Interviu perioada comunista

Date

despre respondent:
sexul: masculin
varsta: 77
locul nasterii/ mediul de provenienta: judetul Cluj- a locuit atat in mediul rural: Sat
Hodai-Boian, comuna Ceanu Mare, cat si in mediul urban: orasul Cluj-Napoca

1. Ce imi puteti spune despre mult discutatele magazine din

perioada comunista?
Erau cteva magazine de unde puteai separat s-i cumperi alimente. La carne era
un rnd, la lapte altul, iar pentru pine mergeai la alt magazin. Nu era ca i astzi
s le iei toate dintr-un loc. Ne trezeam uneori la 2-3 ca s ne punem la coad cnd
trebuia s cumprm carne. Ajungeai n fa i poate nu primeai deloc. n acelai
timp un alt membru al familiei sttea la o coad separat pentru pine. Erau
vremuri grele. De cele mai multe ori, in magazinele alimentare nu ajungeau decat
oasele si carnea inferioara si mezelurile facute din soia. Traind si la tara si la oras in
perioada comunista, pot spune ca gospodarii, erau jecmaniti de tot rodul muncii
lor, nu aveau paine si nu aveam voie sa taie propiul animal, iar laptele si ouale
trebuiau predate "la contract".
2. Cum reuseati sa va procurati alimentele avand in vedere ca aveati si
de lucru?
In ultimii ani ai anilor 80, alimentarele si aprozarele se inchideau mai devreme
pentru ca nu prea mai aveau ce sa vanda. Din cauza programului de lucru, la cozi
ma duceam alternativ eu sau sotia, iar cand lucram in aceeasi tura, rudele mai in
varsta, pensionate, sau vecinii, ne tineau locul la coada sau cumparau si pentru
noi. Atunci cand masina de aprovizionare venea la alimentara, vecinii care erau
acasa sunau la cei aflati la servici, iar daca nu era nimeni care sa tina locul la
coada, copiii erau trimisi din vreme ca sa tina locul pana ajungeau parintii acasa.
Asa ca programul copiilor includea nu numai scoala si joaca, ci si tinutul randului la
cozi cu orele. Totusi, asa cum toata lumea stie, viata este mai mult decat numai
gandul la mancare. Oamenii aveau in rest mai multa grija de educatia si cultura
lor, de credinta si traditiile lor si intelegeau ce inseamna solidaritatea umana.
In toata aceasta amaraciune existau insa si situatii comice, de pilda cand la
alimentara de langa o fabrica se bagau pateuri sectii intregi ieseau din cladirea

fabricii si se asezau la coada sau cind dupa ce ani intregi unii incercasera sa isi
faca pile la alimentara din cartier sa vina a doua zi Revolutia.

3. De ce credeti ca s-a ajuns chiar si la limitarea cantitatii de mancare,

pe langa celelalte masuri luate de Ceausescu pentru a plati datoria
externa?
Dup calculele comunitilor, pentru o persoan era de ajuns o jumtate de pine,
nici mai mult nici mai puin, aa c dac, de exemplu, o familie numra 4
persoane, putea s cumpere ntr-o zi 2 pini. Unul din membrii familiei se prezenta
la magazinul alimentar, musai cu cartela la el, i abia dup ce arta acest
document i se vindea pinea. Vnztorul bifa cu pixul pe ziua respectiv, ca nu
cumva cumprtorul s mai vin o dat s ia pine. i zahrul, fina i uleiul se
vindeau tot pe cartel, cte un kilogram/litru de persoan ntr-o lun.
Erau persoane care stateau la cozi si luau mai multe bucati din ceea ce se vindea,
iar daca se vindea in numar limitat de regula acestea se obtineau pe sub mana,
direct de la seful de magazie, inainte ca ele sa fie livrate in alimentara, in schimbul
unei spagi. De aceea, multe alimente erau procurate de la speculanti, iar cand se
obtineau ele erau puse la conservat: de exemplu salamul il treceam prin faina,
invelit in ziare si pus la uscat sau, de cei ce isi permiteau, era afumat ca sa tina
mai mult. mincarea procurata. Existau adevrate reele de schimburi de mrfuri,
un troc mai bine zis, adic pine contra lapte sau o bucat de carne pentru o sticl
de smntn i exemplele ar putea continua. Situatia in care se afla Romania nu
era neaparat extrema, mijloacele luate au fost extreme.
4. Ce imi puteti spune de butelia de gaz?
Imi amintesc si acum foarte clar noptile petrecute la coada pentru ncrcatul unei
butelii cu gaz. Puneam de cu seara cte un bolovan i plasa, ca s nu ne ncurcm.
Aveam dreptul numai la o butelie pe lun i totul era conform unei planificri
stricte de care se tineau toti cu sfintenie. Cel mai greu era iarna. Venirea acestui
anotimp nsemna frig, mult frig. Faceam haz de necaz, ca tot romnul, i spuneam:
n cas frig, afar frig/i mulumesc drag partid c m-ai clit
5. Deci sa inteleg ca a fost o reprimare si la energia electrica?
Aveam 2-3 ore de curent electric care se oprea in jur de ora 18:00 pana la ora
20:00, dar uneori si dupa miezul noptii. In acest timp, ne puneam la somn pana
pornea curentul, iar copiii se jucau sau isi faceau temele la lumina lumanarii, a
opaitelor improvizate (din borcane umplute cu ulei cu capace metalice cu fitil facut

