Tema : Particulariti psihologice ale victimei i tipologia

Cuprins :
1 . Definire si caracteristici generale....2
2. Clasificarea victimelor ....3
3.Comportamentul victimei premisa identificrii infractorului ........8
4. Msuri de protecie mpotriva victimizrii .......................................................11
6.Biliografie........................................................................................................15

1. Definire i caracteristici generale

Studiul fenomenului infracional presupune nu numai analiza infractorului, dei atenia este
concentrat maximal asupra acesteia, ci i asupra celei ce suport efectele directe ale comiterii
infraciunii, respectiv asupra victimei.
Domeniul tiinific care studiaz victime este victimologia. Aceasta are o delimitare precis care
i exercit aciunea n cadrul relaiei dintre agresiune i efectul acesteia, confirmat de existen a
unei victime.
n pofida faptului c, att n Codul penal, ct i n Codul de procedur penal al legislaiei noastre,
victimei i se acord mai puin atenie totui analiza i cunoaterea locului i rolului pe care
acesta l deine in activitatea infracionala contribuie la formarea unor recomandri pentru
conduita preventiva si autoprotectiva in raport cu pericolul victimizrii dar si la o mai rapida si
mai corecta aplicare a legii in cazul savarsirii infraciunii.
Intr-un sens mai larg orice persoana poate fi un fel de victima. Toi suntem victime ale efectelor
negative pe care le are civilizaia asupra noastr: ritmul de viaa care depa este uneori
posibilitile noastre de a face fata solicitrilor la care suntem supui, poluarea etc. De asemenea,
suntem victime poteniale ale unor accidente de circulaie, ale unor accidente de munca. Unii
dintre noi ne autovictimizam prin consumul exagerat de buturi alcoolice, droguri, fumatul
excesiv etc.
Prin victima nelegem orice persoan care fr s-i fi asumat contient riscul, deci fara sa
vrea, sufer direct sau indirect consecinele fizice, materiale sau morale ale unei ac iuni sau
inaciuni criminale.(Bogdan & colab. 1983)
Din aceasta definiie rezulta ca victima poate fi doar fiina umana, dei este necesar sa se fac o
serie de precizri si in acest sens. Deci, nu pot fi considerate victime obiectele distruse de
raufacatori sau instituiile prejudiciate de activitile acestora. In ceea ce prive te persoana
2

victimizata, aceasta se difereniaz de alte cazuri de persoane, care pot fi si ele lezate in urma
unor aciuni infracionale sau de alta natura. Nu orice persoana lezata intr-o aciune
infracionala este in mod condiionat si victima. Cel care iniiaz contient o ac iune
infracionala nu poate fi considerat victima nici daca este grav rnit sau omort in cadrul ac iunii
respective. Un sprgtor prins in flagrant si mpucat de ctre persoanele abilitate prin lege, nu
este victima. Nu pot fi considerate victime poliitii care, in ndeplinirea misiunilor, sunt rantii
sau i pierd viaa in cazul legitimei aprari.
2. Clasificarea victimelor
Comportamentul uman, nu poate fi etichetat si clasificat in categorii individuale strict distincte si
clar stabilite, motiv pentru care orice clasificare prezint un caracter mai mult sau mai pu in
arbitrar.
ncercrile de clasificare a victimelor implica o multitudine de dificult i care in de marea
diversitate a infraciunilor, precum si de responsabilitatea si rolul avut de victima in comiterea
infraciunii.
Cu toate problemele pe care le ridica ncadrarea riguros tiinifica a victimei intr-o anumita
categorie, numeroi autori au ncercat sa realizeze clasificri in funcie de o serie de criterii si
variabile (Mitrofan, 2000)
Un prim criteriu l constituie categoria infracionala, in urma creia apare victima. Se disting
urmtoarele categorii de victime:
ale infraciunii de omor;
de vatmare corporala;
lovituri cauzatoare de moarte;
de viol;
de tlhrie;
de furt;
de inelciune;.
3

