UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

MASTER B2

Dezvoltarea durabil a turismului romnesc

COORDONATOR TIINIFIC:

MASTERAND:

Lect. Univ. Dr. Troanca Dumitru

Muntean Claudia

Dezvoltarea durabil a turismului romnesc

Abstract
Turismul este unul din domeniile care are o cretere rapid fiind o surs
major de venit pentru multe ri, oferind un numar semnificativ de locuri de
munc ajutnd la revitalizarea economiilor locale. Cu toate acestea turismul, ca i
alte forme de dezvoltare, poate provoca probleme precum dislocare sociala,
pierderea patrimoniului cultural, degradare ecologica. Conceptul de dezvoltare
durabil reprezint rezultatul unei abordri integrate a factorilor politici i
decizionali, n care protectia mediului i creterea economic pe termen lung sunt
considerate complementare i reciproc dependente.
Key words: turism, turism durabil, turism cultural
Introducere
La ora actual, la nivel mondial, exist o criz accentuat ntre mediul
creat de om i cel natural, criz concretizat n degradarea continu a mediului
natural, singura alternativ n depirea acesteia fiind realizarea unei societi
umane viabile, durabile, bazat pe compatibilizarea mediului creat de om cu cel
natural, precum i adoptarea de reglementri care s rspund cerintelor asigurrii
echilibrului ecologic n condiiile societtii omeneti, att din punct de vedere
economic, ct i cultural sau politic.(Marinescu Daniela Dreptul mediului
inconjurator Editura Sansa Bucuresti 1996)
Scopul acestei lucrri este de a prezenta aspecte referitoare la
urmatoarele obiective:

Ce este dezvoltarea durabil?

Ce este turismul durabil i ce propune?
Implementarea turismului durabil in Romania
Perspective ale turismului durabil n spaiul romanesc

Lucrarea este structurat pe trei capitole fiecare abordand tema

turismului durabil. Capitolul I intitulat "Dezvoltarea durabil n context european
.. prezint aspecte teoretice care permit cititorului nsuirea cunotiinelor pentru a
se familiariza cu noiunile de specialitate. Capitolul II intitulat Dezvoltarea
durabila n turism conine concepe specifice domeniului investigat i anume
turismul iar Capitolul III intitulat Turismul durabil romanesc-incotro? abordeaz
o serie de idei cu referire la apariia i dezvoltarea fenomenului n spaiul
romnesc.

Capitol1 Dezvoltarea durabil n context european

Premisele conceptului de dezvoltare durabil pot fi considerate ca
aparinnd Conferinei Omului (sub egida ONU) din 1972, de la Stockholm,cnd
pentru prima dat discuia de baz a fost problema mediului la nivel global, cu
privire special asupra utilizrii resurselor naturale i a pericolelor ce planeaz
asupra mediului din cauza creterii economice i polurii industriale.
Originea conceptului de dezvoltare durabil se afla n raportul intitulat
Viitorul nostru comun cunoscut si ca Raportul Brundtland din 1984 al
Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare si presupune realizarea unei
interdependene ntre cele trei modaliti principale de atingere a acestui deziderat:
educaie, cercetare tiinific, aciune politic. Comisia definete dezvoltarea
durabil ca fiind "o dezvoltare care satisface necesitile prezentului fr a
compromite necesitile generaiilor viitoare de a-i satisface propriile lor nevoi i
aspiraii".
Strategia a fost dezvoltat pe larg la ConferinaONU pentru mediu i
dezvoltare de la Rio de Janeiro, 1992, cnd s-au adoptat: un Program de Aciune
pentru Dezvoltare Durabil numit Agenda 21 i Declaraia de la Rio pentru
mediu i dezvoltare si tot aici s-a deschis lista pentru semnarea Conveniei
Schimbrii Climatice i a Diversitii Biologice.
( H. Boiers, M. Bosh - "Viitorul nostru comun", Institute for
Environmental Comunications and Netherlands, 1993)
Obiectivele dezvoltarii durabile isi au punctul n diferite medii precum
cel social, economic i ecologic:

