UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

TEHNOLOGIA PENTRU CLDIRI I CONSTRUCII

SPECIALE
REFERAT: COURI DE FUM

STUDENT: ANDREI IONU ALEXANDRU

MASTER: INGINERIE STRUCTURAL
ANUL: M2, GRUPA 1, FCCIA

2015

GENERALITI
Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de caramida,
beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime
gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar arderii.
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul secolului trecut. Aparitia
lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu, carora le-au luat locul
datorita avantajelor pe care le prezentau fata de acestea. Dezvoltarea lor nu a fost
prea rapida, din lipsa unui sistem unitar de calcul, al modului nesigur de comportare
la temperaturi ridicate si mai ales datorita dificultatilor de executie.
Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg pentru
cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a continuat sa
constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale larga a executarii cosurilor de fum in
acest sistem.
Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate din beton
armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la fata locului, care
completeaza scheletul de rezistenta. Aceste cosuri prezinta avantajul unei executii
facile, care duce la o scadere a costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru,
fara a fi necesar un utilaj costisitor.

In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele de zidarie
de la inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la care cosurile de zidarie cer grosimi
mari de pereti, devin prea grele si necesita fundatii costisitoare, care incarca foarte
puternic terenul de fundatie. Un dezavantaj suplimentar al cosurilor de caramida este
ca dau fisuri si din aceasta cauza trebuie prevazute legaturi suplimentare metalice
orizontale si uneori verticale.
Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune rezistente la
toate solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni mai reduse; in consecinta au greutati
totale mai mici decat cosurile de caramida, si cer fundatii mai usoare. In schimb ele
sunt constructii delicate, care cer o atentie sporita, atat in proiectare cat si in
executie. Cosurile din beton armat se racesc mai repede decat cele din caramida
sau beton nearmat, care au grosimi mult mai mari.
Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de dilatatie mai mare, ceea ce
impune la executie anumite precautii suplimentare.
Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si
construite pentru a avea durata de viata egala cu cea a platformei industriale pe care
sunt amplasate , respectiv de 25-50 de ani. De aceea , se considera ca in conditiile
in care este asigurata o mentantanta corespunzatoare, cea mai mare parte a acestor
cosuri poate fi exploatata corespunzator chiar pe o perioada mai mare decat durata
de viata scontata

CLASIFICAREA COURILOR DE FUM

Cosurile de fum pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii:

dupa forma:

o cilindrice;
o tronconice;
o tronconice din mai multe tronsoane inscrise intr-un hiperboloid;

dupa temperatura gazelor:

o cosuri reci (t 100oC);

o cosuri calde (t = 100oC - 300oC);
o cosuri fierbinti (t > 300oC);
3

dupa realizarea protectiei:

o cosuri necaptusite;
o cosuri captusite cu izolatie intre peretele de beton si zidaria de
protectie;
o cu spatii de aer neventilate;
o cu spatii de aer ventilate.

Cosurile

de

fum

se

mai

pot

clasifica

dup

diametrul

exterior

si

inaltime,respectiv dupa categoria de instalatie de glisare necesara executiei,

conform STAS 8751/90:

ELEMENTELE COMPONENTE
Elementele componente ale courilor de fum sunt:

corpul

cosului

cu

izolatia

termica

si

captuseala din zidarie;

planseul deasupra cenusarului cu gratarul;

cenusarul;

fundatia;

elementele anexe alcatuite din paratraznet,

scari

de

balcoane

acces, centuri de siguranta,

de

semnalizare.

vizitare

si

sisteme

de

Cosul propriu-zis sau coloana se realizeaza din zidarie, beton armat sau
metal, in functie de inaltime, temperatura gazelor la intrare si de agresivitatea lor.
Cosurile din zidarie s-au realizat cu inaltime de pana la 135 m, dar de obicei
inaltimea lor coboara pana la 50 60 m. Pentru inaltimi mai mari se utilizeaza
betonul armat.
Raportul dintre inaltimea cosului si diametrul exterior trebuie sa fie mai mic
decat 20. Cosul se armeaza cu bare verticale si inelare. Armaturile inelare se dispun
spre interiorul armaturilor longitudinale. Acestea sunt dimensionate pentru preluarea
eforturilor de intindere produse in special de variatia de temperatura, iar armatura
longitudinala preia eforturi din actiunea vantului, a greutatii proprii, a termoizolatiei.
Cosurile de fum se pot realiza din elemente prefabricate asamblate cu stalpi
sau samburi din beton armat sau pot fi realizate din clavouri. Canalul de fum al unui
cos de fum se amplaseaza sub cota terenului. La cosurile foarte inalte, canalul de
fum se amplaseaza la inaltime, pe o structura din beton armat asemanatoare unei
estacade.

