MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT BOGDAN PETRICEICU HASDEU DIN CAHUL

FACULTATEA DE DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC
CATEDRA: DREPT

Referat
TEMA: Soluionarea prin mediere a litigiilor decurgnd din
activitatea de comer internaional

Autor: Tiu Mihai

student grupa D1101.

Profesor: Savva Silvia

Cahul 2015

Soluionarea prin mediere a litigiilor decurgnd din activitatea de

comer internaional
Conflictele comerciale, indiferent daca privesc aspecte legate de continuarea unui parteneriat,
derularea unui contract (prestri, livrri, calitate), apariia dificultilor financiare (concordat, insolventa),
sunt extrem de neproductive pentru parteneri, angajai si colaboratori. ntreaga afacere poate fi
compromisa pe termen lung de aceste conflicte. Medierea va ofer posibilitatea sa rezolvai in timp scurt
aceste conflicte, sa decidei singuri cum sa transformai o situaie nefavorabila ntr-o noua oportunitate si
sa gsii soluii pe termen lung.
Medierea a devenit procedura prealabila obligatorie alturi de conciliere in litigiile de natura
comerciala, in urma modificrilor aduse codului de procedura civila prin Legea nr. 202/2010 mica
reforma, tocmai datorita eficientei demonstrate in practica statelor dezvoltate din punct de vedere
economic.
MEDIEREA IN CONFLICTELE COMERCIALE ARE URMATOARELE AVANTAJE:
CONFIDENTIALITATEA INFORMATIILOR
In mediere prile nu se mai confrunta cu procedurile publice ale edinelor de judecata. Nimic din datele
contractelor dumneavoastr ( sume, parteneri, obiect, situaie financiara) nu vor fi fcute publice astfel
nct sa ajung la cunotina concurentei dumneavoastr si totodat sa va poate prejudicia imaginea
afacerii.
COSTURI REDUSE
Pentru soluionarea diferendelor, este cunoscut faptul ca orice cale judectoreasc presupune costuri de
multe ori comparabile cu rezultatul net al unui verdict pozitiv: taxe de timbru, expertize. ATENTIE! In
cazul soluionrii prin mediere a unui conflict aflat pe rolul instanelor, avei posibilitatea de a solicita
returnarea taxelor de timbru; Tot un cost redus al conflictului rezulta si din soluionarea rapida a acestuia
care practic limiteaz eficient pierderile companiei dumneavoastr.
RAPIDITATEA SOLUTIONARII
Derularea unei afaceri nu permite pauze in activitate, fr ca acestea sa fie sancionate de ctre
concurenta sau fr sa genereze pierderi mcar in cota de piaa. Medierea ajuta la o soluionare intru-un
timp foarte scurt fata de alternativele clasice de soluionare a problemelor aprute.
FACTORUL DECIZIONAL
Se evita riscul impunerii unei soluii externe la problemele de afaceri. Un tribunal de arbitraj sau o
instana de judecata vor privi situaia doar prin prisma documentelor depuse la dosar fr a avea in
vedere contextul general. In situaia unei hotrri judectoreti, aceasta este posibil sa nu satisfac
ateptrile noastre vis--vis de soluionarea acelui conflict. De asemenea este cunoscuta experiena celor
care au ajuns in procedurile de insolventa, li s-a desemnat un administrator/lichidator judiciar, si astfel siau pierdut prerogativele de decizie asupra propriei lor afaceri.
PASTRAREA LEGATURILOR DE AFACERI DINTRE PARTI
Se salveaz imaginea firmei creata prin contribuia partenerilor si propria tradiie comerciala, pstrnd-si
piaa, furnizorii, partenerii de afaceri, intru-un cuvnt, salvarea unor resurse importante.
DOMENII IN CARE E NEVOIE DE MEDIERE
Construcii: conflicte intre beneficiar si executant (ex. cu privire la majorarea costurilor, ntrzieri in
executare, etc);
Transportul: intre transportator si beneficiarii transportului (ex. pieirea bunului pe perioada
transportului);
Leasingul auto/imobiliar;
Credite bancare;
Vnzri: toi vindem si cumpram, prin urmare devenim subieci ai conflictelor vnztor cumprtor.

