Cristiana Nitu

42A
Cedarea structurilor de acoperire datorita ninsorii

In fiecare an, iarna aduce atat momente cu putina zapada cat si furtuni intense de
zapada, aceste furtuni sunt cunoscute ca fiind principala cauza a prabusirii
acoperisurilor. Avand in vedere aceste extreme, zapada este un element important in
proiectarea constructiilor. Incarcarile mari de zapada reprezinta o preocupare atat
pentru arhitecti cat si pentru ingineri, deoarece de cele mai multe ori acest fenomen
este cauza prabusirii acoperisurilor si alte probleme structurale , producand daune de
milioane si intreruperi de functionare. Este responsabilitatea inginerilor de a proiecta o
structura pentru a rezista la sarcini extreme si , uneori, imprevizibile.
De-a lungul suprafeteleor orizontale si in absenta vantului, zapada se aseaza intr-un
strat uniform. Daca pantele sunt mici, pentru suprafete inclinate situatia este similara cu
suprafetele orizontale. In cazul in care panta este mare , mai mult de 60 de grade,
zapada aluneca in totalitate. Straturile de zapada succesive sufera fenomenele de
congelare si decongelare, prin urmare, in grosimea stratului de zapada exista zone cu
densitati diferite, concentrandu-se mai mult la baza.

Cristiana Nitu
42A
In proiectare, in codurile din Romania sa adoptat o valoare medie conventionala pentru
greutatea zapezii de z = 2.5kN/mc . Stratul de zapada de la nivelul acoperisului este
diferit fata de cel de la nivelul solului, in absenta vantului. La nivelul acoperisului
grosimea stratului de zapada poate varia in functie de geometria acoperisulu,
caracteristicile invelitorii, valorile termice ale constructiei, in caracteristicele meteo ale
zonei. Toate aceste conditii realizand doua situatii fundamentale:
-

Statul de zapada este uniform, caz in care nu exista nici o actiune a vantului si

nici procese de decongelare.

Stratul de zapada este neuniform, fiind atat zone aglomerate cat si zone mai
subtiri.

In practica de proiectare ambele situatii trebuie luate in considerare. Sarcina la nivelul

acoperisului , conform codului, este determintata de greutatea stratului de zapada de la

Cristiana Nitu
42A
nivelul solului, pe o suprafata orizontala si in absenta vantului. Greutatea specifica a
stratului de zapada este data de urmatoarea relatie: gz = hz x z [kN / mp] ( Bruska, J.
Tobiasson, W. 2001 )
Codul in viguare, din Romania ( CR1-1-3/2005 ) ofera in mod direct , pentru fiecare oras
valoarea caracteristica gz sub forma unei harti climatice ce contine roasele si zonele
situatie la altitudini mai mici de 1000m.
Cu toate aceastea, esecurile structurale sunt rezultatul intretinerii necorespunzatoare , a
unei proiectari defectuase sau erori de constructie. De multe ori s-a dat vina pe cod,
sustinand ca cerintele cerute acolo sunt inadecvate. Ca urmare a acestor acuzatii si
datorita mai multor prabusiri au fost implementate mai multe modificari de cod. In unele
momente datorita caderii masive de zapada, sarcinile asupra acoperisului pot fi intense
si acestea pot provoca prabusiri devastatoare, dar aceste complicatii pot fi evitate prin
punerea in aplicare a catorva masuri de preventive si prin inlaturarea prompta a zapezii.
Incarcarea dezechilibrata poate fi dificil de anticipat, un asfel de fenomen este cel al
troienelor. Acestea se formeaza in urma a trei elemente: o cantitate mare de zapada, un
vant capabil sa ridice zapada si o neregula geometrica. Acest fenomen este intalnit cel
mai des la schimbari de nivel pe acoperis, sursa lui o reprezinta nivelul de sus, vantul
impingand zapda pe un nivel inferior unde un vant de directie opusa o fixeaza langa
peretele vertical. Un alt emenet ce ajuta la formarea nametiilor sunt peretii de tip
parapet ce se pot intalni pe un acoperis plat, aici vantul matura zapada pana langa
parapet unde o depoziteaza. Peretii de tip parapet devin o problema pe masura ce
acestia cresc in inaltime, un perete mai inalt permite o acumulare mai mare. Parapetii
sunt responsabili de 11% din cedarile acoperisurilor ( conform studiului ORourke din
2008)
Alunecarea zapezii este o alta problema in performanta unui acoperis, acest lucru se
intampla cand zapada aluneca de pe un acoperis mai inalt pe un acoperis inferior. Acest
fenomen este de o importanta sporita mai ales atunci cnad nu exista cadre de oprire a
alunecarii. Cand apare alunecarea sarcini suplimentare de zapada sunt impuse pe un
acoperis inferior, astfel de sarcini pot fi calculate in prezent cu ajutorul unor standarde.

