PIATA MUNCII

Piata muncii reprezinta locul de intalnire a cererii cu oferta de munca.

Dimensiunile pietei muncii se refera la:

obiectul pietei muncii: serviciile factorului munca

cererea de munca

oferta de munca

pretul platit pentru serviciile factorului munca, adica salariul

Cererea de munca reprezinta cantitatea de munca necesara, pe care utilizatorii sunt

dispusi sa o cumpere si/sau o cumpara de pe piata muncii, in conditii salariale.
Oferta de munca reprezinta acea parte a resurselor de munca intr-o anumita perioada
care este dispusa sa participe la activitatea economica, in conditii salariale.
Printre articularitatile cererii de munca se numara:

cererea de munca se formeaza, de regula, ca efect al investitiilor pe o

perioada mai indelungata. Pe termen scurt, ea poate fi satisfacuta si pe seama
disponibilitatii lucratorilor de a lucra suplimentar sau pe baza angajarilor
temporare;

este o cerere derivata din cererea de bunuri;

este uneori lipsita de transparenta datorita confidentialitatii la care se refera

unele clauze din contractul de munca;

desfasurarea activitatilor economice impune satisfacerea imediata a

cererii de munca;

are o mobilitate relativ redusa pentru ca firmele nu se muta usor dintr-un loc
in altul sau nu creeaza usor locuri de munca in alte zone.

Oferta de munca prezinta si ea trasaturi cu totul speciale:

oferta de munca se formeaza intr-o perioada indelungata, timp in care

noua generatie ajunge la varsta legala de munca si este pregatita intr0o anumita
profesie. Ea poate creste temporar in conditiile in care lucratorii accepta sa
munceasca peste program.

formarea ofertei de munca se afla sub influenta fortelor economice

specifice pietei, de pilda salariul, dar este determinata si demografic
si psihosocial. Motivatia munciieste complexa si nu se reduce la obtinerea
salariului.

factorul munca are o mobilitate relativ redusa, fiind atasat unui anumit
mediu economico-social. Oamenii isi schimba mai greu profesiunea, locul de
munca sau localitatea in care sunt angajati.

resursele de munca nu pot fi conservate, ele sunt perisabile. Raportata la

factorul timp, munca este un factor de productie neregenerabil, prestatia de
munca fiind ireversibila, dupa cum si timpul de munca neutilizat este
irecuperabil.

oferta de munca este relativ rigida, inelastica la pret, adica la salariu.

Salariul reprezinta suma de bani platita de angajator pentru serviciile factorului munca
realizate de angajat.
Pentru cea mai mare parte a populatiei ocupate in tarile cu economie de piata, salariul
reprezinta principala forma fundamentata de venit.
Marimea salariului, ca si evolutia acestuia, difera de la o tara la alta, de la o perioada la
alta, pe domenii de activitate si unitati economice si chiar in interiorul acestora. Nivelul
si dinamica salariilor se afla sub influenta unor factori economici, dar si politici sau
sociali.
Factori economici:

raportul cerere-oferta pe piata muncii

productivitatea muncii

rezultatele muncii

volumul muncii prestate

capitalul uman si costul dobandirii lui concretizate in nivelul de calificare si de

instruire a lucratorilor

experienta, raspunderea in munca, caracterul muncii

veniturile firmei

nivelul dezvoltarii economice

Factori social-politici:

revendicarile sindicale

capacitatea de negociere a salariatilor

legislatia privind grevele

descriminari;e salariale pentru anumite categorii sociale, pentru : imigranti,

femeile sau populatia de culoare

mobilitatea redusa a fortei de munca

politicile de protectie sociala concretizate in stabilirea de catre stat a salariului

minim pe economie.

Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care o primeste salariatul de la

angajator.
Salariul real exprima, in forma baneasca, cantitatea de bunuri materiale si servicii de
consum care poate fi cumparata la un moment dat, cu salariul nominal.
Sr = Sn/IPC
IPC= indicele preturilor la bunurile de consum
Sn = Sb/Izsal
Sb=salariul brut
Izsal=impozitul pe salarii
Salariul brut cuprinde toate veniturile provenite din munca (salariul de baza si alte
adaosuri: premii, spor de vechime, spor pentru anumite conditii de munca).
Salariul net rezulta din diminuarea salariului nominal brut cu impozitul pe salariu si cu
contributiile la asigurari sociale, la ajutorul de somaj, cu plata asigurarilor de sanatate,
etc.

