Maria COMAN oe Copyright: EDITURA BIZANTINA ISBN 973-9492-44-4 pe Pr. Conf. Dr. Constantin COMAN ERMINIA DUHULUL Texte fundamentale pentru o ERMINEUTICA DUHOVNICEASCA CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREA FERICITULUI PARINTE TEOCTIST PATRIARHUL BISERICI ORTODOXE ROMANE, EDITURA BIZANTINA Bucuresti, 2002Prefafa Problematica ermineutick ma preocupa inc din perioada studiilor mele la Atena, unde am fucrat sub indrumarea profe- sorului Savvas Agouridis, Este motivul pentru care fi inchin ecest prin rod mai important al strédaniilor mele in campul studiilor biblice, Ma folosesc de acest prile) pentru a-mi manifesta adinca secunestin}d si prefuirea pentru persoana mazelui biblist, de ale ‘Cursul de Ermineuticd biblicS pe care fl fin la Fecultat Teologie Ortodoxk a Universitafii din Bucuresti in ‘ull ani nva ajutat si-mi matecializez preocupitile de pana acurs intr- x, care se doreste o contribusie in direcfia unei studentilor teologi, ci cred c& poate interesa pe teologi si pe preo ca 6i pe tofi cei care sunt preocupafi de problema infelegersi sa: rethirii corecte a Sfintei Scripter!. ittorul este Tugat sf fink seama de dou obiective colate~ iSacticd, Prmul se refer’ a dependenjei exclusive area extins’ a multor frag- mente din textele patristice $i chiar redarea unor fragmente in original. Al doiles obiectiv priveste strict ‘amiliarizarea cu exegeza sicu folesirea selectiva a bibliografiei auxiliare, de unde au zezulzat pagini de exegez* i analiza care ar f-putut fi omise intr-o lucrere ce mu ar fi implinit $i functia didactic& amintits.BABS SB BS SSS SSR Introducere de paradoxal ar prea, stu pumino ermineuticd biblical care 63 le exprime. Pe de alts parte triza prin care trece, la nivelul metedei, scoala biblics octiden- tald ne indreptateste sX creden cd teologia ortodoxS poate oferi solusia iesirii din impas, tocmai incercénd s& aduci la suprafaya © emineutics bislicd proprie, pe care sa o propun’ ca alterna- complementart gcolii exegetice apusene. ici un secret pentra nimeni faptul ci teologia ortodoxé in gereral, prin urmare gi stuciile biblice, sunt tribu- tare scolii teologice occidentale. La data tn de invafimant teologic univ: in spafiul o1 avea o tradifie de secole in Apus teologi ortodocsi si-au cut ucenicia la Universitifile apasene, Marii teologi ortodocsi ai secolului al XX-lea ~ intre care amine ‘Dumitru Staniloae ~ doxa le sursele proprii si pentru ai conferi om Esengial pentru cercetare ca si pentru stuciul sistematic este6 Pr. CONSTANTIN COMAN Nevoia recursului Ja textele fundainentale ale Bisericii si reducerea le maximum posibil a folosirii teologiei de manual, repatitive, este un imperativ pe care va trebui si gi-l asume teo- logia contemporana roméneasca si pe care gi ka propus progra- matic Facultatea de Teologie din Bucuresti Prin antologia de fa am dorit de asemenca s4 atrag atenfia asuzra faptului c& recurs ta Scriptura si la Sfingii Print \cutice care dicteazs selectia. ‘Nueste nici un secret faptul ca selectia cu care mai opereaz’ inc i apusere. Sud povara acestei ,.nogteniri” nefaste teologia xa de sooal ezitd inci s’-gi asume, de exemplu, intreaga Evanghelie dup Joan sau teclogia paulind in ansamblul ei ca fundament al spiritualiti}ii gi al teologiei filocalice a unirii omului logice ulterioare tributare unor influenfe de mediu cultural sau filoso- fic. Un alt exemplu elocvent pentru felul in care, prin preluarea din manual in manual, se perpetueazd o anumits fundamentare biblic¥ (pe versete, de obicei!) este acela care tratate de ermineutica teologic’, aga cum sui Sfantul Duh din Evmghelia dupi Ioan (cap. 14-1 apitolele 1 si 2 din Epistoia 1 Corinteni si na Se folosite nici acum de manualele de teclogie dogmatic ca temeiuri biblice la capitolele despre cunoasterea Ini Dumnezeu, despre revelefia Jui Dumnezou sau despre inspirafia dumnezeiasc’. Din acelasi imbold de a pune in circulafie texte importante, dar gi din marea admirafie pe care o nutresc faff de cel mai mare exeget al Sczipturilor si faf% de profesorul meu, am adaugat ucrtit mele doua taduceri: un minunat cuvant al Sfintului loan Gurd fost date Scripturile dust capitole din cartes textolor sfinte, Imaginea cu ¢are am ilustra: cope zentare :conografica intitulats Tronul este agezat2 Evanghelia deasupra al Sténtului Duh. Singura rafiune a Sfant simu cu Méntuitorul, cam iconografie, ar putea £ aceea ca posibila infelegerea Evanghelic jadecdsii de apoi sugereazd insemnata corecte 2 Sfintei Scripturi pentra o esie unice] temei al vorbirii despre lum: despre éreatiea vazutt dinssre Dumneze este prin dasen si culoare, de miloacele de exprimare, teologl rajiunii umane autonome, ci ea se fund: Dumrezeu, care nu este o =etafsra si este deschiderea real a simjurilor dithovnicesti sau infelezat ale omuilui spre lumea dummezeiasca prin lucrarea Duhului St Jn incheiere vreau £4 mvulfumesc familie! mele - tn sofiei mele - pentru suporsul-maral gi ajuto: i da‘ la pregatires manuscrisului in vecerea publiciri. 20 mai, ajunul sirbitcrit Sfingitor Implncyi Constantin gi ElenaPr. CONSTANTIN COMAN veasta este determinant a‘at pentru mersul studiilor ele trebuie citite si, prin urmare intelese din urmi va trebui s& acceptém ed ele in inta Scriptura. ortodoxi mai nou’ a renurfat in perte la cligeu! Invoare, reconsiderandu-l din perspectiva unei tnfe- mat unitare gi mai dinamice a ces ce murrim Sfante a Sfintei Seripturi. Teologia Sistematicd a fost cos cea dintai emanciparea de sub presiunea acestor generatia marilor teologi amintifi mai sus. Studiile zie a8 fack acest lucru. Acesta este, de fapt, obiectivu! ERMINIA DUHULU! u ce au apirut scolile de Cuprinsului lor §: compararea acestora cu manualele occidentale tne conving cStde tributare le sunt. Problema nu consti in aceea 4 manualele noastre folosesc bibliografe occidental, ci in fap- proprie teologiei occidentale si tru explorarea positili- igie. O simpla analizi a Repet, exist rasdriteand gi cea apuseand. Daci n-ar fi existat; mu sar fi ajuns a expresii atat de diferite tn spafit] viepii Liturgice si bisericesti in general. Chiar dac& percerem aceste diferente numai in termeni pozitivi, suntem datori totusi s& induenjeazi dezvoltares diferitelor discipline teologice, intre ferenje teclogic ‘eri Ja unul din‘re cele mai rispandite manuale de iblic& dinaintea ce.usi de-al doilea rizboi mondial. Scriban?. Prima observafie pe care ag dori si 0 fac este aceea ci din manualul respectiv si din fe-ul in care este se raporteazd la texte dinte-un mediu mult Prin urmare, problema pe care ar trebui si 0 fe Ermineutica est aceea de a oferi suficiente informajit care si ajute pe cititor si infeleag’ aceste texte vechi, precum si Desigur, textele contin si .acevaruri dogmatice si Vechimea ctrtilor sfinte (,... mate si faptele petrecute intr-un me 2 Ediia a doua, Bucuresti, 1922.12 Pr. CONSTANTIN COMAN ERMINA DUHULUT 3 care traim noi”); 2 Locul diferit in care au fost scrise (,ele au fost compuse in Orient, care cu toate cercetarile de pan’ acum, tot nu e de ajuns de bine cunoscut”); 3. Limbile in care au fost serise (toate c&rfie biblice au fost scrise In liri stinse astlizi, a autorul adaugi caracterul specific al Sfintei Scripturi, spundnd: »Necesitatez Ermineuticii se vede nu numai din motivele expu- se mai sus; pe care le imparte cu alte discipline biblice, ci mal cu seama din caracterul cézsilor Sfintei Scripturi. Sfainta Scripture mu este o singuri carte, ci mai mi intr-un singur gen Literar si in aceeagi form. Unii au scris pro- 24, alfit poezie, alfii au profetizat; uni au scris istorie, alfii au dat invajatur: morale, ali au scris invitituri degmatice”4 © simitere Ja capitolele componente ale exmineuticit bib- pentru ceea ce propune acesta. Confinutul ermineuticit impirfit in trei mari capitole, dout categori: sensul literal sa ritual); 2. Euristice (sau Despre ai vorbeste Despre tzu: vorbirii in Noul Testament, Despre con- text, Despre locurile paralele; Biserica si tradifiunea ca organe i 3. Proforistica (Formele de sului Sfintei Scripturi: Scolia, Glosa, Tractatul si sensul cisfilor biblies. Ar urma in mod necesar, ca cineve carfile biblice, formele literare, limbile gi mediul scrie-ii fiect- rela s& aiba acces, astfel, la infelegerea corect si deplin a acestora. Or, lucrurile nu stau chiar aga. jal Sexban, op. 2, pS, 1435, Carenfele’efmineuticii arhimn. Scriban, ca si ale celodalte din vremed respectiva, care nu sc deosebesc substanfial de a- discujie natura cuvantultsi 2 acestuia, Inainte de a prezinté cuvantul lui Dumnezeu, atét Ia nivelul conjinutului cat gia cel al formei. Nu este deloc usor si infelegem 5: cu atat mai pufin s& explicai Santa Scriptura nu este un prod: zealitate divino-umand atét de ci incit nu poate fi infeleast deca: prin analogie cu stsi a IntrupSrii Fiului jui Dumnezeu, cum afirma marele teolog al veacului XX George Hlorovski ,fn aceasta const minunea si taina Sfintei Scripturi: ez este Cuvantul lui Dumnezeu in limba) omenesc, Indiferent cum infelegem inspizafia, exist un factor pe care nu putem si-1 jgnordm. Sfintele Scripturi transmit gi plstreazs Cuvantul lui Dumnezeu in limbaj cmenesc... Ce este aceast inspiratie mu se poate niciodata preciza cu claritate, Este vorba de o taina. Este faina comuniunii divino-urane... Dumnezeu a vorbit cu ede- t gia injeles. Limbajul omenesc ale naturale pentru a deveni purté- |... Tot ceea ce este ormenesc nu Cuvantul lui Dumnezeu este exprimat corect si potzivit in cu- vinte omenesti... in cuvantul omenese suflé Duhul dumneze- iesc gi in felul acesta este posibil ca omul 58 pronunte cuvintele lui Dumnezeu, s& vorbeasc desp-e Dumnezeu.” Am reprodus acest lung citat pentru a se observa mai bine, prin contrast, faptul c& ermineutica biblici la care ne referim nu ia in calcul tocmai esenfialul in ceea ce priveste natura cuvantului biblic. SPeamtav Tapéoocs, Ayla Thad. Bocinaie, aptioon, Seooadovier, 1976, p22. RReFTrTewrwtFTeFTeerTnPtrterRrtEitrnt#nftu“ Pr. CONSTANTIN COMAN Or Sunt sigur e& aceeasi credinfA o mirturiseau gi autorii manualelor de ermineuticé la care ne referim, numai c& ea nu se reflecs in respectivele manuale. Acest Jucru mu se explied dacat Frin faptul 4 toste sunt inspirate de manvalele occidentale, care zeflecté o teologie mult mai secular! ea Rastritului ortodox. atl ect cea 8 Dact Biblia este Itai de toate Cuvantul lui Dumnezeu, acunci greutatea principal in a o ingeloge nu provire din obster colele pe caze le ridica expresia umana sau limbajul uman = care intr-adevar este supus timpului si mediului respectiv -, do reprezinté in primul rand posibiktatea receptarii int Cuvantule lui Dumnezeu din Seriptust, aunt, “mere, problema Enmineutisit biblice nu poate 6 redusi la explorazea limbajului de comunicare din‘re oameni oa municare din‘re 0% lumnezeiesc atat ca prezeng2 ef At gi la nivelul analizei sau Envanta DoHULUT 15 termen sugestiv situafia pe care 0 ilustreazi manualul de 51 neuticl in distusie, cred ci am putea vorbi de ceea ce ag nami arianism biblic, determinat de lipsa considerarii dimensiunit dumnezeiesti a Scripturii, sau, poate mai exact de Florovski numeste ou nestorianism’, Sintagma po: atat pentru a caracteriza Ermineutica aralizatd cat gi pe cele di care aceasta se inspira nevinovat si academic. Conform viziunit Jui G. Florovski si conform cre nu este cuvantul omenesc ajute! ci este Ingemfnarea Cuvantul ingemdnare sau unire ce nu poate fi injeleas decat in termenii unirii ipostatice in persoana Mantuitorului Hristos. Frmineutica biblicd de care consicerarea s: evaluarea element se limiteaza, asadar, la biblich a dominat gi.tnc& mai domini teologia occidental si chiar teologia ortedoxs. Ea se inscrie intr-o tradifie teologics generalé reflectati in egalé mura gi in celelalte discipline ogi care ru poate percepe unizea creatului cu necreatul, care vorbeste har dumnezeiesc, dar il considera ca aparfinand ordinii create, care vorbeste despre intervenfia Ini Dumnezeis in istorie dar numai in cazuri extraordinare si de o manieri extracrdinar’, evident minunaté, spectaculoasi. Voi da aici exemplul Istoriei 2 George Florovsk:, oncik, pAa6: Este © amagie #8 credem ch erezile hrsto- logice din trecat mu met au nici © legStarl cu stsafia de acti, ceri teologe: rus In realtate, scestea oe continad §: se repet in dezbeterile din zlele noas- tre. Omul contemporan not ia mod vol ¢sw incorstient este atras de exage- yarea nestociant, dict nu. accept Incruparea ca evericwnt hoticator. Nu indriznepte «8 creat c& Fhis:os este persoand dumnezeiascX. Cauth un izbi- ‘itor omenese, care mumai sl fie ajolt de c&txe Durnnezeu. Este intresat mal Curind de psihologia mang a Mantuitorului dectt de tina fubirii Cumneze {eqti deoarece, in ultim’ analiz4 crede ca optirism in denmnitatea omalut”16 Pr, CONSTANTIN COMAN Bisericesti Universale sau locale, unde este evident -aceeagi tendinfa