Biff original a aparut in Kimba german cu til DER BAUMTEST, Verlag Hans Huber, Bern Aceasté lucrare este traducerea versiuniifranceze apairute in 197818 ‘Balitest, Bruxelles Copyright pentru cdifia in limba roman’ 2002, Editura Profex, Timisoara ISBN 973-85958-0-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiet KOCH, KARL ‘Testul arborelui: psthologic cu ajutorul ‘estulul arborelut /Karl Koch. - Timisoara: Profex, 2002 B5om, Bibliogr. Index. ISBN 973-85958-0-0 159.9233 159.9.072 Karl Koch TESTUL ARBORELUI Diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui ‘Traducere din limba francezi Sorinel MOCANU PROFEX Str. Lidia, 3/2, 1900-TimigoaraCUVANT fNAINTE Secolu! XX ne-a lisat mostenire, pe Ving succese formidabile in domeniul stiinfelor fizice — cu consecinfe ambigui asupra istorici omenirii — si realizari cu totul deosebite in aria ,stiinjelor umane”, intre care menfionim acum psihologia. Mai ales studierea din nenumérate incidenfe a psihismului persoanei_ mane, a ~personalitifii” — normale, anormale sau excepjionale ~ raméine 0 ‘mostenire ce se cere cultivata en grijé si respect. Probele sau ,testele” proiective, ce dezvaluie variate aspecte ale individului uman, att din perspectivi. structural-biograficd cit si situafional, reprezinti un ‘tezaur ce nu poate dispirea si pretinde o articulare ct mai cocrenta cu tendinjele ultimilor ani, care pun accentul pe utiizarea interviurilor st chestionarelor. Aldturi de probe precum cele initiate si consacrate de Rorschach, Szondi, Murray (T. A. T.), Liischer, sau Rosenzweig, testul arborelui, al ommului si al familiei reprezinté nucleul paternic al acestei excepfionale metode de investigare a sufletului omenesc. Se considera c& forja simbolic& extraordinari a crucii consti in aceea ci ea schijeazi forma corpului omenesc incremenitii in transcenden{i. Dar si pomul are verticalitatea omului, asezat cu picioarele pe pimint si avand capul plasat spre cer. Simbolismul pomului e extrem de complex si prezent in toate culturile importante, fiind — aga cum 0 demonstreazi Eliade — principala epifanie a ,axei lumi”, Pomul are legitura cu paméntul, iar prin ridicinile sale cu subpiminturile, ceea ce in simbolism uman poate inscmna incongtiental. El e plasat in mijlocul unei lumi cu care se relationeazi se indreaptd spre fanalturi, creste prin trunchiul su ce poate fi marcat de scorburi (= psihotraume ontogenctice), are ramuri, frunze, fori, sau fracte, poate fi real san imaginar ete.gue ‘Testal arborehui a fost conceput de psihologii elvefieni, tratatul de baz fiind publicat de Karl Koch in 1949, Manualul lui Koch riméne baza pentru oricine doreste si se inifieze in aceasti probi, aga de simplu de aplicat si atét de complex fn semnificatii si interpretiri posibile. De aceea, aparifia in limba romani a tratatului princeps este de excepfionala importanf’, atét pentru specialistii psihologi cat si pentru o larga arie de intelectuali. Evenimentul este cu att mai semnificativ cu c&t ¢l marcheazA intenfia de publicare a principalelor mannale dup care se poate tnvita probele psihologice proiective, fapt de care Roménia a fost viduvitd pnd in prezent. Cine se apleacé cu interes spre sondarea personalitatiialtuia, are de parcurs © ucenicie deloc usoari. Dar efortul merit si fie facut, gAndindu-ne cf astfel aducem omagiu insisi persoanei umane. Profumiv.dr, Mircea LAZARESCU CUVANT iNAINTE AL EDITORULUI Aceasti prima taducere roméneasci integral a Testului arboreiui, al psihologului elvefian Karl Koch, este realizati dupii editia de limbit fiancezi aparuta la Editura Editest, din Bruxelles, si reprezini ‘versiunea definitiva a cli Dat fiind cd in Romania nu a existat niciodata o editurd dedicat instrumentelor psihologice, fapt ce a determinat permanente cforturi do improvizare din partea practicienilor in domeniu, Ecditura Profex, din Timisoara, si-a propus sf inceapa aceastd munci de pionierat prin realizarea unor versiuni in limba romani a cAtorva din cele mai importante manuale utilizate in prezent in Oceident, inlocuind astfel versiunile mai mult sau mai pufin trunchiate gi corecte care cireulé in prezent pe piafa romineascd, fir a putea fi denumite ,manualul testului” in acest sens, contractul realizat cu Editura Hans Huber, din Berna, una din cele mai prestigioase edituri de literatura si insirumente psihologice din Europa, s-a materializat in aceasti prim aparijie adresati exclusiv specialistilor in domeniu, Valoarea acestui manual este dati de faptul cd, desi aptirut pentru prima oard in 1949, completat de autor pe parcursul a trei edifi pand in 1956, el este re-editat si in prezent, find textul de referinjd asupre acestui test. Testul arborelui are dow mari valenje diagnostice — una proiectiv si una metric, de evaluare a nivelului dezvoltirii mintale. Dat findaccentul pus de autor pe aspectul proiectiv al probei, si evidengierea faptului ci existi probe dedicate special stabilirii nivelului varstei mintale (vezi pagina 53), nu am procedat la o etalonare pe populafia roméneasc’, dar, in acest sens, considerim utilé o trimitere la cartea cu acelasi nume, a autorilor Anca Rozorea si Mihaela Sterian, apdrutit la Editura Paideia, Bucuresti-2000, care este 0 completare in accastt directie, redind rezultatele unei cercetiri din cadrul. Institutului National de Studi si Strategii pentre Persoanele cu Probleme de Handicap. fin manuahul de fay, autorul ma prezint& doar 0 coleofie de modele ale desenului arborelui cu interpretirile aferente, ci elaboreaz’ o ‘ntreagl teorie asupra acestui subject si asupra modalitifilor de Iucru, atrgind atenfia asupra unor reguli universal valabile in utilizarea probelor proiective (si tu numai, am completa noi), cum ar fi, de exemplu, necesitatea ca psihologul care Je aplica si fie ,eliberat de conflicte interioare care se pot proiecta asupra obiectului”, contamindnd astfel rezultatele objinnte prin interpretare. in acelasi sens, considertim cA este necesari o indclungata practic& {in aplicatea testului, pentru a dobandi abilititile necesare valorificdrii tuturor valen{clor pe care le ofera acest manual, la fel cum, pentru alte probe proiective mai complexe, cum ar fi testele Rorschach sau Szondi, este necesara o calificare objinutd prin formarea teoretica si practicd intr-un cadru institujionalizat Ne exprimim convingerea ci manualul testului de faji va fi considerat o intrare in normalitate in privinja regimului de utilizare a probelor psihologice in Romania, gi sperim ci-si va dovedi utilitatea {in activitatea practicienilor in domenia. Editorul INTRODUCERE SEMNIFICATIA TESTULUL Istoricul testului. Tdeea de-a utiliza desenml unui arbore ca instrument de diagnostic psihologic vine de la Emil Juker, consilier de orientare profesionali la Fagswil, aproape de Ruti, in cantonul Zurich, La recomandirile acestuia, multi consilieri de orientare au fécut-o, cu mult inainte ca proba si faci obiectil unui studiu metodie. Inwifia prevaia in interpretarea desenelor. Dupi cum mi-a tmpartisit personal, Juker nu s-a oprit la tema arborelui din intdmplare, ,ci printr-o alegere bazala pe o maturd reflectie si pe un studin indetungat al istoriei culturii si mai ales a miturilor”. Consideratiile urmiitoare sunt un exemple tipic al genezei unui test: ,.De prin 1928, spune acesta, am apticat testa fird si fac 0 analiza’ statisticd a rezultatelor gi fird alt scop decit de-a proceda la o verificare aproximativa a unui anumit numar de observatii empirice. Utilitatea testului se limita ta esenfa Ia aceea ci imi indica, pe o baz pur intuitiva, anumite aspecte problematioe ale subiectului. Deplin constient de limitele cunoasterii si posibilitatilor mele, nu m-am limitat totdeauna, in diagnosticul de orientaze, si caut procedee pe care neinifiatul, si mai ales subiectul insusi, le-ar fi putut infelege, sau cel pufin le-ar fi putut infelege cu putin ajutor. Dincolo de aceasta, resimt firesc nevoia de-a atinge sau ~ mai modest spus ~Sg de-a presimfi personalitatea total a subiectului Ja un nivel mai profund, Din aceasta cauzzi am ales testul arborelui Dorinja lui Juker rispundea cum nu se poate mai bine dorinfci ‘oastre, Ia care se adiuga banala nevoie a economisii timpului. Ne trcbuia 0 metod’ de diagnostic al personalitiii care si fie mai aproape de viaja de zi eu zi decit erau instrumentele utilizate in acea perioads. Cu certitudine, nu se imbundtieste un examen al aptitudinilor profesionale reducdind timpul de administrare, ci mai degrabit utilizand mijloace calitative mai bune. fn cercetarea acestor mijloace, cutare sau catare vi se pot pirea c& se impun, dar, verificate timp indclungat, mu objin ceca ce promiseserd la inceput; sau, la fel de bine, se dovedeste cA acest mijloc au se potriveste cu stilul meu personal, in timp ce colegul meu, ciruia i so potriveste mai bine, poate obfine rezultate ‘une eu el, De obicei, mu riscdim si emitem o judecati asupra unui instrument de diagnostic decdt dupa un studiu de céteva luni sau chiar de un an. Descoperirea noastri a temei arborelui, dup un mic: mumér de probe, ne-a trezit atenfia, Am rimas mirat si, adesea, chiar aproape speriat in prezen{a manifestirilor al cror sens era pe rand clar. si enigmatic. Aceasti impresie vagi corespunde bine de fapt naturii simbolului, care, in acelasi timp descopera si ascunde. Este, pe rnd, atrigltor si dezamigitor s& abordezi desene ale azborelui doar prin simpla intuifie. Pe scurt, 0 metoda, oricdt de modesti ar fi ea, era calegoric necesard, Ideea cra excelenti; era comparabildi cu. bagheta magic care indict prezenja unei surse de