Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.referat.ro
Universitatea Romano-Americana
Facultatea de Management-Marketing
Specializare: Marketing
FUNCITONAREA SOCIETATILOR
COMERCIALE
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
CUPRINS
I.
Noiuni introductive
I.1. Introducerepag.2
I.2. Definiia societii comerciale..pag.3
I.3. Formele juridice ale societilor comerciale.pag.4
I.4. Clasificarea societilor comerciale......pag.5
II.
III.
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
I. NOIUNI INTRODUCTIVE
I.1. Introducere
Prin intermediul acestui referat mi-am propus s asimilez ct mai multe informaii
despre societile comerciale deoarece societile comerciale au fost i sunt i n prezent
cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane i financiare pentru
realizarea unor scopuri sociale, ca i pentru satisfacerea unor interese personale ale
intreprinztorilor, ele contribuind la dezvoltarea comunicaiilor care au permis extinderea
pieelor cu toate consecinele benefice asupra civilizaiei moderne.
M-am axat mai mult pe funcionarea societilor comerciale deoarece acest lucru
nu imi era foarte cunoscut i doresc s acumulez ct mai multe informaii n legtur cu
acesta pentru cultura mea general n primul rnd i pentru ca n viitor s pot clarifica
unele nelmuriri asupra acestui lucru i altor persoane.
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
1
2
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Legea 31/1990, care este o lege specific constituirii i funcionrii societilor
comerciale, n articolul 2 prevede ca societatea comercial mbrac una din formele
juridice cum ar fi :
-Societatea n nume colectiv SNC n care obligaiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social i cu raspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor.
-Societatea n comandit simpl SCS n care obligaiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social i cu raspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai, n
timp ce asociaii comanditari rspund numai pn la concurena aportului lor.
-Societatea pe aciuni SA n care obligaiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, mprit n aciuni, iar acionarii rspund numai n limita aportului lor.
-Societatea n comandit pe aciuni SCA n care obligaiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, mprit n aciuni i raspunderea nelimitat i solidar a
acionarilor comanditai n timp ce asociaii comanditari rspund pn la concurenta
aportului lor.
-Societatea cu rspundere limitata SRL n care obligaiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social, iar asociii, rspund numai n limita aportului lor.3
Aceast enumerare fcut de lege are un caracter limitativ dar nu exclude
posibilitatea constituirii societii n formele prevzute de alte reglementari legale cum ar
fi :
-Societi n participaie, reglemantat de Codul Comercial
-Asociaii cu scop lucrativ fr personalitate juridic i
-Asociaii familiale, ambele fiind reglementate n Decretul Lege 54/1990 i
Hotrarea Guvernului nr. 201/1990.
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Societile comerciale se pot calsifica astfel:
Dup natura lor:
-Societi de persoane se constituie dintr-un numr mic de persoane pe baza
cunoaterii i ncrederii reciproce a cunotinelor persoanelor, ale asociailor:
-Societi n nume colectiv;
-Societi n comandit simpl.
-Societi de capitaluri se constituie din muli asociai ale cror caliti nu au
importan. Criteriul fundamental l constituie capitalul:
-Societi pe aciuni;
-Societi n comandit pe aciuni.
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
-Societi cu pri de interese societatea n nume colectiv i societatea n
comandit simpl;
-Societi cu pri sociale societatea cu rspundere limitat;
-Societi cu aciuni societatea pe aciuni i societatea n comandit pe aciuni.
Dup proveniena capitalului:
-Societi cu capital romnesc;
-Societi cu capital strin;
-Societi cu capital mixt.4
II.FUNCIONAREA SOCIETILOR
COMERCIALE
4
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
dac SRL-ul efectueaz operaiuni riscante care se soldeaz cu eec, partenerii nu pot
revendic dect patrimoniul social ; SRL-ul nu poate emite obligaiuni; reprezentarea se
face de fiecare administrator ; deciziile se iau cu majoritate absolut ; cesionarea prilor
sociale poate avea loc doar ntre asociai.
