munti maramuresului

Ca unitate natural depasesc granita continuuunduse pana la culoarul tisei, tisei

albe si ceremusului limita SE fiind pasul prislop si valea bistritei orografic au
aspectul unui arc de cerc din culmea principala (vf. popivan 1937 m ) se deschid
culmi secundare spre SV (culmea farcau, bardau, toroioga, cearcanu, etc)
litologia este foarte variata cristalinul fiind strapuns de aparate sub vulcanice
(culmea toroioaga) cristalinul este acoperit din loc in loc de petice de sedimentar
paleogen (gresi si calcare ) d.p.d.v climatic iernile sunt lungi si aspre precipitati
de peste 1400 mm pe culmi si cu alimentare nivopluviala bogata a retelei
hidrografice modelarea glaciara a determinat aparitia de circuri glaciare simple
in masivul cearcsnu si circuri glaciare complexe in bardau, astazi modelarea
principala este periglaciara. Vegetatia dominanta este forestiera la peste 1700 m
insa apare un complex vegetal subalpin cu jneapan, smardar, arin de munte, etc.
resursele naturale sunt bogate si complexe metale neferoase (toroioaga), izoare
minerale, roci de constructie, etc.
munti rodnei
este un puternic horst cristalin asimetric orientat perpendicular pe directia
generala a liniei structurale pe orientali si a evoluat pe o retea de falie profunda
(falia dragos voda la N si falia somesului cald la S) orografic masivul se prezinta
in foma unei culmi de 50 km lungime cu vf. de peste 2000 m (rebra, puzdrele,
galati, gargalau, ineu, etc) altitudinea maxima este de 2303 m vf. pietrosu
substartul litologic este domint cristalin cu o pondere mai mare decat munti
maramuresului (gnaise, amfibolite, cuartite, calcare cristaline) insa in partea SV
apare un sedimentar cretacic paleogen format predomint din calcar aceste
definesc un relief carstic tipic cu doline lapiezuri, pesteri (baia lui schneider pe
valea vinului) modelarea glaciara a determinat caractere alpine tipice in rodna cu
ghetari de vle si de circ cu lacuri glaciare (pitrosu, lala, stiol) ((fazele glaciare ale
terrei iustinian petrescu)) morenele glaciae/frontale din munti rodnei coboara
pana la 1000 m in prezent modelarea periglaciara este dominanta grohotisurile
active, dominand baza abrupturilor, modelarea fluviatila este foarte bine
reprezentata vaile fiind adanci aproape fara terasa clima muntilor rodnei exprime
la valori maxime actiunea reliefului (4* C pe culmi la 20*C la baza) in rodna sunt
numai 80 de zile pe an fara inghet si valori ale precipitatiiiloe peste 1400 mm
aceste cantitate administreaza o retea bogata (lala, ineu, repedea pe versantul
nordic sau gersa, rebra, aniesul pe versantul sudic) cu o densitate de 1,2 km pe
km2, vegetatia este dominant forestiera si sub alpina si alpina la 700 m.
bidiversitatea si caracterul de unicitate a dus la infintarea inca din 1932 a unei
ari protejate care astazi sa transformat in parc national in munti rodnei care este
si o rezervatie a biosferei, umanizarea muntilor rodnei este relativ redusa
singurul oras fiind borsa (dar cu certe elemente rurale) pe versantul sudic
domina satele mari (sant, rodna, maieru, telciu cu peste 4000 de locuitori)
munti bistritei
contiua spre SE axul cristalin cu altitudini de circa 1700-1800 m cea ce face ca
relieful sa fie monoton greoi cu culmi rotunjite din aceste culmi aparand

altitudinile maxime (culmea suhard 1931 m, giumalau, pietrosu bistritei,

grintiesul, barnalul, etc) vegetatia este dominata de conifere doar insular
aparand petece de vegetatie subalpina, pe vaile cu orientare sudica patrund
foiasele fara a da insa suprafete inchegate.