exploatat. La originea metodei noastre a stat aceasti intrebare: ,.Ce vrea si insemne asta ?” Mai intdi: ,.Ce semnifici desenul arborelui in general ?” Apoi: Ce semnificd cutare sau cutare indice particular 7" Pentru a infijisa Iucrurile fenomenotogic, sispunsul trebuie si provind din natura insisi a desenului arborelui. Aspectul unui cere, de exemplu, permite descrierea acestuia ca flind de o anumiti naturi, 0 figura care delimiteazd, include si separi, o figuri inchisd asupra ci fnsogi. Dupa examinarea cu calm a unui mare numér de desene, sfarsim prin a ne familiariza cu obiectul reprezentat. Pufin cate putin ry iri esenfialul, desi este o problem de intuifie. Structura apare mai clar; devin posibile distinotii; se pot diferentia anumiti indici grafici, Astfel, se manifesti analogii cu grafologia si cu stiinfa expresici in general, analogii ce constituie un punct de reper si care, in acolasi timp, cer un nou efort de reflectie, Dar, elucidarea unui punct provizoriu obscur este insofit4 fntotdeauna de o tntrebare, Intrebare care vi urméreste zile intregi, s’ptimani, luni gi ani, pind in momentul {in care, dupa acest proces de incubatie, descoperiti deodat#, adesea ca © strifiulgerare, c& valul misterului se ridica. $i atunci, de indi co am ‘gisit un principin de explicare se pot culege roadele gi tria rezultatele, Dac& aceste demersuri exploratorii sunt pregitite de compilarea materiahilui, de comparatii sistematice, de prelucriri statistice, sa act utilizeaz4 notife sau sunt consemnate ,intuifile” care vi par s& fi funcfionat corect si a cairor valoare diagnostic mu va putea deseori fi verificati decit mult mai tirziu, aceasta depinde de dispozitile personale si de antrenament. Am recurs la aproape toate procedecle, inclusiv investigafiile sub hipnoz’. Asta nu exclude faptut cd singural Jucru care se poate invaja este metoda. Doar recurgind 1a 0 amum metod’i mA pot face infeles. Cénd avem do-a face cu un fenomen accesibil si intuifici, este bine si ne amintim de cuvintele marelui regizor rus Stanislavski, care avea obiceiul s& le spund elevilor sti de Ja teatrul din Moscova: Cand aveti inspirafie, jucafi perfect; dar cum inspirafia nu este intotdeauna prezentd, avefi nevoie de o technic pe cate si 0 stipAnifi in aga mésur’ inet spectatorul sf nu-si dea seama dacd avefi sau mu inspirafie.” Penta cel ce trebuie si pun un diagnostic, este, in plus, si o problemi de economisire a forjetor. © metodi economiseste forele si timpul; Iucral metodic invoct inspiratia. Cei ce se grabesc si 0 elimine in administrarea testelor ar trebui si-si aminteasc acest Iucru. Dac’ testul arborelui este atit de captivant, trebuic adiugat totus, c& aceasta fine fird indoiali mai pujin de metoda decit de coresponden{a frapantl pe care o releva intre expresie si realitate.Situafia psihologied in test Aceasta este cea mai favorabila pe care ne-am putea-o imagina, O foaie de hartic, un creion si consemnul: ,Desenafi un pom.” Este minimum pe care-I putem cere, in privinfa materiatului, de la un test. Subiectul intémpind proba fira a fi prevenit, gindind cA este vorba de examinarea aptitudinilor de a desena. Este adevirat ci testal nu serveste deloc pentru acest lucru. A desena un arbore constituie, din punct de vedere tehnic, o problem& cu adevarat dificil. Neincrederea pe care provoaci atatea alte procedee de diagnostic care nu sunt la ‘indemdna subiectului si in-care bamuieste piedici ascunse, mu se mai rogiseste aici, Cel mult constiinja de-a nu sti sii deseneze ar putea si-i provoace o micd inhibifie: un cuvant de incurajare este suficient si ‘nving’ acest obstacol, Foarte rar se refuz 8 se deseneze; insd, chiar in caz de refuz, daca avem grija ca subiectul si se simtii in siguranfi, acestea cedeaz4 de obicei 1a invitafia de-a face un desen. Persoanele mai in varsti se oferi singure pentru aceastA experien{. Dac nici 0 prejudecatii defavorabili nu interfereaz4 in administrarea testului — ceea ce stinjeneste considerabil critica constienta ~ ne putem astepta si adunim maximum de material de exprimare’ spontand penta ulilizare, F&i% indoiala, divalgarea metodei prin intermediul unor jurnalisti mai mult sau mai putin seriosi a avut drept consecinti ci ‘smulfi subiec{i stiu dinainte despre ce este vorba; totusi, acestia participa Ja proba cu interes, Cele mai stinjenite sunt floriresele, pentra c& arborele este pentru ele un obiect profesional. in ciuda caracterului favorabil al situatiei testului, 0 proiecfie totald a personalitifii rimAne pain probabil’. Rezultatele permit rar si stabilim un portret complet al personalititii, dar ne furnizeaz’ indici prejiosi. Testul nu are valoare deplini decdt combinat cu alte procedee de diagnostic. Rezultatele pe care le furnizeazi sunt valoroase mu numai pentru ele insele, ci gi pentru cl ne ajuth s% interpretim datele ‘obfinute cu alte metode. Datoriti acestui Iucru, in afara valorii sale ese proprii, acesta constituie un instrument de diagnostic prefios: of permite, intr-un timp relativ scurt, si obfinem un material de expresic care coroboreaz rezultatele obfinute prin alte mijloace de investigaie ~ care, la randul lor fac acelagi fucra pentra acesta. Arborele gi omul Exploratorul african Henry M. Stanley a descris de 0 manicri ‘admirabili cum arborele, Tat izolat sau ta grup, adic& padurca aspectul sociologic ~ este bogat in analogii sugestive cu omul si cu societatea, ,PAdurea oferi in general un amestec de scene diverse, Regisim aici mai mult de cincizeci de arbori, drepti ca pilonii unei catedrale, cenusii si solemni in penumbra; in mijloc, un patriarh Snciirunit si desciimat, si, de jur imprejur, 0 nouk colonie formats din arbusti ale ciror tranchiuti so inal{A spre cer pentra a mosteni kumina gi soarele posedate altidati de cdtre tatil lor. Legea primutui mviscut domneste in padure. ‘Si, de asemenea, ca si la om, moartea ca urmare a rinilor, bolii, descompunerii organice, afecfiunilor ereditare, batranetii, diverscle accidente care decimeazi pidurea, elimnind pe coi slabi, incapabili, pe cei ce nu stiu si se adapteze. Si privifi acest gigant printre giganii, acest insolent fin al Tui Eneas. El ridic fruntea deasupra semenilor el este regele a tot ceea ce cuprinde cu privirea, dar orgoliul siu atrage fulgerul care-l loveste, apoi se usucd pand la ridacini, se clatina, cade, siin cderea sa, rineste ali cinci-sase vechi confrafi lati de ce vedem atStea cioturi, excrescenje, scorburi, trunchiuri deformate. Arborii supraviejuiesc adesea plantelor parazite care aproape i-au strangulat; ccrestituri profunde, cauzate de strnsoarea lianelor, ti brazdeazi pani aproape de ramuri. Alfii, oprimafi de vecini aparjinand unci specii diferite, pier si dispar inainte de-a ajunge la maturitate. lati alfii curbafi sau aplecafi: s-au Kisat sub greutatea vreunui trunchi cizut pe i, lar alfii ale ciror varfuri au fost rupte de ramurile smulse depeat furtund. Pe unii i-au deteriorat rozitoarele; pe alfi i-au rupt elefanfii frecandu-si piclea de ei; furnicile i-au pridat; pisirile fi ciugulese ln Ie provoacd ulcere imense sau le scot trunchinl; in fine, nomazii, mari si mici, isi tncearcé pe ramuri tiietarile topoarelor, sigetilor san cufitelor lor. Pe scurt, decadenfa si moartea lucreaz& aici ca peste tot. »Padurea este imaginea umanitifii. Nu pot s-o privesc fir si ma gandesc ci viaja, decéderea si moartea sunt prezente in permanen3. ‘Niciodatii n-am observat-o pe indelete rd ca una san alta din trisituri si nusmi sugereze 0 amintire despre Iumea civilizati, Astfel, la vederea sa, mi-am amintit de 0 dimineafd in care, intre orele sapte si jumitate si opt si jumtate, eram pe podul Londrei, contemplind ‘marea de oameni care se grabeau spre centru, toate aceste fiinfe cu ten palid, surmenate, atrofiate, deformate de muncd ducdndu-se si ia parte [a trista biitilie a viefii. Pe tofi fi revaid aici: tineri, puternici, batréni, decrepifi. Acest arbore este gri, imbitrénit inainte de vreme; un altul este gusat; un altul slab datorité complexelor, celiilalt este cocosat, altal anemiat din lipsi de aer si de somn; alfi, cu constitutie debild, se sprijind sau cad pe vecinii lor, ca pensionarii unni spital de boli incurabile; te intrebi cum de mai traiesc incd! Unii, mori si invelifi sub o paturd de frunze, sunt acum pepinier’ pentru parazifi sau slujese rept adpost hoardelor de insecte distrugitoare, Cutare a albit brusc, paralizat de tiisnet, celalalt a fost decapitat de fulger. Acest veteran, care numdré mai multe secole de existenfi, miscut inainte ca exploratorii curopeni si fi atins ecuatorul, sii si sucombe de batrdnefea care i-a secat miruntaicle; dar sunt si excepfii; aproape tofi se inal{&i magnifici si superbi; unii, cu gratia insolent a tinerefii, se falesc cu insolenfa si framusejea lor; alfi, sunt in deplina vigoare a maturiti(i; afi arata orgoliul linigtit si ticut al bitranilor aristocrat Tofi au luptat pentru existent; tofi vor lupta mult timp pentra a mai pistra ceva energie. Toate trisiturile umanitifii se regisesc in copii pidusii, mai pufin cele de martir side ucigas, cli sacrificiul nu este in natura arboritor, care n-au auzit, poate, decht de dow precepte: <«Cresteti si va Inmuljfix si «Mai bine supunere decat sacrificiu» 15 Fara a fi niste adepfi ai stinfei forestiere, sffrsim cu toate acestea prin a invaja céte ceva (1) ...” I sear putea atribui Ini Stanley insusi descoperirea testului arborelui, asa cum putem vedea in Leonardo da Vinci precursorul testului Rorschach. Hermann Hiltbrunner sesiza si mai puternic aceasta afinitate a arborelui cu