de ignorare a prezenfei si lucririi Iui Dumnezeu in istoria Bisericli si de considerare a acestei i perspective factoralui uman, Citim tratate de istorie universal, in care este prezentati istoria Bisericii lui Hstos dela inteme- ierea ei $i pan astizi si nu intélnim nici un loc in care si se vorbeasci despze Dumnezea ca parte a acestei istorii, d Dogmatic’ invajam despre natura divino-umand a Biseric desi definim Biseriea Trup ai Iui Hristos etc. In consecintd, dact lucrurile stau aga, putem vorbi aid despre un nestorianism eclesial. Biserica nu este o realitate umand in care intervine Dumnezeu in diverse feluri, ci este prezenfa insisi a lui Dumnezeu in istorie. $i pentru ane convinge ci istorie bisericeasct este recent si imprumutat, model de istorie a Bisericii cartea Faptele Aposi mai ugor de §njeles, dar acelasi Jucru s-a ‘ntémplat cu mai toate disciplinele teologice. Acelagi lucru se intampla gi ct: studiile biblice. Chiar si unele recente tratate de introducere in cfrfile noutestamenta- re sunt tributare aceleesi perspectis fi rul dunmezeiesc nu apare saz nu est Dacd Santa Scripturi presupune comunicarea dintre Dumnezeu si oameni, vorbirea Iui Dumnezeu citre oameni, atunci si erminia Sfintei Scripturi este concifionaté de aceasti comunicare. Périnfii Bisericii cred c& =y pofi infelege ceva ce nt ai experiat, cu atét mai mult cu cat tot ceea ce sine de Dumnezeu si de lucrarea Acestuia de mantuire a omului este in afara experienfei comune a omului. Exegeza cuvantului biblic este condifionati de experienta dumnezeirii. lar Ermineutice biblicd va trebui s& explice condifille in care omul poate aborda mu numai verbirea despre o experienfi a dumnezeirii ci chiar actul insusi al experienjei dumnezeirii care este discursul biblic. Intéinirea cu Biblia este intalnirea cu Dumnezeu in Cuvantul EsMaNA DUHULUT v tui, thy aceste conditii, ermineutica biblicd va trebui st find seama de conditiile care fac posibila intalnirea sau comuniunea adevarata dintre om gi Dumnezex. Pentru o buna perioada de timp si datorit’ dificultajilor prin care avea si treact teologia roméneasc& in Ferioada regi- muJui comunist, preocupsrile in cémpul ermineuticii au fost foarte firave. Intalnim elements d2 ermineutica biblic’ in manu- alele de Studiul Noului Testament pentru seminarii sau pentru institutele teologice. Ma voi opri, pent: o scurti analizs, la manualul Pr. Prof, Joan Corstan:inescus, care include © Ermi- neuticd biblicd ~ desiguz, in putine pagini. Intenfia este numai de a vecea in ce masur’ lucrurile au evolu: jerpretirii corecte gi comp: ipturi"*. Daca prin ,inspi ingelege cea ce infelegea mai sus G. Florov . desi foarce scurtz, er putea satisface intr-o =nstird oarecare Dar tutul. fn cea ce priveste necesitatea studicrii Constantinescu p-eia Intro formulare proprie motive enumerate de L Scribar; vechimea, limba si -Elabozalé in irprejurairi istorice diferite, in alt meciu, cu oameni si cbicefuri mult deo: noastra... Sfanta Scriptura a fost scrisi tr 2, dintre care unele nu se mai vortese as elaborata um stil figurativ, incdircat de simboluri, metafore, cu anevoie de descifia:” in plus, ,invaja- in ea nu pot fi pitranse Relevant este apzeciezea conform clizeia Stinjii Perinfi mu aveeu"nevoie de o disciplin sjutdtoare pentru infelegerea Sfintei Scriptuzi decazece ,au trait im impuri mai apropiate de epocile cazfilor biblice, cunosteat: temeinic limbile in care s-au scris acesiea, erau Ps, Prof. joan Constentinescu, Ernineutica bibiist fo Studiul Neului Testement, Editura IBMBOR, Bucurost,, 1981, p 385-140. * biden, p.388. “Biden, p 285, rele aeliee eee) ae oePr. CONSTANTIN COMAN ERMINIA DUSULUL 19 sjurdirile istorice si obiceiurile acelor timpuri si cu interpre- apostolicé a car;ilor sfinte", Dup’ cum vedem, nu se bA mimic in aborderea Enmineuticii, 1. Constantinescu id c& greutifile pe care ermineutica trebuie si ne ajute s& m= pentr: a infelege Sfan‘a Scriptura privese numai cultural. De altfel, si Erminuetica pasintel snstan- aceleasi trei mati capitole: 1. Teoria sensurilor S‘intet dintre autorii menjonafi irvock autoritatea Gxegeticd a Jor Perinfi ca normativs pentru exegeza Sfintei Scripteri. cul Hristos side 2 $i Modul autentic bine cbiceiurile julia Scriban sunt valabile si Constantinescu. Avem de-a face cu O foarte recent incercare 0 detordim Pr. Prof. Dr. Mircea Basorab, care a publicat o Ermineutici biblicd in anii ‘90. in ‘mare, gi acest manual urmeaza aceeasi tematicd, rérrandnd fidel rmineuticilor an‘erioare. Toate aceste manuale, in ciuda faptu- zintS fird indoiald o evolufie, ximén fidele mode- pentru a nu fi acuzat de confesionalism, into importante intre principa'ele corfesini crestine la nivelu! aber dizi capitolelor importante ale credinfei gi teologiei crestine, atunci va trebui si acceptiim cA exist in mod necesar si ermi te. Am s& dau un singur exemplu: dacS injelegerea teologia ortodox% fata de teologia romano-ca Scriptura este o astfel de prezenfi, atunci va 8 diferd si felul in care noi Infelegem: ce este, de fapt Sfanca ‘Toate aceste manuzle de ermineutici biblicd presupun, dar nu dezvolta 0 anume injslegere a cea ce este Scriptura, sau a ceea ce reprezinta textele biblice. Or, fandamental pen‘ra iden- Scripturi in intregul ei. Nu pofi sf a corect Seriptura dacd mu vei spune mai Intl ce este Se prin raportarea la limbajul umar. in general si la expresiile lui scrise. Profesor] Agouridis este primul care incearca acest hi- cra intredusénd cay z Nici in afera spi voltat prea mult stud intr-o prim edijie fn anul 1979 si reeditaté cu tmbun&tZsiri in anul 2000", Manualul profesorului Agouridis partseste defi- nitiv si complet modelul vechi si propune 0 abordare pr fn care o buna parte reprezint prezentares criticd a is 2 Depe ‘Ayoutlin, Byzpecrac) av loa cepéown, “AOR, 1979, 360p. 1M Déppe “Ayevsiin, Zounverrc nay lege newton. Upoltbaca- wébotoe deyeoiec by inure rae Toei, “AB; PADS.20 Pr, COKSTANTIN COMAN 5 Ite ermineutici, conform sine, autonomé, ugor de ‘gindirea si vit ortodoxi (p.31-95), ae diccuti teme esenfiale pentru injelegerea naturii Sfin’ ripturi, a ceea ce este de fapt Sfanta Scriptura, precum: Canonul, Autoritatea Scriptsilor taza teclogicd a acestela ~ inspiratia; Tracifie si erminie; Folosizea Sfintei Scripturi in cul- : ent emanciparea Ermineuticii prof, Agou- ridis de cercul stramt si asfixiant al considerarii Scripturii tn tru intelegerea Scripturilor care es ex Dack exist’ dificultti in a infelege Limbajul ., datorita distanjei de timp si de spajiu, precum si diferexfelor paradigmei culturale, cere rman totusi in Eitele a a ici dificul- Jumii ant si adancurile acestuia, inaccesibile naturii umane in starea ei rnigial, Acest aspect va fi confirmat gi intarit de ultima parle 2 Jucréii, in care autorul, sub titl] Probleme ermineutice trateazi jeme precum: Puncte de plecare pentru 0 Ermineuticd ortodoxtt ‘Traditia ca purt&tor si garant al adevarului revelat si Taina ‘ERMINCA DUHULT . a -122), Exmineutica prof. Agouri- ied ortcdoxa, ci mai curand o jul intitulat, Puincte de p! ortodaxd, Prof. Agouridis marturiseste el insusi fap- .g marualul se afl sub semnul problematizanii de incepuy al incercSrii ageztrii unai temelit. Cel mal imy ccra pe care il propure si iI gi realizeaza la nivelul posibt actual este evaluarea constructiva a istoriei exegezei, far putea rezulta criteriile fundamentale ele unei ermincutict orindoxe. Dar Iucrarea aceasta ce evaluare este una foarte complexd si, dupa marturisirea prof. Agouri departe de 2 o realiza. ,Am consemmat in Pr rari motivele pentru cere nu suntem ins pr plinatapit sintezai tH si bogata. Nu numai c& Tuc ‘sunt necesare forje moi pregatite teze a intregului ca oarecare modestie, prof. Agouridis isi Er ‘pentru realizarea uné fn consacins3, propune si cerceteze uncle pzemise importante pentr Frineuticd ortodox’ a textelor sfinte. Spun cteva ~ s2 j ‘unor studi mai extinse si mai de Fond privitor le rolul Siintei Scripturi tn viaja Biseriei nu ne permite nici o abordare exhaustivi si nici pozitii definitive. A- Pom ins& obligafia s& cferim tinerilor cea ce avem no: mai bun, pentru ca acestia s4 fnainteze de unde am ajuns rol, ‘a nivele Thai profunde si mai sistematice in ceea ce priveste stuciul jeestor dificile teme”, In directia unei, Ermineutici ortodoxe prof. Agouridis are citeva contribujii hotiratoare, pe care vom “agossidis, pt. (tim din ultima edie), P56. biden, p. 356357.w8 zed HORT a. dug op piemcasuco jaqzo3st pugpazdeoa wezaVeP sorszouumey & pO;MaUUA eroUNy Sax jyosajod ‘an ul UEP [apou wey Yurdmnred ad yard marr po Tuad Teun “Ar EISeCK 3 nawad prewocrepuns ystuezd 0 38 | : lop nanuad feiouo’ napeo ur. estas suMMoumsie sodar Sanur] woomezauuney ‘sioumoSy “yond nuyueg " -eurepeg aHodug mmruRss eserdxe mp eMidudg TUS & 1S 3UD Bp warxe “pISojoyeyso wauTISUaWTD AUTUTE juouos Trpausais; wed vorqzos no ayeyTezo oreo ad “SRS fe © Téyse) emyduog semi EP fha Razaurumne] HU, © ROMP eSNIGIOA PUG e th noo iso SRE “pour Four TERED “18 TEIN £99 S169 ‘ayes wmaurs azsa nu amydios yo mmdey ary HO EuErTye 70> ‘aep ‘2228 ss1]qiq sHRZO[Oa aye pounsosd aso Sm ad tungjoazep Bs esut aypuuiad au mr FacMPOSUE Ta}s=9e [HN . wind -youoys} sonneuncze wfuotsdx ap imuazoidas inBanuy e] HoHMeunZ vazexodey ‘¢ “9-010 ql *y foqsoyst ards <8 rep wo auds eoraccvOINy sy B> RaUTT'] Z {PORSUEYNA woTeyTUMUTOD “T eRSLINU? es emo “Rxopoyo yoRnoUMue o nauad aedound ajasyuraid auut xo ides yoda as fy “fersope myruawund e yIeU -ofd orsozdxa ‘anstreyng excviazaumng no pereds ur 5 oresig efera no “Guys euoIst nd vayseoe & yUEBIC eHfeeL poor -noal 18 umdig reruys vazoprysaD yzeaztqear srprnaBy “sord sysearoued yanpadsrad piswsoe ysTySSap wePO “suEUMN [exUS ponoyst v ayzed a390 razauumq my myuodod eyoisy are UE uy zemsg3sop Soperp ‘nyg [rucdod no nazoucnc] e snds yparoo reur nes ‘nazeuemg] Ty wnjMAocod | fe yiueSaqur ayred 1§ ep atsardxe ayso gMIsI=96 equ, wumeapiony asa SIPEMOsy yord waUMBry saree PIOIST Uy JusUEpUTS pyfos um axe aumdord o axes ad vaunrzta yo eRsucUOp v r.quad TeLIOG “es eoENOUMEET supra nifeds um aouiast aansadsonan raysooe ypsoze ares rnued Tanour arsa wysaay enseou aor uy guud 1S we armmndaouy e| ap zeBexe wex0yst aoey'o ares ad youND ezt[eue op [eWusUrEpUTY yoadse msaoe zarerednoez up yenfe ays9 > “ens yeas y159y2: 1S epeper wasna § 0 ares ad “s0murssaD goazy “621s YILA_ETS "Nose aETEAL vO “uMduNg wUYS & 2yejozt Nayproge [rosargeut no wmyredusco px goup sore wun “ghey miodury purpeur ap 21s3 Tun] 3saoy “SoezeuLLMp TeREOUOD € dyesmapm yonqsuaurp earEULIye nd ;I"P O "HIRIIUO v yparUIS PEOKY us EMIS}Ng PIUYS vaso FAP P 'wsuEsg — Jee] nou 18 [HRPOA “mazanamg TaIugg & prea 1 yorTearo -30s01 BpLos & ap 18 10 eazeIn Luz aypmumny eapaa Bap “OXOP -oyo Feansedsiad yessus’ wi yoqstrajsezes “pzeurpsoenxe ef10y are sypumofy youd “apaur yseow n> qamding are opera opera e8aq 1S sony aT rede ne ares UT [mI es [NyX@yZO2 RVKO3NUNVISNOD "3 aee ee ee ee ee ee ee 24 __ Pr, CONSTANTIN'COMAN “vTainele Bisericii i in mod special Euharistia nu sunt nimic Gltceva cecit reprezentari dramatice (actualiziri) ale lucréilor mantuitsare ale lui Dumnezeu in istorie, despre care vorbeste Seriptu prezentarea dramatic’ (sau dramaturgic’, dact nu sperie termensl - nun.) a mozyii si Invieri lui Hristos in Dursnezeiasea Literghie, avand ca prolog aparitia Lui in lume i in Vechiul si Noul Testament, rului, nu este o simplS reprezentare 2 unor evenimente din trecut, care pot fi prezentate din ratiuni didactice in prezent.. Este vorba despre o reprezentare dramaticd (actualizare) a intregii istorii a mAnt Durmnezeu in trecut, cu participarea noastra. in. prezent, si ca speranta a tmplinirii ei Ia dimensiun: istorice $i universale in vitor. De altfel, invocarea Duhului Sant ,peste noi si peste cinstitele daveri” mu tiseammd c& Duhul este continua prezert in Biserici, din moment ce El Insusi 0 constituie, ci arata exact prezenta lui Dumnezen prin Duhul Sau in Biserics, ca ucrand din nou ir mijlocul poporului ‘Su cea ce in trecut lucra prin Fiul Su, lisus Hristos"', Impor- tanfa erminevticd a Dumnezeiestii Liturghi Agoaridis capital: reprezinté acelasi Dumrezeu int=-0 alt& considerare errrineuticé a Scriptucilor ar scoate pe teologul ortodox in afara comunitatii euharistice si ar transforma Scrip- tura din carte a Bisericii, adicé a istoriai mantuirii poporului lai Dumnezeu, intr-o lecturd religioas’ particular. Trebuie subli- niat in mod deosebi: aici evenimentul invocatii Duhului Sfant asupra comsnit’jii si a darurilor euharistice. Cu alte cuvinte, at2 $i pliné de haral Duhului participa efec- tiv la lucterea mantuitoare a lui Dumnezeu, care ere trecut, prezent si viitor, i prin urmare, acessti comunitate constituie cadrul si atmosfera fn care este posibil injelegerea corect2 « Ihitem, p 358359, pcsine nv eoecesucaan is oe AAACN NATL AATTEM BRMOMA DEH 23 ‘a Bisericd a Scristuriler. dic