Sunteți pe pagina 1din 23

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

APARATULUI CARDIOVASCULAR
Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care alcatuiesc o
unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor organimului . Desi aparatul
cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el poate fi impartit in :

sistemul sanguin reprezentat prin:


-inima
-vase sanguine
sistemul limfatic reprezentat de:

-vasele limfatice
-ganglioni limfatici

Fig. I.1- inima i vasele sanguine


A).

INIMA

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui functionare


asigura circulatia sangelui interstitial.
* Asezare : Ea este asezata in etajul superior al mediastinului, intre cei doi plamani si
deasupra diafragmului, orientata cu varful inainte, la stanga si cu baza inapoi, la dreapta.
Este delimitata in fata de stern, in spate de coloana vertebrala, lateral de coaste si plamani.
*Forma si dimensiuni: Are forma aproximativa a unui con turtit anteroposterior, marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g. i are o capacitate de 500-600 ml.

*
C

onf

gur

tia

externa a inimii :

Fig. I.2 - Configuraia inimii


Inima are doua fete:

- o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele
anterior al toracelui si cu plaminii: pe fata anterioara se observa arterele si venele mari de la
baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri( longitudinal anterior si atrio-ventricular)
in care se gasesc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii ( fig. I.2)
- o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se afla orificiile venelor si
arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si coronar)
Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o mica
parte din atriul drept si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit
in totalitate din miocardul ventricular sting.
* Structura inimii:
In interiorul inimii se gaseste un sept longitudinal ce imparte inima in doua jumatati:
dreapta si stanga. Septul atrioventricular imparte fiecare jumatate in doua
compar timente: unul spre baza inimii atriu si altul spre varful inimii ventricul.

Fig.I.3. Compartimentele inimii

Septul longitudinal are doua parti: una ce separa atriile (septul interatrial) si alta ce
separa ventriculele (septul interventricular).
Atriul drept comunica cu auriculul sau ,,urechiusa dreapta, cu sinusul venos (coronar)
si cu ventriculul drept prin orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula tricuspida ce
se deschide catre ventricul. Tot in atriul drept se deschid si venele cave: vena cava
superioara si vena cava inferioara fig. I.3
Ventriculul drept prezinta doua zone: una inferioara, catre varf, cu muschii papilari si
una superioara mai neteda numita con arterial ce prezinta locul de origine al arterei
pulmonare. Zona inferioara primeste sangele din atriu, iar conul arterial reprezinta zona de
lansare a sangelui in artera pulmonara. De muschii papilari se prind corzile tendinoase care
se fixeaza cu capatul opus de valvula tricuspida impiedicand deschiderea acesteia catre
atriu. Orificiul de origine al arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare
(sigmoide) fig. I.3
Atriul stang comunica cu auriculul sau ,,urechiusa stanga, cu cele patru vene
pulmonare si cu ventriculul stang prin orificiul atrioventricular prevazut cu valvula
bicuspida sau mitrala fig. I.3
Ventriculul stang are doua parti: cavitatea propriu zisa cu muschii papilari de care se
prind corzile tendinoase si conul arterial ce reprezinta originea arterei aorte. Orificiul
acesteia este prevazut cu trei valvule semilunare fig. I.3
3. Structura peretelui inimii
Peretele inimii este format de la interior spre exterior din endocard, miocard i epicardfig. I.4.
Endocardul sau tunica intern a inimii cptuete cavitile inimii. El se prezint ca o
membran neted i transparent, format dintr-un strat de celule endoteliale, spre interior, i
o ptur de esut conjunctiv elastic, aezat spre miocard.
Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groas a peretului cardiac
i este format din esut muscular: esut cardiac i esut nodal (excito-conductor). Conine capilare sanguine, limfatice si nervi. Miocardul de tip adult, care reprezinta cea mai mare parte, are fibrele dispuse in trei straturi si orientate longitudinal si circular. El are rol in excitarea contractiei, iar celulele sale se numesc miocite de lucru.

