Divizibilitate ı̂n inele integre

Observaţie
Toate inelele considerate ı̂n acest curs vor fi inele integre, i.e. inele
unitare, comutative şi fǎrǎ divizori ai lui zero.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 1 / 24

Divizibilitate ı̂n inele integre

Observaţie
Toate inelele considerate ı̂n acest curs vor fi inele integre, i.e. inele
unitare, comutative şi fǎrǎ divizori ai lui zero.

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel, iar a, b ∈ R douǎ elemente ale sale. Spunem cǎ
elementul a divide elementul b, şi notǎm a|b, dacǎ existǎ un element
c ∈ R cu proprietatea cǎ a · c = b.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 1 / 24

Divizibilitate ı̂n inele integre

Observaţie
Toate inelele considerate ı̂n acest curs vor fi inele integre, i.e. inele
unitare, comutative şi fǎrǎ divizori ai lui zero.

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel, iar a, b ∈ R douǎ elemente ale sale. Spunem cǎ
elementul a divide elementul b, şi notǎm a|b, dacǎ existǎ un element
c ∈ R cu proprietatea cǎ a · c = b.

Propoziţie
Relaţia de divizibilitate definitǎ pe un inel R este o relaţie de preordine.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 1 / 24

Divizibilitate ı̂n inele integre

Observaţie
Toate inelele considerate ı̂n acest curs vor fi inele integre, i.e. inele
unitare, comutative şi fǎrǎ divizori ai lui zero.

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel, iar a, b ∈ R douǎ elemente ale sale. Spunem cǎ
elementul a divide elementul b, şi notǎm a|b, dacǎ existǎ un element
c ∈ R cu proprietatea cǎ a · c = b.

Propoziţie
Relaţia de divizibilitate definitǎ pe un inel R este o relaţie de preordine.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 1 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel, iar a, b ∈ R douǎ elemente ale sale. Spunem cǎ
elementul a este asociat ı̂n divizibilitate cu elementul b, şi notǎm a ∼ b,
dacǎ a|b şi b|a.

Propoziţie
Relaţia de asociere ı̂n divizibilitate definitǎ pe un inel R este o relaţie de
echivalenţǎ.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 2 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel, iar a, b ∈ R douǎ elemente ale sale. Spunem cǎ
elementul a este asociat ı̂n divizibilitate cu elementul b, şi notǎm a ∼ b,
dacǎ a|b şi b|a.

Propoziţie
Relaţia de asociere ı̂n divizibilitate definitǎ pe un inel R este o relaţie de
echivalenţǎ.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 2 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Atunci
a) a|b ⇐⇒ aR ⊇ bR;
b) a ∼ b ⇐⇒ aR = bR.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 3 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Atunci
a) a|b ⇐⇒ aR ⊇ bR;
b) a ∼ b ⇐⇒ aR = bR.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R. Afirmaţiile urmǎtoare sunt echivalente:
a) a ∼ 1;
b) a ∈ U(R);
c) aR = R;
d) a|b, (∀)b ∈ A.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 3 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Atunci
a) a|b ⇐⇒ aR ⊇ bR;
b) a ∼ b ⇐⇒ aR = bR.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R. Afirmaţiile urmǎtoare sunt echivalente:
a) a ∼ 1;
b) a ∈ U(R);
c) aR = R;
d) a|b, (∀)b ∈ A.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Atunci

a ∼ b ⇐⇒ (∃)u ∈ U(R) : a = ub .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 3 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Atunci
a) a|b ⇐⇒ aR ⊇ bR;
b) a ∼ b ⇐⇒ aR = bR.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R. Afirmaţiile urmǎtoare sunt echivalente:
a) a ∼ 1;
b) a ∈ U(R);
c) aR = R;
d) a|b, (∀)b ∈ A.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Atunci

a ∼ b ⇐⇒ (∃)u ∈ U(R) : a = ub .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 3 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Un element d ∈ R se numeşte un cel
mai mare divizor comun al elementelor a şi b, şi notǎm d = (a, b), dacǎ
satisface condiţiile