 Transfer de tehnologie
Consultanta
CAUZE COMERCIALE CARE SE POT MEDIA
Executarea contractelor;
Interpretarea clauzelor contractuale;
Rezilierea sau rezoluiunea contractelor;
Preteniile comerciale izvorte din neexecutarea sau executarea cu ntrziere a contractelor;
Conflictele dintre diferite compartimente ale societii;
Conflictele intre angajai, angajat si angajator etc.
Orice situaie conflictuala generata in derularea contractelor de natura comerciala.
Conflictele ivite intre societile comerciale partenere, conflictele aprute in interiorul acestora precum
si conflicte aprute intre societi comerciale persoane juridice si persoane fizice (in calitate de
beneficiari, prestatori, etc).
Contracte comerciale in derulare, dar si contracte ajunse la finalul executrii lor si asupra crora exista
nenelegeri.
CE TREBUIE SA STITI DESPRE MEDIEREA COMERCIALA
Medierea comerciala poate interveni att in faza extra procesuala (naintea declanrii unui proces in fata
instanelor de judecata), dar si in etapa procesuala, dup ce s-au formulat cereri de chemare in judecata,
apeluri sau recursuri.
Medierea in etapa extra procesuala:
in situaia in care se finalizeaz prin ajungerea la o nelegere comuna, aceasta este practic o convenie
care are putere de lege intre pari.
nelegerea exprimata printr-un acord scris poate fi autentificata la notar, iar in msura in care conine o
creana certa, lichida si exigibila acest acord autentificat constituie titlu executoriu.
clauzele acordului de mediere se pot insera si intru-un act adiional la contractul ncheiat intre pari si
asupra cruia exista diferende.
in situaia in care acordul nu a fost autentificat, dar ulterior semnrii acordului acesta nu a fost respectat
de ctre una dintre pari, iar cealalt parte nelege sa se foloseasc de acord in instana, acordul
recunoscut de ctre cealalt parte, in fata instanei, are aceeai fora probanta ca si acordul autentificat de
ctre notar, si prin ncuviinarea pronunata de ctre instana de judecata, devine, de asemenea, titlu
executoriu. In situaia in care o parte neaga realitatea acordului de mediere aceasta va trebui sa fac si
dovada faptului ca este un fals pentru a putea fi respins ca proba de ctre instant de judecata
Medierea in etapa procesuala:
privete acele situaii in care litigiul a fost deja naintat spre judecata instanelor.
poate interveni oricnd in cursul judecaii, conform principiului disponibilitii parilor cu privire la
cererile lor in fata instanei de judecata.
daca prile se nfieaz la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotrrii va putea fi
primita, chiar de ctre un singur judector, urmnd ca hotrrea care consfinete acordul/nelegere lor
sa fie data in edina.
daca prile se nfieaz ntr-o alta zi, instana va putea da hotrrea in camera de consiliu.
pentru ncercarea de soluionare a litigiilor comerciale prin mediere, prile pot solicita instanelor de
judecata acordarea unui termen de suspendare a judecaii pentru o perioada de 3 luni.
in cazul in care se ajunge la un acord cu privire la litigiul respectiv, partea poate solicita restituirea taxei
de timbru.
medierea poate fi fi utilizata si pe parcursul procedurilor de insolventa, sau in vederea prevenirii
acestora fiind mai simpla procedural dect procedura concordatului preventiv
Att in etapa extra procesuala cat si in etapa procesuala, PE TOT PARCURSUL DESFASURARII
PROCEDURILOR DE MEDIERE, TERMENELE DE PRESCRIPTIE SE SUSPENDA in limitele

legale. Suspendarea termenului de prescripie ncepe sa curg de la data semnrii contractului de