Figura 1.Categorii de obiective ale dezvoltrii durabile

Principiile generale ale dezvoltarii durabile sunt : respectarea capacitii

de suport a mediului i a puterii de regenerare a tuturor resurselor constituie un
principiu de baz i cheia dezvoltrii economice pe termen lung. Conform acestuia,
resursele cele mai cerute pe pia devin fragile; utilizarea resurselor de energie
regenerabile i reciclarea pe ct de mult posibil a materialelor; Principiul
asigurrii progresului prin meninerea locuibilitii planetei pentru generaiile
viitoare.
Capitolul 2 Dezvoltarea durabila n turism
Conceptul de dezvoltare durabil (sustenabil) s-a cristalizat n timp, pe
parcursul mai multor decenii, n cadrul unor dezbateri tiinifice aprofundate pe
plan international i a cptat valente politice precise n contextul globalizrii.
O abordare durabil a turismului nseamn c nici mediul natural, nici
mediul socio-cultural a comunitilor gazd nu vor fi afectate de sosirea turistilor.
Dimpotriv, mediul natural i comunitile locale ar trebui s beneficieze de
turism, att din punct de vedere economic cat i cultural. Durabilitatea presupune
ca resursele turistice i atraciile s fie utilizate n aa fel nct utilizarea lor
ulterioar de ctre generaiile viitoare sa nu fie compromis.( World Tourism
Organisation (2000) Report of Multistakeholder Working Group on Tourism)
Toate activitile turistice-indiferent de motiv- cltorii, business,
vacante, ecoturism trebuie s fie durabile. Putem defini turismul durabil ca forma
de turism care respecta atat localnicii cat si turistii,patrimoniul cultural si mediul
inconjurator umrind s ofere o aventur pe cinste i totodat o vacan educativ
cltorilor si de asemenea un beneficiu pentru oamenii tara gazda.
Turismul durabil, ca ramur, a intrat in acensiune rapida prin domeniile
de cercetare si academice ,apoi ca solutie la problemele mondiale cu privire la
dezvoltarea sustenabila.
In mod simplist explicat, turismul durabil este opusul turismului de mas
dar se poate asocia partial cu forma de turism contemporan .
Scopul aplicrii unei dezvoltri durabile n turism este de a gestiona
integral resursele urmrind de-o potriva satisfacerea nevoilor economice ,sociale,
peisagistice fr a pune in pericol procesele bilogice, ecologice ale mediului
inconjurtor.
Conform OMT , noiunea de turism durabil are n vedere 3 aspecte
importante:

 calitate-turismul durabil impune o experien valoroas pentru

vizitatori, mbuntind n acelai timp calitatea vieii comunitii gazd,
identitatea sa cultural,reducerea srciei,i protejarea mediului
continuitate-turismul durabil asigur exploatarea optim,continuitatea
resurselor naturale pe care se bazeaz i pstrarea culturii comunitii
gazd, cu experiene satisfctoare pentru vizitatori;
echilibru-turismul durabil asigur un echilibru ntre nevoile industriei
turistice, ale partizanilor mediului i comunitii locale, cu beneficii
economico-sociale, distribuite corect, tuturor actorilor implicai
Dezvoltarea durabil n turism este o necesitate, iar legtura ntre turism
i mediu este mult mai puternic dect n cazul altor industrii. De multe ori
turismul a creat efecte economice, sociale sau ecologice negative, iar contracararea
acestora nu se poate realiza dect printr-un management profesional, care s atrag
n procesul decizional toi factorii implicai n dezvoltarea turismului.
Turismul durabil este o form de turism alternativ care care la punct de
plecare principii bazate pe :
Practicarea formelor de turism care nu afecteaza
mediul:minimizarea impactului activitatii turistice asupra mediului prin
reinvestirea veniturilor in regiune(arie protejata).
Pstrearea unor relatii civilizate intre comunitatea locala si
turisti prin neperturbarea cotidianului comunitatii durabilitate sociala
Respectarea culturii comunitatii-durabilitate culturala
Turismul durabil creaza relatii cu diferite domenii legate de aceasta precum
si cu ramurile pe care le dezvolta acest tip :

Fig 2 The relationship between sustainable tourism and other thermsSwarbrooke 1999
O form a turismului durabil este considerat turismul nature
based(bazate pe natura) care corespunde activitatiilor desfurate n mediul
natural ca peisagistic sau ca atractie .Aici se include: turismul montan, de