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
- n primul rnd voina social se formeaza n oragnul de deliberare, care este
adunarea general a asociailor, respectiv a acionarilor, n societatea pe aciuni
sau comandit pe aciuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din
totalitatea asociailor.
- n al doilea rnd, voina social este adus la ndeplinire prin actele juridice ale
organului executive,de gestiune, care este administratorul sau administratorii
societii.
- n sfrit,controlul gestiunii administratorului se realizeaz de ctre asociai sau,
n anumite cazuri, de un organ specializat, adic cenzorii societii.5
Pentru a asigura realizarea rolului pe care organele societii l au n via
societii, Legea nr.31/1990 stabilete anumite interdicii. Legea prevede ca
administratorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot
reprezenta pe actionari, sub aciunea nulitii hotrrii, dac, far votul acestora,nu s-ar fi
obinut majoritatea cerut(art.125).
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
cazul societii n nume coelctiv i societii n comandit simpl, chiar dac legea nu
instituionalizeaz un atare organ al societii, deciziile privind viaa societii se iau de
catre asociaii pe baza regulilor care guverneaz adunarea general, afr de cazurile cnd
aplicarea lor ar contraveni specificului acestor societi comerciale.
Adunarea general, ca organ de deliberare, este chemat s decid att asupra
unor probleme obinuite pentru viaa societii ct i asupra unor probleme deosebite,
care vizeaz elementele fundamentale ale existenei societii.6
Adunarea general ca este cel mai important organ de conducere din urmtoarele
motive: are plenitudine de competena i atribuii; numete celelalte organe ale societii
sau le revoca; fixeaz limitele de competen ale organelor numite de ea; exercit
controlul asupra activitii organelor subordinate; decide modificarea actului constitutive
al societii n concordana cu necesitile decurgnd n scopul urmrit.7
Felurile adunrii generale
n funcie de natura problemelor pe care le are de soluionat adunarea general
poate fi:
Adunare ordinar-se ntrunete anual, n cel mult 5 luni de la ncheierea
exrciiului financiar i solutioneaz problemele trecute n ordinea de zi, discuta, aproba i
modific bilanul contabil, fixeaz dividendele asociailor, alege administratorii, se
pronun asupra gestiunii administratorilor, stabileste bugetul de venituri i cheltuieli etc.8
Adunatea extraordinar- convoc ori de cte ori este nevoie pentru a lua
hotrri n legatur cu probleme determin modificarea actelor constitutive ale societii:
prelungirea duratei societii; marirea sau reducere a capitalului; schimbarea obiectului
ori a formei societii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societi; dizolvarea anticipat a
societii etc.9
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Adunare special-este specific societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni
i sunt convocai doar anumite categorii de acionari n legatur cu modificarea
drepturilor i obligaiilor lor.10
Convocarea adunrii generale
Convocarea adunrii generale se face de ctre administratori i de asociai.
Dac acionarii nu convoac adunarea general cel putin o dat pe an, asociaii au
dreptul s cear convocarea. Potrivit legii, convocarea trebuie s cuprind n mod
obligatoriu locul i data inerii adunrii generale i ordinea de zi. Termenul de convocare
nu poate fi mai mic de 15 zile de la data comunicrii.
Modul de comunicare al convocarii este diferit de la o form de societate la alta
ncepnd de la scrisori recomandate pn la publicarea n presa i Monitorul Oficial11.
edina adunrii generale
Asociaii au dreptul s participe la adunrile generale personal sau prin
reprezentantul desemnat prin procura speciala. Dac n societate sunt acionari care nu au
capacitatea legal, participarea se realizeaz prin reprezentanii legali care la rndul lor
pot desemna prin procura special o alt persoan..
edina se ine la data i locul convocrii i este condus de preedintele
consiliului de administraie sau nlocuitor. Dintre acionari se alege un secretariat care
verific lista cu acionari, prezent acestora cu artarea capitalului pe care-l reprezint,
procesul-verbal ntocmit de cenzori pentru ndeplinirea formalitilor cerute de lege i
actul constitutiv pentru tinerea adunrii generale.