Tesutul nodal este format din miocite de tip embrionar care pot genera si conduce
impulsul nervos. Acest tesut formeaza sistemul excito-conductor organizat astfel:
nodulul sinoatrial situat n peretele atriului drept, n apropierea orificiului de vrsare a venei cave superioar. Nodul SN are localizare subepicardica i se gsete n peretele
atriului drept, n vecintatea orificiului de vrsare al venei cave superioare.
La nivelul nodulului sinoatrial se genereaz potenialul electric care determin apariia
sistolei cardiace. La nivelul acestuia se gsesc att fibre simpatice, ct i fibre parasimpatice
care provin din nervul vag (nerv cranian pornit din bulbul rahidian, care inerveaz inima,
bronhiile, aparatul digestiv i rinichii). Aceste fibre moduleaz activitatea acestui nodul.
nodulul atrioventricular situat n septul interatrial. Nodulul AV are rolul de a
ntrzia impulsul generat de nodulul sino-atrial astfel nct atriile au timp s-i goleasc
coninutul n ventricule nainte ca acestea s se contracte. Este localizat n partea posterioar
a peretelui septal al atriului drept.
- fasciculul atrioventricular (Hiss) situat n septul interventricular;
reeaua Purkinje - rezultat din ramificaiile fasciculului Hiss n pereii ventriculari.
Reprezentat de fibre care conduc excitaia de la nodulul AV la ventricule fig. I.5.

Fig. I.5 Reteaua Purkinje


Epicardul este nveliul extern al inimii ce reprezint foia visceral a pericardului
fibros.
Inima este nvelit la exterior de pericard alctuit din doua foie:
- pericardul seros structur asemntoare cu pleura i peritoneul i este format dintr-o
foi sau lam parietal i o alta visceral. Foia parietal nvelete suprafaa intern a
pericardului fibros i se continu la baza inimii cu cea visceral, care formeaz stratul extern
al peretelui cardiac, denumit i epicard.

- pericardul fibros aezat la exterior. Are consisten fibroas, este rezistent i inextensibil. El formeaz stratul extern al pericardului i este legat de formaiunile vecine prin
ligamente.
ntre foie exist o lam fin de lichid care faciliteaz micrile cordului, numit lichid
pericardic. Cele dou foie delimiteaz cavitatea pericardului.

Fig. I.4 Peretele inimii


*Vascularizatia inimii

1. Coronara dreapta

9. Atriu drept

2. Artera anterioara stanga descrescatoare

10. ventriculul drept

3.Artera stanga circumflexa

11. Atriu stang

4. Vena Cava superioara

12. Ventriculul stanga

5. Vena cava inferioara

13.Muschii papilar

6. Aorta

14.Cordaje tendinoase

7. Artera pulmonara

15. Valva tricuspidica

8. Vena Pulmonara

16. Valva pulmonara

Fig. 1.6 Vascularizaia inimii


Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere si vene.
Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga si artera
coronara dreapta.
Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera
circumflexa.
Venele inimii sunt :
-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena
interventricularaposterioara si mica vena cororiala;
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni
limfatici.
* Inervatia inimii: inima prezint inervaie simpatic i parasimpatic.
Inervaia parasimpatic este realizat prin intermediul ramurilor cardiace cervicale i
toracale ale celor doi nervi vagi. Nervii cardiaci cervicali superiori se desprind din nervul
vag, deasupra ganglionului inferior al vagului, iar nervii cardiaci inferiori se desprind din
nervul laringeu recu- rent. Aciunea inervaiei parasimpatice este cardiomoderatoare: scade
frecvena cardiac i deter- min vasoconstricia arterelor coronare.
Inervaia simpatic se realizeaz prin intermediul nervilor cardiaci cervicali superiori,
mijlo- cii i inferiori, alturi de 3-4 nervi cardiaci toracici. Nervul cardiac cervical superior
i are origi- nea n ganglionul simpatico-cervical superior, nervul cardiac cervical mijlociu n ganglionul cervical mijlociu, iar nervul cardiac cervical inferior i are originea n
ganglionul stelat. Aciu- nea inervaiei simpatice este de a crete frecvena cardiac i de a
dilata vasele coronare.