1) d|a ∧ d|b ;
2) (∀)δ ∈ R : δ|a ∧ δ|b =⇒ δ|d .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R, d = (a, b) şi d 0 ∈ R. Atunci d 0 este un
c.m.m.d.c. al elementelor a şi b dacǎ şi numai dacǎ d ∼ d 0 .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 4 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Un element d ∈ R se numeşte un cel
mai mare divizor comun al elementelor a şi b, şi notǎm d = (a, b), dacǎ
satisface condiţiile

1) d|a ∧ d|b ;
2) (∀)δ ∈ R : δ|a ∧ δ|b =⇒ δ|d .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R, d = (a, b) şi d 0 ∈ R. Atunci d 0 este un
c.m.m.d.c. al elementelor a şi b dacǎ şi numai dacǎ d ∼ d 0 .

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Elementele a şi b se numesc relativ
prime(sau prime ı̂ntre ele) dacǎ (a, b) = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 4 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Un element d ∈ R se numeşte un cel
mai mare divizor comun al elementelor a şi b, şi notǎm d = (a, b), dacǎ
satisface condiţiile

1) d|a ∧ d|b ;
2) (∀)δ ∈ R : δ|a ∧ δ|b =⇒ δ|d .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R, d = (a, b) şi d 0 ∈ R. Atunci d 0 este un
c.m.m.d.c. al elementelor a şi b dacǎ şi numai dacǎ d ∼ d 0 .

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Elementele a şi b se numesc relativ
prime(sau prime ı̂ntre ele) dacǎ (a, b) = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 4 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Un element m ∈ R se numeşte un cel
mai mic multiplu comun al elementelor a şi b, şi notǎm m = [a, b], dacǎ
satisface condiţiile

1) a|m ∧ b|m ;
2) (∀)µ ∈ R : a|µ ∧ b|µ =⇒ m|µ .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R, m = [a, b] şi m0 ∈ R. Atunci m0 este un
c.m.m.m.c. al elementelor a şi b dacǎ şi numai dacǎ m ∼ m0 .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 5 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Un element m ∈ R se numeşte un cel
mai mic multiplu comun al elementelor a şi b, şi notǎm m = [a, b], dacǎ
satisface condiţiile

1) a|m ∧ b|m ;
2) (∀)µ ∈ R : a|µ ∧ b|µ =⇒ m|µ .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R, m = [a, b] şi m0 ∈ R. Atunci m0 este un
c.m.m.m.c. al elementelor a şi b dacǎ şi numai dacǎ m ∼ m0 .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 5 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R.
a) Dacǎ aR + bR = dR, cu d ∈ R, atunci d = (a, b).
b) aR ∩ bR = mR, cu m ∈ R, dacǎ şi numai dacǎ m = [a, b].

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 6 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R.
a) Dacǎ aR + bR = dR, cu d ∈ R, atunci d = (a, b).
b) aR ∩ bR = mR, cu m ∈ R, dacǎ şi numai dacǎ m = [a, b].

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Dacǎ d ∈ R, d = (a, b), iar a0 , b 0 ∈ R
sunt date de a = da0 , b = db 0 , atunci (a0 , b 0 ) = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 6 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R.
a) Dacǎ aR + bR = dR, cu d ∈ R, atunci d = (a, b).
b) aR ∩ bR = mR, cu m ∈ R, dacǎ şi numai dacǎ m = [a, b].

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Dacǎ d ∈ R, d = (a, b), iar a0 , b 0 ∈ R
sunt date de a = da0 , b = db 0 , atunci (a0 , b 0 ) = 1.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R şi d ∈ R, d = (a, b). Dacǎ pentru c ∈ R
existǎ (ca, cb), atunci
(ca, cb) ∼ cd .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 6 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R.
a) Dacǎ aR + bR = dR, cu d ∈ R, atunci d = (a, b).
b) aR ∩ bR = mR, cu m ∈ R, dacǎ şi numai dacǎ m = [a, b].