SOLUII CONSTRUCTIVE PENTRU COURI DE FUM

1.COURI DE FUM TURNATE MONOLIT
Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente, peretii cu grosimea
de 15 25 cm, uneori chiar mai mult, in portiunile unde patrund canalele de fum. Ele
se armeaza atat orizontal, cat si vertical cu armare dubla. Se utilizeaza armaturi de 8
16 mm diametru cu distante de 10 20 cm. Numai la cosurile foarte inalte, la
partea inferioara sunt necesare armaturi mai groase de 16 mm. Armaturile cele mai
solicitate sunt cele orizontale asezate in exterior; acestea au rolul de a rezista
tendintei de fisurare, ce apare din cauza dilatarii termice.
La cosurile mici, armaturile verticale au o importanta redusa, jucand rolul unor
armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul nu dau momente incovoietoare
care sa provoace intinderi in beton. La cosurile mai inalte de 60 m, la partea
inferioara apar eforturi de intindere importante din cauza momentului incovoietor
provocat de vant si cutremure, armaturile verticale jucind un rol important prin
preluarea eforturilor verticale de intindere. Se da o mare atentie dimensionarii,
asezarii si jontarii de armaturi, care nu trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat
5

pe inaltimea cosului. Betonul se executa de clase ridicate, peste C16/20 cu o

granulometrie ingrijita, cu granule de maxim 30 mm. Executarea betonului se face
prin vibrare utilizand un beton vartos, vibrat, sau un beton plastic, cu o raspandire
medie de 48 50, in cazul in care nu se dispune de instalatie de vibratie.

O atentie deosebita trebuie acordata armarii in jurul golurilor prevazute pentru

canalul de fum (fig.1).
Captuseala de protectie din zidarie se fragmenteaza pe inaltimea cosului in
tronsoane de 8 12 m, ce se descarca prin intermediul unor console inelare pe
peretii de beton armat (fig.2).

Fig.1-Armare suplimentar in jurul golurilor

Fig.2-Cptuseala si termoizolaia coului

2. COURI PREFABRICATE
Exista in prezent mai multe metode de executie de asemenea cosuri. In cele ce
urmeaza se vor analiza cateva sisteme mai des folosite. Piesele prefabricate sunt
astfel create, incat sa prinda intre ele samburi de beton armat turnat la montarea
prefabricatelor si care asigura stabilitatea necesara la sarcinile verticale si orizontale.
Acest sistem este recomandabil pentru inaltimi mici de cosuri, cel mult pana la 50 m.
Sistemul din figura 2e are avantajul ca reduce cantitatea de beton turnat odata cu
montarea prefabricatelor.

Fig.3-Elemente prefabricate pentru couri de fum

7

Toate aceste sisteme se folosesc la inaltimi mici de cosuri (pana la 60 m)

deoarece elementele de beton turnat, inglobandu-se in grosimea prefabricatului, nu
pot capata dimensiuni prea mari. Avantajul pe care il prezinta este ca dau in exterior
o forma perfect circulara sau poligonala, ceea ce imbunatateste comportarea la
actiunea vantului.
Pentru cosuri de inaltimi mai mari, se folosesc tipurile indicate in Fig. 4 si Fig.
5. La tipul din figura 4, elementul principal de rezistenta este un cadru spatial alcatuit
din stalpi vertical si grinzi inelare orizontale, intre care se aseaza boltarii prefabricati
ai cosului. Sistemul nu mai este utilizat in prezent fiind inlocuit cu boltari care prin
alcatuirea lor formeaza insasi cofrajul portiunii care urmeaza a fi turnata. Se ajunge
astfel la cosurile in clavouri, realizate cu inaltimi de peste 100 m. (Fig. 5)

Fig.4

Fig.5

Pentru reducerea greutatii pieselor prefabricate de la partea de jos a cosului,,

poate fi folosit un sistem in care piesele prefabricate sa aiba lungimea pe jumatate
cat distanta intre doi stalpi. Un capat al fiecarei piese formeaza o nervura de
rezistenta, iar celalalt capat realizeaza legatura intre boltari

