UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURA SI HORTICULTURA

SPECIALIZAREA: CONSULTANTA SI MANAGEMENT IN AGRICULTURA

AUDITUL DOCUMENTELOR

Disciplina: Audit agricol

Profesor:
Student:

Craiova
2015

CUPRINS
INTRODUCERE..2
1.SCOPUL ...3
1.1.Criteriul exhaustivitii i integritii nregistrrilor....3
1.2.Criteriul realitii nregistrrilor...3
1.3.Criteriul corectei nregistrri n contabilitate i a corectei prezentri cu ajutorul conturilor
anuale.4
2.DOMENIUL ...5
3.DEFINITII SI ABREVIERI ...6
4.DOCUMENTE DE REFERINTA .....7
5.RESPONSABILITATI............................................................................................................9
5.1.Responsabilitatea conducerii................................................................................................9
5.2.Responsabilitatea auditorului ..............................................................................................9
5.3.Alte responsabilitati de raportare.......................................................................................10
6.PROCEDURI DE COLECTARE (CULEGERE) A PROBELOR DE AUDIT................11
6.1.Inspectia (verificarea) inregistrarilor / documentelor.........................................................11
6.2. Observarea.12
6.3. Investigarea.......................................................................................................................12
6.4. Confirmarea ......................................................................................................................13
6.5. Reefectuarea .13
6.6. Revizuirea (verificarea) ....................................................................................................14
6.7.Proceduri analitice .............................................................................................................14
7. DOCUMENTATIA DE AUDIT ........................................................................................15
7.1. Continutul documentatiei de audit....................................................................................15
7.2. Planul si programele de audit............................................................................................17
7.3. Dosarele de audit...............................................................................................................18
7.4. Continutul documentelor de lucru....................................................................................18
7.5. Forma documentelor de audit............................................................................................19
7.6. Arhivarea documentelor de audit......................................................................................20
CONCLUZII............................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................23

INTRODUCERE
Auditul financiar contabil, domeniu de vrf al profesiei contabile, a fost
legiferat in Romania abia in anul 1999, cunoscnd pasi importanti att prin CECCAR
cat si prin Ministerul Finantelor prin nfiintarea Camerei Auditorilor din Romania care
a elaborat Standardele de Audit si Codul privind conduita etica profesionala n
domeniul auditului financiar, dupa IFAC.
In aceasta perspectiva, auditul financiar contabil se interpune ntre
producatorii si utilizatorii informatiei contabile, prin profesionisti de mare clasa care
si asuma responsabilitatea certificarii ca, situatiile financiare sunt ntocmite, sub
toate aspectele semnificative , n conformitate cu un referential contabil.
Obligativitatea efectuarii auditului financiar contabil prevazut prin lege de toate
societatile comerciale, regiile autonome, institutiile publice, bancile, fondurile de
investitii, etc. ar fi prevenit falimentul, bancruta frauduloasa si pierderile de resurse
financiare ale populatiei printr-o informare corecta, reala, onesta a tuturor
participantilor la viata economico-sociala.
Perspectiva aderrii Romniei la Uniunea European a impusintroducerea sa
i n ara noastr. Etimologia cuvntului audit provine de la latinescul AUDIRE i
nseamn a asculta. Englezii i dau semnificaia de verificare, revizie contabil,
bilan.
Prin audit se nelege examinarea profesional efectuat de o persoan
autorizat, independent, n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele a situaiilor financiare anuale.

1.SCOPUL
Pentru a asigura o opinie competent i independent asupra imaginii fidele
clare i complete a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor
ntreprinderilor, auditul are n vedere respectarea unor criterii i obiective ce
guverneaz un audit al situaiilor financiare.

1.1.Criteriul exhaustivitii i integritii nregistrrilor

Acest criteriu are n vedere c toate operaiunile patrimoniale au fost
nregistrate corect i integral n contabilitate. Pentru ndeplinirea acestui criteriu,
auditorul are dou soluii :
a) auditorul trebuie s verifice cu mare atenie procedurile utilizate de ntreprindere
pentru validarea tuturor modificrilor patrimoniale: creteri/diminuri de active,
respectiv diminuri de pasive. Aceast soluie are dezavantajul c necesit un timp
ndelungat pentru validare.
b) auditorul poate utiliza rezultatele inventarierii. El trebuie s se asigure c
inventarierea a fost fcut potrivit legii. Dac prin inventariere s-au descoperit
tranzacii nenregistrate n contabilitate, iar acestea au fost operate, se consider c
toate operaiunile sunt corect nregistrate i evideniate.

Respectarea acestui criteriu presupune ca auditorul s se asigure c:

- toate operaiunile reflectate n documente justificative corespunztoare sunt
evideniate n contabilitate, deci fr omisiuni;
- nu exist operaiuni contabilizate de mai multe ori.

1.2.Criteriul realitii nregistrrilor

Auditorul are obligaia s urmreasc dac toate elementele de activ i de
pasiv nregistrate n contabilitate sunt justificabile i verificabile, corespund cu cele
identificate fizic prin inventariere sau prin alte proceduri cum ar fi: confirmri primite
de la teri, analize de laborator, etc.