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a, b ∈ R. Dacǎ d ∈ R, d = (a, b), iar a0 , b 0 ∈ R
sunt date de a = da0 , b = db 0 , atunci (a0 , b 0 ) = 1.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel, a, b ∈ R şi d ∈ R, d = (a, b). Dacǎ pentru c ∈ R
existǎ (ca, cb), atunci
(ca, cb) ∼ cd .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 6 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Dacǎ
a, b, c ∈ R verificǎ relaţiile a|bc şi (a, b) = 1, atunci a|c.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Atunci
oricare douǎ elemente din R au un c.m.m.m.c. şi

(a, b)[a, b] ∼ ab , (∀)a, b ∈ R .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 7 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Dacǎ
a, b, c ∈ R verificǎ relaţiile a|bc şi (a, b) = 1, atunci a|c.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Atunci
oricare douǎ elemente din R au un c.m.m.m.c. şi

(a, b)[a, b] ∼ ab , (∀)a, b ∈ R .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 7 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R). Elementul a se
numeşte ireductibil sau indecompozabil(ı̂n inelul R) dacǎ orice divizor al
lui a este fie inversabil, fie asociat cu a. În caz contrar, elementul a se
numeşte reductibil(sau decompozabil).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R un element ireductibil. Atunci pentru orice
b ∈ R existǎ (a, b).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 8 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R). Elementul a se
numeşte ireductibil sau indecompozabil(ı̂n inelul R) dacǎ orice divizor al
lui a este fie inversabil, fie asociat cu a. În caz contrar, elementul a se
numeşte reductibil(sau decompozabil).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R un element ireductibil. Atunci pentru orice
b ∈ R existǎ (a, b).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R un element ireductibil. Dacǎ a0 ∈ R, a0 ∼ a,
atunci a0 este ireductibil.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 8 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R). Elementul a se
numeşte ireductibil sau indecompozabil(ı̂n inelul R) dacǎ orice divizor al
lui a este fie inversabil, fie asociat cu a. În caz contrar, elementul a se
numeşte reductibil(sau decompozabil).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R un element ireductibil. Atunci pentru orice
b ∈ R existǎ (a, b).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R un element ireductibil. Dacǎ a0 ∈ R, a0 ∼ a,
atunci a0 este ireductibil.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 8 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R). Afirmaţiile urmǎtoare
sunt echivalente:
a) a este ireductibil.
b) (∀)b, c ∈ R : a = bc =⇒ a ∼ b ∨ a ∼ c.
c) (∀)b, c ∈ R : a = bc =⇒ (a ∼ b ∧ c ∈ U(R)) ∨ (a ∼ c ∧ b ∈ U(R)).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 9 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R, cu p 6= 0 şi p 6∈ U(R). Elementul p se
numeşte prim, dacǎ pentru orice elemente a, b ∈ R cu proprietatea cǎ
p|ab rezultǎ cǎ p|a sau p|b.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Dacǎ p 0 ∈ R, p 0 ∼ p,
atunci p 0 este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 10 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R, cu p 6= 0 şi p 6∈ U(R). Elementul p se
numeşte prim, dacǎ pentru orice elemente a, b ∈ R cu proprietatea cǎ
p|ab rezultǎ cǎ p|a sau p|b.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Dacǎ p 0 ∈ R, p 0 ∼ p,
atunci p 0 este prim.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R, cu p 6= 0. Elementul p este prim dacǎ şi
numai dacǎ idealul principal pR este principal.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 10 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R, cu p 6= 0 şi p 6∈ U(R). Elementul p se
numeşte prim, dacǎ pentru orice elemente a, b ∈ R cu proprietatea cǎ
p|ab rezultǎ cǎ p|a sau p|b.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Dacǎ p 0 ∈ R, p 0 ∼ p,
atunci p 0 este prim.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R, cu p 6= 0. Elementul p este prim dacǎ şi
numai dacǎ idealul principal pR este principal.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 10 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Atunci p este ireductibil.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Atunci
orice element ireductibil din R este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 11 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Atunci p este ireductibil.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Atunci
orice element ireductibil din R este prim.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Atunci p este prim şi ı̂n
inelul R[X ].

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 11 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Atunci p este ireductibil.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel ı̂n care oricare douǎ elemente au un c.m.m.d.c. Atunci
orice element ireductibil din R este prim.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel şi p ∈ R un element prim. Atunci p este prim şi ı̂n
inelul R[X ].