exegetul, nurmai ca expo- Pera Dako ‘comunitapii ewharisiice, se afla in direcfia reve” cyecte a sensuli textulul fant”, Dumnezeiasca Lituzghie vet o premist fundamentalé pentrs ermineutica biblick pertrs crcte 0 als fereastrd deschish spre aceeasi realitate pe care © Ciprinnd cau despre care vorbeste Scriptura “Scripture $f ST gha constissie © unitate. Nu numei pentru cf Sines Bata de le inceput pans la sfargit de limbajul Gi in Liturghie pororul vede si traieste ceca prin incermediul catehizari: din Bis ata pe Prportana ermineuticS a Litorghiei, tocmel pentru a Pune Pent’ gravitatea oriterii complete a acssteia din ermines- {Galle Ia cere ne-am referit anterior. - ‘Dar, aga cum semnalam deja, prof. Agouri : teazA numal la comunitatea euharistics, ci extinde deschicerea spre intreaga istorie spre viafa tntegil omen Dumezelace sere phie, ca si Viaje Bisericil in intregimea ei nu se adresex2 turghie © fioguatal Boeri, ca avat incotdemun a eechidere universeli, ecumenicd. Biserica este aluatul euharis- Ge menit 58 dospeasc& toatl frimantatura Jumii, si trensfigh reze lumen st istoria. Biserica 2 ost dintru Incep.t ane sionara. ,gi card vorbirr. despre misiune ~ scrie 8. Agourids ea ae ae crea comunitayii euharstice in Iume ca Tectntate istoric&: este efortal de a ‘umina lumea cu adevarul si wou a putea trai corect in prezert $i pentru a Yui Dumnezew"#. Mai mult cecat i iri eur nat pentru S, Agouridis, istoria general a omenirii impre Wat gee As Se oe burs Sao, dupa cum afirma cu tirie si 5fantul foan Gund de Aur ot Soper ermineutic esenfial in egal msucs. entra, Rasiris skodox, scrie teologul grec, ,.Dumzezeul Scripturii si al coma26 Pr. CONSTANTIN COMAN ——v— pititii euharistice este acelasi cu Dumnezeul istoriei umane, Feclagi Demnezeu al poporuiui ui Dummezeu au sa lésat pe Sine nemarrurisit in experienta comund istorick gi in gancirea camenilor... In felul acesta, experienga general-umand a lumi, storia umand cu tot cea ce implic ea se transforma intr-o alte premisa esenial& pentru o ermineuticd ortodoxa a credinfsi, ase Pin este exprimata in Santa Scriptura. Prima ~ gi desigus, din Trunct de vedere valoric, superioars ~ este Comunitatea Eula Ughed. A dova, valoric inferioars, mi este fn ipostasul stu real va tntru totul strain de prima, insd este ceva care ¢-a imbol- Gieit, uneori Zoact= grav, gi are nevoie de vindecare, Comuni tatea Euharistica este vindecstortl..." ‘Desi abordarea est2 una parfials, m& oprese aic: cu pre zentarea conteibutiilor prire:pale alz manualului de Exmineutice cA a! prof. S. Agouridis. Referirile sper si fie elocvente. .sortanti in direcfia zecuperarii si lice ortodoxe. Rearticularea Bibl ca parte fancfionalA le organismal viu diacronic al Bisex ‘Euheristice) si prin aceasta la cel al istoriei umane fechivaleaz cu o restaurare esenfialé a localui gi rolu- tel Scriptuci, acic& a cadrulai relafional firesc tr. fun=fie Din aceasta conform c&ruia Scriptura se syticii prof. Agouridis ~ su, "un pas mai departe spre intregirea cadruksi exmine- ferenjial — ar fi recaperarea rolului Duhulta Sfant in co- frunicarea inteligibild a percoanei umane cu Dumnezeu. Dack aa am observat bine, atunci, in ciuda deschiderii care cupzinde © serie intreagé de factor, ermineutica Prof. Agouridis raméne pe dimensiunea orizontal& a istoriel, neexplorénd inci dimen- 2 Mhidem, p365. ERwini4 DUHULUL ” siunea verticals. Am s& incerc sil exBIIC injeleg prin aceast’ Sxprimnaze destul de generald si che? ‘uzata moralmente. O fac exPernofia gi inevitall cu stangacia une) OFT critice adre- oe oje ceric dasczlului pe care tl aprecia7! #1 se nalt: Problema ermineu‘ick pentru dansul co! de gnu bine, tot in depasirea e Care-L va trimite Tat © ep dodacl you Excvor fn munele Mes, Accla VA rului, Cazz de la Tatal purcece, ‘Acela va mactzrisi despre Mine. “6 Ci, flindcd v-am spus acestea, ntristzrea a wmnplut inima oastri 7 Dar Eu vi spun adevaral: Va este de folos ca sf ma duc Ex. erie. Ciel Gack nu M& voi duce, Tupdcinees atx Heine: Mangaietorul nu va veni lz voi, Shes tev Se repceO, mUYO iar dacd MA voi duce, IL vo! ‘rep fyapstas we AG Be pacat, pentru ch ei nu mereiovew fee cred in Mine; epi daaucotine 8, 82 5610 De dreptate, pentru cil Ma by rev Tarépa ondye Ke duc Ja Tatal Meu si nu Ma vefi olkért Becopeite pe. nai vedea; ERMA DURULLT 39 —_—_—_— 16 gepk 8 xplocas, & apyor eed KOmOV TI weqpeter. BE og rola Go iyiy aera, caro’ divende Paoriew Eps SOrav & 26 quer emaryche itv wR eve tuk bofdoa, Ex 8 rob God Sperae Keb dvaryyset icy ws darn Boe tye 6 Tesip tnd tor but soro elev Sut &x coo dod Acie ech doryyehe. Hy, ‘Contextul Si de judecata, pentru ci ‘up&ritorul acestel lumi a fost judecat: Xie Thc multe am a vs spune, dexacum mi lep 163 Tar cind va veni Accla, Dahul AdevazvJui, v5 va cli: ‘uzi la tot adevarul: c&ci nu va Yorbi de la Sine, ci céte va uz’ va vorni gi cele viitoare va va vesti 1s Acela Ma va slavi, pentru c& din ‘Meu va hua gi va va vesti ate cate are Tate sunt; de aceea am zis c& di ‘Meu ia si vi vesteste vould, ‘Textele care ne intereseaz’ in prezenta antologie ermineu- {ict sunt incluse in cea dea doua parte a Eva Sheliei dura ioan, care cuprinde cepitolele 13-20 (21), Este relevant pentru stuciul de fa} s& menfionaim ci unitates tex fac parte ‘extele propuse spre andl stuali (cap. 14-16) din care este domirati de atrros- {ert desokrfiri: Mantuitorulul *rstos de ucenicit Sai, Cu putin FSginte de prinderea Sa gi de pati, Mantuitorul Hristos gine st ie tmpreund cu ucenici 58, s& minance cu ei ulna ci of 58 Te opune Iueruri extrem de imporante, dictate de momentul des- parfirii si de gravitatea evenimen Snainte de sir! trédarea lui [uda. Jar ui puntnd dinain! ca SEL vandal (13, Je face Man‘ ce vor urma, incepénd cu yarec Pastilor, stiind lisus oi Iuia, fi iraa fui 7 1-2), Gesturjle de maxima impertanya pe care vrul la aceast& u:tims intillnire cu ucenicii (vezi spalarea picioarclor ucenicilor), ca gi cuvintele Sale (concentrate40 Pr. CONSTANTIN Comant ERMA DUHULLT a = 14,18) lar, pe de alt’ parte, le pe porunca cea noua a iubiri), exprimd testamentar esenja Evan: fapt singuri, cle va trimite un alt Ehelied Sale. Stanful :oan Evanghelistul consemmeagd un lung gi vi poi Hise orfani; vei veri la fagdcuieste cA nu-i ve lisa it de ramas bun al MSntuito-ului chtre uceni- Mangiietor. \ 2 textual distinct, care isa Gin ce intémplA si cu alte teme ale discursului de ri tS privitoare la fun- mas bun, Mantuijoru: evine si asupra texnei trimiterii unui alt chia acesteia in planul general al Evangheliei Mang&setor de mai multe ori pe parcursul acestui cuvant al 38 (14, 15-17; 14, 25-26; 15, 26-27; 16, 7-15) de fiecare dats adiug&nd informatil in plus legate mai ales d= lucrarea Mangaietoralup eRgadar, Mantustorul Hristos, cu putin thainte de petimile gale gi de incheierea activisifi: sale publice, le faigiduieste uce- Sigior eff le va trimite un a:t Mangaietor, care sf fie cu ei sisi Le Mere mu numai rangéiere, ci si o serie intreagt de Garuri sau Suter, cave L vor face capabili si fees fag etl um gi, mat ies, 8 propovaiduiasca cu puteze gi eficienfii Evanghelia, Acest Mangaietor este Duhul Sfant, cea de a treia Persoand # Sintel weeny pe care Mantuitaral Hristos fl numeste tn mod expleit in dcest context (14, 26; Dar Mangaietorul, Dull Sfant...) $i 2 cari prezenjii fusese semnalati cu deosebire le Botezuil Domme}ut Foon 1, 32-33: Paste Care vei veden Dubul cobordnd.e-Se st riimi- ‘este Cel ce boteazi cu Duit Sjiint) 3i despre care ‘Cum era de asteptat, o parte important’ a cuvantului are un. scop corsolator pentru ucenici, care aveat: si rimang singuri, fra Invatitorul lor, intr-o lame complet ostila (...d2 vf urigie pe rat ~ 15, vor scaste din sinageg’; ‘i creaili c&-1 aduce fachinare lui Dumnnezeu ~ 16,2... ‘ll vefi tingui, far hemea se oa buctra...vci wf vet! intr Mantuitoru: pretntampina c situafie care era de asteptat, aceea a tulburarii ucenicilor in faia desp&rfirii gi a evenimentelor care aveau s8 8° deruleze in viito-ul imediat, cescope nele bune ce se vor intamsla cx ei. fin acest cont Je ssune, pe de o parte c& plecarea Sala Ora ee i una foarte benefici si folositeare i dive 84 0d pre- = 14, 2-3; 2 Toi comentatorii considers acest fragment unitar dir punct de vedere al ‘confimutalu: gi ma: ales al fencrional tal, pe eare i-o coaferk Sfantul Evanghe- ist in icoromia de ansamblu a ceei de a patra Evangheli C. H. Dodd a improuna cap.13-17 jeascd din cap.17) sile . intiuleaza The Farewell Discourses (op.cit, p.350). In Distionera Firistos se numdré gi unul prin care exprizea Jar aceasta (...réuri de api vie vor curge a © Caracteristich a stilului Stintului Evany i yan, aceatt prezentare Sn “in mai toate discursurile Geapre Duhul-bangdietorul, ‘mpargind prima parte versetel= 7-11 gia doua Tel Deperdifros Boeerag Geil £99 Dubul Mangéietar tn cea de a patra Evang) ‘extn, (roditura despre Gexiples), mpacyind-o in dowd peryi cap. 13, 1 i "aehyaig, 1878, p.136-.37. (arsed discourse cap. 1E, 1 ~ 36, 33, Secor draft of farewell discourse, sensi ie ie ee ee ee ee ee ee ee ee ee aEDIE “2 Pr, CONSTANTIN COMAN, cred in El Jngaieto- de caries perspestiva torul fazicuit Arosto! te clacd exp h, ceea ce in are exprimata unitatea dintre cale srei Per: Jucrarea uneia Mangaictoril va sipurcede (15,26) d Duhul'St de Fiul de Ja Tatil, din care usd ce Fiul Se duce la Tats (1 acelagi sens puter menfiona gi cuvi istos care vorbese despre Iucrarea Duhi 52 Jogaturd si in con-muarea fireascd a risi despre ¢care va SIKH Este, ge firesc pe Tatil si pe Mine (14, 11), Asadar, Cei doi sunt una : Puncederea n cele pe vecina- laasa decat in termenii exp preund-silsluirii celor trei tn fiecaré ir parte’. fn acelagi context, Mantuitorul vor sis) jul Sfant aseman’44 Pr. CONSTANTIN COMAN suportul si args unre dae sa parut a fi cea a veacucilor: ... alt eee, (14, 16). Va ride in repzica la faptul ci E] pleaca de la pra cdruia vom reveni: acela cB n diferit de cel de pana atunci i 7 TU Va mai #, vorba ce 0 prezenfi exte- au aliturati aga cum fusese prezenja Mantuitorului Hristos nd la Indljarea la cer. O dat& cu pogorarea Duhului gi Hristos insugi va fi prezent si El pa de cal despze pentru cong:nutul pect este acela ca srezenta pe-maner: for ~ gi “ned de o prezenfa ult mai apropiati si mai accesibilé, din moment ce !e-va fi Laur ic ~ si, bineinfeles, de tot ceea ce decurge din aceasta prezenti, parte Te-a vorb:t Fi eva descoper. asestora ERMINIA DUHULUE 45 functia ermneutica = Apoe dumnezeiesti despre e care Duhul [nsus' Heistos indicd sau vorbeste des ‘ermineutict a Duhului Sfant: caracterizarea Duhului ca age cum vem vedes tim extele studiate C4 17; 15, 24 de spus ucenicilor, der scestia ns le pot parta, DBEREEBREBEBEEEREERE ERE 46 Pr. CONSTANTIN COMAN __ Branca Dunuun a | ga Mantuitorului de ‘Mangaietorul prin excelenfA va fi Dubul Sfant, asa cum zeiese din celelelte trei referini, in care termenuil este articulat (6. mpic2eox & a vesti (16, 14), = Méngiietoru!), Acest lucru se poate tracuce prix acees c¥ Juz .ccrile Duhului, e, degi sivarsitA si de Mantuctorul Hrisios, igi va gisi intregirea si cestvarsirea in Jucrarea Dubu Nu intimplator subliniem acest aspect, di pentru cat de strénsi este lucrarea Duhului cu cea a Fiului gnuns®, aga cum se va vedea, si in cea ce priveste ale sale. Ce insearni, de fapt, Mingdtetor? Original repdeinrog este foarte .{9, Sensull primar in limba greack Veche em acela de qoocat, asistent legal. Sensul pe care-I presu- pune contextul ce Fapirne ti ca pe dneva cre va fi alatur de_Apostoli din_partea isi iese c& funcfia ermineuticd a Dhulvi Sfan* constituie o Iucrare esenfiala a Acestuia, conform celor spuse despre El de Mantui- torul Hristos gi consemnate de Sfantul Evanghelist Ioan, Exegeza textelor Textul in care se'vorbeste pentru prima data de srimiterea tinea Mangsitor in dialcgs! distor in dialcy 1 es acenell din pricina necazuslor ‘permanente la care acestia erau supusi. i, pe Care lumen nu poate Fst cimaoagle, vot Teansas 3 3 Ti numeste pe Duh alt Margdictor, na ca pe unul ce lucreaza altceva decks ceca ce hucreazs El in Sfirfi” (Si. Chisil «] Alexand=ci, Comentariu la Exenghel'e apa Toes, p87), 5 Toate edijfle romAnesti ertodoxe traduc prin Margtiter, incepand cu cea de ia 11688 1 pend Ia cea a Arhiepiscopuled Dacto“omet. Traduceri de referinja tn limbi de chrculafie precum Bitlia de In Tercsalim si TOB pist-eaza original Paraclet, ecmoscind naputinta de a-! traduce ou exc singer cuvnt, La fal gi Barrett fn ccireentariul su, vezi Prepun: Aiter (Helper), Amen sensel de wHlocitr,apbrio:),Apirstor {vedi tracucerea romAneascd semnats de preotl foal CK Barrett, opcit, 462; V-Teakonas, cp. p184. Termenul ca atare este din Septuagintl si na are corespondent nici in lirabile ebraict gi ara- ‘greact folossyte acest termen entru a indica pe cineva care teste chetrat fn ajater Ia judecatt sau la tribunal, deci cx sens juricie, Stimo- termenul vine de la verbul tu2amaleiv, care inseamei 2 chema pe cineva ut asupra calificativului Méngiielo- afi cel mal. des folosit in textele noastre la adresa Sfant (14, 16-26; 15,26; 16, 7). Desi zaceptat ca un celi- ficativ exclusiv sau cel pusin specific Duhului, textul nostru ri-1 iiton, a chema pe cifeva pentru ceva enume, a irdemna, = inearaja, a mingiia, a consola 1 Euwezing 6 Tlapdadneav wale! Bid cig corexobong aivnais wore Overs, SI. oan Guri de Aur, Contentariy le Evanghelia dapé loar, PG5S.407 42. in acelagt sers este perceput gi ce Parintsle Dumitru Stiniloae: ,Dahul completeazs De daca acmsta tracuzeres romineasek ved2 euvinal grecese rapétnros rin mijicctor,spténd pen:ra unul din sensurile lui care se potriveste anal bine cont cea de rugitor sau mijlocitor edize Tata ventru crestini43 Pr, CONSTANTIN COMAN Desigur, sensul mangaierii nu poate fi unul echivalent unei simple consolasi. $i aici lucrurile se articuleazd cu tema hierfirii joaStre-Teedor de Mopsuestia spune ci Sfantul Zvangl ne un fawagator”@. Cel mai important aspect al mangaierii venite din partea Duhului ~ sau, i cauza princisald a méngaierii - va fi deglina cu- jlecarea Fiului echivaleazd numai cu lui de prezenji gi, deparie de a insemna o absenfi, va fi chiar 0 pre~ zenfl intro misurd mai mare.