mediere, si opereaz indiferent daca medierea s-a finalizat cu un acord sau nu.
Printr-un acord de mediere asupra unor debite restante, se poate evita prescrierea acestor datorii, in
situaia imposibilitii de plata a debitorului nostru, cu costuri minime. Alternativa prevenirii prescripiei
fiind acionarea debitorului in instana, situaie in care este necesara achitarea taxei de timbre, si in care
exista riscul ca instana sa cenzureze preteniile noastre.
ntr-un proces de mediere, mediatorul nu doar particip ci i contribuie la discuii i negocieri i
poate, de asemenea, propune o soluie prilor, spre deosebire de ICSID unde Comisia face numai
recomandri. Prile nu sunt obligate s accepte aceast propunere.
Bunele oficii, concilierea i medierea pot nceap n orice moment (articolul 5.3 al DSU), dar
nu naintea unei cereri de consultri care este necesar pentru a declana aplicarea procedurilor de
DSU, inclusiv a articolului 5 alineatul 1.1 din DSU. De exemplu, prile pot intra n aceste proceduri
n timpul consultrilor. Dac se ntmpl acest lucru, reclamantul nu trebuie s solicite s apar n
faa unui tribunal, nainte ca o perioad de 60 de zile de la data la care a formulat cererea de
consultare s fi expirat, cu excepia cazului n care prile consider n comun c bunele oficii,
concilierea sau medierea nu vor reui s rezolve disputa (articolul 5.4 al DSU). Cu toate acestea,
aceste proceduri pot fi oprite, n orice moment (articolul 5.3 al DSU). n cazul n care prile convin
n acest fel, aceste proceduri pot continua n timp ce tribunalul procedeaz la o analiz a problemei
(articolul 5.5 al DSU). Procedurile de bune oficii, conciliere i mediere sunt strict confideniale i nu
diminueaz poziia oricreia dintre pri, n urmtoarea procedur de soluionare a litigiilor
arbitrajul (articolul 5.2 din DSU). Acest lucru este important, deoarece, n timpul acestor negocieri,
o parte poate oferi o soluie de compromis, recunoscnd, divulgnd anumite fapte mediatorului.
Dac nici o soluie reciproc acceptat nu reiese de la negocieri i disputa se ndreapt ctre tribunal,
acest tip constructiv de flexibilitate i deschidere nu trebuie s fie n detrimentul prilor.
Medierea nu se confunda cu arbitrajul. Medierea este in fapt o negociere asistata si facilitata de
ctre un mediator neutru, in condiii de confidenialitate, care are drept scop ncheierea unui acord care
sa satisfac toate prile aflate in conflict.
Un mediator neutru efectueaz procedura n modul n care consider c este necesar. n toate
cazurile, el trebuie s fie ghidat de principiile de echitate i imparialitate i de dorinele prilor (conform
Ghidului privind metodele alternative de soluionare a disputelor elaborat de ICC n acelai an). n
absena unui acord ntre pri, mediatorul neutru stabilete limba sau limbile de lucru ale procedurilor i
locul oricrei ntlniri care va avea loc. Fiecare parte va coopera cu bun- credin. n sensul
Regulamentului, medierea este o tehnic de soluionare a conflictelor, n care un mediator acioneaz ca
un facilitator neutru pentru a ajuta prile care ncearc s ajung la un acord negociat. Mediatorul neutru
nu este solicitat pentru a furniza nici un aviz cu privire la fondul litigiului. Pentru a facilita o soluionare
amiabil, n general, mediatorul neutru organizeaz ntlniri comune cu toate prile prezente i poate, de
asemenea, ine ntlniri separate, deseori numite caucuses, cu fiecare din pri, singure. Aceste ntlniri
permit mediatorului neutru de a crea o atmosfer potrivit pentru negocieri, de a obine informaii utile,
s identifice interesele de fiecare parte i s ajute prile s gseasc variante comune de soluionare a
litigiilor lor.
Orice cale folosit, declaraii orale sau documente scrise ncredinate mediatorului de ctre una din
pri n timpul unei reuniuni separate sau pe alt cale, nu trebuie s fie transmis celeilalte pri cu
excepia cazului n care prima parte a autorizat n mod explicit mediatorul de a face acest lucru.