1.3.Criteriul corectei nregistrri n contabilitate i a corectei

prezentri cu ajutorul conturilor anuale
Acest criteriu are mai multe obiective i se refer la localizarea corect a
perioadei privind elementele patrimoniale, evaluarea corect a modificrilor,
imputarea corect i ntocmirea corect a situaiilor financiare.
Perioada corect n care sunt evideniate modificrile patrimoniale
presupune respectarea principiului independenei exerciiilor, utilizarea unei
contabiliti de angajament i folosirea conturilor de regularizare.
Regularizarea operaiunilor dup inventariere confer corecta delimitare n
timp a cheltuielilor i a veniturilor pe ntreaga perioad a exerciiului financiar prin:
- constituirea, respectiv transferul unor provizioane asupra veniturilor;
- nregistrarea diferenelor de curs valutar aferente lichiditilor n devize;
- nregistrarea cheltuielilor pltite i a veniturilor ncasate aferente exerciiilor
urmtoare prin utilizarea conturilor de regularizare;
- repartizarea diferenelor de pre asupra cheltuielilor i stocurilor, calculul i
contabilitatea corect a variaiei stocurilor de producie finit;
- analiza amortismentelor i a provizioanelor pentru depreciere.
Corecta lor evideniere reprezint o corecie a costului istoric i atenueaz
efectul de desincronizare n evaluarea elementelor patrimoniale n cele dou
momente ale sale: intrare ieire.
Evaluarea corect presupune ca elementele patrimoniale s fie evaluate
conform cu prevederile Legii Contabilitii nr. 82/1991 i cu Cadrul general de
ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de Comitetul pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate.
Imputarea corect. Toate operaiunile contabile trebuie nregistrate n conturi
astfel nct s se respecte corespondena dintre conturi stabilit n normele de
aplicare a Planului Contabil General, respectiv cu Regulamentul de aplicare a Legii
Contabilitii i cu modificrile aduse acestuia potrivit legii.
ntocmirea corect a bilanului contabil. Auditorul urmrete concordana
care trebuie s existe ntre datele nregistrate n contabilitatea sintetic i balana de
verificare dup inventariere ca baz de referin pentru bilan.

2.DOMENIUL
Pentru o mai bun orientare i planificare a eforturilor, pentru evitarea
lucrrilor inutile i pentru planificarea deciziei cu privire la opinia emis, auditorul
trebuie s identifice domeniile semnificative, sistemele semnificative, riscurile
auditului i s stabileasc importana lor relativ
Domeniile semnificative nu sunt aceleai la toate ntreprinderile, dar n
principal se refer la:
- cumprri (furnizori, stocuri, disponibiliti);
- vnzri (clieni, stocuri, venituri, disponibiliti);
- personal (pli, cheltuieli, disponibiliti);
- producie (stocuri, cheltuieli, venituri);
- trezorerie (ncasri, pli, venituri, cheltuieli);
- imobilizri etc..
Fiecare dintre aceste domenii trebuie analizate n funcie de caracteristicile
proprii ale ntreprinderii, deoarece aceste domenii nu sunt semnificative n fiecare
ntreprindere
Ciclul contabil manual sau informatizat care cuprinde toate operaiunile
economico financiare poate avea pentru auditor o importan semnificativ asupra
situaiilor financiare.
Pentru o nelegere ct mai bun a sistemelor semnificative, auditorul ia
cunotin cu urmtoarele aspecte:
- locul unde se ntocmesc documentele i au loc operaiunile economic financiare
- sursele de date i circuitul documentelor
- tehnica contabil i prelucrarea datelor
- identificarea zonelor de risc i a posibilitilor de apariie a erorilor semnificative n
situaiile financiare.
Auditul prezint i riscul ca unele omisiuni, erori s nu fie descoperite,
deoarece el se bazeaz pe proceduri de fond, proceduri analitice, pe teste i
sondaje. n situaia n care auditorul constat c unele inexactiti i erori pot fi
semnificative (nerespectarea principiilor contabile, operaiuni contabile omise sau
unele nregistrate dublu), el are obligaia s extind procedurile de verificare innd
cont de importana lor relativ i de pragul de semnificaie.
5

