Ministerul Invatamintului, Educatiei, Tineretului si Sportului

Academia de Studii Economice din Moldova

Raport
pe tema:

FENOMENUL CORUPTIEI

A efectuat: Ina TIHU

studenta gr.D.258
A controlat: profesoara
Angela SIBOV

1. Ce este coruptia si care sunt consecintele ei?

2. Faptele prevazute si sanctiunile prevazute de legislatia penala :
a) Coruperea pasiva
b) Coruperea activa
c) Traficul de influienta
d) Abuzul de putere sau abuzul de serviciu
e) Primirea de catre functionar a recompensei ilicite
f) Falsul in actele publice
g) Luarea de mita
h) Darea de mita
i) Abuzul de serviciu
j) Delapidarea averii stranine
3. Concepte, problematici si masuri privind prevenirea si combaterea coruptiei
4. Protejarea persoanei in cazul coruptiei

1.

Ce este coruptia si care sunt consecintele ei ?

Ca sa te poti proteja de un pericol, trebuie sa cunosti, mai intii de toate, in ce

consta el si cum se manifesta.
Actualmente despre coruptie se vorbeste peste tot : la televizor, in ziare, la radio si
in discutiile zilnice. Cu toate acestea, populatia nu are o imagine clara si exacta
despre ceea ce reprezinta coruptia. De aceea, cetatenii savirsesc uneori fapte de
coruptie, prevazute si sanctionate de lege, fara a-si da seama ca astfel de actiuni sunt
ilegale.
In legislatia international definitia coruptiei este data in Conventia civila privind
coruptia. Potrivit acestei Conventii, prin coruptie se intelege faptul de a solicita, de
a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un avantaj
necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit care afecteaza
exercitarea normala a unei functii sau comportamentul cerut beneficiarului
comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui astfel de
avantaj necuvenit.
In legislatia nationala, definitia coruptiei este dat n Legea Republicii Moldova
privind combaterea coruptiei si protectionismului. Potrivit acestei legi coruptia
este un fenomen antisocial ce reprezint o intelegere nelegala ntre dou parti, una
propune sau promite privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta, antrenata in
serviciul public, consimte sau le primeste in schimbul executarii (sau neexecutarii
unor anumite actiuni) functionale ce contin elemente ale infractiunii prevazute de
Codul Penal.
Definitii mai ample a coruptiei sunt date in lucrarile de specialitate.
Potrivit uneia din definitii , infractiunea de coruptie constituie fapta unui functionar
public sau functionar angajat in sectorul privat, care consta in traficarea atributiilor
specifice functiei detinute in schimbul unor foloase sau specularea in aceleasi
scopuri a influientei pe linga functionarii publici, fapta prevazuta in legea penala.
Codul penal al Republicii Moldova nu da coruptiei o definitie, ci doar prvede fapte
concrete de coruptie in diferite articole si capitole, stabilind pedepse.
3

Coruptia constituie un fenomen deosbit de periculos pentru societate, ale carei

efecte nefaste se resimt in toate sferele de activitate. Este suficient de a enumera
doar citeva din acestea, pentru a inelege gravitatea lor.
In sfera politica si administrativa coruptia provoaca astfel de consecinte :

diminuarea clittii actului de guvernare ;

discreditarea autoritatilor publice de orice nivel ;
subminarea statalitatii si democratiei ;
inrautatirea imaginii tarii ;
impiedicarea procesului de integrare europeana.

In sfera economica coruptia are ca repercusiuni:

subdezvoltarea economica;
amplificarea economiei subterane;
cauzarea de pierderi pentru buget;
calitatea proasta a marfurilor si serviciilor pe piata de consum ;
mentinerea nivelului scazut al investitiilor ;
impiedicarea reformelor economice ;
vulnerabilitatea economica a tarii.

In sfera sociala coruptia poate produce asemenea urmari :

eficienta scazuta in domeniul educatiei, stiintei, sanatatii si protectiei
mediului ;
calitatea proasta a serviciilor acordate populatiei ;
saracirea populatiei ;
cresterea inechitatii si tensiunii sociale ;
exodul cetatenilor in societate ;
degradarea valorilor morale ;
cresterea simtului de insecuritate in rindul cetatenilor exemplari.
Indiferent de sfera in care se manifesta, coruptia aduce atingere drepturilor si
libertatilor persoanei.
In cadrul conferintei de prezentare a Indicelui Perceperii Coruptiei pentru anul
2005, presedintele Transparency International, Peter Eigen, a mentionat : " coruptia
este o cauza majjora a saraciei, precum si o bariera in depasirea acesteia. Ambele
flagele se nutresc unul pe altul, inchizind populatia intr-un cerc vicios al mizeriei".