© Prin Duhul cere Se va pogort ‘peste Apostoli, Fiul Insusi va fi 1 mai apropiat de Apostoli, din moment ce aceast& prezenta va fi |. ,Dubul completeazi mangaierea pe care neo nfel cA vom fi frei ai Lui pentru si cea mai real mangéiere a realitizilor fundamental privitoare la exis r necazurile venite din partea lumii sunt mult mai pufin impor- imangaierea) detecininate de ‘prezonja permanenté 2 inteziorul lor, Aceast4 erminie, aparent si de faptul ci fn toate cazurile in care Sfantul TMangdictorul, acesta este ei insatisfac- “Alesandriei, Co- ‘ough Him the Spirit erpretation of the For’ 1a Stiniloae, nota 2675 in Sf. Chiril al Alexandriel, Comer dap Toa, p 882. : “Bef sensu lal Tipcinrag deriv’ din macaretein, mapcit nor, ‘Testament se refer la predica crestin’ profetici (Fapte 2, 40; 1 "ea sonsul ceneret de a irdemna stéruitor la ceva . Vezi CK Barret, detract elie names eecctctcsitn a eS meosit a ‘o funcfie explicativa fats de Mangaictoru: 13K. Este clar, tn acelagi timp, c& nu avern de- noastere teoreticl, informativa, ci ca_una_nemijlocitz, realizats fa nivelul simfirii, al trairii, al experienfei. Mangdierea adusi de Duhul Sfant decurge din feptul cd Acesta ti face p2_Apostoli pirtasi realittjilor dumnezeiesti. Impartasindu-li-Se Dubs Acesta i Se impartaseste gi Fiul, iar prin « 2 Treimi, intrucit Acestia sunt de Ja TatAl. Uceni Aemilocitd a viefii dumnezeiesti, care echivaleazi cx cum rea adevarslui depiin. “Aceste aspecte foarte importante pentru funcfia emineu- tick a Dubului St&nt sunt surprinse de Parintele Stiniloae tito nots substanfial’ Ja Comen‘ariu! Sfantului Ja Evanghelia aceasta not, puncténd, dups simi $1 faptul c& aceasta unitate se manifesta age iconomie dumnezeiasca de restau intre Fiul si Duhut este o legsture specials, pentru c& doi din Tatil. Duhul parcede din Tatal peste Fiul gi implinese un Tol comun in indreptarea si indumne- Gi Hristos nici Duhul nu Se aflé si nu lucreaz venind din Tat Dubul, privest ‘ind chipui Tetalai, gan- del ontologic al Tatalai despre Sine, Duhul este suflarea sau simfirea iubitoare a Tatal:i, indreptati spre chipul Sau, si ras- punsul simpirii iubitoare ¢ Fiului faps de Tatil’, Omul devine partas Ja aceasta viaj’ a Siintei Treimi prin aceea c& Fiul Se es Grmninia petristiok scsizenzi eceastd strinsi legatur’ “(Cand Fiul Eriite pe Dahul Adevérului, pe care Tl my Total triavte tmpreund ca BI” (Didim ce: Oro, BSILEE, 49,232.36). © Nota 1675 SE Chil al Alexardsicl, Corertarw la ar gheliadxpit Ioan, p 852 ae nBRpHe8BHEHEHEpsHfe «ses,a BRBREEBEEEEBERE REE EE ea Pr. CONSTANTIN COMAN smpirtageste ts Dehul: ,Cu aceasta simfire iubitoare a Tatalui fags de Fiul si @ Fiului faj& de Tetal, vine Bristos si in noi, A- ceasta ne aralf c& si in Dumnezeu viaja spiritual nu este numai gandire, ci si simfire. Si aceasta are Ice i in om”. Prezenja Du- aduce cu sine descoperirea adevirului nu numai la nive- imfirii, aga Incat omul va cu- noagte adevarul traindul nemijlocit, prin intermediul propriei experiente: ,Duhul este Duhul Adevarwlui ca revelatie a Fiinfei, ca chip al e:. Dar in roi, Biul Tui Dumnezeu intrupat nu ne di umai cunostinfa ci lumea aceasta nu este totul si cl Dumnezeu ste © Perscand lipsitd de fubire, ci vine si ne daruicste si rea Sa ce. Adevar real, ce depaseste lumea aceasta nedepli- fe ei” — iat aici felul in care Perintele Dumitru loae identificd funcfia méngaietoare a Duhului cu cea er- nivelul minfii, ci mai ales la ni adusi in noi ce Fiul, simfim pe Fiul ca Fiu iubitor al gi ca Frate iubitor al nostra, ca Cel ce ne da mulfurniri ypericare si ne asigura de vesnicia noastra. De acesa Dubul ipleteazA mangaierea pe care ne-o aduce Fiul ca izvor al cu- ingei cK vom fi frafi ai Lui pentru eternitaie. Noi simjim prin Duhul iubirea Tatalui or sau impreuni-Méngaietor cu Fiul. Ei ne margéie in ne- i tn insatisfactie pe care ni le procura Iumea. Ne dau ‘Aiere superiozr4, spiritual, Ne ajutd s& ne ridic&m peste plicerile treci:oare si aducttoare de necazuri ale lumii. Ne fac ‘umea creat’ de Dumnezet-Cuvantul tgansparenta si mijloc de a.ne manifesta iubirea spiritual fe, de Dumnezeu si oameni. Ne aduc bucarii duhovnicesti, vederi duhovnicesti, ne fac 03 meni duhovnicesti” Functia revelatorie si ermineutici a Duhului care Vizeaza capacitatea omului de a vedea gi a simi adevarul, ru mumsi de al infelege ca mintea, este exprimaté cx foarte mare claritate: ,Dukul ne face s& vedem si s iubim Adevaral real, superior lumii, ‘ume care este numai o unb:l a adevire- lui. Apoi, prin Dutul ne méngaiem, pentru ci prin El ne iertam, ERMINIA DULL : 51 deci ne iubim, prin El ne sfinfim, adic& lutm puterea de a nu ne lipi prin pacat de Iumea aceasta”. in final, funcfia ermineutici este prezentatasa-cum-vedem,ca-neflind senarati de funcjia- sacramental a Duhulii, Mangaierea este adust de adevarata cunostin}4, iar Duhul este numit Mangaietor pentru c& este Cel care aduce oamenilor aceast2 cunostin}4, 0 cunostin}S dobéndi- 5 prin simfire Nu putem rezista adancicii pe care © realizeaz4 Parintele Stiniloae. in consecingi, cisim ined 0 nov’, care aduce si mai rnulta luring in aceasta funcfie errinentic® legatA de cea man- rmineutic’ a Dukului ru se limi lor dumnezeiesti, ci se extinde si asupra cunoasterii adevara‘e si, deci, a infelegerii corecte a lu : ,Avand pe Duhul lui Hristos fn noi, ce izvor fiii jubirif curate a lui Hr prefuirii adanci a oamenilor trupesti din [umea vazut numai fn reprezen- IX, pliceri spre cave ne ispiteste diavolul, care ne IngealS cu gandirea superficial& ci lumea materiald e to Eminia aceasta, conform c&veia tithul SSnevmatologie de varulu contest al Zagmentslordiscutate, in care domind, aga cum vom vedea, fanctia ermix: Th continuare, ne vor opri la un alt tila pe care Mantai- torul Hzistos, in acelasi context, fl atzibuie Duhului Stént si caze priveste in mod explicit lucrarea ermineutied a Duhului. Este vorba de Dubul Adeodrulut (73 Tveiue wig Adgbelac 14, 17; 15,26, 16, 13°, fnainte de orice precizare exegeticz, definirea Duhu!ui Ibicem, nota 1677, p.883. # Acelasi ttle mai este folosit si in prima epistold sobornicenscl a Sfantulet ‘can: Noi suntem din Dumneseu: cine cuncagte pe Dumnezeu asculti de: ‘ine nu este din Dimnezet: nu ascults de not. Din aceeste cuncestem Du adevirulu: gi dubuil ritdciit (4, 6). In aceeasi epistold exde:S incd o refe foane ionportanta la acest ti pnevmatologic: Acesia este Cel care a venit rin apS pi prin sige: Iisus Histos; ma numai prin ap§, ci pric epi si prin ‘Sings: gi Duhol este Cel ce mérturiseste, ck Duhol este edavaral, iS pce52 Pr. CONSTANTIN COMAN a problema fandamentala a cu randul @i, problema comunic&rii teligibile tntre subiectul si , aga cum am aratat, dome- Adevarul se_preteazi_prin excelent cunoas- unoasterea este conditional de intelegere, adic’ de Percépjia Inteligibil'a semnelelor, indiferent de ce natura ar f acestea, care vir. sau ne sunt transmise dinspre si despre obiec- tul sau domeniul de canoscut. Cel mai important aspect pe caze exegeza trebuie (14, 6), Acest lucra face pe multi exegeti si cen) BRMIMA DunULU: 53 ms accepfiune special si unitara in Evanghelia dupa loan aze si cuvantul edeodr (4,feeue!®. Impreund cu Stintul Apostol Pai ul Evanghelist Ioan Cazé folosesc foarte m iciogilor conforma cu jezeu. Adevarul acesta pe care ‘cuvantu] Mantuitoru- ezeiesti descopenite de toral adevarulu:, ci este Adevird tneus! (loan Md, este purtdtor al adevarului si interpret autentic rile Tatslui, plin de her si ce adever icentifice gentivil din expresia Duhul Adewirali! cu Hristos ce a spus despre Sine c¥ este Adeva- ‘sebuie facut’ gi mengiunea ca in Evan- ghelia dup§ Ioan, ct acesta se refer la Dubul Sant, Prin urmare, si in expresia noastra este vorba de E u. for Jesus :ruth is rot used here simply in the sense of thet nat is false (B. Newman, E, Nida, A Traslator's Fand- 1 p 653-6545). 8 \, Comersaria la Evenshelia 2 Whecever ,spinit” appears unmarked in joh’s God's Spirit B. Newmar, E, Nida, apa, péSS. aaa ia eR I eR y prin extensiune, revelafia lu! Dune un singur exemplu, in care Givantul adewir po: inlocuit cu Dumnezeu ru numai fitrd sé se schimbe sensul, ci cu 2A;4, 3.2, 5, 33,8, 32,40, 44-46; 14, €, 27:15, 26:16,54 Pre CONSTANTIN COMAN ERMINIA DUHULUL 5 sansa de al face mult mai explicit: $i veti cimmaste adewiirut, ier adeviral off va jace 30), care se poate ugor citi: $i vefi a eD yurnrezest v8 ve face liberi. In sprijinul aces- faptul c& in Evanghelia dup’ loan Mantuitoral ste in cuvantirle Sale categorii absolute. Dune: este Adevaru! prin excelenj2, aga cum, in contrast absolut, dia- fe minciuna prim excelenja @, 45). Pentru Mantuitoral ine adaviral (8, 46; 16, 7:78, 37) nu Inseam a spunz ifie cu aminji. Dact Adevarul este Dumnezes, "spine adevvins] inseamni « descaperi (a revela) ye Durmneza. ens, atunc! cénd Hristos spune despre Sine ef este ‘Adevarul (14, 6), poate si se infeleazé in egal masurt CX Dumnezeu Insusi, dar si ct este revelatia sau descoperirea ple- nar a bai Bumnezen. Consecvent cu aceast realitate lisus poe- teed spunk Cine Mea vffaut pe Mine a wizut pe Tatil (14, 9) Dac& adeviirui se identific’ cu Demnezex. Insugi, atunci cy beri Ia note, in care evanghelistul fl numeste ste vorba ce acelasi unic Adevis, care este Dumnezeu fantal Dub, iar exprimarea Sfan- zt pe Dumnezeu, pe Tatal si pe Fiul sau d& marturie despre Dumnezeu, despre Tatil si despre Fiul. Accast’ mérturie o face , nemijlocit, data find i ade fing si cu Fiul, De resinut, ix comtextul lucrtrii Roastre, faptul cA accentul este pus, evident, pe perceptia adevarului ca realitate si nu ca vorbire despre realitate. In care caz, revelajia fui Dumnezeu de citre Duhul nu este infeleasa ca transmiterea de cAtre Acesta a uncr informayii despre Dumnezeu, i durnnezei aac zut pe El a vazut pe Tatil. In acest caz receptarea & {ii de Ci&e om ce face nu prin intermediul minfi sa ci prin vedere sau participare. Deja am semnalat diferenfa pe fare o presupure lucrarea de revelare a lai Dumnezeu de cittre ‘Duhul in comparatie cu cea savarsit’ de Fiul in timpul activi- Afi Sole iimantesti, diferenf& cere decurge din vocafia speci c& fiecdre! Perscane Treimice. ,Dubul subzist’ in mod deosebit, fiind Dub, si nu Fi fiul este Fiu, 51 nu Tata”, scxie SE od revizut 1 nematerial, revelajia lent, simfusilor materiale, vecerii e. Sintagma Dull Adeodrului fizice saa celorlalte fizic sate fi infeleasd ect din persvectiva uhul fiind Cel care arat? sau comunicd pe Dumnezeu for Nu intamp.ator, 7a BIS i Titurgica, lucrazea specifics Duhului este accea de a impartisi pe Dumnezeu oamenilor (Hard Dommulué nastr lisse x zl vértigirea Dubulut face Mintuitorul Hristos in textul nostru, referitoare la percep- ‘Duhclui de c&tre lume gi de citre ucenici: (Duhul) pe Care_ lumea nu_poate sil pri Zi Dede, ici nul vor pul If vor cunoaste de Duh, in timp ce lumea nu-L va cunoagte, pentru c& ET nu se eli eee en ree £5 Comentariu la Beenghetia dupé loan, 831. the Spisit hwo comunicates truth...” (CK.Barrett, op ct, p463)56 Pr. CONSTANTIN COMAN ERMINIA DUHULUT 3 vede in afart, ci este, aga cum Precizeazi Mantuitoral, 0 pre- zenja personal¥ Liuntric&: cif rimdne Ia voi si in voi va fi Dubul niu este accesibil lumii ~ in accepfiunea >e care o da Sfintul Joan. Evanghelistul acesteia - pentru c& este o eI Modi:l de prezent§ pe care Méntuitoru: il exprima in Evanghe- iia dupé Toen prin prepozifia é date Gt ~ inddurtru ~ 20i) co gi prin expresia map ‘ily juéves™ in ceza ce priveste pe Duhut este, desigur, acelagi ca §. In cazul Tatilui