3.DEFINITII SI ABREVIERI
Acronime i abrevieri prezint o list a acronimelor i abrevierilor utilizate n
textul raportului. Nu vor fi utilizate acronime i abrevieri pentru cuvintele sau
sintagmele utilizate doar 1-2 ori n raport;
Cateva exemple de definitii si abrevieri folosite intr-un raport de audit:
Audit: proces sistematic, independent i documentat n scopul obinerii de
dovezi de audit i evalurii lor cu obiectivitate pentru a determina msura n care
sunt ndeplinite criteriile de audit;
Auditurile interne, uneori denumite i audituri de prima parte, sunt conduse
de, sau n folosul organizatiei nsi pentru scopuri interne i formeaz baza propriei
organizatii pentru o declaratie a conformittii.
Auditurile externe includ ceea ce n general se numete audit secund
parte sau audittert parte. Auditurile secund parte sunt conduse de prti care au
un interes n raport cu organizatia, cum ar fi clienti, sau de alte persoane sau n
numele acestora.
Atunci cnd dou sau mai multe organizaii coopereaz pentru a
audita un singur auditat n comun, acesta este numit audit comun.
Auditor persoan ce are competenta pentru a conduce un audit;
Managementul calittii activitti coordonate pentru a orienta i controla o
organizatie n ceea ce privete calitatea. n general orientarea i controlul calitii
include stabilirea politicii referitoare la calitate i a obiectivelor calittii, a planificrii
calittii, a controlului calittii, a asigurrii calittii i mbunttirii calittii.
Neconformitate - ne-ndeplinirea unei cerinte;
EA Echipa de audit
AS Auditor ef
CE Comisia europeana
AT Asistenta tehnica
OG Ordonanta de urgenta
CES - Coeziune Economic i Social

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

Referintele de baza privind documentarea auditului financiar sunt date de ISA

230 Documentatia, ISA 500 Probele de audit, ISA 501 Probe de audit considerente suplimentare pentru elemente specifice, ISA 505 Confirmarile
externe, ISA 520 Proceduri analitice, ISA 530 Esantionarea in audit si alte
proceduri de testare selective.
Trebuie de asemenea avute in vedere si Normele minimale de audit
elaborate de CAFR. Respectarea (aplicarea) celorlalte standarde (ISA) completeaza
intr-un fel sau altul documentarea si sustinerea opiniei (raportului) de audit.
Potrivit ISA 230 (paragraful 3) documentarea este reprezentata de date si
informatii (documente de lucru) pregatite de catre sau puse la dispozitia auditorului,
pe diferite suporturi (hartie, film, electronice, etc.).
Potrivit paragrafului 11 al ISA 230, documentele de lucru includ printre altele

date si informatii privind structura organizatorica si juridica, sectorul / mediul de

activitate (economic, legislativ);

copii/extrase ale documentelor legale relevante privind tranzactiile (operatiunile)

efectuate de entitate (procese verbale, acte constatatoare, contracte, acte de
proprietate, conturi bancare, conturi/balante contabile, situatii financiare);

documente de planificare (programele de audit ale misiunii), de evaluare a

sistemului de control (audit) intern si a riscurilor existentei unor erori semnificative
in situatiile financiare, de planificare (programare) a procedurilor de audit
(contracarare riscuri);

documentele de analiza a soldurilor/rulajelor si a evolutiei unor indicatori

semnificativi (proceduri analitice);

documente de comunicare/confirmare transmise catre sau primite de la terti si

conducerea entitatii;

referentieri/indexari/adnotari pe toate documentele ce compun dosarele misiunii,

cu ajutorul carora sa fie identificabile toate datele si informatiile ce le contin,
precum si persoanele responsabile cu intocmirea/avizarea acestora.

Pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare ale clientului, auditorul
colecteaza probe efectuand (aplicand) proceduri de audit, pentru a testa asertiunile
managementului (reprezentaii explicite sau implicite privind respectarea regulilor
contabile si asigurarea caracteristicilor calitative ale componentele situatiilor
financiare).
Probele obtinute prin intermediul procedurilor de audit sunt utilizate pentru a
determina gradul de corectitudine si obiectivitate (impartialitate) a situatiilor
financiare si tipul raportului (opinii).
Auditorul aplica procedurile specifice pentru a obtine probe referitoare la faptul
daca fiecare asertiune relevanta a managementului este conforma cu principiile si
regulile contabile aplicabile, aceste proceduri si probe urmand sa-i sustina in final
raportul (opinia).
Activitatea auditorului financiar priveste in cea mai mare masura colectarea de
probe si evaluarea acestora prin diferite metode, astfel incat sa le poata ierarhiza si
clasifica cat mai corect atunci cand isi fundamenteaza opinia.
Auditorul trebuie sa documenteze toate aspectele importante sesizate in urma
aplicarii diferitelor proceduri (teste), cu probe ce sa-i sustina apoi opinia asupra
situatiilor financiare.
Documentarea facuta in timpul misiunii va reflecta atat modul in care s-au
desfasurat lucrarile de audit, cat si procedurile ce au fost aplicate si probele ce au
fost culese.

5.RESPONSABILITATI
5.1.Responsabilitatea conducerii
Raportul auditorului trebuie s menioneze c responsabilitatea pentru
ntocmirea i prezentarea fidel a situaiilor financiare revine conducerii entitii
auditate. Aceast responsabilitate implic: conceperea i implementarea unui control
intern adecvat, selectarea i aplicarea politicilor contabile corespunztoare;
realizarea unor estimri contabile rezonabile etc.
Conform art. 30 din Legea contabilitii nr. 82/1991 (M) situaiile financiare
anuale sunt nsoite de o declaraie scris a conducerii (Consiliului de Administraie
sau Directoratului) prin care i asum rspunderea pentru ntocmirea situaiilor
financiare anuale.