Fig.6
In figura 6, a si b, sunt prezentate doua tipuri de cosuri la care prefabricatele
au exclusiv rolul de cofraj pentru masa de beton care se toarna monolit intre ele.
Trebuie mentionat ca atunci cand in calcul static se conteaza pe rezistenta la
compresiune a prefabricatelor tinand seama de rezistenta mai slaba a mortarului de
8

la rosturi, nu se da in ansamblu betonului turnat si prefabricatelor decat o rezistenta

de compresiune de 30 40 kg/cm2. Cand insa se conteaza in rezistenta numai pe
betonul turnat monolit intre prefabricate, se tine seama ca existenta prefabricatelor
reprezinta o rezerva importanta de rezistenta si se da un spor de rezistenta betonului
cu 20 30% fata de cea a constructiilor curente.
ZIDRIA INTERIOAR A COURILOR DE FUM
Cosurile de beton armat se captusesc in interior cu o camasa izolatoare,
pentru ca temperatura mare din interior sa nu ajunga la peretii de beton armat.
Aceasta izolare termica se face din caramida refractara sau caramida obisnuita si
din diferite straturi izolatoare realizate din goluri de aer, zgura, dialit, etc. Un calcul
termic trebuie sa justifice modul de izolare
admis. Oricare ar fi modul de inzidire al
cosurilor in vederea izolarii termice, este
neaparat necesar ca aceasta inzidire sa fie
astfel facuta incat sa aiba posibilitatea de
dilatare

si

miscare

la

variatiile

de

temperatura. Un perete de beton armat poate

suporta intre cele doua fete, fara pericolul
unei

fisuri

temperatura

exagerate,
de

circa

diferenta

60 C.

Ori

de
prin

introducerea izolatiei de protectie se cauta a

se obtine tocmai micsorarea de temperatura
dorita, intre cele doua fete ale peretelui de
beton armat.
Fig. 7
Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse. Uzual se
zideste o camasa de zidarie refractara in grosime de 12,5 cm. La cosuri foarte mari,
peste 70 m inaltime, la primii 20 m precum si la temperaturi foarte mari, se prevede o
camasa de zidarie de protectie cu grosimea de 25 cm. Apoi se lasa un spatiu de 5
15 cm pana la peretele de beton armat, care formeaza spatiul izolator propriu-zis si
care se umple cu dialit, kiesselgur, zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc.
9

Uneori, la cosurile cu temperaturi reduse ale gazelor acest spatiu ramane gol.
Trebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic mai bine dar este mai
rezistenta termic decat zidaria obisnuita, care temperaturi inalte se macina. Uneori
se foloseste caramida refractara numai pe treimea inferioara a cosurilor, in special la
cele mici, iar in rest se foloseste caramida obisnuita. In general, o zidarie de
caramida obisnuita nu sufera daca diferenta de temperatura intre cele doua fete ale
zidului nu depaseste 200 grade Celsius.
Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se lasa de 3 cm,
pentru ca eventualele fisuri, care se pot produce in timp in captuseala, sa nu permita
gazelor sa atace direct armatura din beton. La prefabricate, aceasta acoperire se
poate lasa de 1,5 cm. Ca sa nu apara eforturi suplimentare datorita dilatarii diferite a
betonului, fata de captuseala de zidarie din interior, captuseala de caramida se face
pe tronsoane de 7 10 m inaltime, care reazema fiecare pe console scoase din
peretele de beton armat al cosului.
Acest mod de rezemare, cu ingrosarea zidului de beton armat, da rezultate
bune numai la temperaturi reduse sub 300 grade Celsius . La temperaturi mai inalte,
betonul armat se incalzeste neuniform si se produc zone cu fisuri puternice. In cazul
cand intre zidarie si beton se prevede zgura, pentru ca aceasta sa nu se taseze, se
scoate cam din 3 in 3 metri un sir de caramizi in consola (Fig.8a) spre spatiul izolant,
ca sa il compartimenteze.

Zidaria de protectie se poate rezema si prin bolti tot din zidarie, zidite pe
consolele lasate din perete, ca in fig. 9b. Acest sistem este indicat pentru temperaturi
foarte inalte. In fig.10 se arata modul de rezemare al zidariei de izolatie in cazul unui
cos prefabricat. Aceasta reazema pe grinzi de beton armat prefabricate, care la
randul lor reazema pe niste console scoase din stalpii turnati.