Dac se constat c sunt ndeplinite toate condiiile cerute de lege se trece la
dezbaterea problemelor din ordinea de zi.
Votarea hotrrilor se face potrivit legii care prevede ca fiecare aciune achitat d
dreptul la un vot, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel (art. 101, Legea
31/1990).12
10
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Pentru a putea vota, acionarii trebuie s dovedeasc c au aceast calitate.
Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice ntelegere privind exercitarea dreptului de vot este
nul potrivit art.127 din Legea 31/1990.
n situaia n care se hotrate cu privire la descrcarea administratorilor de
gestiune sau o alt problem legat de persoana administratorului sau de administraie,
administratorii societii, chiar dac sunt i acionari, nu au drept de vot.
Potrivit legii, hotrrile se public n termrn de 15 zile n Monitorul Oficial n
cazul societilor pe aciuni i societilor n comandita pe aciuni. n celelalte sunt supuse
nregistrrii n registrul comerului dac privesc acte sau fapte a cror nregistrare este
obligatorie potrivit legii.
Hotrarile considerate ilegale pot fi atacate n instan de administratorii
societii. Cererea de anulare a hotrrilor adunrii ganerale se judeca n camera de
consiliu a instanei judectoreti competente.
Potrivit art. 131, al. 7 din Legea 31/1990, hotrrea definitiv de anulare trebuie
menionat n registrul comerului i publicat n Monitorul Oficial. De la data publicrii
ei, hotrarea de anulare este opozabil tuturor acionarilor.13
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
de exerciiu deplin i s nu fie considerat, potrivit legii, incapabil (art. 135 cu trimitere la
art. 6 din Legea 31/1990).
Onorabilitatea administratorului nu poate fi numit
administrator o persoana care a suferit condamnari pentru fapte prevzute de lege (art.
135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). Acest condiie privete pe administratorul
oricrei societi comerciale.14
Cetenia administratorului cu excepia societailor pe
aciuni si societile n comandit pe aciuni la care potrivit legii administrator sau
preedinte al consiliului de administraie i cel putin jumatate din numrul
administratorilor trebuie s fie ceteni romni, dac prin actul constitutiv nu se prevede
altfel (art. 134 alin. 4 din Legea 31/1990) la celelalte societi comerciale, administrator
poate fi orice persoan indiferemt de cetenie.
Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.All Beck, Bucuresti 2004, p.233; C.S.J.,sectia economica
si comerciala,decizia nr.225/1992, in Revista de drept comercial nr.5/1994,p.73
15
Ibidem, p.234
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
majoritar de stat, administratorul se desemneaza pe baza unor criterii de performanta care
constituie anexa la contractul de munca.
Durata
n funcie de forma societatii comerciale, durata functiei administratorului se
stabileste astfel:
-La societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si
societatea cu raspundere limitata, legea stabileste ca asociatii pot alege unul sau mai multi
administratori dintre ei, fixandu-se puterile si durata insarcinarii (art. 77 si art. 192 alin. 3
din legea 31/1990).
-La societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni,
legea stabileste ca administratorii sunt temporati si revocabile (art. 134 alin. 1 Legea
31/1990), primii administratori numiti prin actul constitutiv indeplinind functia pe o
perioada de cel mult 4 ani.
n cazurile in care prin actul constitutiv nu s-a stabilit durata,
administratorii pot indeplini aceasta functie timp de 2 ani. Prevederea este valabila si
daca desemnarea nu se face prin actul constitutiv ci prin alegere ulterioara.
Daca prin actul de constituire nu s-a stabilit altfel la expirarea mandatului
administratorul poate fi reales.