5.2.Responsabilitatea auditorului
Raportul auditorului trebuie s menioneze responsabilitatea auditorului de a
exprima o opinie cu privire la situaiile financiare.
Acest paragraf trebuie s prezinte amploarea demersurilor puse n practic
de ctre auditor (pe parcursul anului noi am) i s confirme faptul c auditul a fost
realizat conform Normelor (Standardelor) de audit.
De asemenea, n acest paragraf se nscriu declaraii ale auditorului prin
care se confirm c auditul a fost planificat i exercitat astfel nct s se obin o
asigurare rezonabil asupra faptului c situaiile financiare nu conine denaturri
semnificative i asupra faptului c auditul efectuat asigur o baz rezonabil
pentru exprimarea unei opinii asupra situaiilor financiare. Acest paragraf poate fi
redactat astfel:
Noi am efectuat auditul conform Standardelor de audit Aceste standarde
cer ca auditul s fie planificat i realizat astfel nct s se obin o asigurare raional
asupra faptului c situaiile financiare nu conin denaturri semnificative. Misiunea
noastr de auditare const n:
Evaluarea sistemului contabil i a sistemului de control intern;

 Examinarea prin sondaj a elementelor probante care justific datele coninute n

situaiile financiare;
Aprecierea principiilor contabile i a estimrilor semnificative fcute de ctre
conducere (toate derogrile de la principiile contabilitii au fost menionate i
evaluate n notele anexe);
Verificarea modului de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare;
Examinri analitice etc.
Ca urmare, considerm c auditul efectuat de noi reprezint o baz
rezonabil pentru exprimarea unei opinii asupra situaiilor financiare.

5.3.Alte responsabilitati de raportare

Reglementrile contabile naionale (OMFP nr. 3055/2009) cer auditorilor s se
pronune i asupra gradului de conformitate a Raportului administratorilor cu
Situaiile financiare auditate.
n Raportul administratorilor sau n alte documente incluse n Raportul
anual, pot fi incluse i alte informaiile financiare i nefinanciare referitoare la
volumul produciei fizice, fora de munc, rentabilitatea unor sectoare sau activiti
etc. n acest caz, auditorul trebuie s se pronune asupra consecvenei sau
inconsecvenei semnificative a acestor alte informaii cu situaiile financiare auditate.

10

6.PROCEDURI

DE

COLECTARE

(CULEGERE)

PROBELOR DE AUDIT

Auditorul financiar obtine probe de audit cu scopul de a-si fundamenta in mod

rezonabil concluziile ce vor sta la baza opiniei sale, aplicand in acest sens diverse
proceduri de audit, cu ajutorul carora:

Sa obtina o intelegere a activitatilor entitatii si a mediului in care aceasta si le

desfasoara, inclusiv a controlului intern, pentru a putea astfel evalua riscurile
unor denaturari semnificative, evaluand si testand in acest sens asertiunile
(regulile contabile) aplicate de management la intocmirea situatiilor financiare
(proceduri de evaluare a riscurilor).

Sa testeze, atunci cand este necesar si/sau a decis sa faca astfel, eficienta
sistemului de control intern in prevenirea/detectarea / corectarea denaturarilor
semnificative de la nivelul asertiunilor aplicate de management (teste ale
controalelor).

Sa detecteze denaturarile semnificative de la nivelul asertiunilor aplicate de

management (proceduri de fond).

6.1.Inspectia (verificarea) inregistrarilor / documentelor

Inspectia inregistrarilor/documentelor consta in examinarea evidentelor contabile
(contabilitatea financiara, contabilitatea manageriala) privind tranzactiile si operatiunile
efectuate precum si a documentelor ce le sustin (pe suport hartie, format electronic), avand ca
finalitate colectarea unor probe de audit cu grade variate de credibilitate.
O mare parte a probelor obtinute de auditor sunt rezultatul aplicarii acestei proceduri de audit,
in acest sens insa, acesta nu va putea face abstractie de gradul de credibilitate a acestor probe
si de legatura lor cu modul de aplicare a asertiunilor managementului la intocmirea situatiilor
financiare.
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active consta in examinarea
(verificarea) fizica a acestora, furnizand probe de audit credibile mai ales in ceea ce
priveste existena lor.
11

Probele obtinute in urma aplicarii acestei proceduri ofera insa o asigurare mai
mica, sau poate sa nu ofere nici o asigurare cu privire (de exemplu) la drepturile si la
obligatiile entitatii in legatura cu aceste active.

6.2. Observarea
Observarea consta in urmarirea unui proces / proceduri ce se efectueaza de
catre altii, cum ar fi (de exemplu) observarea inventarierii stocurilor de catre
personalul entitatii.
Astfel observarea furnizeaza probe de audit cu privire la modul de
desfasurare a unui proces, insa aceste probe sunt limitate doar la momentul
(perioada) in care a fost aplicata aceasta procedura precum si de faptul ca actul de
observare poate afecta chiar modul in care se desfasoara procesul respectiv.
Observarea nu este considerat in general ca fiind foarte credibila, si necesita
confirmari suplimentare obtinute de catre auditor (date / documente din inregistrarile
contabile, alte informatii).
Inspectitia si observarea sunt doi termeni ce de multe ori pot fi considerati ca
substituibili (identici), insa din punct de vedere al auditului financiar este necesar sa
se faca diferenta intre acestia, inspectia avand drept obiect documente sau active,
iar observarea referindu-se la procese (operatiuni).