Cele mai multe clasificri se axeaz pe gradul de implicare si de responsabilitate al victimelor

in comiterea infraciunii.
Astfel, Mendelsohn (apud. Mitrofan 2000) difereniaz urmtoarele categorii de victime:
inocenta;
avnd o vinovie minim;
la fel de nevinovate ca si infractorul;
vinovie maxim, avnd responsabilitate deplina in comiterea infraciunii, infractorul
fiind nevinovat;
simulanta sau confabulatoare;
Aceasta tipologie se realizeaz in baza unei scale graduale cu privire la rspunderea ce revine
celor doi parteneri ai cuplului penal privind comiterea infraciunii. La o extremitate se afla
nevinovia iar la cealalt, responsabilitatea deplina.
Dup gradul de participare si de implicare in comiterea actelor infrac ionale se diferen iaz
urmtoarele categorii;
non-participare;
latent;
predispus;
provocator;
participant;
iniiere;
facilitare;
instigare;
cooperare.
4

Criminologul german Hans von Hentig pe baza sintezei unor factori psihologici, biologici si
sociali, distinge 13 categorii de victime:
1. victime tinere care nu au fora fizica, sunt naive, fra experiena. Cele mai frecvente forme
fiind rpirea sau utilizarea lor de ctre infractorii adul i drept complici la diferite infrac iuni,
maltratarea si abuzul sexual;
2. victime vrstnice care pot deveni victime ale infractorilor fiindc sunt bnuii ca au avere si
sunt considerate ca fiind in imposibilitate de aprare;
3. victime femei care apar ca infraciuni de ordin sexual sau devin victime ale unor aciuni
infracionale motivate material;
4. consumatorii de alcool si stupefiante, primii sunt expui aciunilor victimizate ale hoilor
de buzunare iar consumatorii de droguri sunt expui in special pericolului de autovictimizare;
5. imigranii pot sa devina uor victime datorita necunoaterii limbii, a lipsei de informaii
referitor la domeniul relaiilor umane vitale, precum si ostilit ii btinailor, care ncearc sa
profite de credibilitatea noului venit;
6. minoritile etnice care pot apare victime datorita activitii bazate pe discriminarea rasiala;
7. persoanele cu inteligenta sczuta, datorita lipsei de previziune;
8. persoanele expuse strilor depresive datorita nivelului sczut al reactivitii fizice si
psihice;
9. persoanele achizitive (lacomi) adic cei care cuta sa profite i s-i mreasc resursele
materiale;
10. persoanele destrblate, desfrnate care datorita indiferentei si dispreului fata de legi,
devin foarte;
11. persoanele singuratice (izolate) sunt vulnerabile la victimizare, suporta greu singurtatea si
frustrrile la care sunt supuse. Credulitatea lor mrita ii expune la vulnerabile fata de manevrele
iscusite ale infractorilor; multiple pericole de victimizare cum este: furtul, frauda, n eltorii i
crima;
5

12. chinuitorii (torturanii) care in urma chinurilor prelungite la care supun unele persoane,
mai ales pe cele din preajma familiei ajung adesea sa fie asasinate de acestea;
13. persoanele blocate si cei nesupui, se considera blocate acele persoane care sunt
ncurcate in tot felul de datorii si nu mai pot face fata pe cale legala situa iilor, astfel cad victima
unor binevoitori care le ofer soluii. n categoria celor nesupui intra aceia care, ataca i
fiind, nu se laa uor victimizai.
Criminologul Stephen Schafer (1977), propune o clasificare mai consistenta sub aspectul logicotiinific utiliznd ca si criterii gradul de participare si de responsabilitate al victimei in
comiterea infraciunii.
1. Tipologia victimalului a lui Schafer (Bogdan & Santea, 1988) conine apte categorii de
victime:
2. victime care anterior faptului infracional nu au avut nici o legtura cu fpta ul .
Victima nu are nici o parte din vina in actul infracional; incidental victima s-a aflat la locul
infraciunii. Este cazul funcionarului de la ghieul unei bnci care cade victima ntmpltor, unui
infractor, pentru ca la ora respectiva se afla acolo;
3. victime provocatoare sunt acelea care anterior victimizrii lor au comis ceva, contient sau
incontient, fata de infractor. Asemenea cazuri pot fi ntlnite atunci cnd cineva ( victima
ulterioara ) se comporta arogant fata de viitorul infractor sau daca nu i tine o promisiune
solemna ori daca intra in legturi amoroase cu iubita infractorului, care ulterior trece u or la
act, victimizndu-l pe cel care i-a provocat starea de frustrare;
4. victime care precipita declanarea aciunii raufctorului. Este cazul persoanelor care,
prin conduita lor, influeneaz rufctori in a comite infraciuni, dei intre ei nu a existat
niciodat nici o legtura. Comportamentul neglijent al viitoarei victime l incita pe infractor. Spre
exemplu: femeia care umbla seara prin locuri puin frecventate cu o costumaie provocatoare.
Orict de ademenitoare ar fi ocaziile, in mod curent, ele nu ar trebui sa aib nici un efect
asupra persoanelor care sunt perfect integrate in societate si accepta normele legal morale. Totu i
o parte din vina aparine victimei, care prin comportamentul neglijent, prin lipsa de grija fata de
bunuri sau propria persoana o fac sa devina prada uoara unor infractori;
5. victime slabe sub aspect biologic. Este cazul persoanelor care prezint unele deficiente
psihice sau lipsa forei fizice (copii, btrni).Dei constituia biologica, lipsa posibilit ii de
6