aventura, drumetii, ecoturism care se concretizeaza prin vizitarea sit-urilor

naturale, fotografiere, observare .Toate aceste forme si activitati presupune ca
prezenta umana sa nu modifice intr-o maniera importanta sistemul biodiversitatii si
procesele ecologice
Alte forme ale turismului durabil sunt reprezentate de: ecoturism, turism
rural, turism cultural, turism stintific
In ceea ce priveste dezvoltarea turistica durabila aceasta poate fi
abordata in doua faze
Prima faz reprezint hotararea de a include n circuitul turistic o
anumit zon i construirea echipamentelor turistice
A doua faz consta n desfurarea propriu-zis a activiii turistice
nceputul este dat de amenajarea turistic unde cel mai important aspect
este reprezentat de alegerea zonei prin limitarea daunelor aduse
peisajului prin amplasarea statiunii,constructii,cai de acces etc.
Prevenirea conflictelor turism-mediu inconjurator este responsabilitatea
autoritatilor nationale si locale prin ghidare si control din punct de
vedere
economic -taxe,impozite subventii,finantari,
legislativ-legislaii la nivel national si local pentru mediu ,constructii
si dezvoltare
social dialog cu localnici si antreprenori ,restrictii legate de servicii
publice
Evaluarea impactului asupra mediului este impus prin directive
europene i presupune un act care stabileste cat dauneaza marile proiecte de
investii.Agentii economici trebuie sa tina seama de legislatie si sa pastreze calitatea
si integritatea mediului prin activitea desfasurata.
Un ultim factor al acestei faze,dar probabil cel mai important ,este
reprezentat de comunitatea locala.Aceasta trebuie consultata in privinta dezvoltarii
si modificarii zonei si de asemenea sa li se prezinte oportunitatile proiectelor dar
au dreptul de a refuza .
Continuarea este reprezentat de faza de derulare a activitii turistice
care fiind post-proiectare poate controla efectele asupra mediului cu ajutorul
agentilor abilitati in acest sens.Actorii locali de servicii turistice ar trebui sa-si
monitorizeze activitatea cu privire la impactul asupra mediului fie cu ajutorul
programelor de management fie cu ajutorul unor organizatii abilitate.Autoritatiile
pot propune utilizarea instrumentelor bio fie prin panouri fotovoltaice sau pompe
de filtrare a apei.
O amprenta importanta este pusa de turoperatori,agentii de turism care
pot promova un turism verde prin colaborarea cu actori care respecta aceste reguli.
Dup efortul depus in fazele de creare ,amenajare si legislatie a mediului
, un ultim factor cu impact major trebuie sa fie educat si responsabilitat in spiritul

dezvoltarii durabile , si anume turistul.Prin programe de informare ,cu ajutorul

agentiilor de turism sau organizatiilor non-guvernamentale turistii pot fii ghidati
catre sustinerea unuei dezvoltari durabile n turism.
Factorii cheie pentru o strategie de turism durabil n arii protejate din
zone rurale includ:
Working with Rurality: Unicitatea i caracterul deosebit al niei de pia
constituite de turismul rural este ruralitatea nsi, contactul cu natura , cu
societatea rural tradiional , cu creterea animalelor, cu comunitile de forestieri
sau de pescari. Turismul durabil nu ar trebui s fie numai situat la ar, ar trebui s
fie parte a unei societi rurale funcionale i nu o staiune turistic localizat la o
fost ferm.
Scale: Activitile tipic rurale sunt la scar mic, locale i individuale.
Turismul rural durabil ar trebui, de aceea, s se potriveasc n dimensiunile zonei
rurale unde se desfoar. n mod normal dar nu ntotdeauna, turismul durabil va fi
la scar mic, acest lucru depinde ns mult de circumstanele locale. n turismul
durabil apropierea de oameni este important, iar acest lucru este posibil datorit
activitilor la scar mic.
Diversificare i nu nlocuire: elul turismului durabil ar trebui s fie
diversificarea economiei locale i nu nlocuirea activitilor de cretere a
animalelor cu activiti turistice.
Tourism as a Tool: Turismul poate fi dezvoltat n dou feluri. Poate fi
dezvoltat numai pentru turism n sine i este posibil ca acest proces s aduc locuri
de munc i bunstare n zon sau poate fi privit ntr-un context mai larg i folosit
ca un instrument de rezolvare sau a atenua anumite probleme specifice
Conservare: Nevoia de a conserva comunitile gazd i habitatele
naturale este de o importan major n cadrul conceptului de turism rural durabil.
Empowerment and local control: Conceptul conform cruia controlul
turismului i beneficiile provenite din turism trebuie s se centreze n comunitile
locale reprezint esena turismului durabil.
Diversificarea economiei: Comunitile rurale pot ntmpina probleme
serioase dac se bazeaz total numai pe piaa turistic datorita dinamicii pietii care
se schimba in functie de moda.
Marketing: In cazul strategiilor de turism rural durabil, marketingul este
un element vital. Este o activitate care necesit specializare fr de care ntreaga
strategie poate da gre. Unul dintre elementele eseniale este constituit de
nelegerea nielor specifice de pia care in cont de calitile speciale ale ariilor
protejate.