Fig. I.7 Inervaia inimii


* Proprietatile muschiului cardiac
Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati
comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.
-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv succesiv, ca
urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial.
-Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a
conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.
-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la stimulii
adecvati.
-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat
adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile - diastole.
* Activitatea mecanica a inimii
Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizata prin
contractii si relaxari, care se succed cu regularitate. Contractia inimii se numeste sistola, iar
relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia
cardiaca sau un ciclu cardiac.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp in care
sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola,
diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul
diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii,
umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica

sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult
decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui
din ventricule creste
pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si
sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se
inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara,
incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde.
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza , inima, in
totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest regim in care
activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.
B. ARBORELE CIRCULATOR
Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in care este
inchis si prin care circula sangele. in functie de structura si functiile pe care le au, sunt trei
feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.
1. ARTERELE
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Ele pornesc
din ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza.
Dupa dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici
artere, care se continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare
variabila. Arterele mari sunt asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt
superficiale. In drumul ei, arteraformeaza ramuri, care poarta denumirea de colaterale iar la
capat formeaza ramuri terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri, care
se unesc si formeaza anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR
Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a)

Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule

turtite, numit endotelin.


Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre elastice,
colagene si de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care poarta
denumirea de limita elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor
albe spre tesuturi.

b)

Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si fibre

musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de


marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o separa de
tunica externa, limitanta elastica externa.
c)

Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic

si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii se gasesc


atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei.
In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase
vegetative. La nivelul capilarelor, tunica mijlocie si cea externa au disparut.
2.VENELE
Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin confluenta capilarelor sanguine si care
se termina la inima, in atrii. Prin ele sangele circula de la periferie spre inima.
Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele fiind de
aproximativ 2:1. In functie de dispozitia lor in organism, venele sunt: profunde si
superficiale. O alta caracteristica o formeaza marele numar de anastomoze, legaturi prin
ramuri colaterale. In functie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii: mari, mijlocii
si mici. Cele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si se formeaza prin unirea
capilarelor.
SRUCTURA VENELOR
Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin rezistent decat
arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor este oval, turtit,in timp
ce arterele au un contur circular, regulat.
Peretele unei vene este format din trei tunici:
a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste lumenul
venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat conjunctiv elastic,
asezat in jurul endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare, numite valvule
venoase. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos in sus.
Si se numesc vene valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.

b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a arterelor si are
o structura variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in care sunt cuprinse si fibre
musculare.Tesutul conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si
proportii foarte variate.
c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si este constituita
tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibre conjunctive si elastice, si
elemente musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in continuarea
tesutului conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta.
Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza cu diferitele tipuri de
vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene musculoase.
Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.
3. VASELE LIMFATICE
Vasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor limfatice
mici,care, prin confluenta, formeaza vase limfatice mari, iar aceasta dau nastere, la randul
lor, la trunchiuri limfatice, care comunica cu sistemul vascular sanguin.
Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt mai subtiri
decat venele.
* CIRCULATIA

SANGUINA SISTEMATICA

Circulatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si teseturi prin
sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.
Circulatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera, aorta, din care
se desprind apoi toate arterele mari ->artere->arteriole-> capilare apoi prin venele->vene>venele->atriul drept.
* CIRCULATIA PULMONARA
Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din ventriculul
drept fiind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc schimbul de gaze,
dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang.
* CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in vene o parte
din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia limfatica are loc in cadrul

unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza apoi
in vase din ce in ce mai mari, si, in final,
formeaza doua colectoare limfatice mari, care se desachid in venele subclavic
ulare.
C.REGLAREA ACTIVITATII
CARDIOVASCULARE
Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci. 1. Reglarea
prin mecanisme intrinseci
O reglare a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa din organism, lipsita deci de
influente nervoase si imorale.
2.Reglarea prin mecanisme extrinseci
Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala:
a) Reglarea reflexa
Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si fibre parasimpatice.Fibrele
simpatice sunt postganglionare si provin din plexul cardiac.Fibrele parasimpatice provin din
nervul vag si sunt fibre premergatoare.
Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul accelereaza contractiile
cardiace si mareste intensitatea, pe cand parasimpaticul(vagul) incetineste ritmul
contractiilor cardiace si scade intensitatea lor.
Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoartei cerebrale. Este stiut ca
starile emotionale pot provoca modificarea activitatii cardiace : frica, mania, bucuria etc. pot
determina o accelerare a contractiilor cardiace.
b) Reglarea umorala
Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica prin actiunea unor substante
pe care le produc diferite organe si pe care sangele le aduce la inima.Dintre aceste substante,
cele mai importante sunt hormonii.De exemplu adrenalina,hormonul medulosuprarenalei,
provoaca o intensificare si o accelerare a contractiilor cardiace (obisnuit cantitatea de
adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in
hiperteroidism se produce o accelerare a ritmului cardiac. Acetilcolina, produs al
sistemuluinervos parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri

care intra in compozitia plasmei au actiune asupra activitatii cardiace. Importante din acest
punct de vedere sunt sarurile de calciu, care accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu,
care incetinesc ritmul cardic. Datorita reglarii reflexe si reglarii umorale se produce o
adaptare fina a travaliului cardiac la nevoile organismului.