Cristiana Nitu
42A
Cu toate acestea in momentul in care zapada aluneca de la o inaltime considerabila
acoperisul inferior este supus unei sarcini dinamice puternice . In urma alunecarii se pot
glisa de asemenea si elemente de acoperis (materiale de sarpanta, sau echipamente
mecanice)
Cantitati mari de zapada se pot acumula crescandu-se incarcatura, incarcatura pe care
arhitectul nu a anticipat-o. Totusi sunt si alti factori ce pot produce o cedare a
acoperisului. Acesti factori pot fi o proiectare inadecvata, conturul acoperisului,
supraincarcarea acoperisului cu sisteme de izolatie sau chiar construirea incorecta.
Fiecare factor poate provoca prabusirea acoperisului. Un astfel de exemplu este o hala
cu o structura metalica din Zurich care in 2003 s-a prabusit din cauza unei incarcaturi
mai mari decat cele anticipate. In trecut codurile de proiectare nu prevedeau incarcaturi
dinamice sau neuniforme de zapada, ele erau preocupate doar de incarcatura uniforma.
Se incearca eradicarea acestei erori, fiind incluse la momentul actual si calcule pentru
alte tipuri de incarcare. Cu toate procedurile luate in ziua de azi pentru prevenirea
distrugerii unei constructii datorita zapezii, se intampla ca o combinatie dintre zapada si
vant sa provoace distrugeri la nivelul acoperisului, chiar daca au fost luate in
considerare toate conditiile prevazute in codul de proiectare.

New England iarna 2011

Cristiana Nitu
42A
In iarna anului 2011, New Englanda fost devastat de o serie de furtuni de zapada. O
serie de cicluri de inghet-dezghet au insotit furtunile

au afectat regiunea. Multe

acoperisuri s-au prabusit numarul lor exact nu este cunoscut. Un articol din New York
Times relateaza ca doi barbati lucrau la etajul doi dintr-o cladire de 120 de ani in
Middletown, Connecticut. Ei au vazut grinzile acoperisului incepand sa indoaie si au
fugit afara din cladire cat de repede au putut. Cateva momente mai tarziu, cladirea s-a
prabusit. Furtunile neincetate au ajuns sa izoleze foarte multe persoane in casele lor.
Foarte multe cladiri au suferit distrugeri de la cantitatea mare de zapada cazuta. Multe
scoli au fost inchise din cauza fricii de a nu ceda acoperisurile. Un alt caz a fost
prabusirea acoperisului unui azil de batrani . 15 persoane au fost prinse sub daramaturi
atunci cand a cazut acoperisul, majoritatea au scapat nevatamati in afara de doua
persoane ce au necesitat ajutor in eliberarea de sub daramaturi. ( Accu Weather 2011)
Waterville, Maine februarie 1994
Pe data de 9 februarie 1994 un nou liceu a fost deschis in Maine, cateva zile mai tarziu
acoperisul lui a cedat. Scoala era impartita in 6 sectiuni si avea o forma neregulata cu
cote de acoperis diferite in functie de ce functiune gazduia acel corp. diferenta medie de
inaltime intre segmentele adiacente era de 7 metri. Sistemul acoperisului era format din
grinzi de lemn cu legaturi metalice ce se asezau pe pereti portanti. Majoritatea grinzilor
ieseau in consola de-a lungul zidurilor exterioare.
Acoperisul a fost proiectat sa suporte 75 gz, in momentul prabusiri incarcatura proprie
atingea 19 gz, ramanand 56 gz pentru incarcatura uniforma a zapezii. In proiectare, din
pacate nu au fost incluse incarcarile neuniforme.
In ziua in care acoperisul a cedat vantul a suflat cu putere, majoritatea zapezii a fost
indepartata cu exceptia zapezii prinsa langa treptele de nivel. Cu o densitate normala
dar avand in vedere ca existau si straturi de gheata, greutatea estimata a zapezii era de
34kg pe metru patrat. Cateva articulatii au cedat sub aceasta greutate. Suprafata
acoperisului trebuia sa distribuie greutatea uniform, dar nodurile de articulatie deja erau
solicitate la capacitate maxima, astfel incarcarea suplimentara adusa din aglomerarea
de zapada pe noduri aleatorii au produs ruperea lor. Greutatea de pe nodurile de