Garania bneasc
Dup desemnarea administratorului in cazul societatilor pe actiuni si
societatilor in comandita pe actiuni, acesta potrivit legii trebuie sa depuna o garantie
baneasca (art. 137 din Legea 31/1990). In cazul calorlalte forme de societati comerciale
legea nu impune aceasta obligatie. Cuantumul garantiei este stabilit de actionari in
adunarea generala, legea impunand doar limita minima la valoarea nominala a 10 actiuni
sau la dublul remuneratiei lunare.16
Publicarea
Asa cum am stabilit anterior, la constituirea societatilor comerciale in
16
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
cererea de inmatriculare la oficiul registrului comertului este obligatorie mentionarea
administratorului societatii precum si depunerea dupa inmatriculare la acelasi oficiu al
registrului, a semnaturilor (art. 45 din Legea 31/1990).
Devine evidenta obligatia ca in cazul desemnarii unui alt administrator, se
respecta procedura privind mentiunea in registrul comertului si depunerea semnaturii. In
cazul in care sunt mai multi administratori, obligatia privind depunerea semnaturii ii
revine doar celui desemnat sa reprezinte societatea.17
Remunerarea
Adunarea generala a asociatilor are dreptul si obligatia de a stabili
remuneratia administratorilor (art. 77 si 148 din Legea 31/1990).
Legea prevede in cazul societatilor de persoane si societatilor cu raspundere
limitata o eventuala remunerare a administratorilor (art.77 si art. 192 alin. 3 din Legea
31/1990). In cazul societatilor de capitaluri legea vorbeste de remunerarea cu salarii fixe
sau alte sume ori avantaje (art. 148 Legea 31/1990).18
Natura juridic a raportului dintre administrator i societatea
comercial
Legea 31/1990 prevede ca ,,obligatiile si raspunderea administratorilor sunt
reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale prevazute in aceasta
lege. Rezulta ca ne aflam in prezenta unui contract de mandat.
Avand in vedere ca mandatul administratorului este stabil atat de lege (prevederile
art. 72 din Legea 31/1990) cat si prin vointa actionarilor materializata in hotararea
adunarii generale, putem vorbi de o dubla natura a acestuia:
-legala in limitele impuse de lege;
-contractuala in limitele impuse de adunarea generala.
Obligatiile administratorilor (conform Legii 31/1990)
Obligatiile administartorilor sunt urmatoarele:
17
18
Ibidem , art. 45
Liviu Filip, Drept commercial, Junimea, Iasi, 2006
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
-Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituiruii.
-Obligatia de a urmarii efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate.
-Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere.
-Obligatia de a intocmii bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi,
precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividandelor.
-Obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie
si organele de conducere similare acestora.
-Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor.
-Obligatia de a indeplinii indatoriile prevazute in actul constitutiv, precum si
indatoririle stabilite de lege.
Puterea administratorului este limitata doar de dispozitiile legale si hotararile
adunarii generale a asociatilor.19
ncetarea funciei de administrator
Revocarea administratorului
Se face diferit in functie de forma juridica a societatii comerciale.
Potrivit prevederilor art. 77,90 si 192 al. 3 din Legea 31/1990 in cazul societatilor
de persoane si a societatilor cu raspundere limitata, administratorul poate fi revocat de
asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, in afara cazului cand au
fost numiti prin actul constitutiv.
La societatile de capitaluri, unde administratorii sunt revocabili, revocarea ca si
alegere de adunare generala ordinara a actionarilor (art. 111 din Legea 31/1990).
Impotriva hotararii de revocare, administratorul poate actiona societatea in justitie dar
numai pentru eventualele daune nu si pentru reintegrarea in functie.20
Renunarea administratorului
Administratorul poate din motive diferite sa renunte la aceasta calitate. In
cazul in care prin renunterea sa a produs daune societatii aceasta are dreptul la
despagubiri conform prevederilor art. 391 din Codul comercial.
19
20
Legea nr.31/1990
Ibidem, art.77,90,111,192
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Functia de administrator poate inceta si prin decesul sau declararea ca incapabil.