I.1. ANATOMIA APARATULUI CIRCULATOR


Aparatul circulator sau cardio-vascular este alctuit din inim i arborele circulator.
Inima este nvelit ntr-un sac fibroseros care poart numele de pericard
INIMA = Organ muscular cu rolul de a pompa sngele n organism. Este considerat ca
fiind organul central al ntregului aparat cardio-vascular, a crui funcionare asigura
circulaia sngelui, limfei i a lichidului interstiial.
Inima se gsete n cavitatea toracic ntre cei doi plmni, o zon numit mediastin i
are forma aproximativ a unui con turtit; are nlimea de aproximativ 89 mm, greutatea de
aproximativ 300 grame i capacitatea cuprins ntre 500 700 cm cubi.
Inima este format din cavitile inimii i peretele inimii. Peretele inimii este format de
la interior spre exterior din endocard, miocard i epicard.
Endocardul sau tunica intern a inimii cptuete cavitile inimii. El se prezint ca o
membran neted i transparent, format dintr-un strat de celule endoteliale, spre interior, i
o ptur de esut conjunctiv elastic, aezat spre miocard.
Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groas a peretului cardiac
i este format din esut muscular: esut cardiac i esut nodal (excito-conductor). Conine capilare sanguine, limfatice si nervi. Miocardul de tip adult, care reprezinta cea mai mare parte, are fibrele dispuse in trei straturi si orientate longitudinal si circular. El are rol in excitarea contractiei, iar celulele sale se numesc miocite de lucru.
Tesutul nodal este format din miocite de tip embrionar care pot genera si conduce
impulsul nervos. Acest tesut formeaza sistemul excito-conductor organizat astfel:

nodulul sinoatrial situat n peretele atriului drept, n apropierea orificiului de vrsare a venei cave superioar. Nodul SN are localizare subepicardica i se gsete n peretele
atriului drept, n vecintatea orificiului de vrsare al venei cave superioare.
La nivelul nodulului sinoatrial se genereaz potenialul electric care determin apariia
sistolei cardiace. La nivelul acestuia se gsesc att fibre simpatice, ct i fibre parasimpatice
care provin din nervul vag (nerv cranian pornit din bulbul rahidian, care inerveaz inima,
bronhiile, aparatul digestiv i rinichii). Aceste fibre moduleaz activitatea acestui nodul.
nodulul atrioventricular situat n septul interatrial. Nodulul AV are rolul de a
ntrzia impulsul generat de nodulul sino-atrial astfel nct atriile au timp s-i goleasc
coninutul n ventricule nainte ca acestea s se contracte. Este localizat n partea posterioar
a peretelui septal al atriului drept.
- fasciculul atrioventricular (Hiss) situat n septul interventricular;
reeaua Purkinje - rezultat din ramificaiile fasciculului Hiss n pereii ventriculari.
Reprezentat de fibre care conduc excitaia de la nodulul AV la ventricule.

Epicardul este nveliul extern al inimii ce reprezint foia visceral a pericardului


fibros.
Inima este nvelit la exterior de pericard alctuit din doua foie:
- pericardul seros structur asemntoare cu pleura i peritoneul i este format dintr-o
foi sau lam parietal i o alta visceral. Foia parietal nvelete suprafaa intern a
pericardului fibros i se continu la baza inimii cu cea visceral, care formeaz stratul extern
al peretelui cardiac, denumit i epicard.
- pericardul fibros aezat la exterior. Are consisten fibroas, este rezistent i inextensibil. El formeaz stratul extern al pericardului i este legat de formaiunile vecine prin
ligamente.

ntre foie exist o lam fin de lichid care faciliteaz micrile cordului, numit lichid
pericardic. Cele dou foie delimiteaz cavitatea pericardului.