aprare adecvata faciliteaz sau chiar precipita comiterea infraciunii, totui victima nu poate
avea nici o parte din responsabilitate. Daca se pune problema vinovatei, rspunderea revine in
primul rnd persoanelor care sunt obligate sa le supravegheze si sa le asigure protecia;
6. victime slabe sub aspect social, sunt acele persoane care aparin unor grupuri minoritare
etnice, unor religii neagreate de ctre comunitate. Fr sa aib nici un fel de vina reala personala
pot sa cada frecvent victime agresiunii manifestate de ctre reprezentanii comunitii;
7. victime autovictimizate sunt acele persoane care orienteaz agresiunea ctre propria
persoana, ele nsele ajung sa devina proprii lor criminali. Toxicomaniile, suicidul sunt acte
deviante in care cel lezat are rol dublu de criminal si de victima;
8. victime politice sunt persoane care au de suferit din cauza convingerilor lor, convingeri care
nu trebuie sa se materializeze in mod obligatoriu in aciuni.
Wolf Middendorf realizeaz urmtoarea tipologie a victimei escrocheriei (Bogdan & Santea,
1988):
1. victima generoasa care este pgubita din cauza solicitudinii de care da dovada si a
disponibilitii sale de a oferi ajutor oricrei persoane care o solicita. Din aceasta categorie fac
parte generoii care gzduiesc diverse persoane, care in cele din urma ii jefuiesc de o parte din
bunurile materiale;
2. victimele bunelor ocazii sunt persoanele care fac cumprturi ocazionale de la persoane
necunoscute, care pretind ca sunt in criza financiara momentana si ofer la preturi derizorii
obiecte de valoare mare;
3. victimele devoiunii si ale afectivitii. Din aceasta categorie fac parte religioii fanatici, care
sunt dispui sa doneze bani si sa renune la proprieti pentru a fi pe placul unor puteri
supranaturale .Tot din aceasta categorie fac parte si fetele mai in vrsta care vor sa se
cstoreasca cu orice pre;
4. victimele lcomiei si ale doritorilor de mari ctiguri ilicite . In cazul acestora este greu de
stabilit ce parte de vina au fiecare din protagonitii aciunii. Comparatorii de aciuni care imediat
vor ctiga, finanatorii unor sisteme sigure de ctig la ruleta, sunt mostre din infinitele variante
pe care escrocii mai rafinai le utilizeaz pentru atragerea si jefuirea victimelor.
7

3. Comportamentul victimei - premisa identificrii infractorilor

Stabilirea statutului de victima si infractor are loc in baza identificrii iniiativei de a comite o
fapta antisociala precum si in baza efectelor acesteia.
Persoana vtmata corporal, violata etc., apare in calitate de victima iar cea care a vtmat
corporal, a ucis sau a violat apare in calitate de infractor.
Locul si rolul victimei, in relaia sa cu infractorul, se evalueaz din perspectiva psihologica,
conform afirmaiei potrivit creia aa cum nu toi autorii unor acte penale sunt vinovai, tot aa
nici toate victimele sunt inocente(Belis & Buda, 1999). Dei victimele pot sau nu sa mpart
intr-o anumit msura responsabilitatea cu infractorii care comit acte de natura antisociala
mpotriva lor, psihologic apreciind nici o victima nu poate fi absolvita integral de o anumita
rspundere referitor la actul infracional.