6.3. Investigarea
Investigarea consta in culegerea de informatii (financiare, nefinanciare) de la
persoane cu experienta (competenta), fie din interiorul, fie din afara entitatii, putand
varia de la investigatii scrise (oficiale), pana la chestionari orale (neoficiale).
Evaluarea raspunsurilor obinute in procesul de investigare este foarte
importanta atat in ceea ce priveste calitatea probelor de aceasta natura, dar si-n
ceea ce priveste sesizarea unor anumite directii de abordare a auditului si de
colectare a altor probe.
In mod obisnuit, investigarea nu ofera, ca atare, suficiente probe de audit si
de asemenea, nu este suficienta pentru a testa eficienta sistemului de control intern.
12

6.4. Confirmarea
Confirmarea este un tip specific de investigare si reprezinta procesul de
obtinere a unei declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o
situatie (conditie) existenta.
Confirmrile sunt utilizate frecvent atunci cnd este vorba despre soldurile
conturilor i componenta lor, dar nu trebuie limitate doar la aceste elemente, ele fiind
utilizate de asemenea si pentru a obtine probe de audit referitoare existenta /
inexistenta anumitor conditii (operatiuni, documente), cum ar fi (de exemplu) absenta
unui contract, ce poate la randul sau influenta recunoasterea unor venituri.
Gradul de incredere in probele obtinute prin confirmari, este direct influentat
de forma confirmarii, de experienta anterioara cu entitatea auditata, de natura
informatiei confirmate si/sau de destinatarul cererii de confirmare.
De exemplu, daca se solicita si obtine o confirmare unui consignatar privind faptul
daca o categorie (stocuri) de bunuri au fost primite in consignatie, aceasta reprezinta
o proba ca entitatea detine stocurile respective respectiv sustine asertiunea
privitoare la drepturi si obligatii.

6.5. Reefectuarea
Reefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a
procedurilor sau controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau
de control intern, fie manual, fie utilizand tehnici de audit asistate de calculator
(CAAT).
Intrucat auditorul verifica direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului
de control intern, ele sunt percepute ca avand un grad de credibilitate foarte ridicat.

13

6.6. Revizuirea (verificarea)

Revizuirea reprezinta procesul prin care se analizeaza si verifica datele din

contabilitate pentru a identifica situatii (sume / rulaje / solduri / operatiuni) importante
sau neobisnuite.
Aceasta procedura presupune identificarea unor neregularitati (valori,
componenta) din cadrul soldurilor conturilor sau din alte sume din situatiile
financiare, in urma analizarii tranzactiilor, a registrelor (jurnalelor) contabile, a
ajustarilor, a reconcilierilor, precum si a altor documente si raportari detaliate.
Revizuirea (verificarea) include identificarea operatiunilor mari (neobisnuite)
din inregistrarile contabile precum si verificarea / analiza datelor (inregistrarilor)
privind anumite categorii de cheltuieli (speciale, neobisnuite) si/sau ajustarile /
stornarile efectuate.
Revizuirea (verificarea) poate fi folosita si in legatura cu procedurile analitice
dar si ca o procedura de sine statatoare, putand fi efectuata manual cat si prin
utilizarea tehnicilor de audit asistate de calculator (CAAT).

6.7.Proceduri analitice
Procedurile analitice reprezinta de asemenea probe importante si eficiente, colectate
pe tot parcursul misiunii de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a
planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare, bazate pe analiza
unor indicatori (evolutii, comparatii) si a unor corelatii intre aceste informatii si/sau intre
acestea si alte date / informatii nefinanciare.
Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor fluctuatii
si/sau a unor relatii / corelatii identificate, ce nu sunt consecvente (corelate) cu alte informatii
relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile (previzionabile).
Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin procedurile anlitice este
determinat printre altele de

masura in care sunt disponibile si ofera o siguranta a datelor si informatiilor utilizate;

plauzabilitatea i predictibilitatea (co)relatiilor testate;

precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.

14

7. DOCUMENTATIA DE AUDIT
7.1. Continutul documentatiei de audit
Probele colectate si procedurile aplicate de auditorii financiari trebuie sa se
regaseasca in documentatia de audit, urmand sa le serveasca acestora la
fundamentarea rapoartelor si sa le sustina opiniile.
Documentatia de audit respectiv documentarea misiunilor / rapoartelor de
audit este reprezentata de materialele / informatile (documentele de lucru) intocmite
de auditor, sau obtinute (pastrate) de catre acesta pe parcursul efectuarii misiunii
sale, grupate in dosarele sale de lucru in mod sistematic si in conformitate cu
cerintele standardelor profesionale aplicabile.
Documentele de lucru se pot prezenta sub forma unor inscrisuri pe suport de
hartie, a unor fotocopii, a unor inregistrari (baze de date) pe suporti electronici sau
pe alti purtatori de informaii.
Documentatia de audit (Documentarea auditului) are in principal, urmatoarele
scopuri si obiective