omul: Nu afirmam la inceput ci intre structura arborelui si cea a omului exist o relafie? c& vegetalul ajunge prin arbore, in virtutea portului sin indiljat, la cea mai inaltS aseminare cu omul? si c& 0 intilnire memorabild cu arborele este la drept vorbind 6 intiinire cu sine insusi?... Dar in ce consti diferenta si de ce se spune & vegetalul se opune animalului si omului? Planta este un sistem deschis, totul in ea emerge spre exterior, totul se petrece la periferic, se formeazK sub scoarfi sau in varful vlistarelor. Nici o alt planti nu ne releva aceste diferenfe mai complet decit arborele, si doar printr-o secfiune transversala. a trunchiului: nu exist vase decdét Iemnul din straturile. cele mai tinere si in cele din exterior. Dimpotriva, corpal animal si cel uman apar ca un sistem inchis, unde {otul este in interior, si ale c&ror organe centrale intrefin si guverneazi totul. Fiinfa vegetal’ implica deci o deplasare a viefiicitre exterior, 0 impingere catre inainte a zonelor de crestere plecéind de la méduvé, un centru lipsit de functii si mai degrab& simbolic. Fiinja animal, dimpouriva, exprimi viaja fizici orientati spre interior si plasati {nuntra, concentratd in interioral corpului, care este animat st irigat in toate peirfile si organcle sale, viafa existind prin acelasi curent de fore. Dar o fiinfi ale carei organe sunt referate unui centra, dirijate de acesta si care functioneaz’ de o maniera centripeti, este in mod necesar desivarsili inci de la nastere; este deja perfect’, adult dack ‘putem spune asa, chiar din tinerefe. in timp ce o plant nu este de fapt niciodata adult; ea rimane tindrd, intr-un fel, pnd la sfirsit; pani la ‘moartea sa natural, ea di muguri care pot, in ciroumstanfe favorabile, si imboboceasca. Acest fenomen este vizibil in mod special la arbore; (1) HM. Stanley, Dans los téndbros do ! Afrique, Pars, Hachtt, 1890, p. 7.ga dezvoltarea sa nu incetcazs niciodats; el continu si creasca chiar la 0 varsti avansati;, chiar daci mi se pot constata cresteri in Iungime sau grosime, el totusi triieste, inmugureste si-si reinnoieste frunzisul in fiecare an, aga cum coniferele 0 fac 0 dati la trei ani.” Proiectia in acest test, arborele mm este altceva decit suportul proiectiei, obiectul care joacd acclasi rol ca si oglinda, trimifind inapoi imaginea projectaté asupra lui. Obiectul — arborele ~ mu este, ¢ adevarat, 0 schema graficd achizitionatd prin antrenament indelung, asa cum este scrierea; totus, el este familiar tufuror. Structura gi forma sa general sunt destul de cunoscute pentru ca orice rise de confuzie si fie ‘inlaturat. ,,Arborele” — ecran de proiectie are o putere de solicitare mai mare sau mai redusi; el suscitt cel ce deseneazi fenomene cexpresive de origine subiectiva, imagini care se construiesc cu ajutorul obiectului, Desenul proiectat corespunde in parte cu lumea obiectivi: (Alphonse Rosenberg), dar nu fri a avea © afinitate intern cu schema spafiald a sufletului. Proiectia exterioari a lumii interioare nu este 0 problema ce fine de voinfa constienti. Ceca ce se doreste, este reprezentarea obiectului, pentru ci acesta mu este dat dinainte ca la plansele Rorschach, ci este confinut fn expresia subiectiv’, respectiv in cea ce este proiectat. Proiectia, ea insisi, nu este un act voluntar, ca ,apare impreun4 cu", ea ,,co-apare”. Tmaginile traduc realitatea interioar’, se nasc de la sine, nu sunt voite, Obiectul este un cfrlig si acolo unde nu existi un cérlig nu putem agija nimic (Rosenberg). Exist totugi o lupti de influenfa intre reprezentarea obicctiva si expresia subiectivi. Referitor la acest Iucra, semnalim doar faptul aptitudinilor inegale pentru desen, al influenfelor mai puternice sau mai slabe ale modelului scolar, pe care trebuie si-I corectiim solicitind desenarea mai multor arbori si de arbori de specii diferite. Pe de alti parte, in test mu este redatd intreaga personalitate. Acesta poate —1— exterioriza straturi mai profunde sau mai superficiale, fini s8 atinga ect porfiuni izolate si, prin aceasta, lisind goluri. Este indoieinic si afirmim c& .intregul om” se manifest intr-o proiectie, cu toate ci faptal riméne in mod evident posibil Operator 7 Tienes Proiecfie (Rezuat) a Moteriatultestului: suportl proecfii (Deooml axborohi,planga Rorschach, T. A.) A AAA | we aspece persomei Subiec. Fig. 1, ~Schema procesuluiprotecies Important este faptul c& un dat material, in cazul de fai tema arborelui, este structurat de cdtre subiect dupa linia individualitii sale. Un proces interior este transferat citre exterior unde primeste 0 form. Confluenta miscarilor de expresie, care traduc de asemenca o1B stare interioar’, dar fliré si intervind in mod necesar procesul de proiecfic, nu simplifici Iucrurile, ea devine totusi comprehensibild daci, impreund cu Vetter, subliniem opozitia semiologicd a formei gi ‘momentului, cu fizionomia si stiinja expresiei. Actele de-a vedea (form’) si de-a citi (miscare) un text se impun unul celuilalt, ca in lectura ideogramelor scrierii pictografice si scrierli cursive. Miscarea grafick ce exprim un confinut psihic este totdeauna legati de imaginea plastici a semnelor grafice, cea care trebuie sesizats dup’ simbolistica spafiali. De asemenea, numérul relativ redus de miscdri expresive care, fn desenul arborelui, sunt susceptibile la o interpretare grafologic’, este legat de simbolistica spafialx a formei arborelui Caracterul static al formei arborelui, al c&rui trunchi are intr-adevar caracterul unui baston, si, de aici, al unei directive, influenfeaza Ginamica miscdrilor inductive ale scrisului spre dreapta. Axa pozitiei arborelui vertical, cu o parte inferioari si una superioari. ne- intersanjabile, pastreazzi un echilibma mobil, to:deauna mai pronunfat decit la scris; partea dreaptd si cea stingi mu sunt nici ele superpozabile, la fel ca si in cazul jumatifilor corpului uman. Comparafia cu forma corporal, Ja care se reduce intreaga fiziognomie, este pujin forjati datoritd intricatiei si lipsei de distincfie fintre vederea din fai si cea din profil. Nici un desen al arborelui ma permite distincfia intre fal% si profil. Astfel, chipul aoiunii (profil) si chipul existentei (fata) (Picard), se confunda aici fri si le putem distinge, Simbolistica erucii Forma schematici a arborelui se reduce in mod fundamental la cca a crueii, Aici mi este vorba de o proiectie impust din exterior: sus si jos, la dreapla si la stnga, crucea are patru membre corespondente atit cu un arbore, cat si cu corpul uman cu brafele intinse. $i unul gi celilalt con{in acceasi simbolisticd si, in consecin{a, ceva ce exprima —19— pe larg individualul. Ceva care, in simbol, este perceptibil prin sensul ‘unui Tucra concret si configurat, care exprimA in acelasi timp 0 realitate spiritual. Descoperim simboturi plecfnd de la analogia humii sensibile cu cea spiritual (Alphonse Rosenberg). Ele sunt ambigui si propriu-zis ambivalente, legate simultan de un plus gi de un minus. Ca realitate primitiva, arborele este in sine un simbol al fecundivsfi; dar, acest simbol, cunoscut in religiile naturale, confine originea simbolului crucii. Este interesant s& regisim simbolul crucit pind si in tamificafiile desenului arborelui utilizat in diagnostic, pentru ci el asociaza concretul, sensibilul, unui ordin superior, si ne face si presimtim constitujia lumii si a cimpului de forfe al sufletului Respectiv, se unesc gi se confundi ceca ce este depiriat si ceca ce este apropiat, ceca ce este mare si ceca ce este mic, afirmind acest paradox: iatd ceea ce poate da psihodiagnosticianului perspeciiva de ansamblu, si ceea ce-l refine si taie firul in patra, Simbolul cructi mu este un Iucru nou in stiinfa expresiei. in grafologic, Francaise Duparchy-Jeannez a introdus prima, cu retinere, in cadrul scriiturii incrucigarea de axe, cu titlul de tsiturd auxiliard, si Riri st sesizeze pe deplin importanfa faptului, Marele public n-a stiut niciodat ce vasti cunoastere a istoriei miturilor a avut Max Pulver, plecind de ta imaginile pe care le-a descoperit, el a descris simbolistica spafiala a cimpului grafic, si a edificat asa-zisa teorie a zonclor, care mu csic nimic altceva decat o simpla interpretare a crucii in superstifiile populare, gestul in formi de cruce este destinat si alunge relele. Se atribuie aceasti putere cufitelor sau acelor plante in cruce, degetelor finute incrucisat. Ramurelele sau maturile plantate sau puse crucis au 0 putere magica; de exemplu, se utilizeazi ca semn al prohibifiei sau interzicerii trecerii (azi regisim un vestigin pe Panourile de circulafie). Cricea este simbolul concilierii contrarilor, masculinului si femininului, intr-o totalitate. In cruce, toml esie unificat si inilfat la un nou mod de existent. Multiplicitaiea semnificaiilor exprima ceca ce este viu in ele. In simbol, ceca ce soap sensului nu se poate niciodati traduce simu se poate epuiza—200— obicotul gindirii spirituale (1). Simbotul piistreazi totdeauna ceva seoret; este ca o haind care indic& forma corpului si in acelasi timp 0 disimuleazi. Chiar aspectul sensibil al simbolului este ceea cei permite si disimuleze splendoarea acelui ,dincolo” al c&rui mesager este, pentru a nu-l deschide decat celor ce sunt capabili s& vad’ pind acolo. Privirea mitului cregtin, Iuminati de credinfi, urcd de la crucea pe care creatorul lumii gi Verbul este mort, clitre cerul instelat unde evolueazi Helios si Selena; ea descoperd structurile cele mai profunde ale ordinii cosmice, pitrunde legile constitutive ale corpulué uman, gi chiar cale ale lucrutilor cotidiene care il