De exemplu:

victima unui viol intr-un parc in timpul nopii poarta vina ignorrii pericolelor posibile pe

considerentul ca se plimba singura prin parc la ore trzii;

victima unui atac nocturn la domiciliu se poate face vinovata prin popularizarea exagerata cu

privire la achiziionarea unor bunuri de valoare;

vinovia minorilor devenii victime ale unor infraciuni revine prinilor sau persoanelor

care ii supravegheaz.
Aceasta situaie este valabila pentru cazurile in care intre infractor si victima nu a existat nici un
fel de legtura anterioara
In cazul in care intre victima si infractor exista anumite legturi anterioare, plecndu-se de la
cunoaterea victimei (modul sau de viaa, preferine, habitudini, trsturi psihomorale si
psihocomportamentale) se poate, reconstitui tipologia relaiei infractor - victima in baza creia se
poate identifica cel ce a comis fapta infracionala. Aceasta situaie este valabila in cazul unei
victime decedate. In cazul in care victima nu a decedat, apare problema daca aceasta este
dispusa, voluntar sau involuntar, s-l demate pe infractor, Daca teama de reac iile acestuia este

extrem de mare sau in caz de despgubire este posibil sa nu-l demate, sa gseasc alte
explicaii sau chiar sa nege comiterea infraciunii.
In toate aceste cazuri, modul de reacie al victimei, psihologia ei vor informa asupra unor
caracteristici psihice si comportamentale ale infractorului.
Dintre cele mai semnificative indicii despre victima ca sursa in aciunea de identificare a
infractorilor enunam urmtoarele:
* stabilirea celui mai plauzibil mobil al savririi infraciunii,
precizarea circumstanelor eseniale ale evenimentului (de loc, timp, mod de comitere,
surprinderea victimei sau acceptarea ptrunderii autorilor in locuina) precum si alte mprejurri
semnificative (tentative de alarmare sau de aprare a victimelor);
obinerea de informaii despre:
*

bunurile obinute de victima, mai ales a celor de valoare si cele care au disprut;

personalitatea victimei cum ar fi: calitatea temperamentale si caracteriale, dorine

nesatisfcute, tendine de agresivitate, izolare sociala, depresive, vicii ascunse, jocuri de
noroc, consum excesiv de alcool, relaii extraconjugale, perversiuni sexuale, concepia
despre lume si modul de viaa, etc.

cercul de relaii al victimei, persoane bnuite de comiterea faptei; cum ar fi membri

de familie, rudenie, vecintate, de serviciu, de distracie) mediile, locurile si localurile
publice frecventate. Deosebit de importante fiind precizarea naturii relaiilor victimei
:
prietenie;
dumnie;
indiferenta.
* conturarea strilor conflictuale si tensionale mai vechi si a celor mai recente;
nenelegeri familiale,
9

 conflicte pentru motenire,

gelozie,
motive de rzbunare,
antecedente medicale, psihologice, morale, penale si contravenionale ale victimei.
Identificarea infractorului poate fi camuflata de marea diversitate a relaiei acestuia cu victima.
Pot fi difereniate mai multe variante de victime:
1. disprute, a cror sesizare este fcuta de persoane cunoscute si nu de puine ori de infractor,
cum ar fi cazul soului uciga;
2. care nu supravieuiesc agresiunii dar despre care se pot obine informaii asupra infractorului
in baza in care acesta a procedat (in ce loc a acionat, cu cruzime sau fra, ncercnd sau nu sa
acopere urmele, jefuind sau nu victima etc.);
3. supravieuitoare in urma agresiunii care:
* nu pot identifica infractorul din motive obiective:
*

fapta a fost comisa pe ntuneric;

infractorul era mascat;

victima a fost legata la ochi si imobilizata.

In aceasta situaie victima poate oferi unele informaii cu privire la caracteristicile fizice sau
psihice ale infractorului (nlime, robustee, voce, nervozitate, precipitare sau aspecte
vestimentare).