Sa serveasca (ajute) la planificarea, efectuarea, supravegherea si

revizuirea activitatii (misiunii) de audit.
Planificarea auditului precum si descrierea activitatilor specifice (operatiuni,
proceduri, programe, etc.) trebuie sa se regaseasca in documente de lucru
astfel incat cu ajutorul acestora, managerii / partenerii din echipa auditorului
sa poata verifica munca subalternilor si sa efectueze controale de calitate
privind activitatea desfasurata.
Modul de intocmire a documentelor de lucru trebuie sa confirme respectarea
standardelor de audit aplicabile (ISA, alte reguli si proceduri specifice date de
CAFR) si a regulilor proprii stabilite la nivelul cabinetului (societatii) auditoare ,
cu precadere a celor privind la munca (documentarea) de teren.

Sa clasifice (sistematizeze) probele de audit colectate pe parcursul

misiunii potrivit cerintelor standardelor profesionale, inclusiv a celor de
calitate.

Sa sustina si sa argumenteze raportul (opinia) de audit.

15

Pe baza documentatiei intocmite, a probelor colectate si a concluziilor inscrise

in documentele de lucru, auditorul va lua decizia cu privire la tipul de raport ce
il va intocmi si respectiv cu privire la opinia ce o va exprima.
Acest obiectiv este practic, de cea mai mare importanta in ceea ce priveste
activitatea si raspunderea auditorului fata de terti.
Documentatia de audit (documentarea auditului) intrucat ofera principala baza
pentru continutul raportului si felul opiniei de audit, mai trebuie sa

demonstreze modul in care auditorul a respectat standardele de audit si

practicile profesionale agreate;

ofere o baza pentru concluziile auditorului cu privire la fiecare din asertiunile

aplicate de conducerea entitatii la intocmirea situatiilor financiare;

demonstreze faptul ca inregistrarile din contabilitate sunt efectuate corect in

raport cu cadrul de reglementare aplicabil si astfel situatiile financiare reflecta/
nu reflecta fidel operatiunile/ tranzactiile din exercitiul financiar auditat.

Standardul ISA 230 reglementeaza si ofera recomandari cu privire la aspectele

susmentionate, inclusiv cu privire la arhivare si proprietatea asupra documentatiei de
audit iar Normele minimale de audit elaborate de CAFR, dau referinte importante si
in unele cazuri minime, privind continutul sectiunilor dosarelor de audit.
Documentatia de audit trebuie intocmita astfel incat sa permita orcarui utilizator
avizat sa inteleaga problemele specifice si sa testeze riscurile existente, declaratiile
conducerii, utilizarea procedurillor specifice de audit pentru colectarea probelor,
constatarile facute si concluziile la care a ajuns auditorul.
Documentatia de audit trebuie de asemenea sa ofere informatii relevante pentru

a intelege natura, durata, intinderea si rezultatele procedurilor de audit

aplicate, probele obtinute, si concluziile formulate;

si

a se putea identifica cine a executat diferitele operatiuni si a intocmit

documentele aferente, data cand acestea au fost finalizate, precum si
persoanele care au revizuit documentele (munca) executantilor din cadrul
echipei de audit, inclusiv data acestor revizuiri .
16

Cu alte cuvinte documentatia de audit trebuie sa reflecte intreaga activitate

intreprinsa de auditor pentru atingerea obiectivelor in cadrul unui angajament de
audit.
Continutul dar si forma documentelor de lucru sunt influentate de urmatorii factori

natura angajamentului;

forma raportului si felul misiunii de audit;

natura si complexitatea afacerii (activitatilor) clientului;

natura si complexitatea sistemelor de control intern ale entitatii auditate;

necesitatile de monitorizare, supraveghere si revizuire a lucrarilor efectuate

de echipa de audit;

metodologiile si tehnicile de audit specifice auditorului (persoana fizica/

juridica), utilizate pe parcursul misiunii.

7.2. Planul si programele de audit

Documentatia de audit trebuie sa contina un plan si programe de audit cu privire
la angajament, astfel

Planul de audit contine strategia ce trebuie urmata in desfasurarea misiunii,

bazandu-se in primul rand pe intelegerea de catre auditor a caracteristicilor
activitatilor clientului si a riscurilor potentiale de audit decurgand din acestea.

Planul de audit reprezinta de asemenea cadrul pe baza caruia resursele

echipei (misiunii) de audit (orele om) sunt alocate diferitelor etape (parti) ale
angajamentului.

Programele de audit stabilesc procedurile ce vor fi aplicate de catre membrii

echipei precum si timpii alocati acestora si altor operatiuni specifice.

In general, pentru fiecare proces (tip de activitate/ ciclu) si fiecare sold al unui
cont trebuie facut un program separat de audit.

