizeze in mod cert estimari valide ale bolii in populatie
3. datele sa fie relativ usor de obtinut si apoi de interpretat
4. indicele ales sa permita comparatii privind starea de sanatate a unei populatii dupa o
interventie terapeutica si privind starea de sanatate a altor populatii

Calculul si semnificatia parametrilor statistici

1. Incidenta

masoara frecventa cu care apar cazurile noi de imbolnavire intr-o populatie, intr-o
perioada de timp

este un indicator direct al riscului de imbolnavire. Daca incidenta este mare, inseamna ca
in populatia respectiva exista un risc crescut de imbolnavire.

Clasificare:

1. incidenta globala (anuala)

30

2. incidenta specifica (pe sexe, pe grupe de varsta, pe cauze de boala)

2. Prevalenta

indica numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie
definita. Este un indicator de frecventa, ca si incidenta.

Clasificare:

1.prevalenta globala
2.prevalenta de moment = numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o
populatie definita, la un moment dat.
3.prevalenta de perioada = numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o
populatie definita, intr-o perioada definita de timp.
4.prevalenta specifica

se calculeaza pe:

medii (urban / rural)

sexe

grupe de varsta

cauza bolii (caria dentara, parodontopatie, anomalii dento-max, etc.)

Fiecare dintre aceste prevalente specifice poate fi la randul ei:

de moment

de perioada

Metoda epidemiologica descriptiva

are drept scop descrierea distributiei bolii sau a factorilor de risc in populatia tinta, pe
baza unor caracteristici personale, spatiale si temporale.

Aplicatii

in monitorizarea si evaluarea starii de sanatate a populatiei,

elaborarea unor programe de sanatate oro-dentara,

formularea unor ipoteze epidemiologice, s.a.

Metoda epidemiologica analitica

are drept scop dovedirea existentei unor relatii epidemiologice intre diferiti factori de risc
si efectele actiunii lor.

31

Etape de identificare a unui factor de risc

observatia clinica a imbolnavirii

anamneza bolnavilor din cadrul unitatilor medicale ambulatorii / spitalicesti in privinta

existentei si a posibilei asocieri dintre boala si factorii de risc prezenti

aplicarea criteriilor de epidemiologie clinica (descriptiva) care argumenteaza diagnosticul

(sex, varsta, profesie, etc.) si presupun unii factori de risc

stabilirea existentei legaturii intre boala si factorul de risc presupus cu ajutorul tehnicilor
de epidemiologie analitica

observarea scaderii frecventei bolii in populatie dupa indepartarea factorului de risc

adauga un important argument populational epidemiologic in identificarea / probarea
factorului de risc.

Metode de ancheta epidemiologica

care se pot aplica in caria dentara. in raport cu obiectivele ei si de resursele disponibile,

sunt:

anchete transversale (de prevalenta)

anchete de tip cazuri control (retrospective)

anchete de tip cohorta (prospective)

anchete epidemiologice ecologice

anchete epidemiologice experimentale (operationale)

Nivelurile cercetarii epidemiologice

1. Nivelul cunoasterii (al explicatiei)

se refera la cercetare fundamentala

2. Nivelul interventiei (al actiunii)

se disting 3 etape, reprezentate de profilaxie primara / secundara / tertiara.

Mijloacele practice cu care opereaza epidemiologia sunt:
1. Supravegherea se refera la sistemul de culegere activa si sistematica a datelor ca si la acela
deanaliza si interpretare a lor. Datele se refera la variatele fenomene de sanatate si sunt

esentiale pentru a stabili prioritati in planificarea, aplicarea si evaluarea programelor si interventiilor

realizate in sfera sanatatii publice

32

etapele supravegherii sunt:

1. Culegerea datelor

pot avea o multitudine de surse, de la date de mortalitate, fertilitate, morbiditate, pana la

rapoarte asupra unor epidemii sau a altor studii efectuate

2. Prelucrarea datelor

datele culese vor fi corectate si verificate, urmand sa fie prelucrate si interpretate,

raportarea efectuandu-se obisnuit prin 4 modalitati:

tabele

grafice

harti

analiza matematica

3. Transmisia datelor prelucrate

se face spre 2 destinatari:

1. spre teritoriul de unde s-au luat datele respective

2. spre factorii decizionali
2.

Investigatia epidemiologica

va fi investigata o problema de sanatate, declansarea investigatiei fiind urmare a

informatiilor primite prin supravegherea efectuata, a unor sesizari venite dinspre reteaua
medicala, din presa sau din alte surse.
3.

Analiza epidemiologica

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR AFECTIUNI ORODENTARE

Aspecte ale strategiei de prevenire a afectiunilor orodentare:

-educatia sanitara in colectivitati de copii,adolescenti si tineri;
-educatie sanitara a parintilor si a cadrelor didactice;

33

-fluorizarea apei
-fluorizarea locala(paste de dinti cu fluor,geluri,etc.);
-prevenirea aparitiei cariilor secundare si a recidivelor de carie.

In SIDA exista o serie de manifestari bucale. Cele mai importante sunt:

-gingivita acuta ulcerativa
-candidoza
-herpesul
-leucoplazia paroasa
-ulceratii bucale severe
-sarcomul KAPOSI
-limfadenopatia generalizata
-limfadenopatia generalizata

Dat fiind faptul ca atat boala parodontala cat si caria dentara sunt boli cu etiologie bacteriana, si
evolutie in timp, s-a nascut necesitatea monitorizarii statistice a raspandirii la nivelul populatiei a acestor
afectiuni.
Prelucrarea si interpretarea datelor epidemiologice se realizeaza cu ajutorul indicilor:
Incidenta - reprezinta numarul de cazuri noi penru o anumita boala care apare intr-o anumita
colectivitate, intr-o anumita perioada de timp. Indicele de incidenta se raporteaza la 100000 de locuitori.
Prevalenta - reprezinta numarul de indivizi dintr-un grup sau dintr-o populatie care prezinta o anumita
boala la momentul studiului. Indicele de prevalenta se calculeaza procentual ( % ).

34

Intensitatea - este un indice specific pentru carie sau edentatie, ce se pot manifesta la acelasi individ
prin procese multiple. Indicele de intensitate pentru o anumita populatie reprezinta numarul mediu de
carii sau edentatii pentru un individ si se exprima prin numare cu doua zecimale.

35