Sunteți pe pagina 1din 1

1.

Salarizarea in acord direct: in cazul folosirii salarizarii in acord direct cu bucata, se prevede
pentru executarea fiecarei lucrari, produs, operatie, etc. durata necesara realizarii (norma de
timp) si un salariu pe bucata pornind de la salariu pe incadrare pe ora. De exemplu, pentru un
salariat incadrat cu 10$/ora care trebuie sa faca 2 bucati din produsul A, salariul pe bucata este
de 5 $. Salariatul va fi interesat sa-si utilizeze la maximum capacitatile, stiind ca, de exemplu,
daca va obtine 3 bucati din produsul A intr-o ora, in loc de 2 bucati, va castiga nu 10 $/ora, ci 15
$/ora (asta in cazul in care a treia bucata din produsul A nu ia drumul economiei subterane...).
In cazul folosirii salarizarii in acord direct pe baza normei de timp, plata angajatului se face pe
baza timpului de lucru normat. Angajatul primeste salariul de incadrare pe timpul stabilit prin
norma, chiar daca a terminat lucrarea intr-un timp mai scurt. In acest mod, atat angajatul cat si
angajatorul au de castigat: daca, de exemplu, salariatul trebuie sa faca 8 bucati din produsul A
in 8 ore (fiind platit cu 100.000 lei in acest timp) si reuseste sa termine in 4 ore, el va putea
pleca linistit acasa primind tot 100.000 lei (pentru ca si-a realizat norma),de aceea, salariatul va
fi interesat sa creasca ritmul de lucru; avantajul patronului este acela ca, in exemplul prezentat
mai sus, isi reduce costurile generale (iluminat, o parte din energia electrica, incalzire, etc.).
Salarizarea in acord direct se face individual, rezultatul muncii (si implicit salariul) depinzand de
capacitatea si efortul propriu al angajatului care va fi platit doar pentru eficienta sa (pentru cat
produce) si nu pentru cat face "act de prezenta" prin companie.
Ca si avantaje ale salarizarii in acord direct putem mentiona:
- se calculeaza usor, deoarece rezultatele muncii sunt usor de calculat (productia realizata);
- calculandu-se pe baza normelor de timp sau de productie, obiectivul activitatii este foarte clar
si motivant pentru angajat;
- claritatea acestui sistem de salarizare asigura increderea si stabilitatea personalului angajat.
2. Salarizarea in acord global: se foloseste atunci cand o anumita activitate nu se poate presta
decat in echipa (de exemplu in activitatile de constructii, pe santierele navale, la unele activitati
de proiectare, etc.). In cazul folosirii acestui sistem de salarizare, seful echipei (colectivului)
primeste totalul salariilor (bugetul) pe care il repartizeaza membrilor tinand cont de categoria de
calificare si de aportul la lucrare al fiecarui salariat.
3. Salarizarea in acord progresiv: In cazul folosirii acestui sistem, salariul creste mai repede
decat productia realizata de salariat, tariful majorandu-se progresiv dupa o anumita grila a
productiei realizate. Se utilizeaza la locurile de munca unde cresterea productiei este foarte
importanta. Deoarece aceasta forma de salarizare este foarte motivanta, se aplica in situatii
speciale, deoarece poate duce la aparitia stocurilor.
4. Salarizarea prin cote procentuale: se foloseste, de regula, la stabilirea salariului persoanelor
angajate prin contract de prestari servicii (de exemplu agenti de vanzari, agenti de asigurari,
etc.). Are ca scop stimularea activitati comerciale privind vanzarile de produse / servicii,
deoarece salarizarea se face pe baza unei grile procentuale din totalul sumelor provenite din
vanzari. De exemplu, un patron poate stabili ca salariu pentru un agent de vanzari cota de 5%
din valoarea marfii, daca acesta a vandut marfa in valoare de pana la 10.000.000 lei si 7%,
daca a vandut marfa in valoare de peste 10.000.000 lei. In acest caz, agentul de vanzari va
avea interesul sa vanda cat mai mult pentru a-si mari castigul, iar patronul va castiga din faptul
ca isi reduce stocurile (daca acestea exista) si astfel creste viteza de rotatie a banilor.

S-ar putea să vă placă și