din sireturi de pantofi sau alte textile) sau in cel mai bun caz a unei lampi cu gaz.
Elevii mai mari aveau program pana seara la 19:00 la scoala si veneau pe intuneric
acasa, urcand pe scari, iar daca aveau noroc, veneau alaturi de un coleg care
detinea o lanterna. Uneori se aventurau in lift daca lumina era pornita si faceau
pariuri daca vor ajunge la etaj pina se va inchide lumina si uneori chiar ramaneau
blocati in lift din aceasta cauza. Curentul electric fiind oprit, nu functionau nici
hidrofoarele si evident nu curgea nici apa la robinet. Apa era mai mult rece, uneori
calaie (calduta) si rareori fierbinte. Dupa ce pornea curentul electric, apa trebuia
lasata sa curga foarte mult pentru ca ori era murdara, ori era inca rece sau pentru
ca presiunea era mica si dupa ce se incalzea cu greu umpleai cada de baie.
6. Ce imi puteti spune despre credinta din acea perioada?
Bunica mea avea icoane si cruciulite in casa si nu a avut nici o problema cu
autoritatile. Nu pot spune ca dansa era o persoana cucernica sau bigota, insa,
pentru ca lucrase la Mitropolie, in sectia unde se fabricau lumanarile, a avut o
inclinare aparte spre credinta, mai ales din cauza copilariei si adolescentei
petrecute inainte si in timpul anilor grei ai celui de-al doilea razboi mondial. Nu am
auzit sa faca nimeni din aparatul de stat presiuni asupra cuiva pentru a renunta la
credinta sau pentru a nu sarbatori Craciunul sau Pastele in cadru familial. Poate ca
din acest punct de vedere oamenii erau liberi, liberi sa creada in Dumnezeu, chiar
daca isi exprimau aceste optiuni in familie si nu pe strada. De asemenea, nici
adunarile religioase din biserici nu erau interzise, iar turismul monahal se
desfasura in conditii chiar foarte bune.
7. Cum treceau sarbatorile?
In familia mea, sarbatorile erau celebrate in fiecare an asta si pentru ca bunica
mea tinea la traditii. Nu am fost impiedicati niciodata sa facem sarbatorile.
Deoarece doar seara si in timpul noptii presiunea gazelor era marita, atunci cand
veneau sarbatorile de Craciun sau Paste gospodinele trebuiau sa se trezeasca cu
noaptea-n cap ca sa gateasca cozonaci si mancare, pentru ca atunci puteau
folosi cuptorul aragazului. Si apa curenta functiona la presiune redusa pe tot
parcursul zilei si era nevoie sa fie stocata in sticle, cratite si oale pentru mancare,
se umpleau bidoane sau chiar cada de la baie pentru spalatul rufelor sau pentru
toaleta.
8. Cum erau oamenii?
Din cauza lipsurilor, oamenii erau solidari si chiar mai apropiati. In concedii
trimiteau vederi, acasa sau prietenilor, cu locurile pe care le vizitau in tara, isi
scriau scrisori si reuseau sa supravietuiasca, sa faca cumparaturile si sa mearga

pana la servici fara sa aiba nevoie sa aiba tot timpul la indemana un telefon.
Telefoanele fixe erau si ele un lux, ca sa iti fie instalat un telefon in casa trebuia sa
astepti ani intregi pina sa ti se aprobe cererea. Unele cereri pentru linie telefonica
facute in vremea comunismului au fost aprobate la ani buni dupa Revolutie, si
chiar si atunci multe linii telefonice inca functionau in cuplaj. In cartierele in care
erau instalate telefoane existau insa camere special aranjate in anumite blocuri in
care anumite persoane aveau misiunea sa asculte convorbirile efectuate pe liniile
telefonice din vecinatate.
9. Ca incheiere, as dori sa puneti in balanta regimul comunist cu
regimul actual.
Vremurile care au urmat dupa Revolutie au adus mai mult belsug, insa traiul
oamenilor a fost simtitor afectat pentru ca exercitiul capitalismului a facut ca
oamenii sa piarda notiunile de omenie, intelegere, sa aloce mai putin timp pentru
lectura si meditatie si mai mult timp pentru asigurarea mijloacelor de a obtine
banii necesari supravietuirii intr-o economie de piata si pentru acces la resurse
materiale si financiare cat mai bune si cat mai la indemana. Desigur, nu poti aduce
capitalismul a doua zi unei tari care traia in socialism si nici nu poti impune
principiile liberalismului intr-un stat social peste noapte.
Ceea ce a reusit regimul ceausist a fost indoctrinarea poporului printr-un sistem
bine oranduit, planificat pe termen lung si bine tintit, pe care regimul de dupa
Revolutie nu a reusit sa il implementeze si sa il planifice pentru crearea unei
generatii de oameni adaptati unor vremuri noi, ci totul a fost facut dupa ureche
(din lipsa unor oameni cu adevarat noi care sa pregateasca vremurile noi), in
hopuri (din cauza alternatei grupurilor de interese la putere) si de cele mai multe
ori cu la fel de multa rea-intentie ca si regimul ceausist.