Situatia pietelor si functionarea principalelor

organizatii commune de piata pentru lapte

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

CUPRINS
1.PRIVIRE

DE ANSAMBLU, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI DE LAPTE................3

2. MECANISMELE DE INTERVENTIE SI CANTITATILE MAXIME IN REFORMA PAC DIN 20032004.........................................................................................4

Subventia pentru lapte..............................................................5
3. PRIMELE PE VACA (PLATILE UNICE), PLAFOANELE NATIONALE SI CANTITATILE MAXIME
GARANTATE...................................................................................5
Cantitatile de referinta (cotele de lapte) si continutul de grasime de
referinta................................................................................7
4. PRIME

LA PRODUSE LACTATE SI PLATILE SUPLIMENTARE...................................8

5. APLICAREA

UNEI TAXE IN SECTORUL LAPTE SI PRODUSE LACTATE.........................8

Taxa in cazul vanzarilor directe de lapte......................................10

Conversia laptelui in produse comerciale......................................10
Rezerva nationala...................................................................11
Masuri de transfer specifice......................................................11
Plata taxei............................................................................12
Autorizarea cumparatorilor.......................................................13
Obligatiile cumparatorilor si ale producatorilor.............................13
6. PLAFOANELE

NEGOCIATE DE ROMANIA SI SPRIJINUL COMUNITAR PENTRU SECTORUL DE

LAPTE SI PRODUSE LACTATE.................................................................14

7. IMPACTUL

ADERARII

ROMANIEI

LA

UE

ASUPRA PIETEI LAPTELUI.........................15

BIBLIOGRAFIE...............................................................................17

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

Situatia pietelor si functionarea principalelor

organizatii commune de piata pentru lapte

1.Privire de ansamblu, organizarea si functionarea pietei de lapte

Laptele si produsele lactate detin un rol deosebit de important in
alimentatia populatiilor din tarile europene. Functionarea normala a pietei
acestor produse a fost si ramane o preocupare permanenta a Comunitatii.
Laptele si produsele lactate detin circa 14% in valoarea totala a produselor
agricole, iar in totalul cheltuielilor din FEOGA Garantare circa 7% (la care se
adauga sprijinul pe vaca). Cu numai 19262 mii vaci de lapte (2003) si un
randament mediu de 6235l/cap, Uniunea Europeana se situeaza printre cei mai
mari producatori si exportatori de produse lactate din lume.
Uniunea Europeana cu 25 de state membre detine circa 24000 mii capete
vaci, cu un randament mediu de circa 6000l/cap.
Uniunea Europeana este al doilea exportator din lume de unr (dupa Noua
Zeelanda), primul exportatori de branzeturi, al doilea exportator de lapte praf si
primul exportator mondial de lapte condensat.
Cele mai mari tari producatoare de lapte din UE sunt: Germania, Franta,
Marea Britanie, Polonia, Olanda, Italia.
Dupa aderare, Romania ar ocupa locul al zecelea dupa numarul de vaci si
al nouasprezecelea dupa productia totala de lapte in UE, ceea ce arata un
important decalaj din punct de vedere al randamentelor medii pe vaca anual.
Recuperarea acestui decalaj va avea loc in timp, in conditiile unei sustineri mai
reduse din fondurile comunitare fata se sustinerea de care au beneficiat vechile
state membre. Uniunea Europeana a decuplat sprijinul de productie, iar pretul
laptelui este in scadere. Aceasta situatie creeaza Romaniei dificultati deoarece
sprijinul acordat pe vaca nu stimuleaza cresterea productiei medii, care este
scazuta. Se impune acordare unor stimulente suplimentare pentru rasa, calitate,
sistem de crestere etc.
Organizarea Comuna de Piata a laptelui si produselor lactate a intrat in
vigoare in anul 1968, pe baza Reglementarii Consiliului nr. 804/68, si a continuat
sa se consolideze si sa se adapteze evolutiei pietei. Numeroasele reglementari au
asigurat functionarea pietei laptelui. In anul 1984 s-a introdus un sistem
suplimentar de taxare, modificat in 1992 (Reglementarea CEE 3950/92), in 1999
(Reglementarea Consiliului nr. 1256/99) si in 2003. Acest sistem asigura controlul
ofertei de lapte in vederea preintampinarii producerii unor excedente care pot
crea perturbatii puternice pe piete si ruina crescatorii de vaci.
Noua reforma a Politicii Agricole Comune, inceputa in anii 2003-2004,
introduce schimbari esentiale in sistemul Organizarii Comune de Piata a laptelui
si produselor lactate. Desi reglementarile anterioare sunt abrogate, se mentin
tranzitorii unele prevederi ale acestora sau altele sunt preluate de noua
legislatie.
Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

