Universitatea Dunrea de Jos Galai

Facultatea Transfrontalier de tiine Umaniste, Economice i Inginereti

Specializarea:Msurtori terestre i Cadastru

REFERAT
Autor: Tampei Evelina
Profesor: Cristian Ioan
Disciplina: Legislaia funciar cadastral

CAHUL 2015

FORTA MAJORA SI CAZUL FORTUIT

Fora majora si cazul fortuit- noiuni distincte.
Prima problema care se ridica, este aceea de a ti daca cele doua denumiri exprima o
noiune unica, adic o singura cauza exoneratoare de rspundere civila sau fiecare
desemneaz cate o noiune distincta, cu semnificaie si coninut propriu.
Spre deosebire de vechiul Cod civil- unde aceste doua denumiri erau folosite mpreuna
ca fiind sinonime, actualul Cod civil le definete distinct in art. 1351 (2) si (3).
Art. 1351 (2) Fora majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si
inevitabil
Art. 1351 (3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevzut si nici mpiedicat de
ctre cel care ar fi fost chemat sa rspund daca evenimentul nu s-ar fi produs
(NOTA- de aici faptul ca legiuitorul nu a dorit sa confunde cele doua no iuni. For a majora
reprezint orice eveniment, cazul fortuit este un eveniment, rezultnd de aici ca exonerarea de
rspundere este diferita.)
Cu toate ca, conform art. 1351 (1) si ( 4) att for majora cat si cazul fortuit sunt cauze
exoneratoare de rspundere, intre cele doua noiuni exista deosebiri.
Distincia dintre for majora si cazul fortuit
Marea majoritate a autorilor, chiar in lipsa unei distincii clare din vechiul Cod civil, au
considerat ca ( si consideram ca acum o data cu apariia noului Cod civil, cu att mai mult)
suntem in prezenta a doua noiuni distincte, care produc efecte juridice proprii.
Art. 1351 (2) Fora majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si
inevitabil- si exclude in ntregime angajarea rspunderii, daca a fost cauza exclusiva a
prejudiciului
Art. 1351 (3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevzut si nici mpiedicat de
ctre cel care ar fi fost chemat sa rspund daca evenimentul nu s-ar fi produs- poate exclude
doar angajarea rspunderii contractuale nu si rspunderea civila delictuala.
A se observa ca, in cazul noiunii de caz fortuit nu intervine caracterul extern al
evenimentului. De aici tragem concluzia ca, aa ca si pana la apari ia noului Cod civil, cazul
fortuit cuprinde fenomene naturale, daca nu au caracter extraordinar, absolut imprevizibil,
invincibil si inevitabil; mprejurrile sau fenomenele interne, adic acelea care i au originea
si se produc in sfera de activitate a persoanei chemata sa rspund; cauzele anonime si faptele
neculpabile. Aadar, cazul fortuit este, de regula, un fenomen intern, care i are originea in
cmpul de activitate al paratului. De asemenea, cazul fortuit poate fi si un fenomen extern
obinuit, cum ar fi grindina, bruma, o ploaie torenial, etc.
Spre deosebire de cazul fortuit, for majora are ntotdeauna un caracter extern, este un
fenomen imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.
Cauzele de for majora sunt evenimente naturale incontrolabile si imprevizibile
( cutremur, erupia unui vulcan, furtuna, tsunami, inundaie, incendiu, taifun, gripa aviara,
orice alta catastrofa, rzboi, atentat terorist, lovitura de stat, etc.)
Nu este suficient ca evenimentul sa fie extern voinei par ilor si imprevizibil, ci
trebuie ca acesta sa nu fi putut fi in mod rezonabil prevenit si depit
Deci, pentru ca exonerarea de rspundere sa poat interveni, trebuie ca mprejurrile
care blocheaz executarea contractului sa fie independente de voina parilor si sa nu poat fi
controlate. Este dificil a aprecia cu caracter general daca un anume eveniment constituie sau
nu for majora si daca iart debitorul de respectarea obligaiilor asumate.
In practica au fost apreciate ca evenimente de for majora cataclismele naturale
(cutremure, seceta, furtuni, inundaii, rzboaiele, grevele spontane, actele autoritilor,
embargo-ul, interdicii la export). Astfel de evenimente nu pot fi in mod absolut apreciate ca