care rimane in Fil, all Fiului care raméne in Tatal sau al Ficlui care :mane fn ucerici ‘sai gi al ucenicilor care ramdn in Fiul. In toate aceste cazuri este vorba de 9 interioritate reciproci, cam 0 numeste Parintele Durni- tn cea ce priveste re~ ia dintre Duhul Stant i ucenicii Mantuitoralui Duhul stant -d recunoaste, oh “cunoaite. Refertor la acest as- pect, Sfantul Chiril al Alexandriei spune: face vazut, zice Hristos, celor din hu color ce cugets cele din lume si eleg s& iubeasca cele pAmartesti, ci vine $i se face vazut tn Siinji’®. Parintele Stiniloze ne ajuti o dat in plus sa interpre:am aceast® prezenti a Dubului ca una ce are o fun- jubirii curate a lui Hiristos — agadar Duhul face posibil& simfirea (citeste cunoasierea, iri lui Hiristos fata de Tatal, al adevaralui oamenilor gi lumii, biruim amigirile (citeste gresita intelegere sau cunoasiere) gi brecitoarele pliceri trupesti dir lumea vazutd (citeste fifelensi, © V-Tsakonas, op. ct, p192193. & Ob Yap onus (uid suntutar donep ty &A"ty cobras clare: wie Guseép ane woncig: rob rip or we, ‘Ev tut €or, In Joannem FG 5940461 % rp “ty uéves sugereesd prozenja Duhulu in Biserict, iar &» dale prezenja Duhulu: in fiecaxe crestin (CK. Barre:t, op.cit, 9.458) Comersari a Exenghelia dupa Ioan, p 8. Sasa Sa arom nL percepu!d) numai in xeprezentarea ei material&, pliceri spre caze ne ispiteste diavolul, care ne ingeal cu gandirea superficial 5 famza mater.al& este totul”* a hunta toate (teeiveg Sade dibater révzas, care Ts dou intreciri: prisna referitsare Ta sensul lui a Duinil, eventual in comparatie cu a fi fuvitfat de Fi yofe-itoare La sensul lui foate, sentru « vedea daca acesta are ur. sens absolut sau wnul complementar tot prin raportare la lucre- rea Mantuiterulul A invaja este a Duhulai®, Cel pu- fin aga apare din textele din Evanghelia dup loan ce care ne octpam. In aceste texte, lucrarea Duhului este exprimata in ter- meni sinonimi sau complementari: vil va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu (14, 26) - ‘Acele va marturisi despre Mine (15, 2 . ~ EL vawind, va vidi lumen se picat si de dreptare si de rare fundamenta Prin toate acests exprimari, suntem trimigi la una si aceeasi Jucraze @ Duhului cere priveste accesul ormulu: la adevarl dum- esc. Singurul lucru pe care dorim sil refinem in acest con- or la actiunea de a invaja a Duhului este acela ci u- crarea Duhului de invafare trebuie si He diferisa de cea care a ‘1 Nota 1677 ain Cor © One of the pr opi, pa67y a Evanghelia dept Joa, p853. tions of the Peraciet is to teach.” (CK Barret,BEEBE ERB RRR aBeS* 53 Pr. CONSTANTIN COMAN caracterizat activitatea Snvlatoreasci a Mantuitorulut in timpul prezenfei Sele printre oameni. $i aceasta relese cu necesitate dit Modul de prezenjé al Dubului, care va fi unt] propriu Acestuia sperceptibil simfurilor fizice, Daci Duhul mu se va adresa fizice cle omului pentru al invita, asa cum a ficut ‘Mantuitoral Hristos, care trensmitea invapatura prin comunica- re extericar®, vorbind ucenicior seu mulfimilcr. Lime: sul Sensal Invajant Dus $iderand-o pe cea din urmi fie incompleté, fie oricam avand nevole de completarea sali Tn==: “ahulai, Altel, ar insemna c& regi pur si sir tit oportun din‘r-un motiv sau al Jui ioafe pein raportare la afirmafia a gm avi spune, dar acim ig Daca ireptifeasca cea de a doua interpretiiri, care se vrea careia Mantuito- ajunge Ta o injelegere deplind a lucrarilo: tnvajale e de Mantuito- Sa acetate ar fir legatura de determinare cu acestes Fiversetil anterior (Acesiea 0 e-am seus, fiind cK voi ~ 14, 25), tY enable the dissiples :o understand the jewman F. Nide, op.cit, 2474). Jesus Wise thenes to His disciples before His death, but lenperfectly understood: an remembers. After Fis. dea Hy The Splint ad tre evangelist is convinced that by inspiration ERMA DUHULUT 58 socctita de unii exegefi toate, uma intisind injelesul terpretarea acestui verset, ca de altfel a paturor versetelor privitoare la iuerarea invi}itoreasct. a Dubslul, este foarte io Portant2, pentru cl ea are consecinfe dogmatice insersnats, Feplogia dogmatict vorbeste despre deplinatatea revelafiei fn ‘torul Hristos: in acest caz, §; dact rimAnem la infelege- ‘Duhul nu_mai poate aduce nimic Jn excelenti de explicitare, de Ii ‘oer’ a Tucrurilor, gi mai ales evenimentele ‘asculraserd cele spuse de c& nu reusisera St Je infeleaga deplin. Sunt cuprin: cand Mantuitoral este prins si rastignit, ba intre ci se si leapada de Ace: De altfel, in repetare rindi, in Evanghelia dupa Ioan, iniati neputinfa Apostolilor de a infelege cele spuss de Mantuitorul, ca si faptal c& aceasté infeleger= va vert a cateva din aceste situafii pentru c& sunt foarte tema dezbatuté aici. Cand, in i 1, Mantuitorul le vorbeste importante p alungirii vanz&torilor din templ _ she Spirit Fe has himself taught what Jesus truly meant ibe, This verses are a kind of explanatory ~ oF fo the dialog, which is now substantially comp) p06} ‘pest 10 take these two phrases as synonimot ther, The method ky which Bye Spirit teaches the raking them remember all thut Jesus has teught ther, ihe implicate’ of his teaching. (B. Newman, E.Nide, op cit, p474)5 Ps. CONSTANTIN COWAN ERMINIA DUHULUT a despre diramarea temphului trupului Sau, Sféntul Evanghelist Joan consemneaz4 faptal c& ucenicii au injeles cele spuse de fnvatstorul lor dupa ce au fost martori ai inviesii si abia atunci ut Scriplurit gi cuvlintului pe care Ml spusese . La intrarea 21 Jecusalim, ucenicii mu inteleg roste] urciirii pe asin gi nici invocarea unui text vechitestamentar per- 128 totul, dup’ ce Lisus S-a preaslavit (,Nu te teme, fica Sicnului! laid fmpiratul tu vine, ru To-au irgeles ucenicti Lui le incepat, dar chad S-a preaslivit Tisus, atunci gia adus aminte oi acestee evau scrise penir El gi i acestea I Te-au facut Lui, 12, 16). and prezenja a mon Je mironosife, pentra a se incredinja de inviere, Sfant Joan aduce iar in discutie neputinja ucenicilor de a fi infeles ci inci-nu gticu Scriptura, of [sus trebuis st m ‘tate sunt construite pe a exist! t (rt mado care coressunde cu prezenta Mantuitorului printre ucenici, pe- tioada pentru care se Sbserva incapacitatea ucenicilor te lege cel putin o parte din cuviniele sau faptele Acestuia si un dupd acven (uerd ceira), care indic timpil de dup’ Inwiere, dupa preaslavirea Fiuui, in care se observa capecitatea ucenicilor de 2 injelege ceea ce tnainte nz injelegeat, Nu este vorba numai de 0 infelegere la nivelul minfii, ci este vorba ce o injelegere Ja ni ‘velu: simfiri, al fncredingirii prin experienfa proprie. Or, aceas- ta este lucrarea ermineuticé prin excelenj’ a Duhuhui Sint, caze salagluind inkiuntrul Apostolilor, oferi acestora posibilitatea ‘cunoasterii realitifilor dumnezeiesti prin impértasire, prin ex: perienga direct’ a dumnezeirii, Prin prisma acestei experien}e irecte a dumnezeirii, Apostolii vor infelege in deplinitatea lor lacrarile spuse si savarsite de Méntuizoral, Folosind tot 0 speci- ficare dogmetici, dact in Persoana Mantuitorului Hris:os aver intreaga revelajie obiectiv realizatd, acest] oamenilor la infele- gerea Revelafiei este posibil nimai prin lucrarea Duhului Sfan: Rolul Sfantului Duh este hottirator in ceea ce priveste receptarea sau infelegerea Revelaiei de citre om, ceea ce poate fi tradus gi prin lucrarea revelatiei la nivelu: perssanei umane, din moment ce, ira prezenta si lucrarea Dubului omul mu are acces a inge- legerea tainclor Gumnezeiesti revela‘e. Se poete vorbi de 0 ac- tualzare continua 2 revelay n Duhul. Stridania exegefilor este ca mu cumiva si ajungem la concluzia unei revelafii inde- perdente a Duhului Sfant®, Dar riscul unei astfel de infelegeri este indopartat de Mantuitorsl Insugi, care, in repetate randuci, in acest context, subliniaz’ comuntunea de lucrarii dintre Per- soana Sa gi Duhul Sfant, ink&tarand orice suport pentru o inter- pretare independenta a Iucririlor celor dowd Persoane ele Sfintei Dukul nu va invaja din ale Sa‘e, ci din ale Fiului, prin aceasta comtniunea deplina de care vorteam mai svs. ‘Acest.si vf xe aduce cminte despre torte cele ce t-aim spus Eu: este mai mult decat elocvent in acest sen:, accentu! find foarte clar pts pe faptul ck Duhul nu va veni cu o alt invajaturi, cu ceva diferit de cea ce invijase Mantuitorul. La fel: Acela va marturisi despre Mine (33, 26) sau: cic ‘oa cerbi (16, 13) sau: pentru ed dir: a! Mew vx lua si of va vesti (16, 1). fn acest context Mantuitorul subliniazd comuniunea desi- varsita dintre Persoanele Sfintei T-eirri, ad’ugand, imediat dura pentru off din al Mex 2 lua gi vi va vesti explicatia: Toate cfte are Tatil aie Mele sunt; de aceea am zis ci din al Mew ia si vd vesieste ‘vouf (16, 15}. Dupa o astfel de lamurire nimeni nu mai poste vorsi despre 0 revelafie independent’ stvarsiti de Dubul sau de Fiul. here ie no independent revelation through the aracle, but oly an application ofthe revelation in Jesus.” (CK. Bartet op ck, PAB?)Exaxta Du aducerea ami ve invafa pe noi sisi dumnezeirea Dubului Sfant, Sede, Un alt exeget al Evangl descopzrirea directa de catre lespre care a vorsit 5. pe care lea ui a Sa cu Fiul si SX spund despre prin comuniune: Stea Mantuitoru: p fant nu 4a unor descoperi Aceastii aducere aminte ce Méntuitorul nu spasese. atristicd se refer in egal misura Ja explicares echivela cu o rev cé Dukul nu ajunge Ja ccnoasterea uprin invazitur3”, ¢! este El insusi Dun {mplineste rolul unui cluj:tor gi nu comunick cuvint ie de care ne ocupam. Teofilact a Tate cede, Acela oa 4 afirmerea din nou ¢ comuniuniide: nem pentru Incey Now! Tosiemen6 Pr Constannin CoMAN Ja aceasta venire a Dubului: Tatal pucede pe Dubul, iar Fiul it Persoane fin logstuct direct cu tema lucrdrii conform sireia Méngaietorul va da marturie despre Ful: Acela marturisi despre Mine, Tema mérturiel despre I este una sentra Vin favoaraa CUiva sau de a aria cine este cineva™ In-=-amul sat altul Cin sersurte te mai sus, dau_marturie despre Hiistos: Sfantul [oan Bo i sus, degi pr-vesc persoana gi 24, cel Sufin in ceea ce pri- re. Acest lucru este foarte important in Felul Duhului de a da marturie este in Je caracieristicile prezengei si ale co- rezenté fizic’, prin catre oameni, in care intra g: mirturia urmare, comunicarea Li fatis Duhlal ste civers fieati- Din cartes Faplale Apost r aflim c2 mBrturia Dulului se realizeazzt gi prin seranele sa minurile pe care Acesta le svargea prin intermediul Apostol:- avel ne vorbegte despre o mirturie @ mirturie care poate fi injeleesd nu- fn care omul este duhovnicesc, adie a primit lexandriei refine ambel: in comentariul sau: Cum va da mérturie (Dubul)? Lucrind in voi si prin voi l- eruri minunaie, va fi martor drept $i adevSrat al puterii Mele § vezi B. Newman, B Nida, pai, pad. Daci trebuie cugetat ca cai care, prin Duhul spre asigurarea cre cest2 trupeste, dupa Dahului este acela al ciscursului di tee jusleilor fayi de Persoana, “ucrarea gi invafatura Se. pA ce a spus ch vor fi un jocarea sani martor 2 dea spori increderea audicoriuli: ,Cand cmul 5¢ ul care sf intreasca cuvantul lu, vorbegte cu alta stie cu cartitucine ci Duhul va confirma toate cele pe confirmindu-L prin aceasta pe El Insusi aSB Se BSB SSB SB SB SB SBR ee ES 6 Pr. CONSTANTIN.COMAN revelator al Acevarului. Aceasta di siguranja cea mai ferma cuvintelor Sale". Din cele de mai sus este evident confinutul ermineutic al marturiei Duhului despre Fiul. Mactaria Duhul jinima omulu:, acolo unde va salaslui. Ci, fiindat am spus acestea, intristarea a umplut inirag Doastri, Dar Eu wl spun adevitral: Vat este Eu, Click dacd mi ME voi duce, Mi si de judeccid, pentru cit stiipanitonul acestei !umi a {fost judecat. (16, 6-11) Insistenfa cu care Mangéietorul vorbeste despre venirea Duhului este acum intarita de sublinieree faptului ci este nece- sari chiar plecare Lui pentru a fi trimis Duhul. Yenirea Duhului esse condifionata de plecarea Mantuitorulu: (Cie dat wa MT coi ‘Lucrarea specifick Duhulul este aici indicat& prin verbul xéqeu care inser 4 06 eau 2 doved®, Acea rupe valu! ignoranfei pe oameni picatul acestora de a ny-L Ai recanoscut pe Tisus 73 Ibidem, p97, nota 18. 