Cristiana Nitu
42A
articulatie a fost de 1.7 si chiar 2.0 mai mult decat normal ( Afirmatia grupului Zallen
Engineering, cei ce s-au ocupat de constatarea pagubelor ). Cel mai probabil cauza
cedarii este suprasolicitarea nodurilor datorita incarcaturii suplimentare, nodurile
respective au cedat, iar nodurile invecinate nu au reusit sa sustina incarcarea aditionala
care le-a fost transferata, si astfel s-a produs un efect de domino.
Minneapolis, Minnesota - Decembrie 2010
In dimineata de 12 decembrie, 2010 domul stadionului Hubert H. humphrey din
Minneapolis a cedat in urma unor caderi masive de zapada. Construit in 1982,
Metrodomul, dupa cum este numit, a gazduit numeroase evenimente, iar momentul
actual este stadionul universitatii locale. O furtuna masiva ce a adus atat zapada din
abudnta cat si vanturi puternice si astfel s-au acumulat peste 30 de cm de zapada pe
parcursul celor 3 zile10-12 Decembrie. Incarcatura rezultata a facut ca acoperisul din
fibra de sticla sa se deformeze si sa se dezumfle si in cele din urma structura sa
flambeze.

Cristiana Nitu
42A
Acoperisul Metrodomul a fost inspectat in mod regulat, ultima inspectie avand loc in
Aprilie 2010. Acoperisul era compus din doua straturi, unul subtire din Teflon si cel de-al
doilea putin mai gros din fibra de sticla ( Engineering News Record, 1981 ). La acel
moment starea acoperisului a fost numita ca buna dar cu anumite defectiuni la stratul
de fibra de sticla care a acumulat mult praf in cursul vietii sale. In 2005, compania ce a
produs si intalat acoperisul a propus o inlocuire totala membranei acoperisului.
Operatiunea a fost estimata ca va costa 12 -15 milionane de dolari, iar inlocuirea v-a
dura aproximativ 5 ani. Dar in Aprilie 2010 dupa ce acoperisul a fost inspectat s-a
hotarat sa se mai pastreze cel vechi deoarece viata sa inca nu s-a scurs, si acesta v-a
ramane in uz pana la urmatoarea inspectie care fusese programata in 2014.
( Metropolitan Sports Facilities Commission, 15 iulie, 2010 ).
Cu o zi inainte de colaps, in regiune s-a inregistrat o furtuna masiva de zapada ce a
lasat in urma un strat de 30 de cm de zapada in regiunea Minneapolis. Aceasta furtuna
a fost inregistrata ca a cincea cea mai mare ninsoare din aceasta regiune.
Anticipand venirea nisorii, echipele de intretinere a domului au luat masuri de precautie,
in seara de vineri, 10 Decembrie 2010, au ridicat temperatura interioara a domului la 26
de grade C si au pompat aer cald intre cele doua straturi de acoperire.
Observad efectul negativ pe care il avea vantul, producand acumulari neuniforme pe
acoperisul stadionului, administratorul lui a chemat un echipaj care sa indeparteze
zapada acumulata. Cu ajutorul jeturilor de apa incalzita, echipajul a incercat sa
topeasca zapada acumulata pe acoperis. Cu toate acestea, rata de depunere era mai
mare decat cea de inlaturare. Datorita rafalelor de vant ce au doborat cativa muncitori,
in jur de 6 seara muncitorilor le-a fost interzis sa mai lucreze deoarece le era pusa viata
in pericol. Dupa putin timp a fost declarat ca cupola domului a inceput sa se deformeze
in centru.