Principalele acte legislative comunitare in sectorul de lapte si produse

lactate sunt:
Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1782/2003 privind normele comune pentru
sustinerea directa in cadrul PAC a veniturilor producatorilor de lapte.
Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1787/2003 privind Organizarea Comuna a
Pietei in sectorul laptelui si produsele lactate.
Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1788/2003 pentru instituirea unei taxe in
sectorul lapte si produse lactate.
Reglementarea Consiliului (CE) nr.595/2004 privind stabilirea normelor de
aplicare a RC nr. 1788/2003.
Reglementarea Consiliului (CE) nr.1255/1999 privind OCP a laptelui si
produselor lactate se mentine tranzitoriu.
Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1256/1999 privind platile suplimentare
si/sau platile la suprafata se mentine tranzitoriu etc.
Produsele care sunt supuse Organizarii Comune de Piata a laptelui si
produselor lactate sunt:
laptele si smantana proaspete;
untul, laptele praf degresat;
branzeturile si cheagurile de lapte;
lactoza si siropul de lactoza;
cazeina si diferitele alimente pentru animale, pe baza de produse lactate
etc.
2. Mecanismele de interventie si cantitatile maxime in reforma PAC din
2003-2004
Noile masuri de reforma vizeaza modificarea prevederilor privind nivelul
preturilor de interventie la unt si lapte praf degresat si limitarea stocurilor de
interventie la o cantitate determinata pentru a evita distorsiunile pietei. S-a
modificat de asemenea nivelul subventiilor la lapte.
Reforma din 2003 a stabilit urmatoarele masuri principale:
Reducerea pretului de interventie la unt cu 25%, fata de 15%, cat era
prevazut de Agenda 2000.
Reducerea pretului la lapte degresat cu 15%, in trei etape, intre 2004 si 2006,
asa cum s-a stabilit in Agenda 2000.
Suspendarea interventiei pentru achizitia untului, in etape, intre 2004 si
2007.
Suspendarea pretului tinta la lapte.
Fixarea unei compensatii ca parte a schemei de plata unica.
Platile directe vor fi integrate intr-o singura forma de plata unica, incepnd
din 2006-2007, cae se poate regionaliza.
Sistemul de cote de lapte va fi prelungit pana in 2014-2015.
Cresterea cotei de lapte decisa de Agenda 2000 a fost amanata.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

Pretul indicativ folosit ca pret orientativ al pietei la stabilirea preturilor

de interventie pentru unt si lapte degresat, se aplica numai pentru o cantitate
maxima si pentru o perioada limitata a anului, urmand a fi eliminat treptat.
Preturile de interventie s-au stabilit astfel:
pentru unt (la 100 kg)
328,20 Euro pentru perioada 1 iulie 2000 30 iunie 2004;
305,23 Euro pentru perioada 1 iulie 2004 30 iunie 2005;
282,44 Euro pentru perioada 1 iulie 2005 30 iunie 2006;
259,52 Euro pentru perioada 1 iulie 2006 30 iunie 2007;
246,39 Euro pentru perioada 1 iulie 2000 30 iunie 2004;
pentru laptele praf degresat (la 100 kg)
205,52 Euro pentru perioada 1 iulie 2000 30 iunie 2004;
195,24 Euro pentru perioada 1 iulie 2004 30 iunie 2005;
184,97 Euro pentru perioada 1 iulie 2005 30 iunie 2006;
174,69 Euro de la 1 iulie 2006;
Daca preturile pe piata la unt scad intr-unul sau mai multe state membre
sub 92% din pretul de interventie in cursul unei perioade reprezentative,
organismele de interventie achizitioneaza untul la un nivel al preturilor de
interventie care reprezinta 90% din pretul pietei, in perioada 1 martie 31
august a fiecarui an.
Cantitatile mazime stabilite pentru interventie la nivelul UE la unt sunt
descrescatoare astfel:
70000 tone, in anul 2004;
60000 tone, in anul 2005;
40000 tone, in anul 2007;
30000 tone, in anul 2008
Achizitionarea untului de catre organismele de interventie poate fi
efectuata pe baza de licitatie, conform unor specificatii stabilite de Comisie.
Daca pretul de piata al untului, intr-un stat sau mai multe state membre, este
mai mare sau egal cu 92% din pretul de interventie pe o perioada reprezentativa,
Comisia suspenda achizitionarile.
Subventia pentru lapte
Decuplarea sprijinului de productie in UE se realizeaza treptat, intre anii
2004-2007. Din anul 2007 se va mentine o subventie de 18,15 Euro/100kg lapte
integral.
Pentru laptele integral, subventia stabilita de Reglementarea nr.
1255/1999 se modifica prin Reglementarea 1787/2003 si se va reduce, treptat,
astfel:
23,24 Euro/100kg pentru perioada pana la 30 iunie 2004;
21,69 Euro/100kg pentru perioada 1 iulie 2004 30 iunie 2005;

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

 20,16 Euro/100kg pentru perioada 1 iulie 2005 30 iunie 2006;

18,61 Euro/100kg pentru perioada 1 iulie 2006 30 iunie 2007;
18,15 Euro/100kg din 2007.
La alte produse lactate, nivelul subventiilor se stabileste in functie de
componentele din lapte ale produselor respective.
3. Primele pe vaca (platile unice), plafoanele nationale si cantitatile
maxime garantate
Sprijinul direct se acorda agricultorilor pentru vacile care alapteaza (cu
vitei) sub forma de prima pe animal. Acest mecanism asigura decuplarea
sprijinului de productie. Agricultorul primeste un drept de prima pe vaca
admisibila (eligibila) la plata din fonduri comunitare, dar si o prima nationala
suplimentara. Vechile reglementari privind sprijinul direct au fost abrogate, dar
se mentin tranzitoriu pana in 2007 in vechile state membre, iar in noile state
membre se aplica o perioada de timp si dupa aderare (pana in 2010).
Agricultorii care detin in exploatatii vaci care alapteaza pot beneficia de o
prima pentru mentinerea efectivelor, dar in limita plafoanelor individuale
stabilite pe an calendaristic si exploatatie.
Primele pentru vacile care alapteaza se acorda tuturor agricultorilor care
indeplinesc urmatoarele conditii:

nu livreaza lapte si nici produse lactate din exploatatia lor, timp de

12 luni de la depunerea cererii prin care solicita sprijin;

livreaza lapte sau produse lactate provenind din exploatatia lor, dar
cantitatea de referinta individuala totala este mai mica sau egala cu 120 mii kg.
Aceste limite pot fi modificate daca un stat membru decide, cu conditia ca
agricultorul respectiv sa nu livreze lapte cel putin 6 lun consecutiv. Pentru
determinarea numarului de vaci eligibile pentru a se aloca prima in cazurile
mentionate mai sus se stabilesc efectivele de vaci care alapteaza si vacile cu
lapte, precum si cantitatile de referinta individuale pe baza randamentului
mediu de lapte de vaca.
Dreptul de prima al fiecarui agricultor este limitat de plafonul individual,
fixat pe baza conditiilor de mai sus. Nivelul primei este stabilit la 200 Euro pe
cap de animal admis la plata (eligibil).
Se poate acorda si o prima nationala suplimentara pentru vacile care
alapteaza, de maximum 50 Euro pe cap de animal pentru a nu crea discriminari
intre crescatori.
Suma destinata drepturilor de plata pentru prime nu poate depasi plafonul
national stabilit. In cazul depasirii plafonului individual de catre agricultor se fac
reduceri ale sumelor, pa baza unor criterii obiective (si cu aprobarea Comisiei).
Se acorda de asemenea premii de 24,15 Euro pe cap de animal din FEOGA
garantare, in regiunile care intra sub incidenta Fondurilor Structurale. Pentru a
aplica aceasta masura se au in vedere junicile care apartin unei rase specializate
pentru carne sau unul hibrid si care fac parte sin efectivele pentru productia de
carne.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

Drepturile de prima pentru vacile care alapteaza sunt disproportionate pe

cele doua categorii de state membre si pantru statele candidate. Romania are un
efectiv mare de vaci de lapte (circa 1,5 milioane). La negocieri s-au acceptat
drepturi de prima numai pentru 150.000 vaci care alapteaza, pentru care plata
directa este de 200 Euro/cap. Pentru restul vacilor cu lapte incadrate in alt tip
plafon national (impreuna cu bovine de carne si vitei), plata directe este numai
80 Euro/cap.
Daca un agricultor vinde sau transfera intr-un alt mod exploatatia sa, el
poate transfera toate drepturile sale la prime pentru vacile care alapteaza celui
care ii preia exploatatia. El poate de asemenea transfera, integral sau partial,
drepturile sale altor agricultori fara a-si transfera exploatatia (in caz de
arendare).
Statele membre vor lua masurile necesare pentru a evita ca drepturile la
prime sa nu fie transferate in afara zonelor sau regiunilor sensibile, in care
productia de carne de bovine este importanta pentru economia locala.
Transferul drepturilor fara transferul exploatatiei se efectueaza direct
intre agricultori sau prin intermediul rezervei nationale.
Rezerva nationala a drepturilor la prima pentru vacile care alapteaza
asigura atribuirea acestor drepturi in lmitele acceptate.
Statele membre in care mai mult de 60% din vacile care alapteaza si junici
sunt crescute in zone de munte, prin derogare, pot decide sa administreze
acordarea primei separat pentru vaci si junici, vacile care alapteaza, in limita
unu plafon national distinct. Acest plafon nu poate depasi 40% din plafonul
national al statului membru respectiv. In caz de depasire, se reduce proportional
numarul de junici admisibile pe agricultor in cursul anului respectiv. Dar, se au in
vedere numai junicile din rase de carne.
Cantitatile de referinta (cotele de lapte) si continutul de grasime de
referinta
Cantitatile de referinta (cotele de lapte) s-au acordat pe campanii de
comercializare, intre 2004/2005 2014/2015. Intre campanii exista unele mici
diferente, in vechile state membre. Pentru noile state membre si candidate,
cotele atribuite sunt stabilite in tratatele de aderare.
Depasirea cotelor de lapte stablite atrage dupa sine aplicarea unei taxe
menite sa elimine excedentele. Nivelul cotelor se poate revizui in functie de
situatia generala a pietei si de conditiile specifice, pe fiecare membru.
Diferentierea cantitatilor de referinta pentru cele doua destinatii a fost
stabilita in procesul de negociere, in functie de gradul de pregatire a filierei
laptelui in fiecare stat. Romaniei i s-a alocat o cantitate scazuta de lapte pentru
livrari (35,7% din cota totala), fata de alte state. Ramanerile in urma in procesul
de organizare a filierelor aduce mari dezavantaje Romaniei in ceea ce priveste
stabilitatea sectorului, iar daca nu se realizeaza cotele, acestea se reduc si se
pierde sprijinul comunitar.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