Cunosc infractorul dar nu-l denuna din urmtoarele motive:

* teama de rzbunare a acestuia,( de exemplu, victima cunoate ameninarea infractorului ca, in
cazul in care va fi denunat, se va rzbuna pe copii.);
10

* aspecte legate de viaa lor particulara (de exemplu, agresorul este concubinul victimei
cstorite);
* protejarea deliberata, considernd ca astfel ii ofer dovezi de dragoste infractorului pe
care-l iubete;
* vrea sa se rzbune pe o alta persoana acuznd-o pe aceasta de infrac iune de i cunoa te
adevratul infractor;
Cunosc infractorul nsa, profitnd de situaie, ncearc sa:
* pun in seama acestuia si faptele pe care nu le-a comis (de exemplu, reclama dispariia unor
lucruri de valoare sau bani pe care in mod real infractorul nu si le-a nsu it ci s-a limitat doar la
violarea ei) pentru a sanciona sau a profita de pe urma acesteia (transformnd de exemplu, o
relaie sexuala in viol).
4. Masuri de protecie mpotriva victimizrii
Protecia mpotriva victimizrii este o strategie care contribuie la consolidarea sentimentului de
securitate a membrilor unei societi- expresie a unui cadru social echilibrat si armonios.
Ideal, ar fi ca in societate sa nu existe nici un pericol de victimizare; fiecare persoana sa se simt
n siguran indiferent de poziia lor sociala, economica, statut, vrsta, sex. In schimb, fiecare
societate se confrunta cu fenomenul infracional care, mai ales in ultimul timp, manifesta o
tendina accentuata de cretere.
Din punct de vedere psihologic si psihosocial, creterea ratei infracionalitii determina
intensificarea sentimentului de insecuritate resimit in general de ctre popula ie, dar mai ales, de
ctre cei care prezint un mai mare risc victimal sau un grad mai mare de vulnerabilitate
victimala ( copii, femei, persoane in vrsta, handicapai.
Unele persoane instinctiv sau deliberat i iau masuri de prevenire in scopul evitrii oricrui risc
de victimizare si cu toate acestea ele s-au dovedit a fi ineficiente, motiv pentru care se impune
luarea unor masuri de protecie sociala, a cror responsabilitate revine compartimentelor
judiciare care au ca scop prevenirea infraciunilor, descoperirea infractorilor si pedepsirea
acestora.

11

Dintre obiectivele aciunii preventive in domeniul social Bogdan & Santea (1988. pag. 174)
enuna urmtoarele:

educarea moral- judiciara a cetenilor pe baza cunoaterii legilor si a formarii unor

convingeri ferme cu privire la necesitatea respectrii contiente a dispoziiilor legale. O

asemenea activitate complexa se poate realiza numai printr-o aciune sistematica, cu caracter
permanent, la care sa contribuie toi factorii sociali, culturali, educativi, politici cu rspundere in
acest domeniu;

pregtirea antiinfracionala a populaiei pentru a cunoate normele de convieuire sociala,

cerine comportamentale generale de evitare a situaiilor sau circumstanelor in care persoanele

ar putea deveni victime ale unor infraciuni;

ndrumarea si pregtirea cetenilor privind conduita ce se recomanda a fi urmata, in caz de

nevoie chiar individualizat pentru a mpiedica evoluia negativa a unor stri de fapt si ajungerea
lor in situaie de victima;

identificarea din timp a unor victime poteniale si luarea din timp a unor masuri de protec ie

a acestora.
In ceea ce privete prevenirea si evitarea riscului victimal s-a ncercat formularea unei serii de
recomandri integrate in diferite strategii, programe si tactici, cu adresabilitate pentru ntreaga
populaie si care vizeaz mai multe situaii posibile de risc victimal, punnd accent pe
urmtoarele aspecte:

evitarea persoanelor cunoscute ca avnd manifestri violente, care provoac scandaluri,

consuma excesiv buturi alcoolice sau poarta asupra lor cuite, capabili de a aciona violent din
motive minore;

acordarea unei atenii sporite in stabilirea relaiilor cu persoane cunoscute ocazional ntruct

putem avea oricnd surprize neplcute, chiar suferine morale si fizice. O aten ie deosebita se
impune sa fie orientata asupra persoanelor care ofer sau solicita, spre vnzare, buturi alcoolice
bunuri, valori sau i ofer serviciile pentru efectuarea diverselor activiti sau a celor care
solicita gzduire. Multe, din aceste persoane sunt infractori recidiviti, cu sau fra ocupaie, cu
un mod de viaa parazitar, care urmresc plasarea unor bunuri, valori furate sau inelarea bunei
credine a cetenilor;
12

