PROGNOZA MIGRATIEI INTERNATIONALE

Introducere in conceptual de migratie

O component important a fenomenului demografic, care exercit o mare influent
asupra forei de munc i, totodat, o caracteristic fundamental a populaiei zilelor noastre, o
reprezint micarea populaiei, deplasarea ei dintr-un loc in altul.
Migraia internaional, fenomen care implic consecine demografice, sociale, economice i
politice a crescut semnificativ incepand cu 1980, iar interesul pentru analiza acestui proces s-a
intensificat i a cuprins toate regiunile lumii. In cadrul migraiei internaionale, intalnim dou
procese strans legate intre ele: imigraia i emigraia.
Imigraia este primirea populaiei deplasat in ara de destinaie, temporar sau definitiv. ara de
primire sau ara de imigraie se caracterizeaz, din punct de vedere economic, prin urmtoarele
elemente:
- grad relativ mai ridicat de dezvoltare economic;
- cerere mai mare ;de for de munc, in comparaie cu disponibilitile naionale;
- pondere redus a tineretului i a populaiei apte de munc in total populaie.
Emigraia este actul sau fenomenul prsirii rii sau regiunii natale de ctre un individ sau grup
de indivizi pentru a se stabili n alta. Aceasta poate avea diferite motive, unele politice,
altele economice, sau chiar personale. Studiile arat c brbaii migreaz in proporie mai mare
decat femeile, iar o tendinta mai puternica de emigrare o au tinerii cu o anumita calificare in
diverse profesii.

Cauze si consecinte
Cauze
Migratia internationala este un fenomen foarte complex, cauza acestuia nu este una
singura, studii mai aprofundate ale fenomenului au identificat doua tipuri de cause: cele din tara
de origine, care imping spre emigrare si pe de alta parte factori din tara primitoare, care atrag
imigrantii. Acesti factori sunt numiti push-pull factors, adica factori de respingere si factorii de
atractie. Putem face urmatoarea paralela intre factorii de respingere, respectiv factorii de atractie.
Factori de respingere:
Lipsa locurilor de munca; subdezvoltarea economica ;nivelul redus al salariilor ; supraproductia
si subutilizarea specialistilor; lipsa cercetarii si dotarilor ;discriminari la angajare si promovare ;
1

dotari precare ;lipsa culturii si traditiilor stiintifice ;institutii nefunctionale;dorinta pentru o viata
urbana mai buna ; dorinta pentru o calificare superioara si recunoastere

Factori de atractie:
Perspective economice mai bune-salarii si venituri mai mari; disponibilitatea personalului cu
experienta; dotari mai bune pentru cercetare; conditii de munca mai bune si oportunitati de
angajare; alocarea de fonduri substantiale pentru cercetare; traditii culturale si stiintifice bogate;
atractia centrelor urbane; sistem educational mai bun si oportunitati pentru specialist; prestigiul
educatiei straine; decalajul tehnologic.
Se observa ca, in general, un factor de respingere are echivalent un factor de atractie, sunt insa si
factori fara un corespondent, la care insa ne putem imagina un echivalent.
Consecintele
Efecte asupra tarilor de origine
Tarile de origine investesc bani publici (din impozite si taxe) pentru educarea tinerilor in profesii
necesare societatilor respective. La terminarea studiilor tinerii specialist sunt incurajati de tarile
lor sa-si continue perfectionarea in tari dezvoltate economic pentru ca apoi sa se intoarca in tara
si sa fie si mai utili si mai performanti. De cele mai multe ori insa intoarcerea nu mai are loc,
specialistii gasindu-si implinirea profesionala si materiala in tarile dezvoltate. Si chiar daca statul
nu-i trimite la perfectionare tinerii tot au tendinta de a-si gasi implinirea acolo unde satisfactiile
materiale sunt mai mari. Tarile de origine pierd astfel nu numai specialistii atit de necesari
economiilor lor deficitare dar pierd si o multime de bani cheltuiti cu instruirea specialistilor. Un
efect pozitiv insa este trimiterea de catre cei plecati de bani catre cei de acasa, in general
familiilor.
Efecte asupra tarilor destinatare
Tarile de adoptie cistiga specialisti cu pregatire superioara veniti gratis, statul nu a cheltuit nimic
cu educatia lor. Si astfel cei saraci pierd si cei bogati cistiga si decalajele nu se reduc ci cresc. Si
tarile bogate beneficiare ale exodului de inteligenta chiar incurajeaza fenomenul, favorizind
migratia celor educati fata de cei fara studii superioare. Dar sunt si efecte negative asupra tarilor
primitoare, strainii accepta salarii inferioare nativilor ceea ce poate duce la tensiuni sociale si
deranjarea pietei fortei de munca.