In cadrul programelor de audit vor fi stabilite/ detaliate in mod rezonabil

procedurile ce vor fi aplicate, testele/ analizele/ revizuirile (verificarile) ce se vor
efectua.
Pentru imbunatatirea eficientei activitatii echipei, auditorul poate utiliza si tabele,
analize i alte informatii intocmite de entitate, insa in astfel de situatii, acesta trebuie
17

sa se convinga si prin metode alternative de faptul ca acele documente au fost

intocmite corespunzator si sunt credibile.

7.3. Dosarele de audit

Majoritatea auditorilor (societatilor de audit) pastreaza documentatia in doua
tipuri de dosare (permanent, curent).
Dosarul permanent contine date (informatii) istorice ce au continuitate in ce
priveste activitatile clientului, si care sunt relevante pentru mai multe exercitii
financiare, fiind actualizat, de cate ori este cazul, cu noi informatii de aceeasi natura.
Dosarul curent include date i informatii aferente exercitiului financiar auditat
conform angajamentului.

7.4. Continutul documentelor de lucru

Activitatea echipei de audit se concretizeaza in cea mai mare parte in
documente de lucru, ce compun din dosarul curent, acestea intocmindu-se atat
manual cat si cu ajutorul unor programe informatice (balante de lucru, foi de lucru,
documente de analiza a conturilor, documente centralizatoare privind ajustarile si
reclasificarile ce se impun, memorandumuri catre / pentru conducere, etc.)
Balantele de lucru - fac legatura dintre sumele existente n situatiile
financiare, balantele de verificare contabile si foile de lucru aferente.
In afara de o coloana privind denumirea contului, balanta de lucru contine si
coloane de referentiere pentru foile de lucru, pentru soldurile aferente anului anterior
si soldurile neajustate aferente anului curent, si respectiv pentru ajustari/ reclasificari.
Analiza conturilor - include (in general) toate miscarile (rulajele) inregistrate
intr-un cont, intr-o anumita perioada de timp, inclusiv unele documente justificative
legale precum si referinte privitoare la politicile contabile aplicate, informatii ce sunt
preluate (prelucrate) conform procedurilor si programelor de audit stabilite.
Memorandumul de audit cea mai mare parte a activitatii auditorului este
consemnata in memorandumuri scrise privitoare (de exemplu) la discutiile purtate cu
personalul de specialitate si conducere, privind sistemul de control intern,

18

observarea (analiza) situatiei unor active, erorile identificate precum si alte probleme
aparute pe parcursul misiunii de audit.
Ajustarile sunt facute cu scopul de a corecta erorile identificate in inregistrrile
contabile efectuate de catre client cum ar fi (de exemplu) anumite elemente
bilantiere incorect evaluate, respectarea / nerespectarea principiului prudentei, etc. si
pentru care auditorul propune corectarea respectivelor elemente din situatiile
financiare.
Reclasificarile sunt efectuate cu scopul de a prezenta cat mai corect conform
cerintelor cadrului de reglementare contabila clasele / categoriile de informatii din
situatiile financiare.

7.5. Forma documentelor de audit

Indiferent de forma documentelor de audit, ce se pot prezenta atat pe suport
de hartie sau alti suporti cat si in format electronic, acestea trebuie in mod obligatoriu
sa cuprinda in afara informatiilor propriu zise (financiar-contabile si nu numai) si
adnotarile (insemnarile) specifice.
Antetul (capul de tabel) include numele clientului, denumirea documentului
de lucru, data de sfarit de an sau o alta data de referinta a exercitiului financiar
auditat, denumirile (explicatiile) din capul de tabel cand este cazul.
Indexarea si referentierea - reprezinta procesul (operatiunile) prin care se
stabileste o legatura intre situatiile financiare si documentele de audit precum si intre
datele si informatiile din documentatia de audit.
Documentele de audit trebuie organizate (structurate) de asa maniera incat
membrii echipei de audit sau orice alt utilizator avizat, sa poata gasi cu usurinta
probele de audit si informatiile relevante privind desfasurarea misiunii.
In vederea indexarii (abrevierii) documentelor de audit, se utilizeaza un sistem
de notatie cu ajutorul literelor sau al cifrelor, sumele sau elementele importante ale
situatiilor financiare trebuind sa fie referentiate si reciproc pe aceste documente.
De exemplu, atunci cand auditorul utilizeaza la intocmirea unor foi de lucru si
informatiile aferente din alte foi de lucru, acestea vor fi referentiate pe fiecare foaie
de lucru in parte.