munti giurgeu
continua spre sud limita nordica fiind data de valea bistritioarei, limita estica de
valea putnei iar cea sudica de valea superioara a oltului, geologic domina
cristalinul insa fragmentar in est si sud apar calcare triasice sedimentare, iar in
nord vest formatiuni vulcanogene, originalitatea litologica este data de prezenta
lintruzivului vulcanic de la ditrau in axul central al acestor munti. Reliful este fara
personalitate sters rotunjit altitudinele maxime fiind 1366 m in piatra siposului,
umanizarea este relativ densa cu sate atat de vale cat si de celme locuite de
romani si secui, resursele minerale sunt reprezentate de sulfuri complexe
exploatate la fagul cetati si prelucrate la balan, rocile de constructi si izvoarele
minerale preponderent carbo gazoase.
masivul rarau
este un fragment al sinclinalului marginal extern fiind cuprins intre valea
moldovei si valea bistritei, fundamentul cristalin este alcatuit din gnaise insa in
mare parte rata montana este alcstuita din cuvertura sedimentara (calcare,
gresi, conglomerate) dispusa intro stuctura foarte complicata sub form de panza
de sariaj inaltata intre planurile de falie sub forma unei inversiuni de relief.
relieful se prezinta sub forma unei culmi principalecu altitudinea maxima in
culmea rarau de 1651 m din care se desprinde spre SE o culme secundara de
1474 m in batca oblacului, dominanta calcarelor a dus la un relief variat iar
modelarea periglaciara la aparitia unui relief haotic cu trena de grohotis in parte
stabilizat, este puternic umanizat cu asezari mari pe partea moldovei dar si pe
bistrita si suhard, resursele naturale sunt date de minereuri neferoase barictina,
calcar, etc.
munti haghimas
localizati intre valea bistriciaore nord si cursul superior al trotusului structurati in
doua benzi paralele sunt inpartitit datorita fragmentari conditionata de reteaua
de vai consecinta inaltari din timpul orogenezei valahe, in culmea principala
altitudinea maxima de 1792 m ce se continua cu prelungiri secundare intre
1400-1600 m, principalul element de identitate turistica este data de lacul rosu
format in 1837 in urma unei alunecari de teren ce a barat cursul de apa,
umanizarea este avansata in special pe vaile marginale (trotus, dauc, putna), dar
si in depresiunea trei fntani dar cu sate rasfirate cursul turistic este intens in
special pe valea bicazului cu valente agro turistice insuficient folosite in arealele
rurale periferice. ((lazarescu geologie fizica))
munti persani

reprezinta un masiv izolat in partea sud vestica a orientalilor intre depresiunea

barsei si depresiunea transilvsniei geologic este foarte complex fundament
cristalin, aparnad doar insular la suprafata, peste cristalinul epimetamorfic se
suprapune o cuvertura sedimentara cretacic superioara formata din marne gresi
si conglomerate asemanatoare celor din bucegi relieful pe cristalin este greoi
estompat insa pe sedimentar apare un relief ruiniform pe conglomerate su un
relief carstic pe calcare in cheile varghisului umanizarea este destul de avansata
dar foarte inegala pe versantul nordic aproape exclusiv secuieste pe vaile oltului,
varghis si ricai iar in partea SE sunt aproape doar romanesti cu sate mici si
mijloci resursele sunt date de bazalt la racos si comana calcar la codlea, argila
refractara la holbav, ape minerale la varghis,
munti flisului
reprezinta o fasie continua delimitat de vaile principale sau de unele depresiui
tectonice sou erozive situata pe latura externa a carpatilor orientali, unica
exceptie pozitionala este data de munti bara olt si bodoc pe care scufundarea
recenta din depresiunea brasov ia izolat spre NV evolutia paleogeoica a dus la
paralelismului si o consecventa a adaptari reliefului la structura deasemenea
foarte caracteristice sunt si asimetriile morfologice cel mai frecvent versanti
abrupti corespund unor structuri de hog back sau de cuesta, litologic domina
gresiile marnele, conglomeratele strans cutate in fazele tarzi ale orogenezei
alpine si inaltate puteernic in pliocen superior si cuaternar, relieful dominant
este structurat de tectonica flisului si alternantele litologice, rocile moi au
generat ari mai coborate iar rocile dure maguri de peste 1200 m relieful fluviatil
este reprezentat prin vaile raurilor si plin complexe de terasa (9 pe moldova si
moldovita, 6 pe humor)
obcinele bucovinei
sunt localizate in partea NE a orientarilor intre bistrita aurie in partea V si SV si
interfluviul dintre moldovita, sucevita si putna in partea NE, este un exemplu
clasic de relief corcondat apalasian pentru ca culmilor corespund anticlinalilor si
vaile corespund sinclinalilor, cele mai mari altitudini sunt in obcina feredeu, vf.
vejul mare 1493 m, d.p.d.v climatic obcinele au un fond climatic european dar cu
influente boreale in NV si continentale in SE, vegetatia forestiera este dominanta
coniferele domina in obcina feredeu si padurile de amestec in celelate in
celelate doua unitati, umanizarea este straveche si continua localitati fondate in
secolele 15, vama 1409, campulung 1411, humor 1428
munti stanisoarei