Conversia cantitatilor individuale in livrari si vanzari directe poate fi

temporara si definitiva. Conversia temporara permite producatorilor sa solicite,
pentru o perioada de douasprezece luni, conversia unei cantitati in alta.
Conversiile definitive se refera la toate perioadele de referinta, de douasprezece
luni.
Cantitatea de referinta se notifica de catre statele membre
producatorilor, in cazul unei noi alocari sau a modificarii acesteia.
Cantitatea de referinta disponibila se stabileste la dispozitia
producatorului la 31 martie a fiecarui an, tinandu-se seama de toate
transformarile, cedarile, conversiile si realocarile temporare care au intervenit
in cursul a douasprezece luni. Pe baza acestor cantitati se calculeaza taxa
pentru lapte si produse lactate.
4. Prime la produse lactate si platile suplimentare
Incepand din 2004 si pana in 2007, producatorii de lapte din vechile state
membre beneficiaza de prime la produsele lactate. Acestea se acorda pe an,
exploatatie si pe tona de lapte, in functie de calitatea individuala de referinta
pentru lapte de care dispune exploatatia la 31 martie a anului respectiv.
Prima pe tona de lapte (plata directa) variaza pe ani, astfel:
8,15 Euro/tona in anul 2004;
16,31 Euro/tona in anul 2005;
24,49 Euro/tona pentru anii 2006 si 2007.
Incepand din 2004 si pana in 2006 si 2007, statele membre asigura si plati
suplimentare pentru producatorii de lapte. Platile se aloca pe baza unor criterii
obiective in vederea asigurarii egalitatii intre producatori si ca sa se evite
distorsiunle pietei si concurenta.
5. Aplicarea unei taxe in sectorul lapte si produse lactate
Taxa perceputa pentru sectorul de lapte si produse lactate face parte din
reglementarile pietei agricole si este alocata pentru finantarea cheltuielilor
destinate acestui sector.
Comitetul de gestionare a laptelui si produselor lactate, creat in baza
Reglementarii Comisiei (CE) nr. 1255/1999 privind Organizarea Comuna de Piata a
laptelui si produselor lactate, asista Comisia Europeana in aplicarea acestei taxe.
Reglementarea nr. 1788/2003 privind aplicarea unei taxe in sectorul
laptelui si produselor lactate, insotita de Reglementarea Comisiei (CE) nr.
595/2004, prevad prelungirea taxei pentru unsprezece perioade consecutive de
12 luni, incepand cu 1 aprilie 2004 (pana in anul 2015).
Actualul sistem practicat are in vedere reducerea dezechilibrului cerereoferta de lapte si produse lactate si a excedentelor structurale care rezulta din
acesta si stabilirea unui echilibru mai bun al pietei. In acest scop mecanismul,

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

introdus in 1984, de plata a unei taxe pentru cantitatile de lapte colectate sau
vandute si care depasesc un prag de garantare a fost mentinut.
Pragul de garantare se mentine pentru toate statele membre, prin fixarea
cantitatii globale garantate pe baza procentului de grasime de referinta. Taxa
are un trend ascendent si se aplica statelor membre care depasesc cantitatea de
referinta nationala. Statele membre platesc catre FEOGA garantare taxa
corespunzatoare depasirii cantitatii nationale de referinta, redusa cu un procent
de 1%, in cazurile de faliment sau de incapacitate definitiva a unor producatori
de a-si plati contributia la achitarea taxei datorate. In vederea repartizarii taxei
datorate intre producatori si plata acesteia catre FEOGA garantare este
necesara acordarea unui termen, in care scop s-a abrogat prevederea din
articolul 14 al Reglementarii Consiliului (CE) nr. 2040/2000 privind disciplina
bugetara.
Pentru calculul final al taxei care trebuie platita pentru livrari si
vanzari directe este necesara simplificarea gestiunii prin limitarea livrarilor la
laptele integral, excluzandu-se orice alt produs lactat. Cantitatile individuale
de referinta pentru livrari trebuie sa fie insotite de un procent reprezentativ de
grasime (stabilit prin negociere).
Repartizarea cantitatilor de referinta individuala in UE intre livrarile si
vanzarile directe se face in functie de cantitatile de referinta de care dispuneau
producatorii pentru perioada de douasprezece luni, incapand cu 1 aprilie 2003.
Suma cantitatilor atribuite producatorilor catre statele membre nu trebuie sa
depaseasca cantitatile de referinta nationala, stabilite pentru unsprezece
perioade, incepand cu 1 aprilie 2004.
Depasirea cantitatii nationale de referinta se determina la nivelul fiecarui
stat membru si separat pentru livrarile si vanzarile directe.
Un producator poate dispune de una sau doua cantitati individuale de
referinta pentru livrare si vanzare directa. Conversia intre cele doua cantitati de
referinta o poate face numai Autoritatea competenta a fiecarui stat membru.
Comisia adapteaza pentru fiecare stat membru si perioada, inainte de
sfarsitul acesteia, repartizarea intre livrari si vanzari directe a cantitatilor
nationale de referinta, tinand cont de conversiile cerute de catre producator
intre cantitatile individuale de referinta pentru livrari si pentru vanzari directe.
In cazul atribuirii unor cantitati de referinta suplimentare rezultate din
rezerva nationala, procentul de grasime ramane neschimbat. Atunci cand
cantitatea de referinta pentru livrari este majorata sau stabilita pe baza
conversiilor mentionate (conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1788/2003),
cantitatea de referinta convertita in livrari se stabileste la 3,85%. In cazul
transferului catre alte persoane a animalelor si a cantitatilor de lapte, procentul
de grasime de referinta se transfera impreuna cu cantitatea de referinta cu care
aceasta este asociata.
In cazul producatorilor a caror intreaga cantitate de referinta rezulta din
rezerva nationala si care au inceput sa produca dupa 1 aprilie 2004, procentul de
grasime de referinta este egal cu procentul de referinta national stabilit.
Statele membre sunt obligate sa plateasca Comunitatii taxa ce rezulta din
depasirea cantitatii nationale de referinta, stabilita la nivel national si separat
Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