Capitol 3 Turismul durabil romanesc, ncotro?

In Romania sectorul turistic a inregistrat in 2013 un numar de 8,4

milioane vizitatori generand o contributie de 33,1 miliarde ron la PIB (5,1% din
total PIB) si un numar de 501.000 de locuri de munca (5,7% din total locuri de
munca).
Idei de implementare a unor strategii de dezvoltare durabila in Romania
au aparut la nivelul anilor 70-80 fiind limitate si cu ecou slab.Dupa 89 prin accesul
mult mai ridicat la informatii au aparut incet organizatii si partide ecologice insa au
cunoscut un proces lung si anevois datorita schimbarilor din mediu politic
,economic si social pana au fost create cadre si structuri legislative pe problematica
de mediu si mai apoi s-au emis acte legislative.In prezent orizonturile Romaniei
catre o dezvoltare durabila sunt reflectate pentru perioadele 2013-2020-2030.
Pentru Romnia, ca stat membru al Uniunii Europene,dezvoltarea
durabil nu este una dintre optiunile posibile, ci singura perspectiv rational a
devenirii responsabili fata de resursele tarii, avnd ca rezultat statornicirea unui
nou orizont de dezvoltare prin confluenta factorilor economici, sociali i de mediu.
Prin urmare, n conditiile specifice ale Romniei, racordarea la procesul de
tranzitie catre noul model de dezvoltare durabila, n care tara este angajata alaturi
de celelalte state membre ale Uniunii Europene,trebuie sa fie conjugat cu un efort
propriu suplimentar viznd recuperarea unor sincope pe mai multe paliere ale
sistemului national.
n perspectiva dezvoltarii durabile, spaiul geografic amenajat si locuit
cuprinznd elemente fizice naturale si antropice dar si elemente instituionale si
culturale reprezinta un complex funcional care susine calitatea vieii populaiei
si reprezinta acea parte a bogiei naionale de care beneficiaza toi cetaenii.
Coeziunea teritoriala presupune adecvarea resurselor teritoriului (naturale si
antropice) la necesitaile dezvoltarii socio-economice n vederea eliminarii
disparitailor si disfuncionalitailor ntre diferite unitai spaiale n condiiile
pastrarii diversitaii naturale si culturale a regiunilor.
In planificarea spaial se are n vedere evitarea dispersiei zonelor de
locuit, asigurarea diversitaii sociale si culturale intraurbane, controlul jocurilor
speculative de ocupare a spaiilor publice si peisajului, mixajul optim ntre
elementele funcionale si cele sociale. n acest fel, dezvoltarea echilibrata a
localitailor, mbinata cu respectarea spaiului cultural si natural, va oferi o
contribuie eseniala la ameliorarea calitaii vieii n armonie cu mediul ambiant, la
folosirea corecta a resurselor si la prevenirea unor evoluii negative ireversibile.Ca
si exemplu in acesta etapa putem vorbi de zona litorala unde constructiile s-au
efectuat in mod haotic,pe plaje aparand diverse structure de lemn in diferite culori
sau de centrul Sibiului unde fiecare cladire are culoarea modificata ne mai
pstrndu-se vechea ambiana , haosul creat de terase insirate i multicolore.