7 Sansu: principal al acestul verb esce lega: de ideea de face doveda sat « dovedi pe cineva vinovat sau gresit (vezi §: Ioan 3, 29;8, 48). C.K Barrett con sider ck trjlal ru se opreie ax dovedvioviin chive, cara ma “V. Teakenas corsideri c2 ru este vorba despre o: adzeseaz% constiintel lumii, din moment ce lumes, at rimeste Duhal lei Damnezes (epci!, p.239). grept Fiu! lui Durrnezeu; éréptates pe Sine Fial Tui Duinmezeu, atestai¥ prin revenirea Sa la Tatal, fn final, Dumrnezeu fl judeci si-l condamna pe Satana"”. Aceas- {4 Jucrare a Duhulu: este consecventA cu atmosfera genera'd a Evangheliel dup loan, in care lumea, potr:vnic’ Jui lisus, este judecatS si condammatd. Idea judecttii lumi d una central, Lacrarea Duhului apare ca una care dovedeste vinovafia lumii. Duhul este cel care sivarsesie, in acest fel, judecata [umii tn ca fapt diferit de judecata lumii de la a dova venire a birii sau distinetie: clare ince Bisericd gi lume”, adic se va vidi in contrast cu amigirea, minciuna gi picatul lumii, “—Prezenja gi lucrarea Duhului numai in cei care vor crede si g6 vor pistra curafi si absenfa din ceilalfi este mod implineste aceasté vadire: ,Cum va vadi lumea ce ‘ya veri Hristos in cei ce-L iuvsesc, ca in cei vrednici ‘cred in El, atunci ve judece lumea, adic# pe cei nepricepufi, inci nacredinciogi $i pe cei rimesi tn placerile lumii ca vinova;: de picatele lor gi ca cei ce vor muri in picatele lor... Cci Damnezeu. va face pe Mangaietorul si locuiascé numai in cei vrednici, adi- ch in cei ce L-au cinstit ce Dumnezeu 3i Lau marturisit ca pe Greatoral gi Domnul tuturoz, prin credinj& sinceri. Ceea ce a spus Mantuitoral iudeilor: Dac m: credefi ci Eu sunt, vefi nauri in picatele voastre (loan 8, 24), cnd va veni Duhul, va ardta cé este adevirat din realitatea instisi”™. ‘Mi se pare necesar s& incheiem acest scurt demers exegetic ind faptul c& traducerea roméneasci a verbului dtéyret prin a vidi este sugestiva si din perspectiva rechizitoriului 1 Biota sau Sfanta Sorpturd, Bucuresti, 2001, Achiep. Sartolomen Anania, nota p57, ‘sakona, op. cit, p.239. : idem, p.239. Vezi si argamentele Iui CH. Dod, care considect ci sensul ii la Toan este cat de vertul al cBru! sens etimelogic indies se- Dataree, distinctia, deseebirea (op-cit,p-2C8-212) © Sf Chil al Alexand-iei,cp.cit., p 984-985.6 Pr. CONSTANTIN COMAN ERMINIA DUBULLI 6 Duhului le adzesa lumii, care nu va fiunul prin cavinte, ci prin fapte, prin ,realitatea inssi’, cum remarca Sf. Chiril al Alexan- dyiei, aga inc&t m poate f de nici un fel contrazis. in realitatez Insigi pe care 0 constituie cei care vor crede in Hristos primi Dubul ca gi in realitates Bisecicii, fn care pulseaz’ viaja Duhului se confirma rd drept de tigada cele tréi adevarur: le- gate de Hristos Tisus: a) c& cei care nu au crezut sin cred in El ca Fiu al lui Dumnezeu ramén in pacal si in moarte; b) c& Tisus 2 {ost preailn, 51 c) st réul a fost biruit odats pentru totdeaunal i vestesie voud. (16, 12-15) Mele sunt; de aceea ara zis oi din al Meu fa 9! eam a vi spine, dar acunt nu putefi st ie “Textul de mai sus poste corstitui concluzia re‘eririlor de orului sila pind acum. ale Mantuitorulu: misiunea Acestuia. Aici, Mant Zic& cu claritate $i precum sicea Spre final ire Fiul, Tatal s: Dull. wantului Sau d2 c&mas bun, Mantuitorul ara- t8 cil ceea ce lea spus ucenicilor Ssi nu este tot ceea'ce ei ar trebui si stie gi nici tot ceea ce ar fi avut de spus. Se opreste ins la cess ce spuse pana atunci, cu motivatia ca tcenicii sai nu pot puria mai melt: fncd multe am aa spune, dar acien ra pucteth si le purteri, Acest nu puteti sii le vil don) Duane un coracter absolut permanent, i sez refer fi (05 Stvmote Peonivev Trebuie 8 vedem ins care este sensul exact-al luis puriat? (ceozd(s), Principalele edifii romAnesti ale Bibliei traduc literal, timigénd la sensu Sgurat al verbului original, sens cu care {1 foloseste, irl indoiala si Sfantul Evanghe ist loan. In limba romana gensurile figurate ale verbului @ purta, finand seama si de contextul despre cere sarbim, pot fi cel autin dova: a infelece Fa rezista sufleteste®, Intrebarea este: Mantuitorul se abtine 3% le .erari, de teams ca la momentul acela ucenicii mi Te puteau infelege sau de teamé cA ci-puteau fi foarte afectati ie auzal Kicrurilor respective. Singura traducere romAneasc&, oul senstri este acea 2 prectului_cato‘ic ar aun nu ie pute Guage. Bete pe care. face :eo! toga grec oEFER verbulul fc otignuit&t, Sunt indicate ca locuri paralele Fepte 15, este vorba ce volnja mor adel dea impune nam Jegii, un jy taducere neograact a Bibliel (Atera, 8 precizeze care din cele dou ruts purtal o scrciud mai me init: Ne punem deseoz: intrebarea atunc! cénd == tedeze poihic, rervos ets, Ultima traducere neogreacé a Biblie: ( pare #8 incline spre acest sens, tradacdd: dar acw' mu putet sp Noul Testament. Tradus gi acinatat de Pr. De. Emil Pascal, Pacis, 19924. © Kinin) uae werd covr6uo} ours, tre They. Tpagir’dec, Neiy=a, 1980 CK Barcett op.cit p.s69, eee oe een ce. _Pee CONSTANTIN COMAN julburd pe noi isi ve purla osinda; Apoe. 2, 2m: pofi suferi pe osi ri ‘Daca finem seama de folosirea verbului a purta fn textele de wnai sus, atunci si in contextul nostra sensul nu se poate limita sim- plu Ja injelegerea cerebral a Iucrucilor, ci mai curénd la infele- gerea lor la nivelul simfirii. Referirea la faptul ci Duhul ii va invija cesa ce MAntuiforil Hristss a amérat 54 le spun face aproape sigur interpretarea conform cireia a purta are aici sen- sul de a fijelege. Trebuie fict:td ins menfiunea ci mu este posi bil si se aiba in vedere infeiegerea cerebrala a lucrurilor, dups cur nici invsjares Duhului ru poace fi asimilaté cx predarea ce se adreseaz& exclusiv minfii, CK Barrett face obscrvatia ch yeste vorba de adevaruri care nu pot 4i predate prin inviifare, ci numai prin lucrarea direct’ a lui Dumnezeu". Dincolo de diferenjele de nuan}4, nu exist nici o indoiala ci Mantuitorul are in vedere drept cauzé a refinerii Sale de a le spune unele luccuri o stare de incapacitate a ucenicilor, Ucenicii gH INtrUcatTe lipsesie expecien- fa de care vor beneficia mai :Arziu, aceea a impartasirii de Duh. Jn consecints, Dumul ti va concuce la tot adeviire, fi va lumina i poati infelege adevérul sau ti va face partasi adevdrului insusi. ‘MB voi opri in continuere mai mult asupre comentariului Siancului Chiril a! Alexandriei Ja textul de mai sus, care mi se pare a fi fundamental pent: ermincutica teologicd gi cea bibli- "a. Ceea ce spune Sfantul Chiril plecind de la acest text se putea constitui intr-un mic tratat ermineutic in sine, care ar fi putut fi cu usurinf2 asezat alaturi ce textele Sféntului [can Gurd de Aur, i igorie Palama, Jexandriei cumvaleaza cele doua posibile eminii, Mai intai, el se refer la neputinja uicenicilor de a su- porta vestile despre evenimentele ce aveau si urmeze: , YEzin- dui stapaniti de dor:nta puternict de a afia cele viitoare side teama cA na vor putea suzorta cele ce vor vent (A umplea, ice, inimile lor) si socotind ci nu trebuie sii impo- véreze cu altele, in chip oportun le ‘ngroapé pe acelea in taiceré, Astfel, ii uimeste nu pufin, scunancwle c& pistreazi unele spre cunoastere de mai térziu i li se ver comunica, tn mod cuvenit ERMINIA DUHULUI n in viitor, prin descoperirea si prin Iuminarea ce va avea loc la timpul potrivit prin Duhul’®. ede Ins ca posibila si cealalt’ explicatie, lor de a infelege, care nu o exclude in mod F e spune acestea poate vazandw-i neinstare si infeleaga cele tainice, decarece nu erat inc& Juminafi prin Dubul, nici pértasi de firea dumnezeiasci (2 Petra 1, 4), Nu venise inci Duhul Sfant, dup’ Sfantul Evanghelist, pentru ci ‘Hiristos incé nu se preamarise (loan 7, 39}, Deci c& are inc# s& le descopere taine foarte adnci pentru mintea ‘omeneasca, dar nu o face acum deoarece inci nu-i vede in stare sa Je priceapa."*® Asadar, in viziunea Sfantul Chiril al Alexan- driei, exist Iucruri importante, taine adanci dumnezeiesti pe care Dorrnul rostru Tisus Hristos nu Je spune acum ucenicilor entra cf ei nu sunt in stare sd le infeleag’. Aceste taine le vor & ‘Wescoperite de c&tre Duel, care le va da si capacitatea de in- felegere. Pentru a injelegs astiel de lucruri adand $i tainice este nevoie, dupa Sfantul Chiril, de o schimbare atét de radical a omului tneat putem vorbi Gupt acees de un or. cu totul nou: Dar cind Duhal Meu va va preface din coca ce SuntefTi ai si va prescitiméa mintea voastri ca si voiti si st putefi depasi Epurile Legii, sz alegeti framusefile s! du gi s& preferafi adevarul umbrelor, atunci veri infelege mai usor cele ale Mele...” Din cele spus2 in continuare de Sfantul Chiril reiese ci neputinfa aceasta a ucericilor de a infelege nu se refera m:- mai la Jucrurile pe care Hristos nu le spune, ci la Evanghelie ir. intregul ei, Prin urmare este nevoie de Duh pentru a infelege cum se cuvine tot ceea ce spuse MAntuitorul, intreaga Lui pro- povaduire, ,Nz li se potrivesc tnvatiturile noi_ale propovi- duirii evanghelice celor ine neschimbati_prin Duhul Ja o viapa inde tain re Sfinta $1 canostinj& noud si nu pot inc’ cu hreime. Dect expunerea invajsturilor mai adanci aparfinea i chip folositor viefii reinnoite duhovniceste prin Duzul, care nu_n Pe. CONSTANTIN COMAN . ERMINIA DUHULUT 73 mai struie fn litera Legii, pe caze nu o mai prioneste injelegeree celor ce cred in Hristos, preschimbata in gSndurile innoite si tn stare si vadii cele in care se aia framusefea adevarului.” Exist’, aga cum spuneam mai sus, o granifé, un moment categorie pan’ la care ucenici: nu puteau infelege si dupa care dobandesc cape- citatea de infelegere a tainelor lui Dumrezeu, cea ce ne obligt 8% observam ci momentul respectiv este hotarator pentru capa~ citatea ucenicilor ce a infelege lucrurile sau tainele dumneze- esti, Este vorba de Pogorarea Duhului Sfant: ,lar ca inainte de 'stos gi ce imparta- fudaic stan, aloc’ un spafiu extins expliciri acestui aspéct foarte important pentru tema lucrarii noastre. El este comvins s! afirma in vepeta- te randuri cd rd Duhul nimeni, nici chiar Apostolii, nu suteat: injeleze Evarighelia Mintuitorului, snoval principal era acela @& le lipsea Duhul hi Dummezes. Aga cum avea si spund ‘Stantul Pavel, aceste lucturi se judect duhovziceste, cel care mu are duhul na soate si le injeleag nici cum. ,O2servi deci — sublin.azd Siantul Chiril ~ cd aveau trebuintd si Aposto-li de_ Tumizarea prin Dubul? Vezi ci tebuia si-si preschimbe iudeif Zepzinderea in una mai buna si mai infeleapsi? Cand sau im- bogafit cu harul de sus si din cer, gi-au schimbat puterea gi s-au facut mai buni ca inainte in cunostirfa. Atunci iam auzit spu- nand cu curaj: Noi ins avem ginudui tui Hristas (1 Cor. 2, 16). $i nu arats altceva prin géndul lui irisios, dec&t pe Dubul Sfant venit la ei, Care Je-a descoperit, potrivit xatiunii cuvenite, toate cfie trebuiau s& stie gi s& invefa. Cand va veni Acela, Dubul Adevtirului, x va ells! Ia tot adevirul,”? Pensa a dJustra fa>tul eS, thainte de impartisirea de Duhel, nici Apostclii nu au infeles Evanghelia, citeazd exemplul lui_ Peteu, cel mai entuziast dintre Apostoli, care i rate randuri fece dovada ci nu infelege nimic din ceea ce se intampl cu > Woiciem, p.987, oIbicem £988. caseintaare ees Losiuewssneseradinst emmy wegen risus (vezi Mate! 16, 22; Fapte “0, 13-15). ,Caci vi le-am spus eu Shai inainte ~ reia Sfantul Chiril discursul Mantuitorului expli- cfndur] ~ dar r-afi putut s& Je caprindefi."% Excrem de importanta pentcu injelegerea lucrarii ermineu- kee a Duhului este sublinietea pe care 0 face Mantuitoral Hristos Insusi c& , Publ nu va vorbi de la Sine”, ci va vesti cate va auzi si va lua de la Fiul si in cele din urm de la Tatal, pentru tz cele ale Fiului sunt de la Tat3l. Sfantul Chisil interpreteaz3 aceast subliniere a MAntuitorului, care aparent nu ar fi fost nececard, ca trimisand la o infelegere personalist si dinamicé « Iecrerilor. Duhuul cuzroaste cele ale Fiulut: nu prin faptul e& ta intre agesza o comunicare externa un fel de Eansmitere-de iniormagii, ci pentru c& El este de fap: ey a este sin Tinyar Fiulus, ci se afla inti-o identitate de Sint cu Acesta: Caci nu_este de injeles Duel ca striin de firfa Unuie-Niscutului, ci El iese in chip natura! din ea, neftind aitceva deca: Hiul, cat priveste identitatea firll, des: se cuget’ ca subzistind mod propriu. Deci Dube] Adevarahui caltuzi le toatd cunostinta Adevaralui, Caci, stiina dep! varal, el Cérui Duh este, n abese pe EL, ci Je v: nicazea intre Persoanele Sfintei Treimi si intre Acestea gi prin intermediul Duhului, in baza céreia oameni pot injelege cele durnezaiesti, nu poate fi percesuta in sens teoretic sau. ab- strec:, Este vorba de relafia interpessonala, zealizatt Ja mAsura absoluta in sénul Sfintei Treini, prin mj nicarea gi cunoasterea nu const in tr informatie, ci ca act de viagi declind, de jubire. Citam dou note explicative ale Pirintelui Demitru Stzniloae, extrem: de relevan- te in acest sers: ,Duhul mu poate fi decat 0 Persoani, sau 0 Persoand in relatia dintre alte dows Persoane, adic& in dintre Tatill si Fiul. Cand ne deschidern Fit] ne deschidem Tatalui, Dahul ne vin fhe iubeste in modul cel shaf insilfator, adica din Hristos, ca Fiul — idem, p989 Ibiders, p 989.74 Pr. CONSTANTIN COMAN tui Dumnezeu facut om gi venit penta noi. El ne asigura de caracteral personal al lui Dumnezeu-Fiul, facut si om. El ne arasi pe Fiul, sau se Hristos, ca Adevirc] viu si ne ajuta si tnaintém la nesfarsit ix cuncasterea iubitocre a Lui, Numai -virul gi se bucura de el. Nurmai persoana este adevaru! insugi, si numai prin du- adevarul {1 mod