for majora, ci trebuie analizate in concerto, raportat la fiecare caz in parte, daca ndeplinesc
sau nu condiiile unui eveniment care exonereaz de rspundere un anume debitor.
De exemplu, s-a apreciat ca inundaia sau cutremurul nceteaz a mai fi evenimente de
for majora in acele teritorii sau zone geografice unde asemenea calamitai constituie o stare
normala, obinuita. In acest sens, practica judiciara a statuat ca alunecrile de teren frecvente,
ploile toreniale, ngheul nu sunt evenimente imprevizibile, nefiind cazuri de for majora
(Trib. Surp., sect.civ., dec. nr. 1096/1978, in R.R.D. nr. 1/1979, p. 55; idem, dec. nr.
1860/1986, in R.R.D. nr. 6/1987, p. 70; idem, dec. nr. 1271/E/1986, in R.R.D. nr. 7/1987, p.
72 ).
In ceea ce privete cazul de for majora convenit contractual, prile pot conveni prin
act scris ca anumite mprejurri sa fie asimilate forei majore.
La ntrebarea daca schimbrile legislative sau masurile administrative pot constitui
cauze de for majora, rspunsul nu poate fi absolut. Modificrile legislative previzibile ( de
ex. cele in contextul aderrii la UE) nu ar putea fi considerate caz de for majora. Daca ns
masurile administrative reflectate in norme legale sunt rezultatul unor evenimente neateptate,
care implica necesitai urgente, de ordine publica, apreciem ca ele ar putea fi calificate
evenimente de for majora, bineneles cu ndeplinirea condiiilor menionate ( de ex.,
interzicerea totala a exporturilor unor categorii de produse). Daca ns masurile administrative
impun ndeplinirea unor condiii suplimentare pentru producia si exportul de produse, care nu
fac imposibila executarea obligaiilor productorului, trecem in domeniul riscului contractual,
care, ca principiu, trebuie suportat de ctre debitor.
De altfel, chiar si in materia rspunderii contractuale, dovada unui caz de for majora
nu are ca efect exonerarea de rspundere: cnd debitorul a fost pus in ntrziere pentru a
executa obligaiile asumate si evenimentul de for majora s-a produs ulterior acestui moment,
el va fi obligat sa rspund deoarece, daca ar fi executat obligaiile la timp, cazul de for
majora le-ar fi gsit gata executate; cnd printr-o convenie/ clauza contractuala, debitorul si-a
asumat
expres
rspunderea.
Concluzionnd, este de preferat ca partenerii contractuali sa se protejeze prin includerea in
contracte a unor prevederi care sa detalieze asupra cazurilor de for majora si a modului de
comportament al parilor in astfel de cazuri ( notificarea imediata, adoptarea unor masuri
urgente de limitare a pierderilor, apelarea la autoriti pentru confirmarea cazului de for
majora, etc. ).
Dificulti vor interveni la aplicarea in practica a acestor dispoziii legale, deoarece nici
actualul Cod civil nu detaileaz asupra evenimentelor care intra in noiunea de for majora si/
sau caz fortuit.
Cazul fortuit se plaseaz in zona care desparte for majora de culpa. El ncepe unde
nceteaz culpa si se sfrete unde ncepe for majora. Aadar, mprejurarea caz fortuit
exclude culpa. Urmeaz ca prin caz fortuit se neleg doua categorii de mprejurri si anume :
interne care i au originea in cmpul de activitate a celui chemat sa rspund; externe care nu
au caracter imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.
Cu toate acestea, consider ca, in materia rspunderii contractuale, debitorul contractual
trebuie sa fie inut sa rspund si in situaia in care neexecutarea obliga iei sale se datoreaz
cazului fortuit.
Astfel, in materia contractului de transport, cruul trebuie sa fie inut sa suporte
riscurile ce rezulta din exploatarea mijlocului de transport, care constituie cazuri fortuite. La
fel, in situaia contractului de depozit necesar in hoteluri, spitale, restaurante, rspunderea
depozitarului se va angaja chiar si atunci cnd lucrurile au fost furate sau distruse, cu excep ia
situaiilor cnd intervine un caz de for majora.
Ca este aa o demonstreaz dispoziiile art. 1352- Fapta victimei nsei si fapta terului
nltura rspunderea chiar daca nu au caracteristicile forei majore, ci doar pe cele ale

cazului fortuit, ns numai in cazul in care, potrivit legii sau conven iei par ilor, cazul fortuit
este exonerator de rspundere
De aici tragem concluzia ca for majora exclude ntotdeauna si in ntregime
rspunderea, dar nu orice caz fortuit este exonerator de rspundere.
Deosebirile dintre cele doua noiuni sunt importante, astfel:
a) efectele asupra contractelor sunt diferite. Intervenirea evenimentului de for majora atrage
imposibilitatea juridica de executare a obligaiei asumate; utilizam sintagma de imposibilitate
juridica, pentru a o delimita de imposibilitatea materiala de executare si care subzista ( de ex.
in cazul dispariiei imobilului nchiriat, debitorul se afla in imposibilitate juridica de
ndeplinire a obligaiei asumate, nefiind vorba si de o imposibilitate materiala de a pune la
dispoziie un nou imobil ). In cazul impreviziunii, partea afectata nu se va afla in
imposibilitate de executare sau de acceptare a prestaiei, ci intervine onerozitatea excesiva a
obligaiei sau diminuarea drastica a prestaiei ce urmeaz a fi primite. Contractul nu este
imposibil de executat, ci doar grav perturbat, ca urmare a dezechilibrului valorii prestaiilor.
b) sanciunile sunt parial diferite. Exista o limitare a sanciunilor pentru ipoteza for ei majore:
desfiinarea sau suspendarea contractului, in funcie de durata evenimentului survenit. Din
contra, impreviziunea are ca sanciune specifica: obligaia parilor la negocierea contractului
fie in vederea adaptrii lui fie ncetarea acestuia, daca executarea devine excesiv de oneroasa
pentru una dintre pari din cauza schimbrii mprejurrilor care au survenit dup data
ncheierii contractului sau care nu puteau fi avute in vedere in mod rezonabil in momentul
ncheierii lui ori mprejurrilor cu privire la care partea lezata nu trebuie sa suporte riscul
producerii.
c) for majora este o veritabila excepie de la principiul forei obligatorii a contractelor, pe cnd
impreviziunea este o excepie aparenta, datorita fundamentului sau- buna credin a in
executarea contractelor