pentru livrari si vanzari directe, in limita a 99% din suma datorata FEOGA
garantare. Inainte de 1 octombrie a urmatoarei perioade de douasprezece luni,
cumparatorul efectueaza pentru fiecare producator un decont care cuprinde
situatia laptelui livrat. La 15 mai, al fiecarui an, cumparatorul comunica
Autoritatii competente a statului membru un extras al acestor deconturi, care
cuprinde: producatorii, cantitatea de lapte, procentul de grasime de referinta pe
producator, corectat cu procentul real. Daca se constata o doferenta pozitiva,
cantitatea de lapte livrata de catre producator se mareste cu 0,18% pentru 0,1%
grasime suplimentara pe kilogramul de lapte. Daca se constata o diferenta
negativa, cantitatea de lapte livrata se reduce de la 0,18% la 0,1% grasime lipsa
la un kilogram de lapte. In cazul exprimarii in litri a cantitatii de lapte livrat,
ajustarea de la 0,18% la 0,1% se inmulteste cu coeficientul 0,971.
In cazul livrarilor taxa se stabileste pe baza decontului final, care trebuie
facut la termenul stabilit.
Statul membru solicita cumparatorului care nu a respectat termenele
stabilite sa plateasca o suma corespunzatoare taxei datorate pentru o depasire
de 0,01% din cantitatile de lapte care i-au fost livrate de producatori pentru
fiecare zi calendaristica de intarziere. Daca aceste cantitati nu se cunosc din
cauza lipsei declaratiei, ele se estimeaza de catre Autoritatea competenta.
Sumele sunt cuprinse intre 100 si 100.000 Euro.
Cumparatorul este responsabil cu colectarea de la producatori a
contributiilor datorate de catre acestia in scopul achitarii taxei si plateste
Autoritatii competente a statului membru valoarea acestei contributii pe care o
retin din pretul laptelui platit producatorilor care au depasit cantitatile
individuale.
Daca in cursul perioadei de referinta cantitatile livrate de catre un
producator depasesc cantitatea de referinta de care dispune, statul mmbru
poate stabili pentru cumparator sa retina cu titlu de avans din contributia
acestui producator la plata taxei, conform modalitatilor stabilite, o parte din
valoarea intregii cantitati livrate ce depaseste perioada stabilita pentru livrare.
Taxa in cazul vanzarilor directe de lapte
In cazul vanzarilor directe si conform deciziei statului membru,
contributia producatorului la plata taxei se stabileste dupa realocarea sau nu a
partii directe, in plan teritorial sau la nivel national.
La sfarsitul fiecarei peroade de 12 luni, producatorul intocmeste o
delcaratie care preznta vanzarile totale la fiecare produs. In fiecare an, inainte
de 15 mai, producatorl transmite declaratia mentionata Autoritatii competente a
statului membru.
Statele membre ii solicita producatorului care nu a respectat termenul
stabilit (15 mai) sa plateasca o suma comensatoare taxei datorate pentru o iesire
de 0,01% din cantitatea de referinta pentru vanzarile directe, pentru fiecare zi
calendarstica de intarziere. Suma este cuprinsa intre 100 si 100.000 Euro.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

10

In cazul in care cantitatea nationala de referinta pentru vanzarile directe

a fost deasemenea depasita, producatorul care si-a depasit cantitatea de
referinta trebuie sa plateasca o contributie la taxa calculata din depasirea
acesteia si nu poate beneficia de nici o realocare de cantitati de referinta
neutilizate. In caz de declaratie incorecta, statul membru solicita plata unei
sume proportionale cu cantitatea respectiva de lapte si cu gravitatea neregulii.
Daca declaratia nu este proportionala pana la 1 iulie, cantitatea de
referinta pentru vanzarile directe ale producatorului intra in rezerva nationala
30 de zile dupa notificare de catre statul membru.