10

Pentru ca si grinzile sa poata sa se deformeze liber, ele sunt prinse de console, la un

singur capat, cu un dorn metalic.
FUNDAIILE COURILOR DE FUM
Fundatiile cosurilor se fac in mod obisnuit mai adanci decat fundatiile
celorlalte constructii industriale. Ele sunt constructii grele, cu suprafete mici de
fundatie si adesea au nevoie un spatiul necesar asezarii canalelor de fum sub nivelul
terenului. Cosurile de zidarie si de beton armat de dimensiuni mici pot fi construite
pe fundatii de beton simplu nearmat sau beton slab armat.
Cosurile mai mari se fundeaza pe placi rotunde de beton armat cu grosime
constanta sau variabila, formand radiere rotunde sau poligonale, dupa forma cosului.
Aceste radiere ajung cateodata la grosimi foarte mari, 4 5 m, din cauza eforturilor
mari de alunecare si forfecare ce apar. Asemenea grosimi de fundatii pot fi realizate
si la cosurile foarte inalte, peste 70 80 m inaltime, deoarece la asemenea lucrari e
necesar un teren bun de fundare.
Radierul fundatiilor cosurilor de fum se executa din beton armat si uneori,
pentru cosuri cu inaltime mica, din beton simplu. Pentru a asigura stabilitatea
cosurilor de fum si a nu depasi presiunile sau deformatiile limita admise ale terenului,
placa radierului care este legata cu baza corpului cosului este scoasa, fiind
construita cu inaltimea variabila (fig.10,a). In cazul cand deschiderea consolei
depaseste 3,5 4 m, grosimea ei devine prea mare si in acesta situatie folosirea
unor nervuri dispuse radial devine rationala (fig.10,b).

Fig.10- Tipuri de fundatii pentru cosuri de fum

a radiere generale fara nervuri; b cu nervure

11

In dreptul golului de legatura a cosului de fum cu peretii paharului fundatiei se

executa uneori doua nervuri de intarire. Placa are grosimea de 30 100 cm, iar
inaltimea nervurilor poate depasi chiar 5,00 m. Este necesar a se avea in vedere
faptul ca nervurile se descarca in peretii cosului (peretii paharului fundatiei) care sunt
supusi la eforturi de compresiune si incovoiere. Placa radierului se armeaza cu
armatura dubla, dispusa radial si inelar, ca la armarea placilor circulare cu console
(fig.11, a). In cazul fundatiilor cu nervuri, armaturile se dispun in consecinta (fig. 11,
b)
O solutie moderna de realizare a fundatiilor cosurilor de fum se obtine prin
folosirea sistemelor spatiale in forma de cupole tronconice cu inelul de baza
precomprimat.

Fig.11, a Armarea fundatiilor cosurilor de fum

a fara nervuri;
1 peretii fundatiei paharului; 2 placa radierului; 3 consola placii; 4- nervuri; 5
armarea peretilor paharului de sustinere; 6 armatura nervurilor; 7 armatura
radierului; 8 golul pentru canalul de fum

12

Fig.11, b Armarea fundatiilor cosurilor de fum

b cu nervuri;
1 peretii fundatiei paharului; 2 placa radierului; 3 consola placii; 4- nervuri; 5
armarea peretilor paharului de sustinere; 6 armatura nervurilor; 7 armatura
radierului; 8 golul pentru canalul de fum

PRINCIPII DE BAZ IN CALCULUL COURILOR

Cosurile de fum sunt constructii inalte cu dimensiuni transversale reduse
pentru care asigurarea rezistentei si stabilitatii este adesea greu de realizat. Ele au
pozitii in plan obligate de specificul industriilor pentru care se executa, astfel ca
adesea trebuie amplasate in regiuni in care pamantul are o rezistenta redusa si
trebuie sa se recurga la fundatii grele, radiere, piloti.
In afara de cele amintite, cosurile de fum functioneaza la temperaturi ridicate,
care provoaca solicitari importante in beton si armatura si adesea, fisurare puternica
betonului. Eforturile obtinute prin calculul static si cele obtinute prin calculul termic
trebuie insumate, iar valorile reultante nu trebuie sa duca la depasirea coeficientului
de siguranta necesar lucrarii.
In calculul termic trebuie studiate mai multe probleme distincte, si anume:
-transmiterea caldurii prin peretii cosului si stabilirea temperaturii intr-un punct
oarecare al peretului;
-calculul eforturilor orizontale din pereti, provenite din incalzirea cosului;
-calculul eforturilor verticale din pereti provenite din incalzirea cosului.
In calculul termic al cosurilor se fac in mod curent ipoteze simplificatoare,
admise in mod general de standardele de calcul. Printre acestea se poate cita aceea
ce prevedea a se considera uneori temperatura exterioara a aerului cu valoarea
t=0oC, precum si admiterea pentru coeficientii de conductibilitate termica a zidariei si
betonului a unor valori medii acoperitoare.
In calculul static se tine seama de greutatea proprie a cosului, de vant si de
cutremur. Data fiind natura constructiei, se va tine seama in calcul atat de rezistenta
cat si de stabilitatea cosului, care, la constructii inalte si inguste, sunt adesea dificil
de asigurat. In calculul static vor trebui sa se dezvolte:
13