slujesc; si peste tot ea vede, imprimati in toate Iucrurile, forma crucii... Forma crucii este mai {ntdi, in ochii sti, schema fundamentala dup’ care cosmosul a fost creat de Dumnezou (care, inci de la inceputuri, vedea tn secret... viitoarea crace a fiului Siu), legea arhitecturala a Tumi, Cele dowd ‘mari cercuri celeste, ecuatorul si ecliptica, ce se intretaie sub forma unui ,hi” culeat ( si in jurul clrora se roteste intr-un ritm mimunat {ntreaga bolti cereascd instelat, devin pentru privirea crestin’ crucea cerului... Micul somn al crucii este suma si manifestarea vizibilé a fntregii deveniri cosmice, cici natura tuturor Iucrurilor trebuie subsumati dramei mantuirii lumii prin cruce; tn cele patru dimensiuni ale lemnelor perpendicnlare ale crucii, crestinul din antichitate vedea dezvoltindu-se indrizneaja gindire a Sf. Pavel (Ejeseni, 3, 18) ca un simbol mistic al celor patru dimensiuni cosmice. Crucea este recapitularea” operei creafiei, rezumatul, semmul evident, simbolul sensibil al ceva ce ,urechea umand n-a auzit", respectiv, al misterului... Gregoire de Nysse exalt crucea ca sigiliu cosmic pus tn cer si fn profunzimile paméntului... Viziunea cosmici a misterului crucii subzisti mai ales in cucemicia bizantina. ,O, Crucs, citim intr-un panegiric, impacare a (2) Aici sunt utlizate tori i Hugo Raber. —u— cosmosului, delimitare a intinderii piméntului, indlfime a cerului profunzime a pimAntului, legituri a creafici, intindere a tot coca ce este vizibil, cuprindere a Oecumnenalui,” »Semnul unei craci de Temn asiguri coeziunea masinii cerului Intireste fumdamentul plimAnbifui, conduce spre viaja oamenilor care sunt suspendafi aici.” (Firmicus Maternus) Eu cunosc misteral tin, 0, Cruce, in numele ciiruia ai indljat atitea. Caci tu esti puternic fixatd de lume pentru a o fixa pe aceasta. Si tu te inalti pand la cer pentru a se manifesta Logosul care vine din finalturi. Tu te intinzi spre dreapta si spre stnga ca si vanezi pulcrea dusmanului si st aduni laolalti lumea. $i tw esti puternic tnfipts in sirifundul pmantului, pentru a lega de cer ceea ce este pe pamdnt gi sub pamént” (Actele apocrife ale Sf. Andrei) Contemplafi, agadar, tot cea ce este in cosmos si intrebaji-va dacd acestea ar putea exista sau dura fird figura crucii. Marea nu poate fi traversal dact Tropaion, adic8 verga, mu riméne in stare bund pe catarg. Pamantul mu este cultivat far cruce, edici cei ce-l scormonesc si mestegugarii nu-si pot indeplini sarcinile fir instrumente care au aceasti fori. Forma corpului uman nu se distinge de cea a animalelor fara alt motiv decat acela c primul poate sta in picioare si- si poate intinde brafele...” Gustin) Este unul din principiile fundamentale ale simbolisticii teologice a crestinismului primitiv, acela c& tot cea ce Dumnezeu a revelat in Vechiul Testament, apoi in ,arborele viefii” (Geneza, 2, 9) pani la injelepciunea personal a lui Dumnezeu, in care se personifica acest arbore al viefii (Proverbe, 3, 18), nu este decat o prefigurare a dramei salvarii, respectiv a crucificirii fnjelepciunii deveniti om... intre arborele viefii din paradisul terestra si cel din ceruri, erestinul din antichitate vede acum inil{Andu-se un al treilea prin care se decide soarta familiei lui Adam: cracea... Arborele din paradis nu este dect © prefigurare a crucii, si aceasta crace este pnnctul central al innit si al dramei salvatoare a umanitifi...—2— .Printre numeroascle legende care au fost create in jurul pidurii arborelui viefii, si citim istoria lui Adam, atins de o maladie mortal si care isi trimite pe fiul sfu Seth in paradis pentru a culege de acolo un fruct al nemuririi din arborele viefii. Dar ingerul care pizea paradisul nu i-a dat decit trei seminfe, si din acestea a crescut triplul Jemn de cedru, de pin gi de chiparos; acesta a crescut din gura lui ‘Adam, care a murit, i dupa o poveste minunati si plind de peripefii pe care o putem urmiri de-a Iungul intregului Vechi Testament, acest Jemn s-a paistrat pana ce calaii au ficut din acesta crucea destinatit ui Hristos, »Crucea este pe rind arborele vielii si sursi de lumina... De asemenea, cfd, in liturghia romand a consacrisii apei botezului, con care mai exist si in zilele noastre, preotul sufla in api doscriind un spsi” (y) grecese, asta rare nimic de-a face cu un semn elenic de neineles, ci este pur si simplu simbolul arborelui viefi, al crucii (1)." Dar crucea este si spantzuritoarea de sacrificiu pe care s-a jertfit Cristos. Asupra sensului sacrificiului si a ceea ce inseamnai pentru noi ducerea crucii, CG. Jung a seris: Cand Dumnezeu vrea si se nasci ca om si si intruneasca umanitatea in comuniunea Sffntului Duh, el frebuie si indure redutabilul supliciu al Iumii, Este un crux”; mai mult, este insisi crucea, Lumea este supliciul Dormului, si orice om care doreste si fie, chiar si ca intenfie, 0 adevarata totalitate, stic bine c& asta inseamns ducerea crucii. Dar promisiunea ctor a ducerii ccrucii este Paradisul.” Crucea, sinteza opusurilor absolute, este simbolul Sinelui. Dup’ Gebhard Frei: ,Sinele este felul omului: omul trebuie s& devin un tot, © fiinfa complet, realizind plenar unitatea proprie creaturii umane, ic al crucii: acceptarea crucii, inseanmnd a accepta si fi harfuit ine camal si spiritual. $a fii solicitat pe rind de trup si de spirit, de cer si de (1) Fivgo Ratner, »Das cuisliche Mysterium und di heidnische Mysterien’, Eranos- Jahrbuch 1944, vol. Uh, p. 347. —B— pamént, de trecut si de viitor, de Eu si de Comunitate, asta inseamndi ccrucea; trim sub tensiunea acestor forfe; luptim pentru a echilibra aceastii multiplicitate, pentru a afirma opozifiile polare: in armonia lor fecunda ne gisim noi felul, Sinele.” Max Pulver utilizeaz cnucea ca schema spafialt a teoriei sale a zonelor. El plaseaz linia bazei scrisului pe traversa orizontal’, astfel {not codifele superioare ale Titerelor (ramurile) corespund directiei ascendente a bamelor verticale, iar codifele inferioare (trunchiurile) directiei descendente. RezultA o zona superioara S, 0 zon’ inferioari 1, linia median’ intinzdndu-se la dreapta si la stinga punctalui de ‘ncrucisare C, conform schemei urmitoare de interpretare (1) cst: Relafii din sfera sensibilé cu Eul si cu trecutul, Introversie. Ceea ce este trecut,,in suspans”, uitat c-Dr: Relafii din sfera sensibilé cu Altul si cn viitorul, scopul. Extraversie, Ceea ce fine de viitor, in proiect, solicitat. (1) CE. Max Pulver, Ze Symbolitme de Berita, traducere in fracerk de Schmid si Maurice Delamsin, Paris, Stock, 1953, p. 26 (NTE) | t i—u4— Grupul semnificafiiior dupa forma de constiings: 8 Constiina supra-individuald, forma sau structur’ de, intelectualitate. St-C-Dr: Constiin(’ individual treaza, sfera empiricd a Eului I Subconstient; mai jos, inconstient. Grupul semnificafiilor dupa conjinutul congtiinfei: S: Zona intelectuald, spiritual, etico-religioasé; sentimente spirituale. St-C-Dr: — Sensibilitate, egoism-altruism, viafa_interioard cconstienti; stirile sentimentale. E Ceca ce este material, fizic, erotico-sexual; produsul simbolurilor colective; visare gi stiri inrudite. Ne putem intreba dack topografia, localizarea schematics a diverselor zone ale constiinfei, aga cum isi deseneaz4 Pulver teoria a zonelor, este suficienti, Diferenjierea schemei proiective dincolo de cele douii direcfii ale axelor crucii provine din faptul c& Pulver a intercalat zona i, care corespunde dimensiunilor medii (1); astfel, el regiseste in analiza sorierii trihotomia Spirit, Suflet si Corp, adic& dimensiunile superioare corespund zonei Spiritului, dimensiunile medi — zonei Sufletului, iar cele inferioare — zonei Corpulti Diviziunea trihotomici a verticalei, care corespunde atit de bine grafismului sorierii, nu s-a stiut aplica in mod similar unui alt material de expresie si proiectic. Chiar in cadrul scrierii, cele dowd direofii nu sunt strict verticale sau orizontale, ci diagonale, ca in schema rozei vanturilor. Hertz ajunge la o diferenfiere a zonelor, ce pare si se sprijine pe experienta dezvoltat& in grafologie. (1) Respectiv, ttyimearstandard a iderolc miei. Tot cooa oo este dedesubeul ccestel zone este numit crengi ee este deasupra, rach! (NTE) —25— Spirisalitane Ini Roservere Reel oars saveric ‘Atowse Ioverie ‘goin Oeinace Peer Inespatnare aciatae Fig. 2.—Zonele cdmpului grafic dupa M. Pulver Accasti schem’, care se bazeazé in mod cert pe 0 experien{i personala, dar care, in pofida notafiilor corecte, este, din punctul de vedere al celui ce scrie, tot att de pujin controlabili precum este simbolismul crucii, isi giscste pe un teren concret 0 coresponden|a indep&rtati cu testul satului al Dr. Arthus. Acest test permite, cu ajutorul figurilor date (case, biseric’, fabrici, arbori, personaje, poduri, etc.) sh se construiascd un sat pe 0 masi, de cele mai multe ori rectangular’, si este posibil, mai ales prin conversajia cu subicctul testat, si determinim zonele cdrora li se atageazi 0 semnificaie anume, Existenfa lor oste confirmaté prin aserfiuni repetate ale subiectului. Schema testului satului prezinti avantajul de-a fi mai pnjin construiti decat stabilitf prin experienje, Putem omite fird probleme si men{iondm anumite teste, de origine francezi sau german’, mai ‘mult sau mai pujin abil construite, dar fir prea mare validitate sau de natura generalé, care nu releva o forféi ordonatoare. Daci observiim cu precizie gesturile unei fiinje umane, descoperi ‘cum, in mod firese, acestea sunt efectuate in directia rozei vanturilor si nu mumai dupii schema mult prea simpli a clucii. Exporienja permite si stabilim c& teoria conform cireia trecutul si viiloru!Acie prectiv. Sine Nosialgit Projecte Tree Vitor + Moteristiom” ig. 3.