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 11 / 24

Inele euclidiene

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel. Inelul R se numeşte inel euclidian dacǎ existǎ o
funcţie ϕ : R \ {0} −→ N care satisface urmǎtoarele douǎ condiţii
i) Pentru orice a, b ∈ R \ {0}, astfel ı̂ncât a|b, are loc inegalitatea aϕ ≤ b ϕ ;
ii) Pentru orice a, b ∈ R, b 6= 0, existǎ q, r ∈ R cu proprietatea cǎ

a = bq + r

şi fie r = 0, fie r 6= 0 şi r ϕ < b ϕ .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 12 / 24

Inele euclidiene

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel. Inelul R se numeşte inel euclidian dacǎ existǎ o
funcţie ϕ : R \ {0} −→ N care satisface urmǎtoarele douǎ condiţii
i) Pentru orice a, b ∈ R \ {0}, astfel ı̂ncât a|b, are loc inegalitatea aϕ ≤ b ϕ ;
ii) Pentru orice a, b ∈ R, b 6= 0, existǎ q, r ∈ R cu proprietatea cǎ

a = bq + r

şi fie r = 0, fie r 6= 0 şi r ϕ < b ϕ .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 12 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel euclidian. Pentru oricare douǎ elemente a, b ∈ R
existǎ atunci (a, b), [a, b] ∈ R.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel euclidian, atunci orice element ireductibil ı̂n R
este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 13 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel euclidian. Pentru oricare douǎ elemente a, b ∈ R
existǎ atunci (a, b), [a, b] ∈ R.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel euclidian, atunci orice element ireductibil ı̂n R
este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 13 / 24

Inele principale

Definiţie
Un inel integru (R, +, ·) se numeşte inel cu ideale principale sau inel
principal dacǎ orice ideal al sǎu este principal.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 14 / 24

Inele principale

Definiţie
Un inel integru (R, +, ·) se numeşte inel cu ideale principale sau inel
principal dacǎ orice ideal al sǎu este principal.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 14 / 24

Propoziţie
Orice inel euclidian este principal.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel integru care nu este corp. Atunci R[X ] nu este inel
principal.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 15 / 24

Propoziţie
Orice inel euclidian este principal.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel integru care nu este corp. Atunci R[X ] nu este inel
principal.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 15 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Pentru oricare douǎ elemente a, b ∈ R existǎ
atunci (a, b), [a, b] ∈ R.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel principal, atunci orice element ireductibil ı̂n R
este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 16 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Pentru oricare douǎ elemente a, b ∈ R existǎ
atunci (a, b), [a, b] ∈ R.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel principal, atunci orice element ireductibil ı̂n R
este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 16 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Dacǎ

a0 R ⊆ a1 R ⊆ a2 R ⊆ . . . ⊆ an R ⊆ . . .

este un şir crescǎtor de ideale ale sale, atunci existǎ un rang n ∈ N astfel
ı̂ncât an+m R = an R, (∀)m ∈ N.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Pentru orice a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R)
existǎ atunci n ∈ N∗ şi elemente prime p1 , . . . , pn ∈ R astfel ı̂ncât

a = p1 · . . . · pn .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 17 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Dacǎ

a0 R ⊆ a1 R ⊆ a2 R ⊆ . . . ⊆ an R ⊆ . . .

este un şir crescǎtor de ideale ale sale, atunci existǎ un rang n ∈ N astfel
ı̂ncât an+m R = an R, (∀)m ∈ N.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Pentru orice a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R)
existǎ atunci n ∈ N∗ şi elemente prime p1 , . . . , pn ∈ R astfel ı̂ncât

a = p1 · . . . · pn .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal şi p ∈ R, cu p 6= 0 şi p 6∈ U(R). Idealul pR
este maximal dacǎ şi numai dacǎ p este ireductibil.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 17 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Dacǎ

a0 R ⊆ a1 R ⊆ a2 R ⊆ . . . ⊆ an R ⊆ . . .

este un şir crescǎtor de ideale ale sale, atunci existǎ un rang n ∈ N astfel
ı̂ncât an+m R = an R, (∀)m ∈ N.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal. Pentru orice a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R)
existǎ atunci n ∈ N∗ şi elemente prime p1 , . . . , pn ∈ R astfel ı̂ncât

a = p1 · . . . · pn .