- caracteristicile de rezistenta ale materialelor utilizate;

- determinarea sarcinilor: greutate proprie, vant, cutremur;
- determinarea eforturilor pentru diferite ipoteze de incarcare;
- verificarea rezistentei in diferite puncte;
- verificarea stabilitatii la rasturnare;
- calculul fundatiei.
Verificarea rezistentei si stabilitatii se face in urmatoarele ipoteze de incarcare:
- actiuni permanente;
- actiuni fundamentale;
- actiuni permanente plus influenta temperaturii, 50% vant si actiunea seismica.

COMPORTAREA N TIMP A COURILOR INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT

DIN ROMNIA
Starea tehnic actual a numeroase couri de fum este departe de a fi
mulumitoare, avariile pe care acestea le nregistreaz fiind un semnal de alarm n
ceea ce privete sigurana lor viitoare att din punctul de vedere al exploatrii .
Astzi, n Romnia sunt n funciune circa 200 couri industriale din beton armat a
cror nlime variaz ntre 60 m i 280 m, cea mai nalt structur de acest gen fiind
realizat la Uzina de Metale Neferoase din Baia Mare, cu o nlime de 350 m. O
analiz mai atent a structurii courilor de la centralele termoelectrice (Ialnia,
Rovinari, Deva, Palas Constana) i de la combinatele petrochimice (Brazi, Piteti) a
evideniat o comportare necorespunztoare la aciunea termic i chimic,
nregistrndu-se, n majoritatea cazurilor, urmtoarele avarii tipice:

14

Dezvoltarea unor fisuri i crpturi verticale care depesc cu mult condiiile exploatrii
normale

Alte avarii tipice: fisurarea i crparea zidriei antiacide interioare degradarea

izolaiilor termice atacul chimic de tip acido-sulfatic asupra suprafeei interioare a
betonului pe adncimi de 3 - 4 cm, nsoite de scderea Ph-ului betonului
deteriorarea betonului i armturilor din consolele de susinere a izolaiilor termice i
a zidriei, ca urmare a atacului chimic
De remarcat faptul c la cele dou couri de la termocentrala Rovinari s-a
produs, de-a lungul a dou crpturi, ruperea armturilor inelare ca urmare a unei
alctuiri structurale atipice i a dezvoltrii unei stri de eforturi din aciunea termic i
vnt mult peste capacitatea portant a structurii.

Principalele cauze ale comportrii necorespunztoare la aciunea termic i

chimic:

15

-exploatarea intensiv a courilor la temperaturi ale gazelor evacuate uneori

peste limita luat n calcul,
-lipsa oricror msuri de mentenan, timp ndelungat,
-utilizarea n unele cazuri a unor materiale termoizolante i de protecie
anticoroziv mai puin performante, care i-au diminuat caracteristica de izolare n
timp,
-armarea inelar insuficient la marea majoritate a courilor, ca urmare a unor
aprecieri mai puin potrivite privind rigiditatea axial i la ncovoiere a structurii de tip
plac curb tronconic n diverse stadii de lucru ale betonului i, ca o consecin,
subevalurii strii de eforturi din aciunea variaiilor de temperatur.
Din analizele prin calcul efectuate, i innd cont de prevederile normativelor
actuale pentru proiectarea i execuia courilor industriale din beton armat, apare
urmtoarea problematic:
-definirea corect a cmpului termic ce solicit structura prin efectuarea calculelor de
transfer termic att n sezonul de var ct i n cel de iarn, innd cont de variaia
temperaturilor interioare i exterioare i de alctuirea structural
-explicitarea rigiditilor de membran i la ncovoiere ce trebuie luate n calcul
pentru a defini corect starea de eforturi n structur din aciunea celor dou
componente ale cmpului termic, dat fiind cunoscut faptul c mrimea eforturilor
depinde direct de valoarea rigiditilor introduse n calcule
-revizuirea modului de suprapunere a efectelor din aciunea termic i aciunea
vntului.
STUDIU DE CAZ-REABILITARE CET
Coul de fum din cadrul CET Ialnia a prezentat, conform proiectului iniial al
lucrrii, elaborat n 1966, urmtoarele caracteristici tehnice:
-nlimea H = 200 m
-fundarea pe marn, la o adncime de circa 10 m, pe un inel circular avnd raza
interioar 13 m i raza 19.2 m
-izolaia termic din kieselgur - izolaia anticoroziv din crmid antiacid
-armarea structurii s-a fcut cu bare longitudinale i inelare din oel neted OB37,
dispuse pe o singura fa: cea exterioar