~ Sohoma testulu! satus al Dr. Arts situeaz’ la stinga gi la dreapta pe o linie aga-zis orizontala, este 0 conceplie oarecum arbitrari. Este meritul fostului istoric al artei, Michel Grinwald, de a fi adus, cu ajutoral unui test de construct, dovada unei simbolistici a spafiului care, in arta figurativa la fel ca si in expresiile spontane ale subiecjilor testali, se aratt intotdeauna fireascti. Nu este vorba aici de-a reproduce testul, din picate inedit, care cuprinde zece probe diferite. SA lum una din cle. in fata subiectului este dispusi transversal o foaie de hartic rectangular (cu seofiunea de ant), deci mu un cémp. I se pune in mand un mic diso ew indicajia c& acesta il reprezinti pe el insugi: foaia plasata dedesubt reprezinti viaa sa. I se cere subiectului si plaseze discul in punctul unde apreciazi ca se afli in prezent in viaja sa; pozifiile alese sunt foarte diverse si varinzi funcjie de varsti si de maturitate. Sa presupunem ca discul este plasat in prima treime a diagonalei ce —27— ‘uneste colful din stinga-jos cu cel din dreapta-sus. Nu putem surprinde sensul acestei pozifii decdt dack cunoastem dinainte semnificafia altor puncte din spajiu. Pundnd intrebarea: unde era discul inainte de a ocupa pozifia sa de acum? si: incotro se indreaptit el, dacd are posibilitalea de-a merge mai departe?, cbjinem o Tinie orientatd care, la majoritatea subiectilor, merge de la stinga-jos spre dreapta-sus. Accasti linie este considerati linia viefii. Daci ne informim asupra semnificajiei sale, primim urmdtorul. rispuns: Stinga-jos: inceput, origini; acolo eram mic gi tinds, acolo inci mu cram cineva, Dreapta-sus: acolo este scopul, acolo va fi viala fecundé, termenul, succesul. Dreapta-jos: dectdere, a fila stramtoare, dezgolit, dezagreabil, condamnat si pierdut Stinga-sus: un rege, sau un capitalist, 0 flings ce s-a ajuns pe cfi fird scrupule, parvenit, subjugat banului public, inactiv, spectator. Redus la forma cea mai schematic’, un simphs dreptunghi servind rept cadra de exprimare sentimentelor noastre ale spafiului, acesta face s apari o sumedenie de semnificafii, care concord la mai mult de 80% din subiecii testati. in forma sa cea mai simpli, proiectia spajiali poate figura ca un sistem de coordonate. Punctul zero reprezint inceputul; abscisa orientati spre dreapta: timpul; ordonata: gradul de realizare, de succes, al situajici sociale efectiv atinse. Rezultanta succesulni si a timpului corespund liniei viefi, fn sistenmul nostru de conotafii, aceasta indicd daci nivelul atins se aflé int-un raport normal cu derularea timpului LLinia viofii este comparabild cu 0 curbi de eficienfa care, plasalit fntre inceput si sfarsit, reprezinté proiecfia inconstienta sau constienti ‘a experienjelor trecute gi proiecfia viitorului, a viefii, $4 ne reamintim fn trecere cd intrebarea: de unde vine si incotto se duce o linie?, a fost probabil pus in mod constient pentru prima dati de picioral Paul Kice, atunci cind cl influenjase deja, inconstient, al{i artisti anteriori sau contemporani. intr-o schemi in care se poate efectua 0 proicojie aproape direct, ‘cu minima influen% din partea unui mediu redus la cea mai simplipose —28— cexpresie, rezultatele sunt cu siguranfi mai pure decat cdnd intervenim cu un material de proicofie care pistreazi o asemenea asemainare cu corpul uman. in fine, este cu totul indoielnic daci schema corporal Sire Nivel Timp Fig. 4.~Dreptunghiul protect al dM, Granwald ‘tebuic considerati ca baz a proiectiei spatiale, pentru cd corpal se afld intr-un spafiu care, atunci cind Incercim si-l reprezentiim, este aproape totdeauna un pitrat, Pentru Griidwald, dreptunghiul este, pe de o parte, cimpul dinamic al miscirii, pe de alti parte cimp al forfelor sau al sentimentului spafiului. Dacd facem abstractie de dinamismul cauzal si final, atunci ar aprea un cmp de forfe constituit din reciprocitatea complex a localizarilor, Ceea ce este plasat in acest cimp de forje, in acest cosmos, fie cA este un text scris sau desennt unui arbore, este conceput, este adevarat, prin comparafie cu forma umand, cu fiinja umani care, aplecindu-se asupra propriului sinc, cauta si stabileasct relafii cu acest spafiu, care se reprezinti ca exterior $i care, in acelasi timp, face trimitere {a el insusi Figura Sa reprezint un arbore ocupfind un anume punct in cAmpul grafic, situafie care-i conferd un sens bine determinat, De altfel, arborele din acest desen, considerat in ef insusi, are o form’ si o imagine dinamica care-i sunt propri, astfel oi de aici rezulti douk —29— imagini spafiale, una tn cealaltd, ca si spunem asa. Accentuarea si cocuparea spafiald a unei anumnite zone face ca fizionomia arborelui 592 de baicfi din clascle primare si din gimnaziu, de la clasa 1 laa Vila si din liceu, de la a IX-a laa XI-a, cu dowd desene de fiecare, respectiv 1184 de desene. = 601 fete din aceleasi clase cu dowd desene ficcare, respectiv 1202 de desene. S-a strins in total 2641 de desene, toate pe foi A4 (210 x 297 mm), ‘executate cu creion semi-dur. Probele au fost aplicate in scoli din zone diferite, vizsind piituri sociale diferite si pentru ovitarea unilateralitifii, Penta a efectua experimentul am avat la dispozifie 0 or’, Bincinjeles cd orarul clasclor nu ne permitea si aplicim proba fard limita de timp. Aceasta a avut rept consecinf’ ci, adesea, al doilea arbore nu a fost terminat (si in ‘oest caz nea fost cuprins in statisticd), sau ci elevii ar fi omameniat sau ar fi desenat un peisaj mai complet dacd n-ar fi trebuit si se intrerupa. Cadrele didactice au primit indicafia de-a mu corocta sau. influenja elevii, Instructiunile au fost date fntotdeauna de citre dena Alice Waeger, care a stiut, ca profesoard cu experiengi, 54 creeze 0 atmosfera favorabild experimentului si si asigurc pretutindeni accleasi conditi. fn privinfa cercetirilor asupra debililor, Beat Imhof, de le Institutul do pedagogic curativa al Universitagii din Fribourg (Prof. Montalta), a ispuns de aceast parte in cadrul intocmirii unei lucrari de diplomd, Bla adunat $22 de descne de la 411 debili din clasele speciale din oragele Berna si Fribourg, si din St-losef-Heim de Bremgarien (Argovie). Acestuia i s-a pus la dispozitie in medic 40 de caziri pentru ficcare an de varstd, de la gapte Ia saptesprezece ani, fafi de o medie de 120 pentru scotarii nostri normali De altfel, debilii au desenat, in general, mai mult de doi arbori: in numeroase cazuri, pliicerea de a se exprima a dus pfnd la zeso incercair pe aceeasi foaie, constatare valabili chiar si pentru imbecit—10— inainte de a ni te pune noua la dispozifio, Beat Imhof a studi documentele enim proprile sale scopuri, Astfl, datele gener privind debilii sunt, judecate dup aceeasi scar ca si cele privind normalii, Experienfele separate asupra aceluiasi fenomen de exprimae am ° so deer {in acest caz ele au fost eliminate. jcoala de: ‘tori din Bale a furnizat 56 de desene, yenind | 29 de desenatori. Este vorba de persoane putin ‘ioute poate ‘on care ar trebui situate intre debilitatea profunda si imbecilitate, Desencle a 22 de copii de culoare mi-au fost trimise de Mission Saint-Benoit de la postul din Umfeseri (Rhodesia de Sud). Din piicatt este un numér mic gi rezultatele trebuie Iuate mai degrabi ca o curiozitate. Copii de culoare au desenat in cerneali; administratia 2 furnizat gratuit cemeala i tocuri, dar nu creioanel important fnireprindere ne-a pus la dispozifie 598 de desene ale 598 de muncitori gi muncitori specialisti (1) , in mare aproximativ 200 pontra fiecare categorie de varsti. Aceste desene au fost strinse pe timpul examenului testirii aptitudinii preg'titoare pentru angajare. De la o alt& firm4 provin 66 de desene ale 66 de lucritori comercial - Se va gasi in tabelele din anexe, acolo unde au fost ficute, Aistribufia pe varste gi repartizarea pe sexe. ; Condifile in care au fost objinule aceste materiale pot fi considerate, in ansambla, ca satisticitoare, Testele proiective au 0 astfel de sensibilitate 8 orice material poate fi considerat relativ valabil, ficdnd abstracfie de faptul c& nimeni n-ar potea spune care (ia teminotogiaacusl, munctorspectalst M.S.) exe uammuacts fara clieare resin Peis ea~ cde voli” Rind estat pa fanaa ‘munctorier clifcaf ve eos chiara carl ttreprnder dra dela cltevazile pt era fn oe deport cre lope Ana es otc Specials care, dinpoevt, ete ua mucin specializal, pln execute, So ‘Bove do bak rte munci cu gud inal de tate. Carve manevrann, ‘mune Sanu eerea nici o compentenj, doar, uneor,oarecare for fied. Muncitoral specialist x ma fort mumit i, Manowantspciliza” (NT) —1— sunt conditiile care trebuie considerate cole mai favorabile, pentru ci putem cunoaste factorii exteri, dar mu si atitudinea interioars a subiectului, referitor la proba administrati. Instructiunile date elevilor au fost urmiitoarele: ,Deseneazi un atbore fructifer, poti s% folosesti toat& foaia.” Pentra al doilea arbore: |,Deseneazi un alt arbore decat primul; ‘oricum o coroan4 cu ranwuri, dacd prima oar ai desenat o coroand. ca un balon fiir’ ramuri.” Elevii au profitat uimitor de rar de.aceasté a doua posibilitate de a desena un arbore din alti specie. La clasele mici, adesea a aparut schema goolar’, mai ales la arborii asa-zisi ,comici”, uniliniari si cu frunze alungite aproape dispropor{ionat. Pe teritoriul orasului Zurich, unde pedagogia este foarte dezvoltati, chiar si in ce priveste desenul scolar, arborii au davedit adesea