Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

PROCESE TEHNOLOGICE
SPECIALE DE FORMARE

Tema 2
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI I A
PROCESULUI SPECIAL DE FORMARE
pentru reperul Roata calibrare
COORDONATOR
Conf. univ.dr.ing. Elena LACATU

STUDENT:
MIHAI Iulian , 641AB , NSN

13.06.2014

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Cuprins
A. Prelucrare conventionala
Tema
Materialul
Analiza dimensiunilor
Tehnologicitatea piesei
Desenul piesei
Tabelul suprafetelor
Desenul suprafetelor
Schema de croire 1
Schema de croire 2
Schema de croire 3
Schema tehnologica
Desenul placii active
B. Prelucrarea cu jet de apa abraziv
Tema
Materialul
Masina de prelucrare
Caracteristicile masinii
Concluzii
Bibliografie

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
15
17
17
18
19

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Tema
Sa se proiecteze procesul tehnologic si matrita pentru obtinerea piesei roata calibrare in
conditiile unui volum de productie de 300000 buc/an

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

A.Prelucrare conventionala

Se alege obtinerea piesei in matrita de deformare plastica la rece

Tabel material:
Material
STAS

Stare
de
livrare

CuZn30

OLC 60

placa

Recopt

Rezistenta
la rupere

Rm
[N/mm2]
620-720
MPa

290...430

Compozitie
chimica
[%]

Greutate
specifica

[kg/dm3]

Forme si dimensiuni
de livrare

benzi

70%Cu
30%Zn

C max0.12%
Mn max0.6%
P max0.045%
S max 0.045%
Fe restul%

7.85

foi de tabla

1500 X 1500
1500 X 2000
1500 X 2500

20,25,26,30,35,
40,45,46,50,55,
60,65,70,75,80,
85,90,95,100,
110,115,120,
130,140,150,
200,260,300

800 X 1500
800 X 2000
800 X 2500
800 X 3000
800 X 4000
1500 X 1500
1500 X 2000
1500 X 2500
1500 X 3000
1500 X 4000

Caracteristicile mecanice ale oelurilor de uz general pentru construcii de maini STAS 500 68
Marca

OL 60

Clasa de
calitate

Gradul de
dezoxidare

necalmat
calmat
necalmat
calmat
calmat

2
3
4

Caracteristici mecanice
daN/ mm2
daN/
mm2

21-24

37-45

KCUmindaJ/cm2
la +20C

25

6-7

Analiza dimensiunilor

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Dimen- Precizia impus piesei prin

siunea desenul de execuie
nominal
Abateri Abateri Abateri
dimen- la cote
de
sionale libere
forma
STAS
11111-86
0.3mm
2
R1mm 2
R0.5mm 2
1.5mm 2
6.8mm 5
R4
4
57.61o
20
*luat din STAS 11111-86 din

Precizia posibil de realizat prin

procedee de deformare plastic
la rece
Rugozi- Abateri dimensio- Abateri Rugozitatea
nale
de
tatea
suprafe- DeforDefor- forma suprafeei
ei
mare
mare de
normal precizie
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3.2
6,3
0,10
0,03
3,2

Con- Bibliocluzii grafie

DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN

Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin perforare

5

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Avnd nvedere limitele procedeului de perforare n ceea ce privete forma

suprafeelor perforate precum i condiiile dimensionale i de poziie relativ se compar
piesa real cu piesele model ca urmtoarele figuri:
Fig 1: tehnologicitate

g = 0.3mm
a = > g Conditie indeplinita
d = 2;8 > 1.33g Conditie indeplinita

Fig 2: tehnologicitate

h = 1.5mm > 2g

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Desenul piesei
Fig

3:

Desenul piesei
Tabelul suprafetelor:
7

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Rugozitatea,
S

Forma
nominal

Dimensiuni i
abateri
[mm]

Ra
[m]

Tolerana(-e)
de form
[mm]

Poziia
relativ

Altecondiii
(duritate,
acoperiri de
protecie etc.)

S1

Plana

6,3

S2
S3

Plana
Toroidala

6,3
6,3

S4

Cilindrica

6,3

S5

Plana

6,3

S6

Cilindrica

6,3

S7

Toroidala

6,3

S8

Cilindrica

6,3

S9

Cilindrica

6,3

S10

Plana

6,3

S11

Plana

6,3

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Fig 4: suprafetele piesei

Schema de croire
Analizarea schemelor de croire constitue principal cale de eficientizare a procesului de
deformare.Pentru acesta trebuie luate in considerare toate variantele posibile de croire[2],
incercandu-se ca pe baza unor criteria tehnice tehnologice si economice sa se selecteze variantele
de croire cele mai eficiente.
Pentru crearea acestor scheme este necesara cunoasterea lungimii benzii.Cum acesta, de
obicei, nu este standardizata se recomanda utilizarea unei relatii empirice pentru calculul
lungimii ei[2]:
[m]

[m]

Lungimea benzii de material va fi de 212 metri

Schema de croire 1
Piesele sunt realizate unele dupa altele, pe o banda continua de 212 metri. Din aceasta banda se
vor obtine aproximativ 3854 piese.