2. Faptele prevazute si sanctiunile prevazute de legislatia penala

Actual Codul penal al Republicii Moldova, a intrat n vigoare la 12 iunie 2003,
prevede urmatoarele fapte de coruptie :
In sectorul public :
-

coruperea pasiva (art. 324);

coruperea activa (art. 325);
traficul de influiena (art. 326);
abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327) ;
primirea de catre functionar a recompensei ilicite (art.330) ;
falsul in actele publice (art. 332).

In sectorul privat :
- luarea de mita (art. 333) ;
- darea de mita (art. 334) ;
- abuzul de serviciu (art.335).
In ambele sectoare :
- primirea unei remuneratii ilicite pentru indeplinirea lucrarilor legate
de deservirea populatiei (art.256) ;
- delapidarea averii straine (art. 191) ;
- insusirea in proportii mari si deosebit de mari savirsita prin delapidare
(art. 195).
Codul penal mai prevede o serie de infractiuni care pot fi in legatura directa cu
savirsirea infractiunilor de coruptie mentionate mai sus. La ele se refera :
- excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu ;
- refuzul de a indeplini legea ;
- spalarea banilor ;
- abuzurile la emiterea titlurilor de valoare ;
- utilizarea, contrar destinatiei, a mijloacelor din imprumuturile interne
sau externe garantate.

A. Coruperea pasiva
Coruperea pasiva este fapta persoanei cu functie de raspundere, care pretinde ori
primeste oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, fie
accepta servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a indeplini sau nu ori
pentru a intirzia sau grabi indeplinirea unei actiuni ce tine de obligatiile ei de
serviciu, ori pentru a indeplini o actiune contrar acestor obligatii, precum si pentru a
obtine de la autoritti distinctii, functii, piete de desfacere sau o oarecare decizie
favorabila.
Exemplu : Medicul dintr-o comisie de expertizare a vitalittii cere de la un pacient
bani pentru ai elibera certificat medical.

B.

Coruperea activa

Coruperea activa este fapta persoanei fizice, care "promite, ofera sau da unei
personae cu functie de raspundere, personal sau prin mijlocitor, bunuri sau servicii".
Exemple :
Conducatorul unei firme promite, de bun voie, bani ori alte bunuri materiale
inspectorului de munca pentru ca acesta sa nu documenteze incalcarile constatate in
cadrul controlului.
Conducatorul auto da, de bun voie, bani sau produse materiale agentului politiei
rutiere pentru ca el sa nu documenteze incalcarea regulilor de circulatie rutiera
comisa.

C. Traficul de influiena
Traficul de influienta este primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare sau
alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje,
personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o alta persoana, savirsite cu
intentie de catre o persoana care are influienta sau care sustine ca are influienta
asupra unui functionar, in scopul de a-l face s indeplineasca ori sa nu ndeplineasca
actiuni ce nu intra in obligatiile lui de serviciu, indiferent daca asemenea actiuni au
fost sau nu savirsite.
6

Exemplu :
Avocatul cere, sub pretextul ca nu exista o alta solutie de cistig in procesul judiciar,
bani de la clientul sau pentru a obtine o decizie procesuala favorabila din partea
judecatorului asupra caruia el sustine ca are influienta.
Asistentul medicului sanitar accepta bani sau alte bunuri materiale de la
conducatorul unei firme pentru a interveni pe ling seful sau cu scopul de a
determina sa nu aplice sanctiunile prevazute de lege pentru incalcarile comise de
firma data.

D. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu este folosirea cu intentie de catre o
persoana cu functie de raspundere a situatiei de serviciu, in interes material sau in
alte interese personale, daca acesta a cauzat daune n proportii considerabile
intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice.
Exemplu :
Directorul unei intreprinderi vinicole de stat fondeaza o firma si folosind situatia sa
de serviciu in interes material, incheie cu aceasta contracte de achizitionare a
ambalajului din sticla la preturi exagerate care depasesc preturile de piata,
prejudiciind astfel intreprinderea.

E.