precauie sporita in ceea ce privete frecventarea locurilor unde se aduna persoane dubioase

pentru consum de buturi alcoolice, practicarea de jocuri de noroc etc.;

atenie maxima in zonele aglomerate, unde se pot comite furturi din buzunare sau poete;

evitarea zonelor slab iluminate si cu circulaie redusa, unde pot fi nfptuite mai u or

infraciuni de tlhrie, viol ,vtmare corporala mai ales asupra femeilor care circula singure;

sftuirea minorilor ramai singuri la domiciliu de a nu deschide ua si de a primi in locuin a

persoane necunoscute, indiferent de motivul care-l invoca. Acetia trebuie bine instrui i ca, in
vecintatea colilor sau in zonele in care se joaca sa nu accepte relaii ocazionale cu persoana
care se comporta binevoitor, le ofer dulciuri, jucrii, ii invita la plimbare, in parc sau in pduri
ori se autoinvitat la domiciliul copiilor sub diferite pretexte (sa bea un pahar cu apa, sa dea un
telefon, etc.). Asemenea persoane pot face parte din categoria hoilor (care iau de la copii
bunurile de valoare sau se informeaz prin acetia de starea materiala si programul prin ilor),
din categoria psihopailor sexuali periculoi, care ademenesc si corup copii (mai ales fetiele);

neacceptarea de ctre tineri si mai ales de ctre tinere a unor invitaii tentante din partea unor

necunoscui, pentru a merge la discoteca, restaurant sau in excursie (eventual cu autoturismul),

sau la diferite ceaiuri, onomastice la domiciliul celor in cauza, unde pot deveni victime ale unor
infraciuni de viol, tlhrie etc.; recomandarea tinerelor sa poarte o vestimentaie neprovocatoare
care sa nu incite la acostare;

este recomandabil ca persoanele in vrsta si care locuiesc singure, daca doresc s vnd

lucruri de valoare, in situaia in care dau anunuri publicitare sa nu indice domiciliul, deoarece
pot fi vizitate de infractori;

posesorii de autovehicule sa nu lase in interiorul acestora aparatura, bunuri sau valori care

pot incita infractorii. Este indicat sa se instaleze sisteme antifurt att la autovehicule cat si la
locuine;

unitile cu profil de colectare, transport si pstrare a valorilor monetare trebuie sa ia masuri

ferme de asigurare a acestora prin grile metalice, sisteme de nchidere eficiente, casele de bani sa
fie in deplina sigurana, sa fie instalate sisteme de alarme si dup caz, cu paza narmata;

persoana ajunsa in contact direct cu infractorii trebuie sa adopte un comportament care sa

manifeste fermitate in atenionarea cetenilor aflai in apropiere sau folosirea unor trucuri, cum
13

ar fi strigarea pe nume a unui brbat, ca si cum acesta ar fi in apropiere. De asemenea, victima

poate sa adopte o atitudine prudenta, flexibila, de negociere cu cel in cauza pentru a c tiga timp
si a nu accentua tentativele de violenta a infractorilor. In situaiile limita, cnd atacul este
iminent, si deosebit de grav, este indicat ca victima sa nu amenin e cu reclamarea faptei,
acceptnd la nevoie un compromis pentru a nu-si pune in pericol viaa;

pentru prevenirea declanrii unor comportamente agresive interpersonale intr-un grup

conflictual se recomanda adoptarea unei atitudini afective pozitive, manifestate printr-o vorbire
calda, persuasiva si o gestica de buna credina;
aplanarea unei stri conflictuale, a unui scandal sau ncierri nu se realizeaz de unul singur si
in mod direct prin intercalarea intre agresor si eventuala victima deoarece exista riscul crescut de
a deveni victima. O intervenie hotrta a unor asemenea persoane poate fi salvatoare, dar ea
trebuie sa fie bine orientata si sa nu fie riscanta. Se recomanda sa fie solicitat concursul
persoanelor din apropiere si numai cu ajutorul acestora sa se ncerce, cu prudenta maxima,
aplanarea, dar nu prin fora fizica, ci prin dialog in sensul de a-i convinge pe agresori sa renun e
la inteniile lor.

14