un grad de culturd mai avansat decit jn alte par{i. fn ciuda acestor restrictii, mu este mai pulin uimitor sé constatim regularitatea cu care au apirut indicii si cu care sau distribuit, chiar comparativ cu rezultatele objinute fn alte pari. ‘Contabilizarea numeric gi mai ales procentajele, sunt totdeauna relative 1a ofectivul total al nivelului de virst sau al grupului. in ceca ce priveste ramurile uniliniare si cele cu linie dubla, insumarea celor dow categorii nu ne di 100, pentru oi s-au desenat si coroane sferice ‘fii crengi; de fapt, aceasta nu afecteaz in. mod diferenfiat grupele constituite, astfel c& valorile relative riman comparabile, Nu sa propus utilizarea a dow grade diferite de comparajie in calcularea procentajului. Exactitatea calculelor corespunde preciziei regulilor de calcul. Mai mult, s-a rotunjit prin adiugare sau prin eliminare a dona cifta de dup virguli. Cu un material a cdrui dispersie este deja foarte mare, un caleal deosebit de precis este lipsit de sens; in afar de aceasta, acest lucra ar fi afectat lizibilitatea materialului. Citirea tabelelor este, in general, fastidioas’, dar putem evita si ajungem la studiul acestora. O privire de ansamblu este furnizat de tabelele din anexe; muncitorii Jalisti (angelernt) sunt imp2ififi si pe sexe. Reprezentarea graficé—n— ‘am utilizat-o fn misura in care ea semnifica ceva: anumite grafice mai Putin erditoare au fost omise din motive de ordin economic. O parte din tabele au fost plasate in descrierile caracterologice, 0 parte in formele primare aflate in continuare. Jn afara varste, in fabelele scolarilor normali, am indicat classe: ‘gradinifa (Frobel sau Montessori), clasele primare de la Ia laa Villa, si clasele secundare de Ja I-a Ja a Il-a. in orase, clasele a VII-a gi a Vill-a sunt formate din elevii care nu vor, sau mai adesea mu pot frecventa o scoalii secundar. Scoala secundari este un invaféimnt de mijloc intre clascle primare si tnvaipimintul de gradul doi (1) ; este pregitirea normald pentru profesiile comerciale si telinice. Aici, nivelul este mai ridicat decdt in clasele a VI-a si a VIll-a. Sooala secundari are, in general, un caracter profesional. Trecerea la scoala seoundarii are loc aproximativ dupi clasa a VI-a primar’, mai rar dupa a Vila. La debili, care urmeazi un fnvifimdnt special, am exclus orice indicafie asupra clasei; niciodati nu este posibild o repartizare precis pe clase si, de obicei, distingem doar nivelul superior gi nivelul inferior. § I. DIFERITELE PARI ALE ARBORELUI Trunchiul uniliniar (Big. 12, Nr. 1, 2,3, 4, 6,7, p. 67). ‘Trunchiul este desenat ca o linie vertical. fncd de la intrarea in gradinifd, acest indice dispare aproape in tolalitate la copiti normal Anterior, este mai frecvent, si trebuie considerat ca forms primard. La debili, 42% mai deseneazi trunchi uniliniar la varsta de opt ani; Ja Sincisprezece ani, indicele dispare chiar si la ei, in timp ce 18% (in Inprocente Inaikimea runchin Debit (si curbs de comparajic cu elevit normali din clase I gi a Via). Coroant mai ‘nal doott ‘runchiul are ‘Thnchi mai Sanit deci So Te ee —109— Inaiymea coroanet IX Suna cogficenpilor inprocente, Inatimen trnchikd ‘A= Muncitor’speciaigi; B= Lucritort comercial; C= Capi de culoare,olevi I scoala misionrt in (Rhodesia de Sud) 90 80 70 60 ZA iy 50 fy) 30 20 to ° 10 2op LY % Z 40 A 80 60 € 0 1546 49420 19-30 155 62695 ge—10— | See | | Tobelul E, Raportul Rirgimii coroanei cu inaltimea sa. ‘Tabelul D. | ‘Semi-coroana stings si dreapta (rgimea corcanei), i Time ‘eine ew Coloana 3 = valoarea central. B= bait. F= fete Big Pa Fue ih tow @ 101 1 @ m wis 2 3 ‘ as nie * 8 en ws aoe ek ee ae 8 we ry ws 1 % eo es ° = » @ si m 8 ww im | oF mm ve Bs 0 » » © 6 6 4 mw w Fle 8 ta ne im LPs a 6 © 6 % © mm Bs 5] 3? 1 1st m an 6 ou ow 6 © ww w~ m wm Fl oF 1s i a vs wom om © 7 8 8 4H ow os Bl 1 ws us uw uo» @ 5 @ 3 mo © mom Flap sw ms en OB ow HR om om ow me oe so | ag oo we a wo np 8 @ m % wu % wm wo m Fl os is 1 or us spo wets ag 1@ tes no m= vy @ @ 9 6 w H 8 mw we Fi e101 Ene alas Ee ap Ee Eg eee so 4 @ 6 % &@ 8 mom mw Ft Arborele normal. oon & @ 8 % & m Ww Mm mB | 2 1 9 @ % % 7 14 1% F| — Bazele statistice pentra constructia arborelui normal se afld aici 1P etme) reunite. Ele ne dau imaginea urmitoare: n 4 6 % % 8 © © I om F 27 oe UU lll m8 Inaljimea inaljimea Varsta ou @ 4 6 «uu 6 mo | coroanei so & Ss © 2 7 & v8 | Gridinigi 10 6-7 ani © 6 mp 8 m 8 & wm wm us FI Debit 10 8-17 ani 1s 6 8 owe Scoala primars 10 8-15 ani a7 2 @ 2 8 8 & m 6s mm FI Scoala 10 14-16 ani as 7» 6 HH HR ws 68 | secundard 37 0 6 8 9 1@__w__# | Semi-coroana dreapti: 1,13 ori semi-coroana sting—12— {ndiyimea coroanci: 0,7 ori lirgimea coroanci. X Arborele normal. A= Gridini{a, B= Debill, C = Clase primare, D 0 na 13s © 29 Largimea coroanci 10 Initjimes coroanei 7 Desenul cu mana stangd si desenul cu mana dreapta. Toate aceste proporfii nu se vor schimba, oare, la cci ce deseneazi ‘cu ména sting? Nu este tocmai usor de sispuns la aceasti intrebare. ‘Trebuie mai intdi s& distingem intre stangaci care deseneaz’ cu mana dreaptd gi cei co descneaz cu stinga; acestia din urma se intdlnese destul de frecvent. Printre stingaci exist cei veritabili si cei falsi, si cei ce au devenit stingaci forfat: accidental sau datoriti paraliziei. Nu S-a putut constata nici o diferent pentru doisprezece arbori desenati cu ména stinga, faji de cei desenaji de dreptaci. Utilizarea mAinii stingi in desen are mai multe ganse de succes decét in cazzl scrisulu, Imaginea directoare fundamental a arborelui ma este determinati unilateral — sau nu este astfel decdt intr-o mick misuré - de citre 13 inlind, oi de oiitre intreaga persoand, Daca stingicia ar fi in legiturd cu o personalitate a stingaciului, iar dreptacti ar avea 0 personalitate de dreptaci, totul ar fi foarte simplu. insi, mulfi dreptaci se raporteaz’ fns-o bund parte la ariile mintale stingi, gi invers. Forfa psihismului dea se exprima este mai mare decat 0 preferingi nervoasi. Nu conteazit Atunci cénd yom putea examina vreo 0 suta de arbori esenafi cu stinga, poate ci vom constata 0 usoarli diferenid, Dat find numéirul relativ mic al acestor cazuri, mu se poate dovedi c& desenele stingacilor sunt imagini in oglinda. (A se consulta asupra aoestui subiect coca ce se afirin’ despre pozifia inclinata spre stinga si spre dreapta.) Dependenta de cémpul grafic. S-a obiectat adesea ci dreptunghiul pe verticald al formatului At (1), aga cum este recomandat, ar sugera un arbore exagerat in lungime sau in indljime, Un format patrat, se spune, ar fi mai bun, Dar este usor de vizut pe plansa X cd un arbore este mai degrabit lung decit lat. si in consocinja se plaseazi mai bine intr-un dreptunghi det intr-un pitrat. Forma patratl exercit presiuni asupra arborelui si fl lirgest: ceea ce, de altfel, nu se produce, pentru ci desenatorul este determinat, in coea ce are de exprimat, nu numai de cSmpul in care desencazi, ci si de spafiul su mintal ‘Mali desenatori plasoazi foaia invers, pe lafimea sa. Pare destul de hazardat si vedem aici aliceva dect un reflex spontan de-a actiona pe propriul plac. Nu patem trece cu vederea, flrd indoiali, condipiile exterioare; dar problemele de exprimare sunt mai profunde. (1) Format interafionsl A4~ 210 x 297 mm,14 TL CERCETARI EXPERIMENTALE ASUPRA EXPRESIEL | GRAFICE Desenul cu linii non-figurative, Desenul arborelui este un mijloc apt si exprime stiri psihice. Grafologia a aritat de destule ori cum se dezvaluie personalitatea in scris si cum poate fi analizati cu ajutorul acestuia, Experimentel: urmitoare vor arita cum se desfigoari acelasi proces in cant desenului arborelui. in aceasta privinfi ne raportim la studiul i Reinhard Krauss, Uber graphischen Ausdruck, in care trateazi cum au nastere si cum se interpreteaz linile ,non-figurative”. »Este non-figurativa 0 linie care, nici cu ajutorul unei litere, nic prin vreo infloriturd, nu reprezinti nimic normativ, nimic desenat fk ‘mod obiectiv, dar care este’o trisituri complet liberi si, deci, al cani ‘trasaj nu este determinat de nici un fel de lege sau de model (1).” ‘Ne gandim, de cxemplu, si creim subiecjilor din experiment ¢ stare de bund dispozijic. Apoi, acestia trebuie si traseze linii, fard si se gindeasci cu ce ar trebui si semene o linie care ‘exprima bucuria Astfel se nasc figuri care sunt expresia adecvatA’a unei stiri ‘mintale | date. Aceste figuri au fost recunoscute prin analiza criticd si prin caleutul corelational ca expresii ale stirlor psihice determinate Dac incerc’im si exprimdm prin aceasti metoda starea de distragere, objinem pe foaia de hartie puncte sau mici trisituri disparate si firi legitura cu yreun punct central. Dimpotrivi, concentrarea este reprezentatd printr-un punet izolat, sau poate printra (@) Reinhard Krauss, Cher graphischen Ausdruch .1-A. Bert, Leipzig, 1930. —us— spiral strains infasurata; aici totul se concentreaza si se condenseazi, in timp ce distragerca este total relaxati, detasat si dezordonati, Asemenea figuri pot fi proiectate direct in interiorul coroanei | aborelui; ramurile nu mai sunt atasate de coroana arborelui; rimurelele nu mai sunt atasate de ramurd, ci par si zboare, plutind tn aer, separate, Exist o solufie de continuitate in punctul natural de legaturi dintre ramura si ramurile mai mici. Sau, intr-o coroandi in forma de balon, apare o mazgileald de linii si de puncte amestecate, care, adesea, parc a fio reproducere exact a figurilor mai sus mentionate, De fapt, desenul arborelui inregistreaz4 foarte fidel distragerea. Ceca ce in grafologie frapeaz4 obscrvatorii competenti ai scrisului, in desenul arborelui este mérit si manifest in stare purd, ca si spunem asa. Reproducem mai jos trei linii non-figurative trasate de tri subi diferiti, indusi intro stare de furie in cursul unuia din experimentele voastre (fig. 17, a b,c). Ficcare subiect exprima furia diferit. in aceste momente grafismul lor prezinta, pe scurt, urmétoarele caracteristici: (@) —Trisituri apisate puternic sau diferente mari ale presiunii, ingrosiri, (6) Noregulatitate in tungime si lirgime, Virgici gi ascensiuni ale liniilor , formafiuni unghiulare; (© — Schimbari de directie, intreruperi ale liniilor, corectuti si dezorganizare, alternanja formelor rotunjite si a celor unghiulare, Toate aceste desene au fost ficute cu cea mai mare uri, deci intr- unritm rapid. Figura 17 d reprezint un arbore desenat de un subiect plasat intr-o stare de furie. Nu este prea dificil si gisim o similitudine inte ‘capresia arborelui si cea din figura 17¢, desi cele dou’ figuri nu eu fost desenate in acelasi moment, iar arborele este opera unui francez, lini non-figurative aparfindnd unui elvefian de limb& germand. in scest desen al arborelui, suntem frapafi de linia solului ascendenti,—6— asemiinitoare cu cea intiinit la desenul (), prin separafia inte Fig. 17.