Procedura de mediere LCIA a intrat n vigoare la 1 octombrie 1999.

n cazul n care exist un acord nainte de a media, orice parte care dorete s nceap o
mediere trimite n conformitate cu procedura, la Grefierul Tribunalului LCIA o cerere scris de
mediere care cuprinde valoarea creanei, i ar trebui s includ, sau s fie nsoit de o copie a
actelor, numele, adresa, telefon, fax, telex i adrese de e-mail ale prilor la mediere, precum i
reprezentanilor legali (dac se cunosc) i numele mediatorilor propui (dac este cazul) de ctre
partea sau prile solicitante ale medierii.
n cazul n care cererea de mediere nu este fcut n comun de ctre toate prile la acordul
prealabil, partea care formuleaz cererea de mediere, trebuie s trimit n acelai timp, o copie a
cererii de mediere pentru cealalt parte sau pri.
LCIA desemneaz un mediator, ct mai curnd posibil dup primirea de ctre Grefier a cererii
de mediere, cu luarea n considerare pentru orice numire sau metod sau criterii de selecie
convenite n prealabil n scris de ctre pri.
n cazul n care exist un acord prealabil, data de ncepere a medierii trebuie s fie data
primirii de ctre grefier a cererii de mediere. n cazul n care nu exist nici un acord prealabil, o
parte sau prile care doresc s nceap o mediere trimit la grefier o cerere de mediere, n
conformitate cu procedura.
n cazul n care cererea de mediere nu este fcut n comun de ctre toate prile implicate n
litigiu, prile care doresc s nceap medierea vor trimite o copie a cererii de mediere pentru
cealalt parte sau pri. n cazul n care cealalt parte sau pri fie refuz medierea, fie nu reuete s
ajung la un acord de mediere n termen de 14 zile la care se face referire la articolul 2.3b), grefierul
recomand prilor, n scris, a se renuna la mediere.
nainte de numirea de ctre LCIA, n conformitate cu articolul 1.4 sau la articolul 2.5, un
mediator trebuie s furnizeze Grefierului un rezumat scris al trecutului su profesional i s semneze
o declaraie care s ateste c nu exist nici un caz, despre care se tie c el sau ea ar putea s dea
natere la ndoieli n ceea ce privete imparialitatea i independena sa, altele dect circumstanele
dezvluite de ctre el sau ea n declaraie. O copie a rezumatului mediatorului i declaraiei trebuie
s fie puse la dispoziia prilor. n cazul n care mediatorul a fcut o dezvluire, n conformitate cu
articolul 3.1, sau n cazul n care o parte tie de circumstane de natur s dea natere la ndoieli
justificate cu privire la independena i imparialitatea sa, o parte va fi liber s se opun numirii lui
sau ei, caz n care LCIA va desemna un alt mediator.
Prile sunt libere s cad de acord cum i n ce form vor informa pe mediator de cazuri, cu
condiia c, dac nu au convenit altfel, fiecare parte trebuie s prezinte mediatorului, nu mai trziu
de 7 zile nainte de data convenit ntre mediator i prile programate pentru prima sesiune de
mediere, n scris, o scurt declaraie rezumnd cazul su; fondul litigiului, precum i problemele
care urmeaz a fi rezolvate. Fiecare declaraie scris trebuie s fie nsoit de copii ale documentelor
la care se refer.

Fiecare parte, n acelai timp, trebuie s prezinte o copie a declaraiei lui scrise i documentele
justificative pentru cealalt parte sau pri.
Mediatorul poate efectua medierea n modul n care consider c este necesar, avnd n vedere,
n orice moment, circumstanele cazului i dorinele prilor.
Un mediator poate comunica cu prile oral sau n scris, mpreun sau individual, i poate
convoca o edin sau ntlniri la o locaie care va fi stabilit de mediator, dup consultri cu prile.
Fiecare parte notific celeilalte pri, i mediatorului numrul i identitatea acelor persoane
care vor participa la o edin convocat de ctre mediator.
Medierea va fi dus la capt, atunci cnd, fie:
(a) un acord de soluionare a conflictului este semnat de ctre pri, sau
(b) prile consemneaz mediatorului c acesta este punctul lor de vedere c un acord nu poate
fi atins i c este dorina lor de a rezilia medierea; sau
(c) mediatorul consemneaz prilor c hotrrea procesului de mediere nu va rezolva
problemele n litigiu; sau
(d) termenul de mediere prevzut ntr-un acord prealabil a expirat, dac prile nu au convenit
de a prelungi acest termen.
Dac prile sunt de acord n soluionarea litigiului, acestea, cu asisten din partea
mediatorului n cazul n care prile solicit acest lucru, trebuie s elaboreze i s semneze un acord
de soluionare a conflictului. Prin semnarea acordului, prile convin s fie obligate de termenii
acestui acord.