Statistici privind migratia

Uniunea Europeana are un efect de atractie considerabil asupra migrantilor datorita
dezvoltarii economice si a stabilitatii politice.
Fluxuri migratorii
n 2010, circa 3,1 milioane de persoane au imigrat n unul dintre statele membre ale UE (a se
vedea tabelul 1), iar cel puin 2,0 milioane de persoane au emigrat dintr-un stat membru al UE.
Cele mai recente cifre disponibile indic o uoar cretere a imigraiei n 2010 fa de 2009. Este
important de precizat c aceste cifre nu reprezint fluxurile migra iei ctre/din UE considerat
global, ntruct ele includ i fluxurile ntre diferitele state membre ale UE.
n 2010, Regatul Unit a raportat cel mai mare numr de imigrani (591 000) n 2010, fiind urmat
de Spania (465 200), Italia (458 900) i Germania (404 100); aceste patru state membre mpreun
reprezentau 61,9 % din toi imigranii n statele membre ale UE.
Spania a raportat cel mai mare numr deemigrani n 2010 (403 000), urmat de Regatul Unit cu
339 400 i Germania cu 252 500. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat niveluri de
imigrare mai mari dect cele de emigrare n 2010, dar n Irlanda, Grecia, Republica Ceh,
Slovenia i cele treiri baltice membre ale UE emigranii au fost mai muli dect imigranii.
n raport cu dimensiunea populaiei rezidente (a se vedea figura 1), n 2010 Luxemburgul a
nregistrat cel mai mare numr de imigrani (33 de imigrani la 1 000 de locuitori), urmat de
Cipru (24) i Malta (20); nivelul imigraiei a fost de asemenea relativ ridicat n rile AELS, toate
cele patru ri raportnd valori cel puin duble fa de media UE-27 (6,2 imigran i la 1 000 de
locuitori), cea mai mare rat nregistrndu-se n Elveia (21 de imigrani la 1 000 de locuitori).
Dintre statele membre ale UE, n 2010, Lituania (26 de emigran i la 1 000 de locuitori) i
Luxemburgul (18 emigrani la 1 000 de locuitori) au raportat rata cea mai mare a emigrrii.
Trebuie remarcat c cifrele prezentate mai sus includ toate fluxurile migratorii cu alte cuvinte,
fotii emigrani care se ntorc acas, resortisanii care s-au nscut n strintate i care
imigreaz pentru prima dat, i strinii (persoanele care nu sunt ceteni ai rii de destinaie) din
alte state membre i din zone mai ndeprtate (ri tere). O defalcare a imigraiei totale pentru
statele UE-27 n 2010 arat c 21 % din imigrani erau ceteni ai rii de destinaie (a se vedea
figura 2), 31 % erau ceteni ai altor state membre ale UE i aproape jumtate (48 %) din totalul
imigranilor erau ceteni ai unor ri tere (ceteni ai unor ri din afara UE).
Cetenii rilor din afara UE pot fi difereniai n funcie de nivelul de dezvoltare al rii ai cror
ceteni sunt, pe baza indicelui de dezvoltare uman (IDU)calculat de ctre Organizaia
naiunilor Unite (ONU) n cadrul Programului de dezvoltare al ONU. (n limba englez) Potrivit
acestei analize, cea mai mare parte (28 % din totalul de imigrani n UE) au provenit din ri cu
IDU mediu i 14 % din total, din ri cu IDU ridicat. Prin contrast, rile cu IDU sczut
(4 %), rile candidate (2 %) sau rile AELS (1 %) au avut cote relativ reduse din imigraia
total n UE n 2010.
3