—Desen de lini! non-figurative (a,b, ¢) Desert ni arbore de obire un subiectin stare de frie (8) 17 trunchi si linia solului, prin trunchiul deschis la ambele capete si prin coroana desenati in maniera ramurilor uniliniare, Experiente in stare de hipnoza (1). A. -Farie. Axborii urmiitori au fost desenafi sub hipnoza de cdtre subiectul R. cu sugestia urmétoare: ,,Te afli inr-o stare de furie terbita." fn stare normal, subiectul deseneaz arborele cu ramuri viguroase cu linie dubl& ffird intrerupere. in desenul subiectului R, linia solului este una deo consisteni puternicd, Furia semnifick o stare de tensiune afectiv foarte mare, care, pe de o parte, provoaci dese descircari si, pe de alta parte, blocheaz4 afectele. Figura 18 ilustreaz4 expresia furiei: subiectul deseneazd dup un model al ramurii uniliniare, ceca.ce corespunde unci forme primare si indic&, probabil, ci in starea de furie actioneazi un nivel primitiv, la care face aluzie gi expresia curenté: ,E apucat de furie” (2) Desenatorul este dominat de furie, Exist totusi furii_sinditoase Regresia intr-o stare primitiva este perfect plauzibild. Ramurile mici sunt descnate fara a fi atasate; totul se stricd, se desface si se dislocé: 1m mai exist nici unitate, nici disciplingd; stipinirea de sine dispare. ‘Triisdturile sunt apisate; arborele este plasat sus, atinge marginea foii, deci face si explodeze cadrul distanjelor conven{ionale. Furiosul pierde misura; in acelasi timp, coroana se lirgeste in ambele pirfi, se disociaza”, ,,crap&”, ,,explodeaz4”. Pe trunchi este desenata scoar|i rugoas’ gi solzoas%; sensibilitatea creste, furiosul se raneste de ccle din jur; este iritat $i reactioneazd ca atare; linia tranchiului este trasala () Aca vodea gip. 55: (@) leet sisi do feu.” tn Tb. ances, i orginal (NT)—us— —19— Ia fel de intrerupt, rapid, gifaind, impulsiv si exploziv. Trunchiul est, deschis la partea de sus si una din parjile de la bazd se situeazi | ceasupra solului. Tubul deschis devine eava unui tun pe unde se poate | descirca ceea ce este primitiv, si asta fra piedici, in-un mod | exploziv. Rapiditatea cu care placa lovitura, bineinfeles ci mu last loc yentru o coroandi cu model calm, ramura ‘uniliniard reprezint tipul de | esprimare cel mai rapid {in timpul exccufici figurii 185, i-a fost ceruta o coroand cu frunze. SQ | Contururile se disociazd, sunt intrerupte. Trisitura este viguros | marcati si in acelasi timp realizati cu usurin(’. Cum lipseste locul Fig. 18. ~ Desene sub hipnoea expres friel Lm ( —— fy = b 1a re ‘18 ani, sex \ snarl S00 past “Exit sade Wy WB face teribla” IN 3 imal even \ \or ws 18 ani, sex ~ asain Sub ipo ‘ Peli stare de fire tebn” We Sugestc: Ao fie violets." ,Desenenci un arbore." Subiecul desenoszl {eros enegi: Dap nr mugs, et gat ura isla sng pentra coroand, aceasta depiseste marginea foii. Forjele centrifuge provoacd o explozie. Figura 18¢ a fost executald sub o sugestie ceva mai pulernicd. ‘Tabloul se modificd. Coroana de frunze cu contururi pline de seva este mai disociat&. fn mijloc, apare un spafiu gol si din trunchi se desprind eum din toate parle cinci ramuri-feava dintre care uncle se indreapti pafin cAtre inainte, altcle se largesc, subliniind si mai tare absen{a inhibifiei. Furia apare aici ca o tensiune care se descarci, Apoi, sugestia este intirith mai mult, Atunci, subiectul marcheaza trinchiul cu o umbrA viguroasi si deseneaz, in stinga un ciot. Ceea ce, dintr-odatd tindea spre exterior, acum se concentreaza gi se incarcé de intensitate si se incordeazi spasmodic. Furia a devenit o furie reputincioas’, afectele sunt acum blocate. Furiosul nu mai strigi, pentru vocea i s-a strangulat. ‘Bxempiul serveste si pentru a aréta cum, in functie de intensitat, aceeasi stare isi poate modifica expresia Disolutiei crescute si descircdrii insofite de toate semnele de impriisticre ce caracterizeazi slarea obignuiti de furie, le urmeaza, cind aceasta este dusi la paroxism, 0 expresie total contrarie: concentrare, stagnare intr-un loc, si in final, blocajul ~ expresia neputinjei totale de a se migca. O schimbare de comportament similar se observa in diferitele grade de ‘angoasi. Cand am considerat descncle non-figurative ca raportindu-se la furic, am viizut apirind diverse forme si diverse grade de furie. Expresia furici este vizibil determinats de intensitatca afectutul, iar—120— aici se amestect in acelasi timp 0 expresie personali, respectiv furia are un element comun si, in plus, in fiecare caz in parte, 0 nuanil individuald. Aprecierea pur schematicd a unei expresii grafice confine ceva periculos cand cel ce stabileste diagnosticul mu este familiarizat cu | caracterologia sau nu este dispus si relativizeze studiul fenomienelor | de expresic, Experimentul de mai sus ne furnizeazd unele indicafii pentru a | injelege expresia si stirile de afect. Acolo unde iritabilitatea afoctivi | este parte integranté a temperamentului coleric, aceste cercetiiri ne | fumizeaz’ indicafii prefioase pentru diagnostic, fir sine permits, | totusi, si afirmm c& accesul de furie se exprim’ neapsirat in manier pe care toomai am desoris-o, Referitor Ia aceasta, un singur lucru ne frapeaza: existi un numar extrem de mare de indivizi colerici care ny au absolut nici o expresic graficd care s permit un rafionamient prin analogie. Contrar tuturor asteptirilor, mulfi dintre cei predispus, ocazional, spre furie, prezinti alte forme primare. Acest Iucru vrea sh ne spund cd in ei existi un fel de supap4 prin care elementul primitiv poate sciipa, Cu toate acestea, aceasti explicafie este insuficientl. Se formeazi, mai degrabii, o tensiune intre nivehil primar inconstient ¢ cel constient ajuns la maturitate, apoi o stare de insatisfactie care, nefiind motivati de nimic dinafard, pentru subiect apare ca inexplicabild. Tensiunea aduce on sine descircarea, Este suficient si Tuam in considerare expresia aga cum se manifest in momentul Pubertifii: ea tdeazi de o manieri penetranti tocmai Tupla constientului cu inconstientul. in consecinja, cresterea iritabilitiii la aceasta varsti se explic& foarte bine si poate fi observati in desenul arborelui. in cadmil modificarilor innoite in permanenféi, vom avea de studiat raportul formei primare cu cea evoluat, sau raportul dintre inconstient (Care nu are relafii cu constiinfa) si constient, sau raportul intre retard | si maturitate la aceeasi persoand, Aceasta polaritate dintre stiri inegale | 121 de maturitate este unul dintre principiile explicative cele mai importante pentru numeroase cazuri concrete dificil de rezolvat. BL —Minciun in expresia urmitoare, realizati sub hipnozd, a fost dali urmatoarea sugestie: ,inselator, Wuddros si mincinos.” Subiectul deseneazd superficial, surizind, neglijent. Sub 0 sugestic intirits, subiectul construieste coroana si mai inaltd (fig 19). ‘Vedem apirdnd un trunchi cu linii paralele, tnchis la partea de sus si avind astfel caracterele tranchiului sudat, Baza trunchiului este dreapti. (in stare de veghe, subiectul deseneazi trunchiul intr-o manier’ total diferitd.) Coroana se impune cx ramurile sale uniliniare $i cu intretiicrile complicate de linii, Acestei viermuieli i lipseste complet siructura. Coroana este clar deplasata spre dreapta si de dow’ ori mai inalt decat tunchiul, Linia sotutni pare un accesoriu —adiugat desenului de subiect, Practic, arborele este constituit exclusiv din forme primare, Coroana nu trebuie considerati doar dupa raportusile de miirime. Ea pluteste, de asemenea, in aer si cvoch oarecum ondulaille uni ddrapel (a se vedea fig. 12, Nr. 27 din tabelul formelor primare). Ingelatorie si mincinmi sunt, de altfel, denumiri aplicate Fig. 19.—Desen sub hipnoeds Expresia minciuntl | comportamentelor morale, care au un fundal caracterologic. Deliciu!