19

Adnotarile (insemnarile) constituie notatii simple facute de catre membrii

echipei de audit, manageri si parteneri alaturi de un articol (o informatie) sau o suma
dintr-un document de audit.
Simbolul adnotarii este in general explicat sau definit la sfaritul documentului
de audit, multi auditori si societati de audit utilizand un set standard de astfel de
insemnari.
7.6. Arhivarea documentelor de audit
Standardele ISA cer auditorilor sa pastreze documentele de audit un anumit
numar de ani dupa ce raportul de audit a fost finalizat.
In acest sens de exemplu, standardele americane (Legea Sarbanes-Oxley,
Standardul PCAOB AS3) cer ca documentatia de audit sa fie pastrata pentru o
perioada de sapte ani de la data finalizarii angajamentului (data raportului sau data
la care activitatea practic s-a ncheiat), daca legislatia speciala nu cere o perioada
mai mare de timp (asteptarea sentintei finale in cazul unor procese).
In Romania nu exista prevederi legale speciale in acest sens, dar se poate
considera ca fiind rezonabila o perioada de pastrare a documentatiei de audit de
minim 5-6 ani daca prin termenii angajamentului nu se stabileste altfel si/sau n-ar
putea fi aplicabile unele prevederi legale speciale.
Auditorul trebuie sa decida in legatura cu durata de pastrare si modul de
arhivare a documentatiei de audit tinand seama de cantitatea (volumul) acesteia si
raspunderile ce si le-a asumat in cadrul misiunilor sale.
Auditorul trebuie sa adopte de asemenea proceduri corespunzatoare pentru
mentinerea confidentialitatii asupra datelor si informatiilor precum si a pastrarii in
conditii de siguranta a documentatiei de audit, respectiv pentru arhivarea acesteia pe
o

perioada

suficienta

pentru

satisface

legale/profesionale in materie.

20

nevoile

proprii

si

cerintele

CONCLUZII

Probele de audit reprezinta totalitatea documentelor, datelor si

informatiilor (financiar-contabile si nu numai) utilizate de auditor
la fundamentarea concluziilor privind angajamentul, respectiv la
intocmirea raportului si emiterea opiniei de audit, inclusiv la
intocmirea altor rapoarte/angajamente (cu scop special, de revizuire,
alte angajamente, de asigurare, de examinare a informatiilor financiare
previzionate) si/sau serviciile conexe;

Intr-un audit propriuzis, cea mai mare parte a muncii auditorului este
afectata obtinerii si evaluarii probelor, prin utilizarea diverselor
proceduri

(inspectia,

observarea,

investigarea,

confirmarea,

recalcularea, reefectuarea, revizuirea / verificarea, etc.).

Pentru a-si efectua misiunea corect si eficient, auditorul trebuie sa
inteleaga foarte bine caracteristicile cele mai importante ale
probelor de audit (natura, gradul de adecvare si suficienta) si sa aiba
competenta

si

experienta

necesara

pentru

le

evalua

corespunzator.
In scopul organizarii si conducerii eficiente a activitatii (misiunii) de
audit in mod obinuit auditorii defalca informatiile din situatiile
financiare n componente sau segmente, astfel incat planul si
programele de audit respectiv procedurile si testele ce se vor
efectua, sa raspunda cel mai bine cerintelor ISA si sa le ofere o
baza pentru cele mai bune (rezonabile) concluzii.

Inspectarea activelor corporale, reefectuarea si recalcularea, sunt

considerate in general ca oferind un grad de siguranta mai mare
intrucat auditorul realizeaza prin aplicarea acestor proceduri o
colectare directa a elementelor probante.

Inspectia inregistrarilor contabile si a documentelor, revizuirea

(verificarea), confirmarea, si procedurile analitice, sunt in general
considerate ca oferind un grad de siguranta mediu.

Observarea si investigarea prezinta in general un grad de

siguranta mai scazut datorita faptului ca ambele categorii de
21

probe colectate in acest fel necesita si reconfirmari viitoare din

partea auditorului.

Auditorul trebuie sa documenteze si sa colecteze atat probele ce

privesc aspectele importante in intocmirea raportului si sustinerea
opiniei exprimate cat si toate celelalte probe ce dovedesc ca

auditul a fost realizat in conformitate cu standardele ISA.

Documentatia de audit (documentarea auditului) poate

fi

perceputa ca fiind povestea misiunii, trebuind sa permita

oricarui utilizator (avizat) al acesteia sa inteleaga mai usor
riscurile existente, asertiunile testate, procedurile aplicate, modul
in care s-au obtinut probele si respectiv s-a concluzionat asupra

situatiilor financiare prin raportul si opinia de audit.

Odata cu finalizarea angajamentului auditorul trebuie sa decida
asupra celui mai adecvat tip de raport pe care-l va emite, baza
pentru aceasta decizie rezultand din probele colectate si din

concluziile consemnate in documentele de lucru.

Documentele de lucru ce cuprind si planul / programele de audit,
trebuie sa consemneze (dovedeasca) conformitatea auditului

efectuat cu cerintele standardelor aplicabile (ISA, etc).

Pastrarea si arhivarea documentatiei de audit, trebuie sa fie facuta
cu respectarea cerintelor legale si ale standardelor de audit
aplicabile, precum si functie de alti factori specifici (volum, spatii,
tipuri de suporti, feluri de misiuni, etc.) in legatura cu care va
decide auditorul.

22

BIBLIOGRAFIE

Oprean Ioan, AUDITAREA SITUAIILOR FINANCIARE, suport de

curs pentru masterat, Cluj-Napoca, 2010

http://www.cafr.ro/

http://ceccar.ro/

www.scribd.com

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?
id=107&idb

http://www.mf.gov.md/

23