16

Avarii CET Isalnita :

producerea de fisuri verticale uniform repartizate, a cror deschidere a variat ntre
0,2 i 0,6 mm; fisurile s-au produs n principal n zona golurilor create de extragerea
tijelor de glisare
fisurarea i, local, crparea zidriei din crmid antiacid
atacul chimic de tip sulfatic asupra suprafeei interioare a betonului pe o adncime
de 3 - 4 cm , Ph-ul betonului ajungnd la 8 - 8,5
Reabilitare CET Isalnita
-ndeprtarea zidriei i a izolaiei termice din kieselgur
-ndeprtarea betonului atacat chimic din console i de la faa interioar, pe o
adncime de 3 - 4 cm
-executarea unor lucrri de restabilire a continuitii structurii, prin injectarea fisurilor
i a golurilor rmase de la tijele de glisare cu materiale pe baz de ciment a cror
finee s-a situat la circa 12 microni
-sablarea suprafeei interioare i neutralizarea acesteia
-refacerea izolaiei termice i anticorozive utiliznd un sistem de materiale
performant PENNGUARD BLOK SYSTEM
-introducerea unei precomprimri inelare capabil, innd cont de armtura inelar
existent, s limiteze deschiderea fisurilor sub 0,2 mm
Precomprimarea structurii s-a realizat cu inele realizate din platbande din oel cu
granulaie fin, tensionate cu uruburi de nalt rezisten
Opiunea pentru acest sistem de precomprimare a fost determinat de:
-imposibilitatea introducerii eforturilor de compresiune necesare cu sistemele
existente
-utilizarea unui material mai puin sensibil la coroziune necesitatea
-necesitatea introducerii n etape a forelor de precomprimare i asigurarea
controlului mai riguros pe parcursul efecturii operaiilor de tensionare.

17

Coul de fum - CET Rovinari, cauzele avariilor:

Avarierea coului s-a produs sub efectele combinate ale aciunii termice i a
vntului, prin crparea pereilor i ruperea armturilor inelare de-a lungul a dou
generatoare. Crparea structurii i ruperea armturilor s-au produs ca urmare a
concentrrii eforturilor din aciunea termic, determinat att de variaia brusc de
rigiditate, ct i datorit necorelriigradului de izolare termic cu variaia de grosime
Armarea inelar a fost mult subdimensionat.

18

Coul de fum - CET Rovinari, reabilitare :

-ndeprtarea zidriei i a izolaiei termice interioare
-restabilirea continuitii armturilor rupte, prin sudur

-restabilirea continuitii betonului prin betonarea crpturilor cu microbeton aditivat

-sablarea interioar i repararea local a suprafeelor betonului, inclusiv consolele

de susinere a izolaiei termice i a zidriei,
-aplicarea unei izolaii anticorozive att la interior, ct i la exteriorul coului
redimensionarea i refacerea izolaiei termice cu vat mineral tip rockwool,
corelnd gradul de izolare termic cu variaia de grosime i nivelul de
precomprimare ce putea fi introdus,
-precomprimarea inelar a structurii cu inele din platbande tensionate cu uruburi de
nalt rezisten,
-protecia izolaiei termice cu zidrie din crmid antiacid nut i feder.
19

BIBLIOGRAFIE
Note de Curs-Tehnologia pentru cldiri i construcii speciale prof.dr.ing.C.Budan
2014
Constructii speciale industriale din beton armat O.Mru, R.Friedrich
http://en.wikipedia.org/wiki/Chimney
https://www.scribd.com/doc/249275766/7-Cosuri-de-fum

20