Ponderea relativ a resortisanilor care se ntorc acas n totalul imigranilor a fost cea mai
mare n Lituania (80 % din totalul imigranilor), Portugalia (72 %), Estonia (57 %) i Grecia
(54 %) n 2010; acestea au fost singurele state membre ale UE care au raportat c resortisan ii
care se ntorc acas au reprezentat majoritatea din totalul imigranilor. Pe de alt parte,
Luxemburg, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria (2009) i Cipru au raportat cote relativ sczute,
deoarece resortisanii care se ntorc acas au reprezentat mai puin de 10 % dintre imigrani n
2010.
n privina distribuiei pe sexe a imigranilor n 2010, a existat o uoar prevalen a brba ilor
fa de femei pentru imigraia n UE pe ansamblu (52 % fa de 48 %). rile n care s-a
nregistrat cea mai mare proporie de imigrani de sex masculin au fost Slovacia i Slovenia
(64 %); n schimb, ara n care s-a nregistrat cea mai mare proporie de imigran i de sex feminin
a fost Cipru (57 %).

Concluzie
Multe din statele continentului european au dobndit un caracter multietnic, cuprinznd
comuniti importante de imigrani non-europeni i, mai ales, neasimilabili. Sub impactul
migraiei (legal/ilegal) autonomia statelor-naiune a fost redefinit, accentul fiind pus pe
multiculturalism. Contrar prognozelor unor analiti, statele-naiuni nu au disprut, rmnnd, n
continuare, principale entiti politice care au capacitatea s determine sau s schimbe, prin
politica lor extern, evoluia relaiilor internaionale.
Privind dintr-o alta perspectiva, plecarea personalului calificat dintr-o ar mai puin
dezvoltat ctre una mai dezvoltat, fr nici o compensaie, reprezint o pierdere vital de
resurs, cu urmri dramatice asupra evoluiei rii n viitor (ncetinete creterea economic i
dezvoltrea tehnologic, scade veniturile i las descoperite anumite sectoare). Pe lng efectele
financiare benefice pentru rile de destinaie, mai apar i efectele negative. Negiljarea propriilor
sisteme educaionale este unul din ele. Scderea cheltuielilor arondate educaiei are un impact
negativ asupra procesului de inovaie i de adoptare de noi tehnologii.
Aceste analize incomplete sunt departe de a raspunde chestiunilor majore implicate de
migraiile internaionale care s-au manifestat de-a lungul timpului. . n consecinta, nu putem avea
dect o trecere n revista a principalelor fluxuri migratorii, atingerea esentei fenomenelor incitate
de procesele specifice necesita punerea la punct a unei metodologii bazate pe anchete adaptate la
specificul fiecarei tari in parte, cu o esantionare precise.

STUDIU DE CAZ
Analiza statistic a fenomenului migraiei romnilor

Pe baza condiiilor economice nefavorabile din Romnia , tot mai multe persoane sunt
forate s gseasc un loc de munc temporar sau permanent n afara granielor rii. Acest
fenomen de migraie internaional are ca efect principal emergena unei categorii speciale de
persoane, respectiv cea a copiilor lsai acas n grija unei rude sau altor personae. Migraia
romnilor a cunoscut o serie de schimbri structurale, n ultimele dou decenii. La nceput,
romnii au fost migrani ilegali n cutarea unui loc de munc, iar mai apoi au devenit migrani
cu statut legal.
Evoluia economic i social a Romniei din ultimii douzeci de ani, marcat de o scdere tot
mai accentuat a potenialului economic naional i, implicit, a veniturilor unei mari pri a
populaiei, concomitent cu liberalizarea pieei forei de munc la nivel global, a determinat un
mare numr de romni s i ndrepte
atenia spre ocuparea unor locuri de
munc n rile europene dezvoltate.
Un prim element de analiz a
fenomenului migraiei romnilor ctre
alte state ale lumii l reprezint evoluia
din ultimii 20 de ani.
Evoluia migraiei internaionale n anii
1990 -2009
Tabelul 1