Incetarea functiei de administrator, pentru ca masura sa fie opozabila tertilor, se
face cu indeplinirea, ca la numirea in functie, a formalitatilor de publicitate (art. 54 al. 2
din Legea 31/1990).
Pluralitatea administratorilor
Legea aplicabila societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza
situatiile in care societatea are mai multi administratori in doua situatii diferite:
Administratorii nu sunt n organe colegiale de administrare
In cazul societatilor in nume colectiv, societatilor in comandita simpla si
societatilor cu raspundere limitata, pot fi desemnati prin hotararea
asociatilor mai multi administratori.
In cazul in care potrivit actului constitutiv, administratorii trebuie sa lucreze
impreuna, hotararile se iau in umanitate.
Organele colegiale de administrare
Organele colegiale de administrare sunt:
-consiliul de administrare conform art. 134 din Legea 31/1990,
la societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni, daca sunt mai multi administratori,
ei formeaza consiliul de administratie. Acesta este condus de un presedinte ales de
administratori si adopta hotarari valabile cu majoritatea absoluta a celor prezenti, daca la
sedinta participa personal cel putin jumatate din numarul membrilor consiliului de
administratie.
-comitetul de direcie in baza prevederilor art. 140 din Legea
31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale comitetului de
directie format din membri alesi dintre administratori. Acesta este condus de un director
sau director general si are atributiunile stabilite de consiliul de administratie. In cadrul
ecestuia hotararile se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
Rspunderea administratorilor
Potrivit legii (art. 72 din Legea 31/1990) atributiile administratorilor, cu
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
obligatiile si raspunderile lor au o natura dubla contractuala in baza mandatului si legala
in baza prevederilor legii si in limitele stabilite de acestea.
Pentru
neindeplinirea
obligatiilor
asumate
prin
contractul
de
mandat,
Rspunderea penal
Potrivit Legii nr.31/1990, unele fapte savarsite de administratorii societatii sunt
incriminate si pedepsite ca infractiuni. In Titlul VIII al legii (art.271-275)sunt prevazute
infractiunile, precum si sanctiunile corespunzatoare. Cu toatecaart.155 dn Legea
nr.31/1990 se refera in mod general la actiunea in raspundere,totusi actiunea penala nu
poate apartine adunarii generale, ci ea se exercita de catre procuror (art.264). Concluzia
se bazeaza pe faptul ca, reglementand infractiunile savarsite de adminitratori, Legea
21
Ibidem, art.72,142
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
nr.31/1990 nu prevede ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea
prealabila a partii vatamate.
Constituirea ca parte civila in procesul penal contra administratorilor se realizeaza
in conditiile prevazute de lege pentru exercitarea actiunii in raspunderea civila (art.155).
Solutia se explica prin aceea ca in acest caz se esercita o actiune civila in cadrul
procesului penal.22
22
Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.All Beck, Bucuresti 2004, p.250-251
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
n societatea cu raspundere limitata cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori
se aleg de adunarea asociatilor(art.199 din Legea nr.31/1990).
n toate cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi.
Drepturile i obligaiile cenzorilor
-participa la adunarile asociatilor dar nu au drept de vot;
-solicita lunar o situatie a desfasurarii operatiunilor;
-au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii;
-verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si
corespund datelor din registru;
-prezinta rapoarte adunarii generale cu constatarile facute cu ocazia controalelor;
-sa aduca la cunostinta administratorilor sau adunarii generale neregulile din
activitatea societatii, incalcarea statutului si a dispozitiilor legale.23
Modul de lucru al cenzorilor
Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale
destinate adunarii generale. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor asupra
repartizarii profitului.
Pentru celelalte obligatii impuse de lege, conzorii vor putea lucra separate.
Potrivit legii, cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si
constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art.165 din Legea nr.31/1990).24
23
24
Ibidem, p.252-253
Ibidem, p.253.
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA