Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
206
Cuprins
l
3
4
5
6
7
Generalitati
1.1 Obiect
1.2 Domcniu de aplicarc
1.3 Dcfinitii i simboluri
l .4 Documente de referinta
Cerinte de perfonnanta i critcrii de conformare
2.1 Principii generale
2.2 Stari limita ultime
2.3 Starea limita de serviciu (de limitare a degradarilor)
2.4 Masuri suplimentare
Acunea seismica
Concepte de proiectare
Materiale
5.1 Beton
5.1.1
Rezistenta la cornpresiune
5.1.2 Rezistenta la intindere
5.2 Oteluri pentru beton armat
5.2.l Aderenta
5.2.2 Ductilitatea i caracteristicile mecanice ale otelurilor
5.2.3 Capacitatea de indoire
Durabilitatea structurilor din beton de inalta rezistenta
Proiectarea la stari limita ultime (SLU)
7 .1 incovoiere i incovoiere cu forta axiala
7. l . l
Principii generale
7. l .2 Legi constitutive pentru beton in calculul la SLU
7.1.3 Efectul confinarii
7 .1.4 Modelul de beton confinat
7.1.5 Legi constitutive pentru oteluri
7 .2 For(:a taietoare
7.2.1 Grinzi
7.2.2 Stalpi
7.2.3 Noduri de cadru
7.2.4 Pereti ductili
Asigurarca ductilitatii locale
8.1 Reguli generale de asigurare a ductilitatii locale
8.2 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru grinzi
8.2.1 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta
8.2.2 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
8.3 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru stalpi
8.3.1 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta
8.3.2 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
8.4 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru pcreti
8.4. l
Pereti care fac parte din structuri din clasa de ductilitatc inalta
8.4.2 Pcreti care fac partc din structuri din clasa de ductilitate medic
Prcvcdcri suplimcntare
9.1 Structuri din beton de inalta rczistcnta i beton de rczistcnta normala
9.2 Protcctia la actiunca focului
207
208
1 Generalitap
1.1
Obiect
4:
Ao
Ash
Ee
MEd
Nf'A
VEd
Vjhd
VRJ.c
ag
209
micarii terenului)
ho i ho
be i he
b;
bj
bw
dbl
dr
/cd
lc1c
fem
lctd
!co
fee
.fctk;0,95
/ctk;0,05
lctm
fr
Jy1,
fw1
Jywd
ficc
efortul in armatura transversala atunci cand este atins efortul unitar maxim in
betonul confinat
jj
fie
acceleratia gravitationala
Ke
lw
210
timpul
ace
Clct
Pcc(f}
l:ii:
Ec2
l:ii:u2
l:ii:3
l:ii:u3
Co
Es
Guk
Gud
re
YRd
coeficient de suprarezistenta
VEd
O"c
O"lp
Standard
SR EN 1992-1-1:2004
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008
Denumire
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partca 1-1: Rcguli generate i reguli pcntru
cladiri.
Eurocod 2: Proicctarca structurilor de beton.
Partca I - I : Rcguli generate !'}i reguli pcntru
cladiri. Anexa nationla
211
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012
SR EN 1992-1-1:2004/
NB:2008/A91:2009
SR EN 1992-1-2:2006
SR EN 1992-1-2:2006/AC:2008
SR EN 1992-1-2:2006/NA:2009
Nr.
crt.
Reglementare tehnica
Ordinul
ministrului
dezvoltarii
Cod de proiectare seismica. Partea I
regionale
i
administratiei
publice
nr.
Prevederi de proiectare pentru cladiri,
2465/2013,
publicat
in
Monitorul
indicativ P 100-1/2013
Oficial al Rom.aniei, Partea I bis, nr.
558/3 seotembrie 2013
Cod de proiectare a constructiilor cu pereti Ordinul
ministrului
dezvoltarii
structurali de beton armat, indicativ CR 2- regionale i administratiei publice nr.
2361/2013, publicat in Monitorul
1-1.1/2013
Oficial al Romaniei
Specificatie tehnica privind produse din
otel utilizate ca armaturi: cerinte i criterii
de performanta,, indicativ ST 009-2011
(2) Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardul national SR EN 1992-1-1:2004 i SR
EN 1992-1-1 :2004/NB:2008, identificate prin bara laterala i/sau referinta [1].
212
(i) Stari limitii ultime, SLU, asociate cu ruperea clemcntelor structuralc i alte formc
de cedare structurala care pot punc in pericol siguranta vietii oamenilor;
(ii) Stari limita de scrviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea dcgradarilor pa1na la un
nivcl dincolo de care cerintelc specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite.
(4) Pc liinga vcrificarilc cxplicitc :1!1;; [:W.rilor Iimita sc vor lua i altc masuri spccifice pentru a
reduce inccrtitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (vczi 2.4).
2.2 Stiiri limitii ultime
(1) Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime la
valori care:
(i) sa asigure cu o marja de siguranta suficienta ca deformatia laterala a structurii este
infcrioara celei corespunzatoare prabuirii;
(ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-I poate prezenta prabirea elementelor
nestructurale.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) in lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor
de beton armat este 50% din rigiditatea elementelor din beton simplu cu aceei sectiune,
considerate nefisurate.
(4) Determinarea deplasarilor orizontalese va face conform anexei E din P 100-1.
(5) Daca deplasarile relative de nivel nu depesc valorile limita prevazute in P 100-1, anexa
E, conditia 2.2( 1) se considera indeplinita.
(6) Sistemul structural va fi inzestrat cu suficienta ductilitate globala, ductilitate locala i
capacitate de rezisteni pentru a face fata efectelor actiunii seismice de calcul.
(7) Se pot avea in vedere diferite combinatii ductilitate/ rezisteni pentru verificarea conditiei
2.2(5). Acestea sunt fie cele obtinute pe baze prescriptive (prin asumarea unei clase de
ductilitate i a factorilor de comportare i masurilor de ductilizare asociate) fie prin verificarea
directa a performantei structurale pe baza de deplasari, prin analiza inelastica.
(8) Structura va fi verificatii i la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismica de calcul. Se
vor avea in vedere atat stabilitatea la rasturnare, cat i stabilitatea la lunecare.
(9) Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de
ordinul 2.
2.3 Starea limitii de serviciu (de limitare a degradiirilor)
(1) Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stiiri
limita sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale 1 a
echipamentelor.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) In lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor
de bcton armat cstc 50% din rigiditatea elementclor din beton simplu cu acceai sectiune,
considerate nefisuratc.
(4) Daca deplasiirilc relative de nivcl nu depacsc 0,5% din 'inaltimca etajului pcntru cladiri la
care elcmcnte nestructuralc fragile sunt aate de structura, rcspectiv 0,75% cand elcmentc
ncstructurale cu capacitate mare de dcformare sunt atatc de structura, sau I% daca
213
3 Actiunea seismica
(1) Actiunea seismica pentru un amplasament dat i pentru o construce data se stabilesc pe
baza zonarii seismice i a spectreIor de raspuns din codul P 100-1. Efectul conditiilor de teren
cste considerat in mod indirect i implicit prin intermediul perioadei de colt Tc asociata
amplasamentului.
(2) in cazurile specificate in P 100-1 se va efectua un studiu de hazard pentru amplasament.
4 Concepte de proiectare
(1) Proiectarea structurilor din beton amplasate m zone seismice trebuie sa asigure acestora o
capacitate adecvata de disipare a energiei, fara o reducere substanala a rezistentei globale
sub mcarcarile laterale induse de cutremur i mcarcarile verticale asociate.
(2) In situatia de proiectare seismica trebuie indeplinite unnatoarele cerinte: asigurarea unei
rezistente adecvate pentru toate elemente structurale, asigurarea capacitatii de deformare
postelastica in zonele critice astfel incat aceasta sa fie in concordanta cu ductilitatea de
ansamblu considerata la proiectarea structurii.
(3) Constructiile se pot proiecta pentru clasa de ductilitate inalta (DCH), caz in care acestea
trebuie sa aiba o capacitate substantiala de deformare m domeniul postelastic, distribuita in
numeroase zone ale structurii iar cedarile de tip fragil trebuie evitate.
(4) Pentru constructii amplasate in zonele seismice caracterizate de valori ag:'.S 0,15g, se poate
adopta o proiectare care sa inzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mica, cu un
spor corespunzator de rezistenta. in acest caz constructiile se incadreaza in clasa de ductilitate
medic (DCM), pentru care sunt date prevederi speci:fice in P 100-1 i in acest ghid.
214
(5) in cazul constructiilor amplasate in zone cu seismicitate scazuta (ag :S 0,10g), structurile de
bcton pot fi altemativ conceputc, conform P 100-1, cu o capacitate de disipare i ductilitate
scazuta (DCL) pc baza rcgulilor din SR EN 1992-1-1.
5 Materiale
5.1 Beton
( L) Se definetc betonul de malta rczistenta (BIR) ca fiind betonuJ de clasa mai mare de
C50/60. Caracteristicile de rezistenta ale BIR sunt date m capitolele 5.1. l i 5.1.2. Pentru
determinarea altor caracteristici (curgere lenta, contractie, etc.) se vor vedea prevedcrile
corespunzatoare din SR EN 1992-1-1.
fc:k =fck,cyl
.fc:m
=fc:k+ 8 MPa
(3) in cazul in care este nevoie sa se specifice rezistenta betonului la alte varste decat 28 de
zile, se folosete relatia urmatoare:
./ck(t) =fcm(t) - 8 (MPa)
(5.1)
./ck(t) =./ck
(5.2)
(5.3)
(5.4)
unde:
fcm(t)
./cm
Pcc(t)
t
s
(4) in cazul elementeJor tratate termic se aplica prevederile din sectiunea 10 i relatia (Bl0)
din Anexa B din SR EN 1992-1-1 pentru a tine seama de efcctul temperaturii asupra gradului
de maturitate al bctonului.
215
1.20
1.00
0.80 I
ca. 0.60
--cimentR
........ cimentN
......... cimentS
0.40
0.20
0.00 '-----------20
5
15
0
10
------'
25
30
t (zile)
lc1m (MPa)
/ctk,o,os (MPa)
Ecm (GPa )
Gel (%o)
(%0)
Gcul
Gc2
63
(%0)
68
85
78
95
105
88
98
4,4
4,6
4,8
5,0
38
39
41
43
44
3,0
2,5
3,1
3,2
3,4
3,5
2,6
2,7
2,8
2,8
2,3
2,4
2,5
2,6
1,6
1,45
3,2
3,0
3,1
2,9
1,75
75
4,2
2,2
(%0)
Gcu2
67
2,8
2,7
2,8
2,6
1,4
2,8
2,6
1,4
(5.5)
unde:
re
ace
216
Ecz
t:c2
t:cu2
(5.8)
.fctk;o.os = 0,7x.ftm
fractil 5%
(5.9)
fctk;O.95 = J ,3 >%tm
fractil 95%
(5.10)
in care:
1t
= G.cVctk.0,05 / re
(5.11)
217
act
(3) Cand este necesara valoarea rezistentei la intindere la varste diferite de 28 de zile, se
folosete o relatie similara cu cea folosita pentru rezistenta la compresiune:
/ctm(f) = (cc(t)) /ctm
(5.12)
a = 1 pentrut < 28
(5.13)
(1) Otelurilor folosite pentru armarea BIR trebuie sa respecte prevederile din SR EN 1992-1-1
i specificatia tehnica ST 009 (vezi 5.2.1...5.2.3 din prezentul ghid). Se pot folosi i oteluri de
inalta rezistenta (vezi nota de la tabelul 5.3).
5.2.1 Aderentci
(1) Produsele profilate sau amprentate indeplinesc conditiile pentru a fi considerate "de inalta
aderenta" daca geometria nervurilor sau a amprentelor respecta conditiile privind suprafata
relativa a nervurii,/R,min, din tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. ValorifR.mm(cf. ST 009)
Diametrul nominal al barei
(mm)
::;8
:'.SlO
::;40
[R,min
0,039
0,045
0,052
0,056
clase (vezi Tabelul 5.3). Pentru elementele structurale care fac parte din sistemul de preluare a
foqelor seismice se vor folosi numai armaturi de clasa B, C sau Cs (dupa clasificarea din ST
009). in zonele potenpal plastice ale acestor elemente se vor folosi numai armaturi de clasa C
sau C8 Pentru armarea transversala se poate utiliza i otel cu limita de elasticitate mai mare
decat 600 MPa, din clasa de ductilitate A, B, C sau C s .
(2) Diagrama de calcul cr-E a armaturilor este fie cea biliniara cu consolidare i deformatie
ultima limitata la Bud, fie cea biliniara cu palier i rara limita de deformatie (Figura 5.3).
(3) Valorile de calcul ale eforturilor unitare i ale deformatiilor specifice sunt:
hd =fyklrs
/td
= 0,9/tk!Ys
(5.14)
(5.15)
218
&ud
in care rs = 1 15
(5.16)
= 0,9li.1k
As
Raportul k = (ft/A)k
1,03
2,5
6,0
1,05
5,0
10,0
1, 08
7,5
16,0
10,0
20,0
1,25
16,0
1,25
CJ
7,5
1,15
1, 35
4d
-___ --.
fyd
tyd
Figura 5.3 Dfagrame efort unitar-deformafie de calcul (B) ale ofelurilor pentru
beton armat
219
3d
6d
3-4d
< 16
>16
Sarme trefilate
. (ST 009)
. . n1ametruIdornulm. pentru testul de "md01re. dezd01re
TabeIu15 5
Dia.rnetrul norninald(mm)
< 12
16 < d:'.S25
>25
Sarme trefilate
5d
8d
JOd
5d
220
(3) Pentru sectiunile care sunt supuse la o incarcare centrica se lirniteaza deformatia medie la
compresiune la Ec2.
(4) Pentru sectiunile comprimate excentric, cu intreaga sectiune comprimata, deformatia
limita se determinli prin interpolare liniara intre &c2 i e..-u2, in functie de curbura.
(5) Preve<lerile de la (2), (3) i (4) conduc la aplicarea regulii celor trei pivoti reprezentata in
Figura 7.1.
t----
--------------------------------,-------.7,J[!j
ecu2
- - - - - -r.. - - -
4i! .
eud________
l---1
,t= 0,8
pentru_fckS:,50 MPa
(7.1)
(7.2)
7, 1,0
pentruAkS:, 50 MPa
(7.3)
(7.4)
221
As2
MR(
\----
------
AJ;,
-+-___,__..
(1) in cazul solicitiirii triaxiale ja3j = la2I < lail, trebuie sa se tina cont de efectul de confinare a
betonului.
h0 +h0
(7 .5)
unde:
face
- efortul in armatura transversala atunci cand este atins efortul unitar maxim in
betonul confinat;
222
fte =K,,fi
in care indicde de eficienta confinarii Kc este
(7.7)
(3) Stalpii supul?i la compresiune se clasifica in trei clase, functie de factorul de confinare
efectiva:
Clasa I - Stalpi slab confinati (0% <fie I fco< 5%)
Nota: Deoarece stalpii din prima clasii nu prezinta o cre:;;tere suficienta de rezistenta i ductilitate, nu se
recomanda folosirea lor in zone seismice sau ca structura principala pentru preluarea foqelor laterale
induse de actiunea cutremurelor de intensitate medie sau ridicata. Stalpii de clasa II, care prezinta
creteri moderate de rezistenta :;;i o comportare ductilii a betonului confinat dupa atingerea rezistentei
maxime, sau cei din clasa HI, cu cre:;;teri semnificative ale rezistentei i ductilitiitii se pot folosi in
structurile aflate in zone seismice.
fo
0,5fcc
I
l
I
I
I
'1
0,5fco
'I
I
t
/beton
:confinat
I
I
cc
Figura 7.4.Legea constitutivi u-e pentru beton confinat i neconfinat conform modelului
propus de Cusson i Paultre
(5) Legea constitutiva (J-e pentru beton confinat este data de relatiile:
r [
c,,, = J ,.,.
r(t,c I l,J
r-1+ (8 /l'
,:
(T
)r
(7.9a)
(7.9b)
223
unde:
kI = (
ln 0.5
&c50c - [ice
k2 = 0.58 + 16( he
fco
&c50c =lic50U
&c50U
(7.10)
)*'-
he
+0.15
fco
=0.004
(7.11)
(7.12)
l.1
(7.13)
(7.14)
La determinarea lui &csoc se considera /hcc ==fyh, deoarece la aceasta deformatie specifi.ca a
betonului i armatura transversala intra in curgere.
Reprezentarea grafi.ca a legii constitutive pentru beton de inaltii rezistenta confi.nat este data in
Figura 7.4.
(6) Pentru determinarea rezistentei betonului confinat, modelul Cusson-Paultre nu presupune a
apriori intrarea in curgere a armaturii transversale. Determinarea presiunii laterale se face in
mod iterativ folosind urmatorii pai:
(i) Se determina presiunea laterala efectivafie considerand considerafice =fyh
(ii) Se determina rezistenta betonului confinat, fee , i deformatia specifica care
corespunde atingerii acesteia ecc.
224
impune masuri suplimentare. Conceptul de bazli ramane eel al grinzii cu zlibrele echivalente
adoptat in SR EN 1992-1-1.
7.2.1 Grinzi
( l ) Pentru calculul grinzilor la starea limita de rezistenta la
normativ de referinta se utilizeaza SR EN 1992-1-1.
forta
taietoare, ca document
(2) Grinzile din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula confonn prevederilor din SR
EN 1992-1-1, 6.2.
(3) Grinzile din clasa de ductilitate inaltli i medie se vor calcula conform prevederilor din P
100-1, astfel: in afara zonele critice conform SR EN 1992-1-1, iar in zonele critice ca mai jos.
(4) Modul de dimensionare la foqli tliietoare i de armare transversala a zonelor critice pentru
grinzile din clasele de ductilitate inaltli i medie se stabilete functie de valoarea algebrica a
raportului intre foqa taietoare minima i cea maxima, = VEJ mini VEd max, in sectiunea de
calcul:
(i) Dacli:
max ::;
(2 + ()bwdfc,d
(7.15)
s <-0,5
(7.16)
7.2.2 Stalpi
(1) Pentru calculul stalpilor la starea limitli de rezistentli la foqli taietoare, ca document
normativ de referinta se utilizeazli SR EN 1992-1-1.
(2) Stalpii din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula conform prevederilor din SR
EN 1992-1-1, 6.2.
(3) La verificarea stalpilor din cJasele de ductilitate inalta i medie la foqa tliietoare, inclinarea
diagonalelor comprimate in modelul de grinda cu zabrele se ia egala cu 45.
225
- la nodurile interioare:
f.ihd'S 3,25fctd;hc:
f.ihd'S 2,25/ctdb;hc
- la nodurile exterioare :
(7.17a)
(7.17b)
bj = min(bc ; bw + 0,5hc )
(5) Armaturile transversale orizontale din nod se vor dispune sub forma de etrieri inchii sau
agrafe i se vor dimensiona conform P 100-1, i anume:
in
- la nodurile interioare:
(7.19)
- la nodurile exterioare
(7.20)
relatiile de mai sus vaeorespunde fortei axiale a stfilpului inferior. Aceste relatii sunt
valabile daca exista grinzi care intra in nod pe directia transversala actiunii seismice, pe
ambele fete laterale ale nodului. in caz contrar, aria de armatura rezultat:a din calcul, Ash, se
sporete cu 25%.
(6) Etrierii orizontali calculati cu (7.19) sau (7.20) se vor distribui uniform pe inaltimea
nodului. in cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele indoite ale armaturilor
longitudinale din grinda.
(7) Arm.atura orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armatura transversala din zonele
critice ale stalpului.
(8) Arm.atura longitudinala verticalaAsv care trece prin nod, incluzand armatura longitudinala a
stalpului, va avea aria, conform P 100-1:
(7.21)
Asv 2: (2/3)Ash{hjclhjw)
in care :
hjw
l+0,8v t1
7,5fctm --dbl
-<
- la nodurile exterioare :
in care:
(7.22)
(7.23)
226
(2)ln cazul peretilor structurali cu raportul intre inaltimea in elevatie a peretelui i lungime,
Hw I lw 2:: l, dimensionarea arrnaturii orizontale pentru preluarea foqei taietoare in sectiuni
inclinate se face pe baza relatiilor:
-inzonaA (vezi CR2-l-l.l, fig.7.1):
(7.26)
in care:
este suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de o fisura inclinata la 45 ,
incluzand arrnaturile din centuri, daca fisura traverseaza planeul;
EA.sh
hwd
(7.27)
in care:
este valoarea de calcul a foqei taietoare preluate de beton, cu:
VRd.c:
VRd,c:
(7.28)
(7.29)
in care:
1A sv
.fvd,v
VRd,c
(7.30)
in care:
q;
227
H;
L',4.h
(8.1)
in care
c
coeficientul de amplificare a deplasarilor definit in Anexa E din P 100-1;
8LU
0
este rotirea de hara produsa de actiunea seismica asociata SLU;
9e
este rotirea de hara determinata prin calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare;
factorul de comportare al structurii.
q
(4) Rotirile de hara maxime, determinate la paragraful (3), nu trebuie sa depaeasca valorile
limita date in Anexa E din P 100-1.
8.2 Asigurarea capacitiifii de ductilitate localii pentru grinzi
8.2.1 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inaltii
(1) Zonele de la extremitale grinzilor cu lungimea lcr = l,5hw, masurate de la fata stiilpilor,
precum i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea i de alta a unei sectiuni din campul
grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera
zone critice (disipative).
(2) Cerintele de ductilitate in zonele critice ale grinzilor se considera satisfacute, conform P
100-1, daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
a) Cel pun jumatate din sectiunea de armatura intinsa se prevede i in zona
comprimata.
b) Coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa satisface conditia:
228
p 0.5 fct,n
.1:.k
(8.2)
(8.3)
8.2.2 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
(1) Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea fer = J,Ohw, masurate de la fata stalpilor,
precum i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea i de alta a unei sectiuni din campul
grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera
zone critice (disipative).
(2) Trebuie indeplinite toate prevederile de la paragraful 8.2.1(2), cu exceptia celei privind
distanta intre etrieri. Relatia privind distanta intre etrieri se modifica dupa cum urmeaza:
s min{ h; ;200mm;8dhi }
(8.4)
8.3.1 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ducti!itate inalta
(1) Forta axiala normalizata, VJ, nu va depai de regula valoarea 0,4. Se admit valori vct,porite
pana la 0,55, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale i daca se
justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de baracel putin
egala cu cea din relatia 8.1.
(2) Coeficientul de armare longitudinaHi totala p va fi eel pupn 0,01 i maximum 0,04.
(3) intre arrnaturile de la colturi se va prevedea, pe fiecare 1atura, eel putin cate o bara
interrnediara.
(4) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta (,,., data de
expresia (cf. P 100-1):
1
(8.5)
229
(5) Daca lc1 I he> 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica i se va arma in
consecinta.
(6) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri ;;i agrafe, care sa asigure ductilitatea
necesara ;,i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a
armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solfoitare triaxiala eficienta.
(7) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva fi eel putin:
- 0,12 in zona critica a stalpilor de la baza stalpilor
(8) Coeficientul de armare transversala in fiecare directie,ph, in zonele critice,va fi eel putin:
1
(.1_-lJ--v
Jy,1 Ao
.Jk::
kve = 1.0
0.15b0<l
k ve = ..{sh;
-
(8.6)
(8.7)
(8.8)
s,;
min{ b; ;125mm;6d.,}
(8.9)
in care baeste latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar
dbLeste diametrul minifil al barelor longitudinale.
(10) Distanta in secti_une dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.
8.3.2
Stalpi care fac parte din structuri din dasa de ductilitate medie
(1) Forta axiala normalizata, Vd, nu va depi de regula valoarea 0,5. Se pot admite valori
v,tSporite pana la 0,65, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale ;,i
daca se justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de hara
eel putin egala cu cea din relatia 8.1.
(2) Coeficientul de armare longitudinala totala p va fi eel putin 0,008 i maximum 0,04.
(3) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta lcr, calculata
cu expres1a:
Ier >
{1 5hc' (,6'450mm}
(8.11)
(4) Daca lc1 I he> 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica i se va arma in
consecinta.
(5) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri i agrafe, care sa asigure ductilitatea
necesara i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere. a
armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solicitare triaxiala eficienta.
(6) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva ti eel putin:
230
(7) Coeficientu] de armare transversala in fiecare directie,ph, in zonele critice,va fi eel putin:
- pentru stalpi circuiari
(8.12)
(8.13)
(8.14)
in care b0este latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar
dbleste diametrul minim al barelor longitudinale.
(9) Distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la colpil unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.
8.4 Asigurarea capacitiipi de ductilitate localii pentru perep
8.4.1 Pere care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalt:a
(I) Se vor aplica prevederile din codul de proiectare CR 2-1-1.1 pentru pereti din clasa de
ductilitate inalta (DCH) privind necesitatea bulbilor la capete i armarea capetelor peretilor.
8.4.2 Pere care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
(1) Se vor aplica prevederile din CR 2-1-1.1 pentru pereti din clasa de ductilitate medie
(DCM) privind necesitatea bulbilor la capete i armarea capetelor peretilor.
9 Prevederi suplimentare
(1) Pentru o solutie economica de proiectare este deseori preferabil sa se foloseasca beton de
inalta rezistenta pentru elementele verticale i beton de rezistenta obinuita pentru elementele
orizontale.
(2) Beton de aceeai rezistenta cu eel din stalp trebuie turnat in planeu in zona stalpului.
Suprafata superioara a betonului din stalp trebuie sa se intinda in placa pe 600 mm de la fata
stalpului.
Nota:Aplicarea procedurii de turnare a betonului de la (2) necesitli tumarea a doua tipuri de beton in planeu.
Betonul de rezistenta mai mica trebuie turnat cat ti.mp b(;:tonul de rezistenta mai inalta este inca plastic i
vibrat adecvat astfel incat sa se asi!:,rure ca betoanele se integreaza. Aceasta implicii coordonarea atentii a
livrarilor de beton i utilizarea eventuala a aditivilor 'intiirzietori de priza.
(1) Se vor aplica prevederile standardului SR EN 1992-1-2 pentru beton de foalta rezistenta.
Nota: Datorita microstructurii cornpacte, betonul de inaltii rezistenta are o cedare exploziva la actiunea focului,
daca nu se iau masuri adecvate. De asemenea, scaderea rezistentei cu temperatura este mai rapida deciit
la bctonul de rezistenta normala.
231
ANEXA
EXEMPLE DE CALCUL
Generalitap
Exemplele de calcul au la baz.il. rezultatele analizelor structurale efectuate pentru 2 cladiri amplasate in
zone seismice diferite, dupli cum urmeazli:
Pentru exemplele de calcul 1...4 s-au utilizat eforturile seconale i secunile rezultate din
analiza structuralli i dimensionarea structurii din BIR a unei cllidiri cu regim de inliltime P+20,
amplasatli intr-o zonli seismicli cu ag = 0,24g i Tc= 1,6 s, la care a fost folosit sistemul structural .,tub
in tub" i la care s-a considerat un factor de comportare de baza q0 = 5. Perioada proprie fundamentalli
de vibrae a structurii este T 1 = 2,3 s. in exemplele 1.. .4 este tratat calculul elementelor cadrelor
interioare.
- Pentru exemplele de calcul 5 i 6 s-au utilizat eforturile seconale i secunile rezultate din
analiza structuralli i dimensionarea structurii in cadre din BIR a unei cladiri cu regim de inliltime
P+14, amplasatli intr-o zona seismicli cu ag = 0,12g i Tc= 0,7 s.
1,5h
8100
1,5h
232
Caractcristicile materialelor
fCd = - =
Ys
60 N/mm2
fctk 3,1 N/mm2
= 40 N/mm2 fCtd = - =
= 2'07 N/mm2
15
[5
'
'
Ys
1
Eforturi de proiectare
in figura de mai jos este prezentatii diagrama de momente incovoietoare, asociatii unui sens de
actiune a foqelor seismice, pentru un ochi de cadru situat la etajul la care avem momente maxime in
grinzi. Diagrama de momente incovoietoare asociata sensului opus de actiune a fortelor seismice este
simetrica.
NEdi,inF NEdk,sup = l 0207 kN
NEdi,sup = 9564 KN; NEdk,inf = 10860 kN
MEdb+ = 270 kNm - momentul maxim pozitiv din grinda dintre nodurile i sij.
MEdb- = 642 kNm - momentul maxim negativ din grinda dintre nodurile i si j.
V = 74 kN - forta taietoare la limita dintre zona critica i zona de camp.
272INm
I
I
243XNm
U'JXHm
233
Pentru clasa structuralli 3 i clasa de expunere XC1 (SR EN 1 992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = 10 mm
Cmin dur y
Cmin b
Cmin dur st
<f>max
28 mm
Cmin etr= max{Cmin b;cmin dur+ Cmin dury+ Cmin durst+ Cmin duradd; 10 mm} =
= max{8mm; 10mm;
10mm} = 10mm
Cnom etr = Cmin etr + Lieto! = 10 mm + 10 mm = 20 mm < Cefetr = 30mm, deci acoperirea etrierilor
este suficientli.
1.3 Dimensionarea armaturii longitudinale
Se considerli secfiunea T dublu arrnatli hetr= bw + 4hr+ 4ht = 2000 mm, conform P 100-1, pentru
grinzi care reazema pe st.alpi interiori.
A-= 0, 8 Tl
= 1-
f.:k-5 0
400
= 0, 8
60-5 0
= 0,775
400
fck-50
60-50
= 1= 0 ,95
200
200
234
bett2ooomm
'f' -------. ------------------------,r
i.-,--,.-.
:-
cu :--i11fcd
J;
a -Ts1ITJ'
----t --"'-
___
il':7 ..
...._-...:'...,---
--- I!=::='="'-------:_/
i ____ J
Ts2
= 270 kNm - Momentul de proiectare egal cu momentul rezulat din calculul static.
Nota: Condia ca AX< 2d 1 pentru a verifica daca armaturile comprimate ajung la curgere trebuie
reconsiderata daca se folosesc armaturi cu limita de curgere mai ridicata (S400, S500) f?i betoane de
inalta rezistenta care au o deformatie specifica ultima m.ai mica decat cea a betoanelor obif?nuite.
Beton clasa C60/75 ----+ Ecu2 = 2,9 l 03
435N/mm2
Otel S500 ---+ E syl =
2 . 105 N/mmZ
&s l
X - d1
y
= --+ Ecu2
X
Ecu2
X - Esyl X = d 1 Ecu2
0,775 d 1 2,9
= 3,ld 1
2,9 - 2,175
_
Se presupune ca AX < Xmin _, Asz,ncc
MEdb+
270 l 06k.Nm
901 mm2 ----+
= (h-d,-d2)fy<l 690mm434N/mm2
235
- - - - - 1------f
Est
Ts1
C)
C)
00
II
.s:::.
Ts2
bw=400mnj,
-+ A.X
-+
642-106 kNm
_
- 2143 mm2
2
690 mm434 N/mm
1388 mm2
100 = 0,47% - procent de armare la partea inferioara a grinzii.
745 mm 400 mm
2
2210 mm
Ast
= 0,74% - procent de armare la partea superioara a grinzii.
p' = -- =
d bw 745 mm 400 mm
Procentul minim de arm.are este:
Pmin
= 0,5 .
fctm
fyk
4,4 N/mm2
= 434 N/mm2
= 0,44 %
> As i /2.