Sursa: Date ofi ciale publicate de

Institutul Naional de Statistic
6

Evoluia fenomenului migraiei internaionale este deosebit de sugestiv pentru perioada

analizat, prin reprezentarea grafi c prezentat.
Evoluia migraiei internaionale n anii 1990-2009 numrul persoanelor

Se observa ca primii ani inregistreaza o valoare foarte ridicata a fenomenului migratiei

international a cetatenilor romani. Aceasta situatie are loc in urma deschiderii granitelor tarii,
odata cu trecerea la un regim democratic, fapt ce semnifica plecarea definitive a peste 170 000 de
cetateni in primi 2 ani. Migratia international a cetatenilor romani a fost relative constanta dupa
anul 2000, in aceasta perioada aproximativ 10 000pers./ an au parasite Romania pentru un loc de
munca intr-o tara straina.
Analiza fenomenului migraiei internaionale a cetenilor romni a fost aprofundat prin
defalcarea datelor pe sexe, ceea ce ofer o imagine mai concret asupra evoluiei ulterioare a
familiilor ce au rmas n ar. Datele privind distribuia pe sexe a cetenilor romni ce au prsit
ara n ultimii douzeci de ani se prezint n continuare.

Numrul persoanelor care au prsit Romnia repartizare pe sexe

Tabelul 2

Conform tabelului de mai sus,in ultimii ani, femeile prezinta o pondere mai mare (peste 60% )
din numarul total al persoanelor ce au parasite Romania pentru stabilirea domiciliului intr-un alt
stat datorita numarului ridicat de locuri de munca destinate acestora.
Numrul tot mai mare de femei ce prsesc Romnia determin o reacie nefavorabil, tot mai
accentuat, n rndul minorilor ce rmn acas. Fara protecie matern, minorii se dezvolt tot
mai greu, ntmpin difi culti sporite n activitatea colar i nregistreaz tot mai frecvent
abateri de la regulile de comportament social.
Potrivit studiilor efectuate de organizaiile de specialitate din ara noastr (UNICEF, Salvai
Copiii, Fundaia Soros), n ultimii ani, aproximativ 350.000 de copii au cel puin un printe
plecat n strintate. Din nefericire, studiile de specialitate efectuate nu au putut fi realizate dect
pentru aproximativ jumtate dintre aceti copii, mai exact pentru un numr de circa 170.000 de
minori ce sunt ncadrai n sistemul de nvmnt public, n ciclul gimnazial. Dintre acetia,
aproximativ 80.000 de copii (47% din numrul total) sunt privai de prezena tatlui, 55.000
(33%) de cea a mamei, n timp ce nu mai puin de 35.000 de copii (reprezentnd circa 20% din
numrul total) sunt nevoii s se confrunte cu situaia extrem de difi cil a plecrii ambilor
prini.
8

Un alt element ce poate fi considerat deosebit de important n analiza migraiei internaionale a

romnilor o constituie vrsta la care acetia i prsesc domiciliul. S-a constatat c aproximativ
40% din numrul total al celor ce i-au stabilit domiciliul n strintate n ultimii ani este
reprezentat de persoane cu vrsta cuprins ntre 30 i 39 ani.

Concluzia studiului de caz

In concluzie, fenomenul migratiei internationale a romanilor necesita o continua studiere
prin prisma importantei pe care acesta o manifesta in dezvoltarea durabila si securitatea
Romaniei pe termen lung. Chiar daca din punct de vedere material aceasta deschidere catre piata
internationala a munciii constituie un avantaj deosebit de important pentru persoanele implicate,
efectele negative nu intirzie sa apara asupra familiilor aflate in cauza cit si la nivel national.
Migraia extern a Romniei va fi influenat n perioada urmtoare de ct de ridicat i
sustenabil va fi rata de cretere economic, de msura n care aceast cretere va ridica n mod
semnificativ nivelul de trai i bineneles de politicile de imigrare ale rilor occidentale.