Inima are un perete longitudinal care desparte cavitatea inimii n dou pri: inima
dreapt i inima stnga, i un perete transversal (septul atrioventricular) care mparte
fiecare din pri n dou caviti: atriul i ventricul.
Atriile sunt separate ntre ele prin septul interatrial. La nivelul acestuia, n viaa
intrauterin, exista orificiul Botallo, prin care cele dou atrii comunica ntre ele. Dup
natere, se nchide.
Ventriculele sunt separate ntre ele prin septul interventricular. Atriile si ventriculele sunt
separate prin septul atrioventricular.

CAVITILE INIMII
Inima uman are patru camere. Cele dou camere superioare, atriul (auriculul) drept si
stng care sunt camerele de primire a sngelui, acestea colectnd sngele adus de vene i camerele inferioare ale inimii,ventriculul stng si drept care au rolul unor pompe puternice.

Ele mping sngele prin artere, de la inim ctre corp.

VALVELE
Valva tricuspid

- face legatura ntre atriul drept i ventriculul drept; este format dintr-o foi septal,

anterioar i posterioar . Se deschide pentru a permite sngelui oxigenat colectat n atriul


drept s curg n ventriculul drept, forndu-l pentru a iei prin valva pulmonar n artera
pulmonar.
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian i inelul
su fibros, foiele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase i muchii papilari.
Foiele valvulare tricuspidiene, trei la numr, sunt: septal, anterioar i posterioar,
corespunznd celor trei laturi ale orificiului atrio-ventricular. Fiecare foia este o dedublare
de endoteliu care cuprinde n interior o lamin fibroso-colagenoas care se continu la baz
cu inelul fibros iar ctre marginea liber cu fascicule divergente din cordajele tendinoase.
Valva mitral

- face legatura ntre atriul i ventriculul stng; este format din valva anterioar i posterioara, cordajele tendinoase i muchii papilari prin care se inser la nivelul miocardului.
Se deschide pentru a permite sngelui oxigenat colectat n atriul stng s curg n ventriculul stng, forndu-l s ias prin valva aortic n aort.
Structura aparatului valvular mitral este n multe privine similar cu cea tricuspidian,
astfel: orificiul atrioventricular mitral cu inelul su fibros, foiele (cuspele), cordajele
tendinoase i muchii papilari.
Clasic, valva mitrala, este descris ca avnd dou cuspe (anterioar i posterioar), separate prin comisuri; n realitate este vorba despre o membran continu ataat la inelul
fibros. Marginea sa liber prezint numeroase indentaii, dintre care dou sunt mai adnci i
primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Vrfurile celor doi muchi papilari indic
aceste indentaii. Ele sunt comisurile antero-lateral si posteromedial.
Cuspa anterioar este mai mare, semicircular sau triunghiular, cu indentaii

marginale puine sau deloc. Prin poziia i mobilitatea sa, fiind situat n mod critic ntre
conul de influx si cel de reflux al ventriculului stng aceasta cusp a fost denumit i
"tamponul aortic" . Astfel, n timpul umplerii ventriculare pasive i al sistolei atriale, faa sa
atrial neted direcioneaza fluxul sangvin spre vrful trabeculat al ventriculului stng. Dup
nceputul sistolei ventriculare i nchiderea valvei mitrale, partea clar (neted) a feei
ventriculare a cuspei anterioare se continu cu cortina subaortic. n acest mod, aceasta
cuspa formeaz mpreun cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvular aortic partea
terminal a conului de ejecie a ventriculului stng.
Cuspa posterioar (ventricular, mural sau postero-lateral) este mai mic, dar inseria
anular este mai ntins (pe aproximativ dou treimi din inelul fibros). Majoritatea cordajelor tendidinoase ale valvei mitrale i au originea pe cei doi muchi papilari puternici ai
ventriculului stg.
Valva pulmonar

- este originea arterei pulmonare, care duce sngele neoxigenat la inim; se bifurc n
artera pulmonar stng i dreapt, care se distribuie celor doi plmni.
Valva pulmonar( valva de ejecie a VD ) continu infundibulul ventricular. Este
situat la oarecare distan de celelalte trei valve cardiace i antero-superior de ele.
Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se inser prin baze convexe pe o ngroare fibroas din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor proemin n lumenul vascular.Fiecare cusp este o plic endocardic n interiorul creia se gsete o lamin fibroas.Central la nivelul fiecarei margini libere se gsete o ngroare colagen numit
nodulus (Arantii). De-o parte i de alta a nodulului se gsesc lunulele, unde stratul de colagen este mult subiat. La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezint trei

sinusuri (Valsalva), al cror perete este mai subire dect restul peretelui arterial pulmonar.
Valva aortic