Conversia laptelui in produse comerciale

Pentru aceste produse statele membre stabilesc cantitatile de lapte
utilizate la prelucrare, pe baza urmatorilor indicatori de echivalenta:
1kg smantana = 0,263kg lapte x %grasime din smantana (exprimata in
masa acestuia)
1kg unt = 22,5kg lapte
Pentru branza si alte produse lactate, statele membre stabilesc
coeficientii de echivalenta pe baza continutului in substanta uscata si a grasimii
din aceste produse.
Pentru usurarea acestor calcule, statele membre pot sa stabileasca
cantitati globale de lapte echivalent. Tinand seama de numarul vacilor de lapte
detinute de un producator si de randamentul mediu de lapte pe vaca.
Rezerva nationala
Statele membre isi creeaza o rezerva nationala din cantitati de referinta
in vederea alocarii catre producatori. Aceasta este alimentata, dupa caz, din
cantitatile individuale de referinta ale persoanelor fizice sau juridice care
depasesc plafonul stabilit, se retin in cursul transferurilor in caz de vanzare,
inchiriere, mostenire, restrusturare a productiei sau reducerea cantitatilor
individuale, pe baza unor criterii obiective. Statele membre pot sa atribuie in
exclusivitate cantitatile de referinta producatorilor sau pot sa le aloce rezervei
nationale. Aceste cantitati isi pastreaza destinatia initiala, de livrari catre
laptarii sau vanzari directe catre consumatori. Orice cantitate suplimentara
alocata unui stat membru este destinata din oficiu rezervei nationale si se
repartizeaza intre livrarile si vazarile directe, dupa necesitatile previzibile.
Daca un timp de 12 luni, cel putin, un producator nu comercializeaza o
cantitate egala cu un procent stabilit din cantitatea individuala de referinta,
statul membru in cauza poate aloca rezervei nationale intreaga sau o parte din
cantitatea de referinta neutilizata.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

11

Masuri de transfer specifice

In cazul restructurarii productiei de lactate sau pentru protectia mediului,
statele membre pot stabili, conform intereselor legitime ale partilor:
Sa acorde producatorilor care se angajeaza sa abandoneze definitiv
o parte sau intreaga productie de lactate, o despagubire platita in mai multe
transe si sa treaca la rezervca nationala cantitatile de referinta respective;
Sa stabileasca, pe baza unor criterii obiective, conditiile in care
producatorii sa obtina la inceputul unei perioade de 12 luni, contra cost,
realocarea cantitatilor individuale de referinta eliberate definitiv la sfarsitul a 12
luni anterioare de catre alti producatori in schimbul platii, in una sau mai multe
transe, a unei despagubiri egale cu plata mentionata anterior;
Sa centralizeze si sa supervizeze transformarile de cantitati de
referinta fara terenuri, tinand cont de suprafetele utilizate pentru productia de
lapte;
Sa prevada in cazul unui transfer de pamant destinat imbunatatirii
mediului inconjurator punerea la dispozitia producatorului care isi incheie
activitatea, daca doreste sa continue productia de lactate, a cantitatii
individuale de referinta;
Sa stabileasca, pe baza unor criterii obiective, regiunile si zonele
de colectare, in scopul imbunatatirii structurii productiei de lactate,
transferurile defnitive de cantitati de referinta fara transferul corespunzator de
terenuri;
Sa autorizeze, la solicitarea producatorilor adresata Autoritatii
competente sau a organismului desemnat de aceasta, pentru a imbunatati
structura productiei de lactate la nivelul exploatatiei agricole sau pentru
extinderea productiei, transferul definitiv de cantitati de referinta fara
transferul corespunzator de terenuri sau invers.
Plata taxei
In cazul livrarilor, Autoritatea competenta notifica sau confirma
cumparatorului contributiile la taxa datorata dupa realocare sau nu, in functie
de decizia statului membru, a totalitatii sau a unei parti din cantitatile de
referinta neutilizate, fie direct producatorilor in cauza, fie, daca este cazul,
cumparatorilor in vederea unei repartizari intre producatorii in cauza.
In cazul vanzarilor directe, Autoritatea competenta notifica
producatorului contributiile la taxa datorata dupa realocare sau nu, in functie de
decizia statului membru, a totalitatii sau a unei parti din cantitatile de referinta
neutilizate direct producatorilor respectivi.
La nivel national, nici o cantitate neutilizata nu se repartizeaza intre
cantitatile de referinta pentru livrari si cele pentru vanzari directe.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

12

Cesiunea, transferul sau alocarea cantitatilor de referinta nu pot beneficia

de nici o interventie financiara a unei autoritati publice, direct legata de
achizitionarea cotelor.
In fiecare an, inainte de 1 septembrie, cumparatoul si, in cazul vanzarilor
directe producatorul, care trebuie sa achite taxa, platesc Autoritatii competente
suma datorata, conform normelor stabilite de statul membru. Daca nu se
respecta termenul de plata stabilit, sumele datorate sunt supuse majorarii cu un
procent, la trei luni de la data de 1 septembrie a fiecarui an. Dobanzile se
platesc statului membru.
In fiecare an, in septembrie cel tarziu, statele membre prezinta FEOGA
sumele obtinute in urma aplicarii Reglementarii nr. 1788/2003, precum si
declaratiile de cheltuieli.
Redistribuirea taxei excedentare se face pe baza unor criterii, astfel:
Recunoasterea oficiala de catre Autoritatea competenta din statul
membru a perceperii nejustificate a intregii sau a unei parti din taxa;
Situatia geografica a exploatatiei, in special in zonele de munte, pe
baza Reglementarii Consiliului (CE) nr. 1257/1999;
Densitatea maxima a septelului din exploatatia agricola pentru a limita
cresterea intensiva;
Procentul de depasire a cantitatii individuale de referinta;
Cantitatea de referinta a producatorului.
Redistribuirea sumelor excedentare trebuie incheiata la 15 luni dupa
sfarsitul perioadei de 12 luni. Statele membre trebuie sa ia toate masurile pentru
a asigura ca taxa este perceputa corect si este repartizata efectiv intre
producatorii care au contribuit la depasire.
Statele membre efectueaza controale, la fata locului, dupa un program
stabilit, privind realizarea obligatiilor ce revin cumparatorilor si producatorilor
privind livrarile si vanzarile directe.
Pentru livrari, controalele se efectueaza la exploatatiile agricole, in
timpul transportului laptelui la cumparator.
In cazul vanzarilor directe, controlul se realizeaza la nivelul exploatatiei
agricole, urmarindu-se respectarea normelor stabilite de Reglementarea (CE) nr.
1788/2003, precum si compatibilitatea intre vanzari directe si capacitatea de
productie.
Autorizarea cumparatorilor
Pentru a putea cumpara laptelede la producatori si a putea opera pe
teritoriul unui stat membru, cumparatorii trebuie autorizati, respectiv:
Sa justifice calitatea de comerciant din punct de vedere a dispozitiilor
nationale;
Sa aiba un sediu in statul membru respectiv, unde contabilitatea
stocurilor, registrele si celelalte documente privind obligatiile ce-i revin pot fi
consultate de catre Autoritatea competenta;
Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