Primirea de catre un functionar a recompensei ilicite

Primirea de catre un functionar al autoritatii publice, al altei institutii, intreprinderi

sau al altei organizatii de stat, care nu este persoana cu functie de raspundere, a unei
recompense ilicite sau a unor avantaje patrimoniale pentru indeplinirea unor actiuni
sau acordarea de servicii ce tin de obligatiile lui de serviciu.

Exemplu :
Profesorul unei universitati de stat beneficiaza de ajutorul studentilor la constructia
casei de locuit in schimbul lichidarii restantelor.

F.

Falsul in actele publice

Falsul in actele publice reprezinta inscrierea unei persoane cu functie de

raspundere, precum si de un functionar al autoritatii publice care nu este persoana cu
functie de raspundere, in documentele oficiale a unor date vadit false, precum si
falsificarea unor astfel de documente, daca aceste actiuni au fost savirsite din interes
material sau din alte interese personale.
Exemplu :
Directorul unei scoli intocmeste certificatul de absolvire pe numele unei persoane
care, in realitate nu si-a facut studiile la institutia data.

G. Luarea de mita
Luarea de mita reprezinta luarea de catre o persoana care gestioneaza o
organizatie comerciala, obsteasca sau o alta organizatie nestatala a mitei sub forma
de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de
servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a indeplini sau nu ori de a
intirzia sau grabi indeplinirea unei actiuni in interesul mituitorului sau al persoanelor
pe care il reprezinta, daca asemenea actiuni in obligatiile de serviciu ale mituitorului.
Exemplu :
Seful unui birou al Societatii Vinatorilor si Pescarilor pretinde de la o persoana
care pescuieste ilegal o suma de bani in schimbul neintocmirii procesului-verbal
asupra cazului dat.

H. Darea de mita
Darea de mita actiune in care o persoana fizica mituieste sau incearca sa
mituiasca pe o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau
alta organizatie nestatala.
Exemplu :
Un cetatean ofera bani sau alte bunuri materiale conducatorului unei firme pentru
ca acesta sa accepte procurarea produselor agricole de la el si nu de la alti
producatori.

K. Abuzul de serviciu
Abuzul de serviciu reprezinta folosirea intentionata de catre o persoana care
gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau o alta organizatie nestatala in
situatii de serviciu, in interes material ori in alte interese personale, daca aceasta a
cauzat daune in proportii considerabile intereselor publice sau drepturilor si
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Exemplu :
Directorul unei societati pe actiuni private angajeaza la serviciu o persoana fara a
emite un ordin, alcatuindu-i un salariu mai mare decit cel prevazut in statutul de
personal, asfel prejudiciind material intreprinderea data.

L.

Primirea

unei remuneratii ilicite

pentru indeplinirea

lucrarilor legate de deservirea populatiei

Primirea, prin estorcare, de catre un lucrator fara functie de raspundere dintr-o
intreprindere, institutie sau organizatie, a unei remuneratii pentru indeplinirea unei
lucrari saupentru prestarea unor servicii in sfera comertului, alimentatiei publice,
transportului, deservirii sociale, comunale, medicale sau de alta natura, lucrari si
servicii ce tin de obligatiile de serviciu ale acestui lucrator.
Exemplu :

Angajatul unei companii de comercializare si instalare a aparatelor de incalzire

autonoma pretinde o suma de bani pentru instalarea unui asemenea aparat in
locuinta.

M. Delapidarea averii straine

Delapidarea averii straine reprezinta insusirea ilegala, cu folosirea situatiei de
serviciu, a bunurilor unei institutii, intreprinderi sau organizatii ori a unei persoane
fizice, incredintate in administrarea faptasului.
Exemplu :
Conducatorul unei institutii, organizatii sau intreprinderi, publice sau private,
intocmeste acte fictive de achizitie a bunurilor sau serviciilor unui agent economic,
insusind mijloacele financiare eliberate pentru aceste tranzactii.