- se afl la nivelul ventriculului stng i reprezint originea principalului vas de snge al


inimii, din care iau natere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuit din
trei cuspe: dreapt, stng i noncoronarian.
Ea are o structur similar cu a valvei pulmonare, dar o construcie mai solid. Cele trei
componente eseniale sunt scheletul fibros solid, cuspele (foiele) valvulare fine i sinusurile
Valsalva. Cuspele valvulare fine sunt plici de endocard care conin n interior laminate
fibrozate, cu o rezisten deosebit, dat n special de distribuia fibrelor colagene n straturi
circulare i radiare alternative . Cuspele au o structur similar cu cele ale valvei pulmonare,
dar mai solid. Ocazional lunulele sunt fenestrate n apropierea comisurilor. Lunulele
formeaza aria de coaptaie din timpul nchiderii valvulare.
Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente dect cele pulmonare. Ele reprezint
dilataii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Dinspre lumen, aceasta limita
formeaz proeminena supra-valvular. Arterele coronare se deschid, de regul, din aort n
apropierea acestei proeminene.
Muchii papilari
- sunt muchii de la nivelul valvelor cardiace cu rol n nchiderea i deschiderea
valvular.

Cordajele tendinoase

Pe marginile i suprafeele inferioare ale valvelor tricuspid i mitral se insereaz numeroase structuri tendinoase subiri de colagen- cordajele tendinoase - care se proiecteaz
de pe pereii musculari n cavitatea ventricular. Acestea acioneaz ca nite cabluri de ancorare a valvelor i mpiedic cuspidele s se deschid sau s bombeze n interior ca o umbrel, din cauza presiunii crescute pe care o are sngele n cursul contraciei ventriculare.
Cordajele ataate pe cuspide nvecinate acioneaz i n scopul meninerii acestor cuspide
strns legate una de alta n cursul contraciei ventriculare, astfel nct sngele s nu poata
regurgita printre ele, cnd sunt nchise.
VASCULARIZAIA INIMII

ARTERELE CORONARE

Deoarece inima este compus n principal din esut muscular cardiac care continuu se
contract i se relaxeaz, trebuie s aib o aprovizionare constant de oxigen i nutrieni.
Arterele coronare sunt o reea de vase de snge care transport oxigen fiind primele vase de
snge care se desprind din aorta ascendent. Funcia coronarelor este de a transporta snge
ncrcat cu oxigen i nutrieni spre muschiul cardiac.
Ramuri:
- artera coronar dreapt - transport snge oxigenat spre pereii ventriculilor i ai AD;
- artera coronar stng - direcioneaza snge oxigenat spre cele dou ramuri ale sale:
- artera descendent anterioar stng - transport snge oxigenat spre pereii

ventriculilor i atriul stng (regiunea anterioar a inimii);


- artera circumflex stng - transport snge oxigenat la peretele ventriculilor i atriului
stng (regiunea posterioar a inimii).
VENA CAV - aduce sngele neoxigenat din corp ( srac n oxigen i ncrcat cu dioxid
de carbon) spre partea dreapt a inimii. Venele cave sunt n numar de dou:
Vena cav superioar:
- dreneaz sngele din jumtatea superioar a corpului ( cap, gt, membre superioare
i torace).
Vena cav inferioar:
- cea mai voluminoas, dreneaz sngele prii inferioare a corpului (abdomen, bazin
i membre inferioare).
AORTA
Aorta este artera care transport sngele de la inim ctre toate organele din corp.
Aceasta pornete din ventriculul stng, unde o valv mpiedic sngele s se ntoarc n
inim. Aorta urc de la inim, se arcuiete spre stnga, iar apoi coboar spre trunchi.
ARTERA PULMONAR
Acest trunchi arterial voluminos conduce sngele de la inim la plmn. Artera
pulmonar pornete din ventriculul drept, de care este separat prin valvula pulmonar. Ea
se ndreapt n sus, apoi se separ sub arcul aortic n dou ramuri: artera pulmonar dreapt,
mai lung i mai mare (are trei ramuri lobare), i artera pulmonar stng (cu dou ramuri
lobare).
VENA PULMONAR
n numr de 4 ( cte dou de fiecare parte ), venele pulmonare se deschid n auriculul
stng, n care aduc sngele oxigenat n plmn.