Cristiana Nitu
42A

Zapada a continuat sa cada si in acea seara cat si de dimineata. La aproximativ 5.03 in

dimineta de 12 Decembrie, o masa de zapada a rupt membrana acoperisului provocand
o gaura masiva. Presiunea interioara a domului a fost prevazuta sa suporte
depresurizarea provocata de gauri de dimensiuni mici, dar cu o astfel de gaura a
rezultat o depresurizare a mediului interior si in cele din urma a cedarii cupolei.
Structura si-a inversat curbura si astfel toata zapada s-a adunat in centrul cupolei. In
momentul alunecarii incarcatura uriasa de zapada a produs o multitudine de perforari in
materialul acoperisului, pe alocuri aceste perforari s-au transformat in rupturi masive ce
au descarcat cantitati mari de zapada in mijlocul stadionului.
Dupa ce cupola a cedat, pe 12 decembrie a fost chemata o firma care sa evalueze
pagubele ce s-au produs in structura Metrodomului. Potrivit comisiei de evaluare
ruptura a fost provocata de alunecarea de gheata si zapada ce au avut un impact
negativ asupra grinzilor inel ce sustineau structura acoperisului si de ruptura

Cristiana Nitu
42A
materialului ce acoperea domul. Ruptura din membrana a cauzat o pierdere in presiune
a mediului interior ce a rezultat in cedarea cupolei.
Membranele de polytetrafluoroethylen au o viata de aporximativ 20-30 de ani. De foarte
multe ori, datorita unei intretineri bune, viata lor poate fi extinsa peste asteptari. In urma
inspectiei de dupa cedare, a fost sugerat ca materialul de fibra de sticla tesuta ajunsese
la sfarsitul vietii sale. In plus, structurile de tip dom in care acoperisul este sustinut cu
ajutorul presiunii interioare, sunt extrem de vulnerabile la un coaps progresiv. De
exemplu, in materialul cupolei cateva perforari ale materialului au rezultat intr-un esec
global al intregului dom.
Echipa de intretinere a Metrodomului a luat masuri de precautie pentru ninsoarea ce
avea sa cada. Totusi, materialul imbatranit in combinatie cu furtuna apriga s-a dovedit
prea mult pentru structura acoperisului. La 28 de ani, materialul era in ultima partea a
vietii. Era clar momentul oportun pentru inlocuirea lui.
Structurile sustinute prin presiune sunt pe cale de disparitie. Stadioanele si alte
constructii asemanatoare inep sa inglobeze si restaurante ,baruri si in momentul actual
implementeaza tehnologii digitale. Structurile presurizate nu pot adaposti asemnea
facilitati. In plus, aseamena constructii au costrui foarte mari de incalzire si racire
datorita izolarea lor foarte proaste, si necesita o munitorizare permanenta. Ele ofera un
saptiu liber foarte mare pentru spectatori si pot adaposti evenimente de-a lungul
intregului an. Totusi, structurile sustinute prin tensiune devin din ce in ce mai populare
datorita nivelului mare de fiabilitate.
Furtunile de zapada si conditiile metorologice ale iernii creaza sarcini suplimentare pe
cladiri si este cerut ca in proiectarea constructiilor sa se ia in considerare si aceasta
variabila. Cu toate acestea, uneori fortele naturii sunt prea puternice si apare
supraincarcarea structurilor. Aceste erori pot provoca pagube enorme, este important ca
fiecare propietar sa stie limitele constructiei sale, si astfel sa poata implementa un plan
de munitorizare a constructiei atat inainte cat si dupa o ninsoare puternica. Zapada este
spectaculoasa dar atat noi ca arhitecti cat si fiecare proprietar trebuie sa fie constient de
efectele negative ale constructiei.

Cristiana Nitu
42A

Bibliografie:

ORourke, Michael (1990). Roof Snowdrifts Due to Blizzards.

AccuWeather (2011). Roofs Collapsing Under Tons of Snow in New England.

Buska, J. Tobiasson, W. (2001). Minimizing the Adverse Effects of Snow and Ice on Roofs.
'Agenda for the Metropolitan Sports Facilities Commission Regular Meeting.' Metropolitan Sports
Facilities Commission. Minneapolis.

10