Pstrarea patrimoniului cultural, creaiei contemporane si diversitaii

culturale cu tema proteciei i valorifirii bunului cultural(indifierent ca este vorba
de imobile sau peisaje) genereaza initiative de protejare prin acte si fapte
corespunzatoare fiecarei regiuni sau arii. n esena, principiile dezvoltarii durabile
se aplica n egala masura patrimoniului cultural ca si capitalului natural, fiind
vorba de resurse mostenite de care trebuie sa beneficieze si generaiile urmatoare.
ntruct avem de-a face cu resurse neregenerabile, eventuala lor irosire, din
ignorana sau neglijena, devine astfel irecuperabila si ireversibila.
Tara noastra detine cinci din cele unusprezece regiuni bio-geografice ale
Europei:alpine,panonica,continental,pontica si stepica astfel incat este necesara
aplicarea unei strategii de dezvoltarea durabila a turismului.
Exist trei categorii principale de zone protejate n Romnia cea mai
cunoascuta fiind Rezervatia Biosferei Delta Dunrii urmata de 13 Parcuri
Nationale si 13 Rezervatii Naturale . Desi protejarea si conservarea acestor arii
reprezint un obiectiv principal al administratorilor, ariile protejate reprezint o
resurs major pentru turism iar activittile pot varia de la vntoare si drumetii
montane pn la plimbri de agrement si sporturi de iarn. Exist un potential
considerabil de crestere a numrului de vizitatori n anumite prti ale ariilor
protejate ceea ce conduce catre o dezvoltare durabila economica,sociala si
ecologica.
Numrul si tipul de unitti de cazare din ariile protejate variaz
considerabil in functie de anumite aspect legate de regiune.Spre exemplu Parcul
National Retezat permite cazarea sub forma de campare doar in anumite zone strict
supravegheate si cabane sau adaposturi aflate in imediata apropiere a parcului
.Parcul este impartit in trei zone unde accesul turistilor este restrictionat fie
total(Rezervatia Gemenele) fie partial (cu posibilitatea de a practica doar cateva
forme de turism precum cel educativ) si o zona lejera unde sunt permise
activiti economice cu respectarea principiilor de utilizare durabil a resurselor
natural.
Tot pentru o dezvoltare durabila a turismului se apleaza la programe
europene(Natura 2000) ,nationale ,regionale sau la nivel de arie protejata(proiecte
de implementare a unor panouri fotovoltaice ,boliere solare pentru producerea de
apa calda in PN Retezat)
Spre exemplu se incearca implementarea a opt principii ale turismului
durabil pentru aria protejata PN Retezat:
Restricionarea impactul turismul la capacitate resurselor parcului
naional i ale comunitilor i zonelor nconjurtoare.
Conservarea i dezvoltarea patrimoniului biologic din cadrul Parcului
Naional i a zonei nconjurtoare.
Reducerea degradrii resurselor montane non-regenerate sau extrem
de fragile.
Promovarea dezvoltrii turismului pe termen lung, care conduce la
creterea beneficiilor economice i educative ale resurselor naturale i conserv
biodiversitatea Parcului Naional Retezat.

 distribuie echitabil a beneficiilor i costurilor resurselor folosite i a

managementului factorilor de mediu.
Promovarea implicrii eficace a localnicilor, autoritilor locale, a
comunitilor i grupurilor de interes, inclusiv a Grupului PAN Parks n
implementarea deciziilor i politicilor cu privire la protejarea factorilor de mediu.
Promovarea acelor valori i etici care contribuie la implementarea
unui turism durabil n parc i n zona nconjurtoare, n Romnia i n Europa.
Definirea clar i complet a strategiei care conduce la adoptarea i
implementarea unei strategii de dezvoltare pentru un turism durabil n Retezat.
Planificarea dezvoltarii turismului durabil in Romania ntmpin un
proces fragmentat si necoordonat principala problema fiind dezvoltarea excesiva
in anumite zone (litoral,zone rurale,arii protejate) i dezvoltarea neautorizata
(constructii improprii)
Obiectivele strategiei de dezvoltare a turismului romnesc sunt:
dezvoltarea unui sector turistic care, sub toate aspectele i la toate
nivelurile, s se situeze la o calitate ridicat i nu neaprat la costuri ridicate;
ncurajarea folosirii turismului att n schimburile culturale, ct i n
cele economice;
repartizarea beneficiilor turismului att direct ct i indirect;
conservarea resurselor naturale i culturale ca parte i premise ale
dezvoltrii turismului, care
s reflecte tradiiile locale;
acordarea unui larg sprijin sectoarelor unde se intersecteaz turismul
local cu cel internaional prin politici i programe de dezvoltare i printr-un sistem
de faciliti financiar- economice;
maximizarea ncasrilor valutare pentru a asigura excedentul balanei
de pli;
atragerea turitilor cu posibiliti financiare ridicate ;
creterea populaiei ocupate, n general, i n mod deosebit direct sau
indirect n turism;
ncurajarea regiunilor periferice (mai puin favorizate) prin creterea
veniturilor i a populaiei ocupate i drept consecin, stoparea emigraiei.
Dezvoltarea durabil n turismul romnesc se poate realiza, prin
resursele economico-financiare proprii ale agenilor economici cu capital de stat,
privat i mixt, dar i prin atragerea de investitii strine sau chiar autofinantare din
partea ariilor protejate. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea i
modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calitii i diversificarea
prestaiilor turistice,inclusiv pregtirea personalului din domeniul turismului,
precum i pentru aciuni promoionale ale ofertei turistice romneti.