viu. In comunicare, cuvantul persoanei este viu continu prin dhl ce-lare. Dac& Fiul este, ca Adevéral, Constiinfa totalitijii sensurilor, Duhal este bucurie comucicarii lor, viata Persoanei, prin feptul c& se comunics. $i cine mangaie mai mult decit Perscara suprem& Care se comunicd, sau Dubul prin care Perscana sau Adevaral se comunici? © lume de obiecte fari o constiinfé personal na poste £ numitli adevir. Cici adevarul este nu numei existent, Gi si constiinfa despre existent’. : Acesie reflecfii ale marelui teolog romén scot in evident un aspect fandamental pentru tema prezentei Iucriri: comuri- carea inteligibilé n= ject intre persoane gi pre- suzune prezenta silucrarea duhului, Insistenja cu care Mantu coral rumaste pe Duhul Stat Mangéictorul ne ajuté foarte mult galoria spre imaginea_unei persoane. Aplicat la 4, aceast& perspactiva excluse rimanerea la liter, la ingor- exerioar’, suficient& siegi, si trimite la infelegerea cuvar- chiar serie fiind, ca purt&tor de duh, nu un duh oarecare, jubul persoanei care vorbeste in Sfintele Scripturi. Aceast’ Injelegere a Tucruri ‘avea in vedere tec! Prin urmare, adevarata Lectura i adevarata infelegere a cuvin- 1 Scripturii este aceea care deschide omului calea Smpart8- “ie 1850-1854 la Sfarctu) Chiril al Alexandriei, Comentariul ic low, 3. °SCK Bacrest, opcit,, Po apne ERMIN:A DUBULLL 78 sin sau a hrdinii cu cavéntul-duh, energie dumnezeiascs, In Se junea Sfantulu: Evanghelist Ioan, care red cuvintele Mantu- Horlui Hristos, Cuvantul nu este si nu_poete fi desparsit ce Duh, 5: nici Duiul de Cuvnt Cucrarea specifick a Duhului, aga Sar Teese cin textele pe care le-am analizat, este accea de a imparts: omului Cavantul Dumnezeiesc. Prelungind ecensti perspectivi in spafi:l general, am putea spune ci transmiterea eitenticé si deplind a informafie:, sau comuricarea ixteligibils, quise poate efectua numai prin cuvinte, ci ea are nevoie de duh, Eavantul st fie purtat de duh sau sa fie purtstor de duh. in felul Seesta evitim o perspectiva teoreticl, scolastict, care disociazz informafia de subiectul-expeditor si de subiectul-destinatar si jignora dubal celor doi, prezent in cavintele lor. Lucrurile sunt Gr atit mai grave atunci cind cuvintele sunt lipsite de duh, cued nu exprim’ persoana care le pronunfa sau scrie. In acest faz avern de @ face cu un limbaj mort, amigitor, care cultiva meaztea gi nu viaga. Prir. cele viitoar2 wi va vesti (wth dpxdueve: doaryer leg cale ce _avesu_si_s¢ mtample in Mintuitorul Hlristos, = isan §i invierea, din moment ce venirca Duhului va wiericari_acestora. Interpretazea p= Gere o daw comentator’ celor ce oa sf vind sau celor vittoare este rai curand una estatologics. Lucrarea Duhului de a vesti cele Glitcare mu poate fi limitatd cau! asimilati cx cea a provefilor care Gesteau lucruri ce aveau s8 se intample in viitor, Duhal Sfant ve ical care va descopari de o manierd propre realitatea ultims a lumii §i a istoriei, tocmai pentru ci o va face cccesibilé, fie $i numai in parte, experienfei oamenilor. Eshatologia Evangheliei dupa Ioan este din acest punct de vedere consecventai cu esha- ior. Pogorérea Duhului Sfant in snceputul sfarsitului, adic’, cu pa je la sffrsitul Dumnezeu. Din lumii, cand totel va fi coplesit de humina acest punct de vedere, timpul Biszricii este unul eshatologic. ‘Acceasi perspectivi intalnim in Evanghelia dup& Joan si tn stransi legaitura cu prezenta si lucrazea Duhului Sfazt in Istorie.76 Pr. CONSTANTIN COMAN 2Widirea” lumii de piicat, de dreptate gi de judecaté de catre Duhul este, de asemenea, un eveniment eshatologic. Accasti vidire care anticipeaza judecata final a lumii socotits ca o expresie sinon:ma a vestirii celor ce va si vind. Privita din aceastS perspectiva, ,vestirea” celor viitoare de céitre Duul ru trebuie infeleasé numai ca 0 vorbire despre cele ce va s8 vind, ci mai curand ca o inaugurare, sau ca o punere in act de cAre bul a celor ce va s vind, pur si simplu pentru cl vestirea t2e- buie Infeleasd ca o actiune de impirtagire a realitirilor respec- tive, aceasta find maniera >roprie de Tucrare sau de comuni- uhului Sfant. Cu alte cuvinte, in actul de vestire a i nu existd distanta intre exprimarea vestii si implinirea acesteia%. Acesta este unul din aspectele fundamentals pentru Infelege:ea funcfiei ermineu=ce 2 Duhului. Cele vitlomg sau cele veacul viitor, Iumea cea noua ce va 4 dumnezeiesti, incepénd sf aulucrarea Acestuia gi stérsind cu = fice. Sinful Duh este chela injelegesi Gi prin excelent. Nu poate exista o decaeih Dahil, in sau prin Sreparsigirea de Dah. Con- tribujia acastor texte la definirea specificului lucrarit Sfantulu: Duh este una esenfiala. Tribucari unei percep- fii unilaterale a lucririi Sfantului Dch, ne limitim cu precidere la aspectul sfinfitor sau sacremental a aces- teia, in tinip ¢ espectul erm:ineutie era aproape tr 5 ee ea sgerii, investind capaci- puteri suficierte lo-ugi. a ceea ce nurrim inde- | cultivaté de © antropologie antropecentrics. Or, din analiza textelor ioansice voferitoare la Duhal_ Sfant, ucrarea ermineuvied a Scantuhui Dah apare ca absolut "i intslegerea ies wdepliak de cle ‘om aadevaratulai Dumnezev, a adevaruui despre sine fine speranja pent Impardfia Tui Dumneze 51 Seapre Tame. Aproape integ corfinutul te ‘Voter oamenilor dea Bregusta din bunufll le fn SO utete Sees para a lecrarea ermint a Dub: Concluzii yumirea expres a Siferitelor Iucrari ale Duhudut: ces aramneticd, cea invt- jatozeasc’, cea macturisitoere ete. Lucrarea ermineistici a Dahvslui se realizeazs de 0 mani- erA specifica Acestuia, care decarge din mi ‘zenfl speci Duhului. Coniribufia Dahtlui fa ingelego- FenU se va implini prin cuvinte, ci prin lucrere, prin act, * va fi una nemijlocita, caracter-zati_mai curénd ce azitare (teofanie), impirtigire, fluminare sau descoperize. Omial 1. Textele din Sfanta Evenghelie dup’ [can zeferitoare la » pe care *Mantuitoral i fagaduieste Apostolilor in cuvantul Stu de desparsire, este Acele care va face posibila infelegerea CE. CK, Barrett, opin, p.420.ae sau eae ae aaeanns 78 Pr. CONSTANTIN COMAN ERMINIA DUHULUL 79 va ajunge la injelegerea corects a realit&tilor dumneze- iegti prin experienja seu trairea nemijlociti a acestora salisicirea i om, Duhul 5fant devine ED doud Zimensiuni principa: Je ale lucririi Dulrslui, cee invayatoreascs si cea mrt sitozre. Din accentuare: putea simfi s: tri, pentru a putea activa relaiia sa cu_ igvoral pan’ ein exe al vief a Mapgaietor, vine din cuno: adevaraté a lucrurilor pe care Duhul o face posibila, faptul c& vor depasi stadiul amagirilor, al Vor avea vederea adev: ve Th idl ackoia or depiyue dines dine ink fia teoreticd si simfirea sou traires acesteie, intmucSt nu ‘exist distan}4, nici de timp gi nici de re tires i injelegerea sau perceperea unui wear’, i cu simfirea sau cu inima, unl din- tre obiectivele centrale ale ascezsi crestine, ,,.ntre adevar seatiy si Duh nu este desparfire, pentru ci adevarul este viu, ca tunul ce iradiaz& din Dumnezeul cel vi. Orice persoan’ este adevar, dar este adevar pentru ci este vie. Aceastz este velabil infinit mai mult i prin excelenfX pentre Persoana dumnezeiasc4, sau pentru Persoanele Sfinte! Treimi unite dups fiinga.” si impersonal& atat a comumicarii cat si a_infelegerii. act Mantuitorul voi desere Tacrareéa érarsneutict ‘si persoana umang- ‘Tumi create este corect perceputi si inteleas n:mai in cadre relafiei personale dintre Durnnezeu si om. [ar re- © Pe, Dumitna Stinilone, Nota £39, Filocalia VI, 2256-257.Duhul lui Dumnezeu mul duhovnicesc Sfantul Apostol Pavel, fs Epistola 1 Corinteni 1, 17 - 2, 16 divas nat ta 208 Geod obBels Syveney el pth tb meta tet Bet, (Cor. 2,11) yrnxds & diéperos ob Styera tc col nretp.cetos 208 B05, wwpiar yet abu} bow, ext ob Séveua y7ava, En mreponnds dvenplvecar Se mveunanixds Avaxpiver [24] ner, (Cor. 2, 14-15) Introducere 7 Am ales din epistolele pauline pentru aceasté antologie de texte privind ermineutica biblic’ texte] din Ep'stola 1 Corinten: 2 SfintsJui Azostol Pavel, 1, 27 — 2 16, Este necessr pentrs problema comunichr dine T epistol3. Sfantul Aposiol Pavel scrie prima pistol cornienor Pentru 2 veni in :ntémpinarea unor Frobleme concrete cu care Ervamia DunULUT 31 se confrunta Biserica din Corint si pantru a rispunde Ja 0 serie de Inerebliri pe care cestink din Corint i le edresasera pe dife- ‘rite cai, ‘Una dintre probleme'e majore cu care se confrunta co- ifatea crestina din Corint era aceea a grupirlor seu a ddelor’ care apAruser§ in sarul comunitaii si care ame- i ifel, unil dink crestini algii af ti ral pentru care ntre apostoli era crestinii se Indreptau c&tre inul saa alt acea al superiorititii_respectivulu: apostol, iar Lin funcfie de care se judeca superioritatea era acela al ‘nfelesciunii, manifestati fie in ychumul de cunos:infe, fic in puterea discur- ai, n elocinja. Un ergument foarte puternic in acest sens este faptul ca, dintré toate grupétrile, Sfantul Apostol Pave continuare, in mod specia:, de gruparea cin jural JujApollo, cunoscut din referinfole noutestarrerfare ca ,2lexan~ fS Agouridis ir comeniaciu: su (p45) =pretare, In acest caz, gruparea care fests vorba de Hristos ci de Crispus ~ gras ‘ccplerea maruse-iselor, grafia celer dow meme ‘nai marele sixagogil din Cerint, care a erezu: in Doma impreurd cu case 52 (Fapte 1é, 8} sia fost botezat chiar de cktre Sfintal Apostol Pavel (1 Cor.1,~4) Este posibil ca el ef &{ devenit un personaj important in comunitatea crestint in, Corint gi 88 fi strane in jurul situ un rumir ce credinciogi, Nuri ci rear ca tn singur manuscsis. Nu insist ina deslaji acaast pensru cf nu privaste direc: tama care ne preocup aici BREEHERERBakHE EE| 82 Pr. CONSTANTIN COMAN ERMCNIA. DUHULUE 83 ngura excepyie pomeneste si pe Che‘a, Sfantul Apostol feri incistent ncmai la sine gi a Apcllo (_ Cor. 3, 4; dovadz. cA gruperea lu; Apolo corsiituia c entru Pavel gicea mai evident amenin- inugi precizeaai pent Tar nci stem iin necire! (iT. preocupat de riscul se cazad ca rispuns lumii clenistice si taturor celor caze mai ales de fat 2 surt semnele unsi alanecs Hrisco> ele nei pervertiri a Si inainteze rapid spre Invi {Sturile gnosticis- are la injelepciune §: cuncastere superioaa Pr. Constantin COMAN Apcstol Pavel se delimiteazi de cele doua coordon le ale vechi, cea iudaica gi paulin ge aceast® tem’. De f vom vedea, ceca ce tl preocup’ pe Stantul Pavel dintee infelezc:umea dummezeiasca gi Infelepeiunea omeneasca, IESE Su nu, dacd aspirafiile sau roadele injelepeicnii omenesti_au_vreum rol in accesul omului la infe~ cebarea care constituie probl c& prin exeelens2. De accea socotim c4 primele patu capitole ip prima dar mai ales ca HICH TWOITEICS, SFE deosebire ce ermineutica generals, care Incean! si decTugeascl sansele gi calle ce comm natura, ci au naturi radical diferite? Sfantul Apostol Pavel ofer8 sau receptor 85 Acest cuprinzi baza ermineuti patristice incluse in aceasta iz cel mai elaborat diemurs Sfantul Apostol Pavel, Epistola 1 Corinteni 1, 17 ~2, 16 [2798 yep Grtareney we Xpu fereicew GAR cbeeyvediceaa, ic & oabig A5y03, Ou Wh nevw8E 6 oxeupds tod Xpoccd 0 Advag vip eed orwvp0d we errs 5B awycpevarg Hy» | Sivap.g Oxat éotw syerpemie, Yep, eTOAS vy outa Sig. Rudpaey & $y ootbiey so KdcH OU; 3 Gavan red decit esa ce rape ceeste duonreze.esc,BERRA RSE SR KE KR BBE EE EG 86 Pr. CONSTANTIN COVAN ERMINIA Dowutut 87 | 3H Pas & eh coplg cod | 131 Caci de vreme ce intra iny noe Zyvo & xéouog Sie tH; | lepciunea lui Dumnezeu Tumea coficg civ Gedu,ct Genoa 6 | n-a cunoscut prin infelepeiune pe che Gk Tig Huplag tod | Demnezeu, a binevcit Dumna. oGom —_ceig | zeu sk ménturasca pe cei ce cred prin nebunia propovaduirii. Kel “oubston onde | 1 Fiinded gi judeii cer semne, rotew Ka. “EAA p¢ soblay | iar ebnii caut3 infelepciune, enrotat Mavrats G wwig wAmvele, towels re kal “EAAnow Rp.orby Oecd bivaniy Kai Geod tb wpdy roi @e0d WSrepov Gv eopdre al tb dba joqepéreroy tv &Bpuy. c&t infelepciunea lor si cea ce se pare ca slibiciune a lui Dim- nezeu, mai puternics decat tania & wnpicoouey Xpiertv 129 tne noi propoviduim pe oraupupivoy, Towbelong ev Hiristes cel ristign:t: pentru oxdvbahoy Eeveow 8: yoplay, dei, sminteal’; pentru neamiri 6 Bhénere vig ty iho __ nebunie, 2 wv, aBeAbo!, SA’ od woRiok r oto cack odpxx, 03 wok | intelepfi dupa trup. na mulfi ~ jwvarol, 03 TOA etweveic sunt puternici, nu mulfi sunt de © Originalul = pacor x20 Bove gh = daterne 106 Good constituie © platrk de sncercare pentru teducBlort, Varianta timslor edipi sincdale ae Bible bunneam; Bak th pepe Tod «dos» | 127 Ci Dumnezen Gi-a ales pe cele kao 5 Ocdg Toe kermexien , a ovpn. Ant no fptl Hristes pe care alti nebunis, aberagie. Biblia 1688 tcanspune expresiive graregti in roméneste, traduciad nepoitivit ten lei Dia especie sb a emnezeu Sina ales pe cele slave ale lumi, ca si le rusineze ps cele tar tk dyevij cob