13

 Sa se angajeze sa tina la zi contabilitatea stocurilor, registrelor si

celorlalte documente privind obligatiile ce le revin;
Sa se angajeze sa transmita Autoritatii competente a statului membru
respectiv, cel putin o data pe an, deconturile si declaratiile privind decontul
livrarilor.
Daca nu sunt indeplinite conditiile stabilite, se retrage autorizatia
cumparatorului. Autorizatia se poate reacorda, la solicitarea cumparatorului,
dupa o perioada de minimum sase luni si in urma unor noi inspectii.
Obligatiile cumparatorilor si ale producatorilor
Producatorul trebuie sa se asigure daca cumparatorul caruia ii livreaza
laptele este autorizat, in caz contrar se prevad sanctiuni de catre statele
membre.
Cumparatorul pune la dispozitia Autoritatii competente a statului
membru, timp de trei ani de la sfarsitul anului in care au fost intocmite
documentele, contabilitatea stocurlor pe perioade de 12 luni, indicand numele
si adresa fiecarui producator. Totodata, cumparatorul este obligat sa inregistreze
toate cantitatile de lapte care-i sunt livrate si sa intocmeasca toate
documentele.
La colectarea din exploatatiile agricole, laptele trebuie sa fie insotit de un
document de identificare a livrarii. Cumparatorul pastreaza o copie scrisa a
fiecarei livrari, timp de trei ani, cel putin de la sfarsitul anului in care aceasta a
fost inscrisa in registru.
Producatorul care efectueaza livrari
tine la dispozitia Autoritatii
competente a statului membru, timp de trei, documentele intocmite privind
laptele si produsele lactate vandute sau transferate. Acesta tine, de asemenea,
la dispozitia Autoritatii competente a statului membru, timp de trei ani,
documentele intocmite privind laptele si produsele lactate vandute sau
transferate. Acesta tine, de asemenea, la dispozitia Autoritatii competente
registrul cu septelul detinut de exploatatie si utilizat pentru productia de lapte,
precum si actele justificate necesare pentru verificarea acestui registru.
Statele membre notifica Comisiei masurile luate pentru aplicarea
Reglementarii (CE) nr. 1788/2004 privind normele de aplicare a acestuia.
6. Plafoanele negociate de Romania si sprijinul comunitar pentru
sectorul de lapte si produse lactate
Romania este o tara cu un potential important de resurse pentru productia
de lapte. Predominarea productiei de subzistenta in miciile gospodarii taranesti,
care detin cea mai mare parte din efectivele de vaci, limiteaza insa performanta
sectorului. Lipsesc, totodata, infrastructurile necesare functionarii filierei
laptelui si a produselor lactate.
Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

14

In perioada de tranzitie a avut loc o reducere drastica a efectivelor de

bovine.
Reducerea efectivelor de vaci nu a fost insotita de o crestere importanta a
productiei de lapte, se mentine un randament mediu scazut (circa jumatate fata
de statele membre ale UE).
Productia anuala de lapte este de 5000-5200 mii de tone. In anul 2003, de
exemplu, s-au produs 5200 mii tone lapte, din care:
1400 mii tone lapte de consum;
1120 mii tone produse lactate proaspete;
Cca 2600 mii tone autoconsum si vanzari neinregistrate.
Mai putin de jumatate din productia totala de lapte a devenit materie
prima pentru unitatile de procesare, restul fiind destinata autoconsumului si
vanzarilor in afara sistemului de comercializare organizat. Ca urmare a acestei
situatii, cota de lapte negociata este redusa, in special cota destinata procesarii
(livrari).
Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, exigentele vor fi cele
comunitare iar piata se va disciplina treptat. Exigentele comunitare pentru
introducerea mecanismului SPS sunt mai mari si necesita o perioada de tranzitie.
Numeroase aspecte de ordin structural si de functionare a pietei se ridica
in prezent si in perspectiva aderarii. Realizarea cotei negociate de lapte pentru
sustinerea comunitara si mai ales indeplinirea conditiilor de calitate si igiena a
productiei destinate comercializarii constituie preocupari importante. Aceste
conditii trebuie imdeplinite conform standardelor comunitare, incepand de la
agricultura, procesare si comercializare pana la consumatorul final.
Cota de lapte alocata Romaniei este de 3057 mii tone anual, din care:
1093 mii tone lapte destinate procesarii (livrari);
1964 mii tone lapte destinate vanzarii pe piata;
Indicele de calitate pentru grasime este 35,93g/kg.
Pentru realizarea cotei negociate, la o productie medie de lapte estimata
la 3600 litri/cap, ar fi necesare cca 850 mii de vaci fata de cca 1,5 milioane de
vaci detinute in 2003.
Sprijinul direct pentru lapte calculat pe baza Reglementarii (CE) nr.
1782/2003 este de:
Prima pentru cota negociata 24,94 Euro/tona;
Prima suplimentara, care poate fi acordata pentru cota de lapte sau
poate fi combinata cu o plata directa pana la 350 Euro/ha pentru pasune
permanenta eligibil cotei repectiv 41,70 Euro/tona;
Total plata directa 41,70 Euro/tona.
Sumele care revin ca sprijin pe vaca anual sunt reduse datorita
randamentului scazut (estimat la 3600l/cap) si ca urmare a numarului mare de
animale estimate a fi eligibile pentru plati directe. Sumele vor fi repartizate
agricultorilor in conformitate cu cantitatile individuale stabilite spentru livrari si
vanzai directe de lapte, in conditiile respectarii tuturor standardelor si
angajamentelor stabilite intre producatori si organismele abilitate pentru plata.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