Efectele pozitive datorate unei dezvoltari durabile a turismului romanesc pot

fi reprezentate de urmatoarele aspecte:
1.social cresterea calitatii vietii ,imbunatatirea conditiilor de trai,dezvoltare
personala si profesionala a comunitatii,interactiunea intre medii,
2.ecologic protejarea regiunilor,controlarea dezvoltarii activitatilor
improprii,practicarea unor forme de turism nedaunatoare,acces limitat sau
restrictionat in anumite zone
3.economic turismul antreneaza diverse ramuri (alimentatie,servicii) punand
in miscare un intreg circuit al banilor in economie,incasarile din tichete pot fi
reinvestite in comunitate,genereaza cresterre economica in regiune,

Concluzii
Pragul de constientizare a turistilor asupra impactul activitatii lor asupra
mediului se observa in momentul in care acestia aleg vacante pe criterii legate de
responsabilitate fata de mediu:aici se includ diferite forme de turism alternativ sau
durabil :ecotursim,turismul cultural,turismul nature-based.
Turismul durabil este pe cale de a deveni atat de popular incat ceea ce
numim in prezent alternativ va fi prim-plan intr-un deceniu.
Pentru ca acest principiu al dezvoltarii durabile sa functioneze la
parametrii optimi este necesara implicarea actorilor locali,cetatenilor ,partenerilor
sociali si societatii.
Dei n majoritatea turistilor raspund in cadrul cercetarilor ca
manifestanti pentru protejarea mediului ,realitatea sta sub semnul intrebariineglijentele si pahetele lasate in urm infirma cercetarile si gradul de
responsabiltate al turistilor fata de mediul inconjurator.
Imbunatatirea cadrului de formare profesionala ,fie ca vorbim de
implementarea unor module noi in educatie -de specialitate pentru acestea industrie
fie de cursuri de recalificare-reformare , releva un aspect social necesar al
dezvoltarii durabile in turism prin cresterea calitatii serviclor prestate de personal
specializat si competent.
Odata inceputa cererea pentru un astfel de turism putem considera o alt
problem faptul c numrul de turiti variaz considerabil de la regiune la regiune,
n unele zone existnd o mare concentraie de turiti, n vreme ce altele se vd
marginalizate ,astfel strategia trebuie sa indrepte atentia catre zone mai putin
frecventate(fie lasate in paragina,fie ca nu corespund cerintelor,fie ca nu sunt
promovate suficient).
Turismul durabil nu are ca scop franarea dezvoltarii ci dirijarea acesteia
in scopuri benefice pentru partile implicate:habitate ,comuitate,turisti.
In Romania limitele in acesta dezvoltare sunt impuse de cadrul legislativ care
prezvinta sincope in aplicare si respectare,educatia turistilor si a comunitatii .

Bibliografie

Glvan Vasile Agroturism Ecoturism Editura Alma Mater Sibiu

Glvan Vasile Turism rural Agroturism Turism durabil Ecoturism
Virgil Nicula Ecoturism si conservarea mediului Sibiu 2008
Boghean Carmen, Perspectivele dezvoltrii durabile a turismului romnesc,
Revista de turism, Nr. 3;articolul 9 pg 58-60
MAZILU, Mirel, Revista de Marketing Online, Vol. 1, Nr.4;
Marinescu Daniela Dreptul mediului inconjurator Editura
,Bucuresti 1996

Sansa

REBEGA, Lucia Elena, Dezvoltarea durabil a turismului n Judeul

Sibiu, Bucureti, 2010;
http://www.ecoest.ro/index.php/turism-durabil
http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf
http://www.mdlpl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_partea1.
pdf
http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleI
D_13251/Turismul-romanesc-intre-potentialul-local-si-sansa-fonduriloreuropene.html
http://www.bursedoctorat.ro/Documente/Biblioteca%20virtuala/Rezumate_t
eze_doctorat/AndreiRuxandra-RezumatRO.pdf
http://www.ince.ro/AndreiRuxandraRezumatro.pdf
http://www.edumark.ase.ro/RePEc/rmko/4/10.pdf
http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=rPv8BZDs_Tc%3D&tabid
=4579
http://academiacomerciala.ro/concurs/2012/102/106/publicatii/Strategia%20
dezvoltarii%20durabile%20a%20sectorului%20turistic.pdf
Master Planul pentru turismul national al Romniei 2007 2026
Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei-insse
WTTC Economic Impact Romania- http://wttc-infographic.org/romania

Anexe

Foto source: http://wttc-infographic.org/romania

Ariile protejate Dimensiune i uniti de cazare