3. Concepte, problematici si

masuri privind prevenirea si

combaterea coruptiei
Coruptia ca fenomen infractional se afla in strinsa conexiune cu dinamica
intregului ansamblu social si bineinteles cu criminalitatea atit in plan national cit si
international.
Lupta contra criminalitatii se desfasoara in toate statele prin masuri concentrate
deopotriva de prevenire si constringere cu aplicarea de sanctiuni penale. Nimeni inca
nu a gasit o solutie cu eficacitate garantata prin reducerea si in cele din urma,
eliminarea criminalitatii din viata societatii. Referitor la fenomenul coruptiei este un
adevarat unanim acceptat, potrivit careia, urmarirea penala, sanctiunea disciplinara
contra indivizilor corupti pot elimina infractorul, dar nu pot eradica coruptia. In
consecinta combaterea coruptiei poate fi realizata eficient prin redresarea
economica, politica si morala a societatii.
10

Problemele prevenirii infractiunilor de coruptie si a criminalitatii in general, lupta

contra lor este inspirata de politica penala a tarii si comporta solutii nationale, care la
rindul lor depind, pe de o parte de acuratetea conceptiei, de structurile, programele si
metodele

prin care

se infaptiueste

strategia nationala de combatere

infractionalismului, iar pe de alta parte sunt in functie si mijloacele financiare pe

care statul poate sa le afecteze acestui scop.
Prevenirea infractiunilor de coruptie, ca si a criminalitatii in general este
considerata dintotdeauna drept obiectivul principal al politicii penale si are le baza
conceptele criminologiei preventive.
a) Prevenirea postdelictuala, care include un ansamblu de masuri de
resocializare a celor condemnati pentru acte de coruptie
b) Prevenirea predelictuala, constituie un proces social neintrerupt care
include un ansamblu de masuri sociale luate in temeiul legii de catre
organele de ocrotire a dreptului in conlucrare cu difereite organizatii.
In sens strict prevenirea infractiunilor de coruptie vizeaza reactia prin mijloace de
drept penal impotriva faptuitorilor, iar in sens larg presupune si definirea cauzelor
care determina si conditiilor care favorizeaza feneomenul infractional al coruptiei si
inlaturarea acestora.
4. Protejarea persoanei in cazul coruptiei
Combaterea coruptiei pote fi insotita de eventuale pericole la care se pot expune
persoanele antrenate in acest proces sau in legatura cu savirsirea infactiunii.
Cetatenii trebuie sa stie ca in cazurile respective legislatia prevede masuri de
protectie din partea statului.
Asigurarea protectiei din partea statului a persoanelor este reglementata de Legea
privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care
acorda ajutor in procesul penal nr.1458-XIII din 28 ianuarie 1998.
Patrivit acestei legi protectia persoanelor este asigurata de catre organele de stat
abilitate.
11

In functie de circumstantele concrete, pentru asigurarea securitatii persoanelor

protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de protectie din partea statului :
1) ordinare :

- paza personala, paza locuintei si averii ;

- eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de legetura si
de informare privind pericolul ;
- plasarea temporara in locuri lipsite de pericol ;
- tainuirea datelor despre persoana protejata ;
2) extraordinare:
- schimbare a locului de munca sau studii;
- stramutarea in alt loc de trai, cu acordarea obligatorie a locuintei ;
- schimbarea actelor de identitate, exteriorului ;
- examinarea cauzei in sedinta judiciara inchisa.
Masurile date pot fi aplicate doar cu consimtamintul persoanei protejate si fara a-i
leza drepturile, libertatile si demnitatea persoanala.
Pe lina masurile de protectie stat mentionate, de legislatie este stipulata protectia
sociala a persoanei protejate. Asfel, in conformitate cu legea :
-

viata, sanatatea si averea persoanei protejate sunt supuse asigurarii de

stat obligatorii din contul bugetului de stat ;

-

in cazul mortii persoanei protejate, legate de acordarea de ajutor in

procesul penal, familiei ei si persoanelor intretinute de aceasta li se acorda o

indemnizatie unica in marime de 6 salarii medii lunare pe tara in luna anterioara
mortii;
-

in cazul pierderii intretinatorului se stabileste o pensie pentru

pierderea intretinatorului ;
-

in caz de pierdere a capacitatii de munca, i se stabileste, de asemenea,

o pensie de invaliditate in conformitate cu legislatia in vigoare.

12

Bibliografie :
1.

Codul penal al Republicii Moldova

2.

Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a

martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal nr.1458XIII din 28 ianuarie 1998

3.

Valeriu Cusnir

"Coruptia: Reglementari de drept.

Activitati de prevenire si combatere (partea 1)" , Chisinau 1999, Academia de

Politie Stefan cel Mare.

4.

Gheorghe Butnaru, Octavian Bejan, Efim Obreja "Cum

sa ne protejam de coruptie (ghid pentru cetatean)", Chisinau, 2006.

13