S-ar putea să vă placă și

• Slujba Sfantului Efrem Cel Nou PDF

  

  Document20 pagini

  Slujba Sfantului Efrem Cel Nou PDF

  Robert Manole

  75% (4)
• Bibliografie Bizantinologie

  

  Document8 pagini

  Bibliografie Bizantinologie

  Dumitru Stelian-Alin

  Încă nu există evaluări
• Curs Teologie Pastorala, An IV, Sem. II

  

  Document79 pagini

  Curs Teologie Pastorala, An IV, Sem. II

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Lucrare de Atestat 2

  

  Document33 pagini

  Lucrare de Atestat 2

  Claudius Andreescu

  Încă nu există evaluări
• Slujba Sfintilor Mucenici de La Niculitel PDF

  

  Document19 pagini

  Slujba Sfintilor Mucenici de La Niculitel PDF

  Robert Manole

  33% (3)
• Dimitrie Boroianu

  

  Document16 pagini

  Dimitrie Boroianu

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• Evanghelia Lui Petru

  

  Document7 pagini

  Evanghelia Lui Petru

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• Istoria Și Spiritualitatea Bizanțului - Curs An I Sem II

  

  Document68 pagini

  Istoria Și Spiritualitatea Bizanțului - Curs An I Sem II

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• Teme Pentru Seminar Catehetica

  

  Document6 pagini

  Teme Pentru Seminar Catehetica

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• Predică La Nasterea Domnului

  

  Document3 pagini

  Predică La Nasterea Domnului

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• Ion Jalea

  

  Document2 pagini

  Ion Jalea

  Robert Manole

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Admitere 2007 Facultatea de Teologie Ortodoxa Universitatea Bucuresti

  

  Document7 pagini

  Subiecte Admitere 2007 Facultatea de Teologie Ortodoxa Universitatea Bucuresti

  Dobre

  Încă nu există evaluări