—12— se poate produce din rajiuni profunde si din motive foarte diferite Daca dezgolim faptul de aspectul siu moral, asupra cdruia psihologu) ‘Tu se pronunt, cea ce riméne este fairdi indoiald aspectul irealitifii. A minfi inseamni a spune ceva care mu este adevirat, iar a ingch ‘nseamné a face s& para ci existi ceva inexistent. Totul este apart in loc de realitate. A minfi si a ingela este arta de-a crea din nimie iluzia a ceva prezent. Sugestia ficuti nu continea nici o indicafie asupra motivului sau scopului, de exemplu: ,,Minfi pentru cd ifi este fricd de tatdl tau” sav ceva asemiinitor. Pentru ci atunci angoasa ar fi putut fi clement central, si minciuna un simptom al acesteia. Sugestia ficut aici merge | simplu in sensul irealului, al aparenfei, al fanfaronadei gi al exageriri, Ceea ce corespunde cel mai bine acestei imagini este un Don, Quichote | modern. ‘Negarea aproape totala a realitifi prin utlizarea formelor primar | (ramura uniliniari, dezorganizarea, plutirea, trunchiul sudat, baz reaptii a trunchiului) na permit depistarea mincinosului, pentra e acesia nu are realitate: total se disipeaz, se evapori, devine joc é| oglinzi; este 0 inconsticn{a care pluteste liber in aer, care est | manipulati ca 0 marioneti de reziduurile de constiin. in tranchigl | paralel, chipul corectitudinii si al ireprosabilitifii apare cao. masct | Ruptura dintre trunchi si coroan& traduce, de asemenea, ce nu est | autentic in miirturie, Deplasarea coroanei cAtre dreapia exprima da} nevoia de a se pune in valoare, lipsa de scrupule si visele utopice pline | de pretenjii. Stiinfa perfidi a expresiei ne dezviluie si ea ‘ccentuarea spre dreapta slabiciunea si insecuritatea Eului, Cum asi!) Ceea ce este in exces in dreapta apare ca 0 lips’ in stiinga, si aces! | clement lipsi este in mod precis defectul platosei, | Disproporfia intre mérimea trunchiului gi cea a coroanei are de| asemienea 0 semnificajie similar, Supraindljarea exprima cu siguran | tendinfa de fi apreciat gi evadarea in lumea dorintelor si a.viselor de | mirire. in plus, ajungem tot mai des Ja convingerea c, in disproporfia grosolani dintre iniljimea tranchiului si cea a coroanei, exist un —123— indice al infantilismului. Desenul arborelui ficut de mincinos este ca imaginea in raze X a prefacatorici. ©. ~Retard partial. in expunerea de pani acum, a apirut permanent problema retardului partial si a unei vieti partial inconstiente. De asemenea, ne- am aventurat in mod riscant si facem sud hipnozi experienga umndtoare, cu sugestia lapidara: ,O parte din capacitifile tale psihice Inc mu s-a dezvoltat.” Putem considera aceast’ formulare ca stingace ‘ou prosteasci, dar ea are meritul de-a fi clara si poate fi utilizat ca ipotezai de Iucru, Subiectul hipnotizat, respectiv inconstientul, injelege sarcina intr-un mod schematic si aproximativ sub aceasti forma: din intreg lipseste o parte. in acelasi timp, am esalonat varstele: mai intii 5 si apoi 10 ani, 15 ani si in final 30 de ani. La persoana de 30 de ani am adiugat sugestia ummitoare: ,Sunteti directorul unei case de comer} care numiirk doudzeci de angajaji si avefi o mare responsabilitate, O parte din capacitijile dumneavoastrd psihice nu s-a dezvoltat.” in acest fel am incercat s& verificim printr-o experien{i personal faptul cd sefi neadaptafi, dar competenti in specialitatea lor, manifest’ adesea semne-de retard parfial. Cu-scopu! de control, arm ficut individului de 30 de ani aceeasi sugestie cu completarea urmatoare: ,Suntefi complet normal si sindtos” (fig. 20c). fn figura 20a lipseste jumitatea sting’ (5 ani); in figura 206 suprimarea pari stingi nu este total’, totusi cea mai mare parte lipseste. in timp ce, dup 8 ani, subjectul nu mai deseneaz:i ramuti uniliniare, acest indice este inca prezent la subiectul de care vorbitn si care are 10 ani, Este in mod vadit o indicafie c& un deficit favorizeaz’ oamumiti regresie; chiar linia solului, trasat fn rest cu fermitate, este iscontima’, deci executat in mod incomplet. Pe trunchiu! cu linie éubli, doar partea dreapti este putémnic accentuati; partea sling’ rimdne slab apisati. Presiunea mai slaba se intilneste deja la 5 ani si persist la arborele desenat fa 15 ani; desenul 20c, executat la 15 ani124 prezinta doar o jumiitate de coroand, dar de aceasta dati partea dreapa Tipseste. Acest lucru n-a fost sugerat niciodat, ci a aparut spontan. fn unctul fn care trebuia si se nasci o formafiune de ramur’ cite Greapta se formeazi un sem care indic& vadit ci aspiratia by dezvoltare este inhibati. Partea sting apare mai degrabi sfrifith stinjenitoare, intrucdt 0 inhibifie partial se face simfiti in intregu ansamblu. Deplasarea spre dreapta trebuie legati de faza pubertatt care di nastere, la cincisprezece ani, voinfei de auto-educare § | provoacd in plus formarea progresiva a unui plan de viafé (Spranger) | {endinfa spre independent in gAndire si aspiratia la comunitate, Este vorba aici de o cotitura important. Ceva se transform’ i se schimby, | in desen, 5-2 modificat pozijia. Totusi, deformarca datorath siricic | clementelor este Ia fel de manifest. Mai inti coroana, care'este slab dezvoltat’, si apoi, lungimea exagerati a trunchiului, care indict w retard parfial. in rest, trunchiul este usor incovoiat. Putem vedea in aceasta un alt semn al fncercrii unui deficit. ‘Trecerea la 30 de ani (fig. 20d), cu sugestia cX subiectul poartt | responsabilitate deoscbit de mare, care fi angajeazX capacitatea, | provoaci formarea unui arbore cu'o form absolut grotesc’. in figura | 20¢, trunchiul conic corespunde aproape forme! normale. Rarmurie | Jaterale au o direcjic orizontal’ si foaia mu permite descnarea lor it | intregime. Pe aceste brafe se intind la verticald rarmari in vinclt, Faptul | CA ramurile nu exist dectt pe o singuri parte este in mod cert traducerea schematici a sugestiei: 0’ parte a capacititilor psihice m | este dezvoltati.” Experienfa acestei suprimiri a unei pirfi a | posibilitifilor conduce mult mai putemic decat inainte la deformares | structuril pentru cd subiectul este blocat mintal de greutatea sugestici: | el trebuie si poarte o grentate, Ramura cu linie dubla gi trunchiul conie sunt 0 expresie a maturitifii, Retardul provoaci aparitia formelor | primare care dau un efect absolut alarmant. Pozifia orizontald 2 | ramurilor (a se vedea tabelul formelor primare, p. 67) este prima | forma ,primara” detectati la copitul mic de 3 ani (desenati de acelasi —125— Fig 20.—Desone sub hipnaed: expresia retards partial.— 126 — subicct), iar ramura fn vincha care, in figura desenati, este tot 0. expresic schematic’, apare spre varsta de 5 ani. fn plus, arbor t seaménd cu o cruce, ceea ce, de altfel, este in mod sigur cu adevaral | Simbolic si se aplici fntregului arbore, dar aici are un sens aparte: cl ce duce povara suferinjei sale, al incompletitudinii sale, este ca i) crucificat. Alituri, figura 20e reprezint& arborele persoanei de 30 de! ani slinditoasi si normala, care, de aceea, trebuie si aibi a Fesponsabilitate. Coroana se dezyolti intr-o manieri mult ml viguroasi, trunchiul este puternic accentuat ‘si acest Jucru este si mai marcat la baz, pentra ci cel ce poarti responsabilititile ,trebuie si se} {ind bine pe picioare”. Formele pajin tulburate ale ramurilor ce apy | sub hipnoza trideaz& epuizarea in urma experimentului a cdirui dura a fost destul de lung. Vom reveni asupra acestui fenomen, in stare de hipnoz, cuvintele de ordine cu caracter sentenfcs (Kretschmer), prin care se formuleazi sugestia, actioneaz’ supra | mecanismului asociativ fntr-o manierd care pare cu adevarat greoaie | exagerati. Astfel, am dat subicctului R sugestia urmiitoare: ,Nu ‘Poti ménca Iegume, Medicii te-au consultat si au stabilit ci aparatul tu digestiv este perfect sinitos, dar tu nu pofi ménca deloc legume.” Intenia ‘noastra era de-a objine printr-un intermediul unui simptom expresit grafic’ a unei personalitifi nevrotice, Rezultatul este atit de caricatural ‘inct nu se poate admite c& un nevrotic poate desena in acest fel; chiar si numai fiindcd fi este dificil si-si traducd starea conform une | asemenea formule atat de simple si nu tocmai convingitoar, | excluzdnd din desenul situ orice normd rafionald a reprezentirii unui | arbore, Sub hipnoza (fig, 21), ,a nu manca legume” se traduce gi prin: 0 | Parte din tot lipseste”. Jumitatea sting a coroanei lipsegte. In locul | Siu apare o excrescen{a, 0 umflituri asa cum gisim, in general, | desenate in formele usoare de spasm si constipafie cronica. Parts | dreapt este cu totul chircita. in plus, apare 0 ramuri orizontal&; trei ramuri se inclind spre exterior gi in jos. Aici se reflect descurajarea, 127 relinistea si nesiguranfa sunt si cle exprimate prin faptul cdi pariea dreapti este prea accentuati, e2ea ce mu poate compensa deficitul din stinga si sporeste si mai mult dezechilibrul, Cursul | normal al forjelor psihice este perturbat. Este evident cd, in ciuda oricirei _—refineri refetitoare Ja 0 asemenea experien{a, pare stabilit in mod cert ca in desenul sud npnoz, un deficit se manifest’ mai ales sub form schematic’. Mai important’ este constatarea cA orice deficient perturba ansamblul structurii si determin aparitia unui indice de regresie si de retard Acestea sunt simptomele si semnalul unui element perturbator al echilibrului. Poate cf, cu timpul, va fi posibil si determinam cum anume so manifesti factorii de disolutie; fotusi, pentru moment, aceast sarcina pare foarte aleatoric, entra cd toate straturile posibile se amestect in cadrul expresiei. De altfel, problema nici nu este atst de important. Indicafia unui deficit ste mai mult decat suficienti. Penta o analizd mai avansati, dispnnem de alte metode de determinare a caracterului, in afara posibiliviyitor pe care le prezint& exprimarea prin desen. Fig. 21, —Desen 2b hpnoca ‘spresia une s1Sr nevrotice D. -Enurezis. Dand sugestia: Ai 21 de ani gi esti puternic enurezic.”, avem in vedere o problema intrucitva diferits Subiectul deseneazi apiisfind foarte slab. Odati desenul terminat, experimentatorul intreabil: ,,Ai