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel principal şi p ∈ R, cu p 6= 0 şi p 6∈ U(R). Idealul pR
este maximal dacǎ şi numai dacǎ p este ireductibil.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 17 / 24

Inele factoriale

Definiţie
Un inel (R, +, ·) se numeşte inel cu descompunere unicǎ ı̂n factori sau
inel factorial sau inel gaussian dacǎ orice element nenul şi neinversabil al
sǎu se descompune ı̂ntr-un produs finit de elemente prime.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 18 / 24

Inele factoriale

Definiţie
Un inel (R, +, ·) se numeşte inel cu descompunere unicǎ ı̂n factori sau
inel factorial sau inel gaussian dacǎ orice element nenul şi neinversabil al
sǎu se descompune ı̂ntr-un produs finit de elemente prime.

Propoziţie
Orice inel principal este factorial.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 18 / 24

Inele factoriale

Definiţie
Un inel (R, +, ·) se numeşte inel cu descompunere unicǎ ı̂n factori sau
inel factorial sau inel gaussian dacǎ orice element nenul şi neinversabil al
sǎu se descompune ı̂ntr-un produs finit de elemente prime.

Propoziţie
Orice inel principal este factorial.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 18 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R). Dacǎ
m, n ∈ N∗ şi elementele prime p1 , . . . , pm , q1 , . . . , qn ∈ R sunt astfel ı̂ncât

a = p1 . . . pm = q1 . . . qn ,

atunci m = n şi existǎ σ ∈ Sn astfel ı̂ncât pi ∼ qi σ , (∀)i = 1, n.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Dacǎ a ∈ R este un element ireductibil,
atunci a este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 19 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi a ∈ R, cu a 6= 0 şi a 6∈ U(R). Dacǎ
m, n ∈ N∗ şi elementele prime p1 , . . . , pm , q1 , . . . , qn ∈ R sunt astfel ı̂ncât

a = p1 . . . pm = q1 . . . qn ,

atunci m = n şi existǎ σ ∈ Sn astfel ı̂ncât pi ∼ qi σ , (∀)i = 1, n.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Dacǎ a ∈ R este un element ireductibil,
atunci a este prim.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 19 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Pentru oricare douǎ elemente a, b ∈ R existǎ
(a, b) ∈ R.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel integru. Urmǎtoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) Inelul R este factorial.
b) Orice element nenul şi neinversabil din R se descompune ı̂n produs finit
de elemente ireductibile şi orice element ireductibil este prim.
c) Orice element nenul şi neinversabil din R se descompune ı̂n produs finit
de elemente ireductibile şi orice astfel de descompunere este unicǎ pânǎ la
ordinea factorilor şi o asociere a acestora ı̂n divizibilitate.
d) Orice element nenul şi neinversabil din R se descompune ı̂n produs finit
de elemente ireductibile şi oricare douǎ elemente din R au un cel mai mare
divizor comun.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 20 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Pentru oricare douǎ elemente a, b ∈ R existǎ
(a, b) ∈ R.

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel integru. Urmǎtoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) Inelul R este factorial.
b) Orice element nenul şi neinversabil din R se descompune ı̂n produs finit
de elemente ireductibile şi orice element ireductibil este prim.
c) Orice element nenul şi neinversabil din R se descompune ı̂n produs finit
de elemente ireductibile şi orice astfel de descompunere este unicǎ pânǎ la
ordinea factorilor şi o asociere a acestora ı̂n divizibilitate.
d) Orice element nenul şi neinversabil din R se descompune ı̂n produs finit
de elemente ireductibile şi oricare douǎ elemente din R au un cel mai mare
divizor comun.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 20 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Dacǎ a, b1 , b2 , . . . , bm ∈ R sunt elemente
astfel ı̂ncât (a, bi ) = 1, (∀)i = 1, m, atunci (a, b1 · b2 · · · · · bm ) = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 21 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Dacǎ f = a0 + a1 X + · · · + an X n ∈ R[X ]
este un polinom cu coeficienţi ı̂n R, conţinutul polinomului f este
c.m.m.d.c al coeficienţilor sǎi:

c(f ) = (a0 , a1 , . . . , an ) .