Fig.5 :schema de croire 1

[%]
n- numarul de piese obtinute
9

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

A- aria determinate de conturul exterior

L,l- lungimea si latimea semifabricatului
Lungimea pasului 55 mm
[%]=24%

Schema de croire 2
Piesele sunt realizate in grupuri de cate 2, pe o banda de aceeasi lungime, rezultand un numar
dubu de piese. In acelasi timp, aceasta schme de croire aduce dificultati tehnologice si creste
costul echipamentului.

Fig.6: schema de croire 2

Lungimea pasului 55 mm

[%]

[%]=24%

Schema de croire 3
Piesele sunt realizate in grupuri de cate 3, rezultand un numar triplu de piese fata de prima
schema. Coeficientul de croire este mai bun deoarece piesele sunt aranjate intr-un mod care
10

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

avantajeaza acest tip de process. Datorita modului de aranjare a pieselor creste dificultatea
contructiei sculei si costul ei.

Fig.7: schema de croire 3

Lungimea pasului 55mm
[%]

[%]=57%

Schema
Schema 1
Schema 2
Schema 3

Coficientul de croire
24%
24%
57%

Nota
8
9
10

Dupa analiza schemelor de croire propuse se alege schema de croire numarul 1, datorita
simplitatii executarii elementelor active, care se transpune direct in costul sculei.

11

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Fig 8: schema tehnologica

Aceasta schema tehnologica asigura pretul cel mai bun pentru obtinerea matritei de deformare
plastica. Deasemenea se asigura si un randament de utilizare al materialului foarte bun, bucatile
indepartate din banda semifabricat fiind minime pentru o astfel de schema..
Folosind schema de tehnologica de mai sus rezulta urmatoarea placa activa a matritei.
Fig 9: Desen placa activa

12

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

B. Prelucrarea cu jet de apa abraziv

Sa se proiecteze procesul tehnologic de taiere cu jet de apa abraziv al unei piese unicat din
CuZn30 cu grosimea de 10 mm
Caracteristicile materialului:
CuZn30 cu rezistenta maxima la rupere 720 Mpa
Compozitia chimica
Cupru
Aluminiu
Nichel
Fier
Plumb
Staniu
Zinc

69.0-71.0%
0.02%
0.3%
0.05%
0.05%
0.1%
Restul

[1]
Caracteriticile mecanice

Prelucrarea cu jet abraziv este un procedeu neconvenional de prelucrare a materialelor

bazat pe efectul eroziv al unui jet de fluid ncrcat cu particule abrazive
n raport cu prelucrarea cu jet de ap, prelucrarea cu jet abraziv prezinto serie de avantaje dintre
care cele mai importante se considera fi urmtoarele:
capacitatea de tiere a jetului abraziv este considerabil mrit prin introducerea de particule
abrazive n fluid
posibilitatea de tiere a aproape tuturor materialelor (metalice, nemetalice, conductoare,
neconductoare etc);
posibilitatea tierii in profunzime frdistrugerea marginilor;
consum mic de energie;
marginea tieturii materialelor, simple sau compozite, este defoarte buncalitate;
profilul tieturii, orict de complex, nu impune restricii;
utilajul necesar corespunde posibilitilor tehnice actuale;
procesul poate fi adaptat uor comenzii de la distan;
n unele cazuri particulele abrazive pot fi recuperate i reutilizate;

13

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Fig. 10: schema duzei unei masini de prelucrare cu jet de apa abraziv [2]
Cei mai importani parametri sunt:
-presiunea jetului abraziv --- 2000 Pa
-debitul de material abraziv [g/s]--- 500g/s
-debitul de ap [l/s]--- 20 l/s
-viteza de tiere [mm/s], --- 10 m/s
-numrul de treceri
-distana de poziionare [mm] --- 1-2 mm
-granulaia G a materialului abraziv --- 0.2-0.8 mm
-natura materialului abraziv nisip, otel, material organic
-unghiul de nclinare --- 90o /45o
-puterea jetului abraziv i alii (materialul piesei, tipul jetului abraziv etc.)

14

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Masina aleasa

Fig. 11: masina OMAX 55100 [3]

Date generale: [4]
Greutate
Greutate operationala cu rezervorul
plin
Cursa xy
Marimea mesei
Viteza de taiere
Repetabilitate
Pompa
Nivel de zgomot

3629 kg
10000kg
2540mm X 1397mm
3200mm X 1650mm
4572 mm/min
+0.051mm -0.051mm
30HP 50000psi
80 dBA cu diuza sub apa

15

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Concluzii
Pentru fabricarea de unicate cu taierea cu jet de apa abraziv este cea mai buna solutie. Daca ar fi
sa folosim o matrita de deformare plastica pentru productia de unicate ea nu si-ar justifica costul
mare.
Pentru productia de serie mare este mai rentabil sa folosim o matrita de deformare deoarece ea
in timp isi va amortiza costul.

16

Universitatea Politehnica din Bucuresti, Student: MIHAI IULIAN, Grupa: 641AB-NSN Proiect la PTSF

Bibliografie
[1] http://www.foxwire.co.uk/userfiles/file/Brass%20CuZn30-7030%20Datasheet.pdf
[2] http://cdn.wardjet.com/images/waterjet-university/01-Waterjet-CuttingCharacteristics_files/image002.jpg nozzle
[3] http://2012.industrieexpo.com/uploads/sfBossExhibitor/product/zoom_1020355100%20(1).jpg
[4] http://www.omax.com/pdfs/55100_JUne07.pdf

17