Piata muncii
A. Cererea de munc
Cererea de munc reprezint nevoia de munc salariat existent ntr-o
economie i se exprim prin numrul total al locurilor de munc oferite de
angajatori.
Factori care influeneaz cererea de munc:
cererea de bunuri i servicii de exemplu, o cretere a cererii de locuine
va determina o cretere a cantitilor de factori de producie folosii
pentru construirea locuinelor, inclusiv a cantitii de munc folosite;
salariul o cretere a nivelului salarizrii face ca numrul locurilor de
munc oferite s scad, n timp ce reducerea salarizrii face ca numrul
locurilor de munc oferite s creasc;

starea general a economiei n condiii de recesiune, atunci cnd

vnzrile firmelor scad, iar numrul falimentelor crete, cererea de munc
se reduce.
Decizii privind angajarea forei de munc:
Salariul reprezint un venit pentru angajat i un cost pentru firm. Cum
obiectivul acesteia din urm este maximizarea profitului, analiza privind
numrul optim de angajai se va face n termeni marginali. Firma va
continua s angajeze for de munc att timp ct ncasarea
marginal obinut prin angajarea unei persoane va fi mai mare sau cel
puin egal cu costul marginal al angajrii acesteia.
ncasarea marginal datorat factorului munc (ImL) reprezint valoarea
produciei suplimentare obinute prin angajarea ultimului salariat.
Costul marginal al muncii (CmL) arat cu ct cresc cheltuielile salariale
ca urmare a creterii cu o unitate a numrului de angajai (salariul aferent
ultimului angajat).
ntre ncasarea marginal datorat factorului munc, costul marginal al
muncii i numrul de angajai exist urmtoarele relaii:
ImL > CmL firma va crete numrul de angajai, deoarece fiecare angajat
suplimentar genereaz un spor de profit dat de diferena dintre ncasarea
suplimentar pe care o genereaz acesta i salariul pe care firma i-l
acord;
ImL < CmL firma va reduce numrul de angajai, deoarece costul angajrii
ultimului salariat este mai mare dect valoarea produciei suplimentare
realizate de acesta;
ImL = CmL firma menine numrul actual de angajai.

B. Oferta de munc
Oferta de munc reprezint cantitatea total de munc pe care
populaia este dispus s o presteze n condiii salariale.
Oferta de munc se msoar, de regul, prin numrul persoanelor apte
de munc i care doresc s munceasc, indiferent dac au sau caut un

loc de munc. Aceasta mai este cunoscut sub denumirea de for de

munc sau populaie activ (disponibil).
Populaie total = Populaie apt + Populaie inapt
Populaie apt = Populaie activ + Populaie apt inactiv
Populaie activ = Populaie ocupat + omeri
Populaia inapt este format din persoane care nu au vrsta legal
pentru a desfura o activitate salariat i din persoane care, dei au
vrsta legal, nu pot munci datorit unor dizabiliti fizice i/sau
psihice. Populaia apt inactiv cuprinde femei casnice, militari n
termen, elevi i studeni, precum i persoane care pot munci, dar nu o fac
deoarece au alte venituri dect cele provenind din munc (din nchirierea
locuinelor, moteniri etc.). Populaia activ cuprinde persoane care au
sau caut un loc de munc, iar populaia ocupat este format din
persoane care au un loc de munc.
Factorii care influeneaz structural i cantitativ oferta de munc:
sistemul de nvmnt reprezint factorul cu cel mai mare impact
asupra structurii forei de munc. De exemplu, dac numrul de studeni
ai universitilor cu profil economic crete, oferta de economiti va crete;
nivelul salariilor cu ct acesta este mai mare, cu att tentaia de a
munci va fi mai mare, ceea ce va avea ca efecte creterea cantitii de
munc depuse de persoanele angajate, precum i intrarea pe piaa muncii
a unor persoane care, anterior, nu erau dispuse s munceasc;
dinamica populaiei influenat, la rndul ei, de factori precum
natalitatea, mortalitatea, migraia inter-regional, emigraia, imigraia
etc.;
legislaia pieei muncii cu ct aceasta este mai favorabil angajailor
(printr-o cretere a salariului minim pe economie, de exemplu), cu att
oferta de munc va fi mai mare.