Un polinom f ∈ R[X ] cu proprietatea cǎ c(f ) = 1 se numeşte polinom

primitiv.

Propoziţie
(lema lui Gauss)
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi f , g ∈ R[X ]. Atunci c(fg ) = c(f ) · c(g ).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 22 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Dacǎ f = a0 + a1 X + · · · + an X n ∈ R[X ]
este un polinom cu coeficienţi ı̂n R, conţinutul polinomului f este
c.m.m.d.c al coeficienţilor sǎi:

c(f ) = (a0 , a1 , . . . , an ) .

Un polinom f ∈ R[X ] cu proprietatea cǎ c(f ) = 1 se numeşte polinom

primitiv.

Propoziţie
(lema lui Gauss)
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi f , g ∈ R[X ]. Atunci c(fg ) = c(f ) · c(g ).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial, a ∈ R \ {0} şi f , g ∈ R[X ]. Dacǎ g este
primitiv şi g |(af ), atunci g |f .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 22 / 24

Definiţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial. Dacǎ f = a0 + a1 X + · · · + an X n ∈ R[X ]
este un polinom cu coeficienţi ı̂n R, conţinutul polinomului f este
c.m.m.d.c al coeficienţilor sǎi:

c(f ) = (a0 , a1 , . . . , an ) .

Un polinom f ∈ R[X ] cu proprietatea cǎ c(f ) = 1 se numeşte polinom

primitiv.

Propoziţie
(lema lui Gauss)
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi f , g ∈ R[X ]. Atunci c(fg ) = c(f ) · c(g ).

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial, a ∈ R \ {0} şi f , g ∈ R[X ]. Dacǎ g este
primitiv şi g |(af ), atunci g |f .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 22 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial cu corpul de fracţii K, şi f ∈ R[X ], cu
grad(f ) ≥ 1. Atunci f este ireductibil ı̂n R[X ] dacǎ şi numai dacǎ este
primitiv şi ireductibil ı̂n K[X ].

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi f ∈ R[X ]. Dacǎ f este ireductibil ı̂n R[X ],
atunci f este prim ı̂n R[X ].

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 23 / 24

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial cu corpul de fracţii K, şi f ∈ R[X ], cu
grad(f ) ≥ 1. Atunci f este ireductibil ı̂n R[X ] dacǎ şi numai dacǎ este
primitiv şi ireductibil ı̂n K[X ].

Propoziţie
Fie (R, +, ·) un inel factorial şi f ∈ R[X ]. Dacǎ f este ireductibil ı̂n R[X ],
atunci f este prim ı̂n R[X ].

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 23 / 24

Propoziţie
(Teorema lui Gauss)
Dacǎ (R, +, ·) este un inel factorial, atunci inelul R[X ] este de asemenea
factorial.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel factorial, iar n ∈ N un numǎr natural, cu n ≥ 2,
atunci inelul R[X1 , X2 , . . . , Xn ] este de asemenea factorial.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 24 / 24

Propoziţie
(Teorema lui Gauss)
Dacǎ (R, +, ·) este un inel factorial, atunci inelul R[X ] este de asemenea
factorial.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel factorial, iar n ∈ N un numǎr natural, cu n ≥ 2,
atunci inelul R[X1 , X2 , . . . , Xn ] este de asemenea factorial.

Corolar
Dacǎ (K, +, ·) este un corp, atunci inelele de polinoame K[X ] şi
K[X1 , X2 , . . . , Xn ] sunt inele factoriale.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 24 / 24

Propoziţie
(Teorema lui Gauss)
Dacǎ (R, +, ·) este un inel factorial, atunci inelul R[X ] este de asemenea
factorial.

Corolar
Dacǎ (R, +, ·) este un inel factorial, iar n ∈ N un numǎr natural, cu n ≥ 2,
atunci inelul R[X1 , X2 , . . . , Xn ] este de asemenea factorial.

Corolar
Dacǎ (K, +, ·) este un corp, atunci inelele de polinoame K[X ] şi
K[X1 , X2 , . . . , Xn ] sunt inele factoriale.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 8 2009 24 / 24