15

Dupa anul 2010 se preconizeaza trecerea la mecanismul de plata unica pe

exploatatie. Din 2014-2015 este previzibila desfiintarea cotelor de lapte la
nivelul UE, concomitent cu renuntarea la sistemul de sprijin aplicat la acea data.
Pregatirea acestui moment impune masuri riguroase de organizare si disciplinare
a pietei laptelui si produselor lactate.
7. Impactul aderarii Romaniei la UE asupra pietei laptelui
In negocierile cu Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de lapte
de 3,2 milioane de litri. Aceasta cota desemneaza laptele pe care producatorii
autohtoni il vor putea comercializa la procesatori sau pe piata libera dupa
aderarea tarii noastre in Comunitatea Europeana. In momentul de fata insa, in
Romania se proceseaza doar 1,3 milioane de litri de lapte.
Mai mult, din cauza ca nu respecta normele de calitate impuse de Uniune,
numarul unitatilor de procesare vor scadea drastic. Altfel spus, in Romania exista
o mare foame de unitati de procesare moderne, pentru care fermierii romani nu
au bani sa le puna pe picioare. In schimb, investitorii straini pot minca mult timp
o piine buna din aceasta afacere.
In Romania, numarul procesatorilor de lapte care respecta normele UE
este limitat. Profitind de acest lucru si de faptul ca am negociat o cota de
productie pe care s-ar putea sa nu o atingem, investitorii straini devin tot mai
interesati de piata autohtona.
Incepind cu 1 aprilie anul curent producatorii de lapte au intrat in linie
dreapta in ceea ce priveste pregatirea pentru obtinerea cotelor de lapte, adica
acele cantitati pe care acestia le vor putea comercializa la procesatori sau pe
piata libera dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.
Pe ultima suta de metri se pare ca au intrat insa si investitorii straini care
doresc sa patrunda pe piata autohtona. S-au anuntat mai multe companii care
vor sa vina in Romania sa proceseze lapte.
Nu este nimic rau in acest lucru, dar interesul nostru este ca si fermierii
romani sa participe la acest proces", a declarat Gheorghe Flutur, ministrul
Agriculturii, care a dat exemplul companiei Tnuva din Israel.
Pina la 31 martie 2006 este perioada de referinta pentru cotele de lapte,
in acest interval monitorizindu-se cantitatile pe care fiecare producator in parte
le va distribui procesatorilor. De la 1 aprilie 2006 si pina la finele anului se va
face alocarea propriu-zisa la cote.
Romania a obtinut in negocierile cu Uniunea Europeana o cota de lapte de
3,2 milioane de tone, cantitate care va fi distribuita individual acelor ferme,
microferme sau mici producatori individuali care realizeaza marfa conform
normelor Uniunii Europene.
Cota ce revine fiecarui producator indica astfel cantitatea de lapte pe
care acesta o poate comercializa catre unitatile de procesare sau direct pe
piata. Momentan insa se proceseaza numai 1,3 milioane de litri, iar situatia
unitatilor de procesare nu este tocmai buna.

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

16

Conform datelor Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru

Siguranta Alimentelor (ANSVSA), din cele 553 de unitati de procesare a laptelui,
doar 33 indeplinesc conditiile UE.
In schimb, in perspectiva aderarii 410 unitati sint destinate inchiderii.
Altfel spus, pe piata autohtona a laptelui exista loc de mult mai multi
procesatori.
Atribuirea cotelor va fi realizata de un nou departament, creat saptamina
aceasta in cadrul Agentiei Nationale de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
(ANARZ). Departamentul va avea drept atributii alocarea cotelor individuale de
lapte, inregistrarea transferurilor cotelor de lapte, administrarea rezervei
nationale, precum si controlul vinzarilor directe si livrarilor catre procesatori.

BIBLIOGRAFIE:
Agricultura Uniunii
comune Letitia Zahiu

Anul I Mater Management si Dezvoltare Rurala

Europene

sub

impactul

politicii

agricole

17