236
MRb+
416 kNm
+
2
10
-+YEdmax =
VEdmm
=-
312lu1\I
VEdmin -7,3 kN
I;= -- = 312 kN = -0 024 > -0 5
VEdmax
'
YEdmax
d fctd = (2
+ 0,094) 400 m m
Pentru elementele cu armaturi transversale de forta taietoare, rezistenta la forta taietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Pentru zonele critice de la capetele grinzilor Ocr=1,5h) se considera inclinarea fisurilor fata de
orizontala O = 45 iar bratul de piirghie al fortelor inteme z = 0,9d
cx.,;w =I pentru structuri tara precomprimare
237
{1;
312103 Nl50 mm
161 mm2
0,9745 mm 434 N/mm2 1
161 mm2
4
60
fck
) = 0,6 (1 ) = 0,456
2 50
2 50
1+ I
2446kN
./60
nAtj>w
450,3 mm2
- 100 =
10 0 = 0'335%
sbw
150 mm-400 mm
VGs=74KN - forta tiiietoare din incarcari gravitationale la limita dintre zona critica i zona de camp
V&!max =
Ast
P1 bw d
=
1388 mm2
400 mm 745 mm
0,0047<0 ,02
- 0,513 NImm1
Vmin = 0,035 k312 fck 112 _
VRd,c2 = Vmin bw d
= 0 ,513
238
0 - 0 ' 5 arcsin
2 233 103 N
2
( 1 400 mm 0,9 745 mm 0,51 13 N/mm )
Pw, .
mm
233 kN 10 3 N 200 mm
------------ = 64 mm2
0,9 745 mm 434 N/mm2 2.5
V1M,s. S
Asw = ---'---Z fywd cot0
n = 2 - A(j,w =
64mm2
= 32 nun- -> se alege 4> 8 / 200 mm cu 2 ramuri
2
{65
100=0 08-100=0124%
=0,08'
'
500
fyk
250 3 mm2
nA<?W_
__
-' --- 100=0 126%
pw,ef= sbw 100 =-200 mm400 mm
Pentru a satisface conditia de ductilitate in regiunile critice ale grinzilor seismice principale trebuie ca
rotirile de bara evaluate din calcul neliniar sau cu relapi aproximative sa fie mai mici deciit rotirile
admisibile prevazute in anexa Edin P 100-1.
=C
0 SLU
q . 0e
< 0u SLU
0 SLU = rotirea de hara, respectiv unghiul dintre tangenta i a.xul barei la extremitatea unde intervine
curgerea produsa. de actiunea seismica asociata. SLU.
c = factorul de amplificare al deplasarilor 0e in domeniul T1
Tc = 1,6 S -> C = 1
= dr/h
= valorile ultime ale rotirilor. in cazul grinzilor, pentru OCH, are valoarea de 3,5 %.
0u SLU
=C
0 SLU
As2 ?.'.:
q 0e
= dr/h = 0,002147
3,5%
A,1
2 -+1388 mm
= 1105 mm2
239
44
, N/mm2
,
.
fctm
0,
0044 < p = 0 ,0046 l p = 0 ,0074
5
0
=
Pmin= , fyk
, 500 N/mmZ
0 5
Este necesara dispunerea a minim 2 bare $14 continue pe toatli lungimea grinzii la partea superioara.
Pentru exemplul curent s-au dispus la partea superioarli 2 bare cl> 28.
dw = 8mm>6
s = 1 50 mm< min
t4
ARMARE GRINDA
c,11
r .--' -----.
I
C)
C)
00
lc:-+---'-='itl
c::>
C)
c:.D
240
NEdi,int=NEdk,sup = l 0207 kN
NF..dk,inF10860 k.N
NEdi,sup= 9564 kN
MEdk,inF272 kNm
MEdk,sup=436 k.Nm
MEdi.inF247 kNm
MEdi,sup= 425 kNm
Caracteristicile materialelor
500 N/mm 2
Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 >C30/ 37 i clasa de expunere XCl se poate reduce clasa
structura1a cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structumla este 3.
Pentru clasa structurala 3 i clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = 10 mm
Cmin <lur y = Cmin durst = Cmin dur add = 0
Cmiu b
cl>max
25 mm
Cmin = max{ Cn,in b ; Cmin dur + Cmin dur y + Cmin <lur st + Cmin dur add ; IO ITIITI } --+
--+ C111iu = ma:..:.{25 mm; 10 mm; 10 mm} = 25 mm
241
= 35
= 2, 175 . 10
_3
Ecu2
Ecu2 + Eyd
0,0029
------,. = 0 5 7
0,0029 + 2,1 75 10-3
As
pmm
. = -be . d
=0
2
'01 -+Ag mm =O,01 bc d= 0 ,0 1 1000 mm 950mm = 9 500mm -+
10860 kN
N Ed
2
Ac Tl fed lm 0,95 m 0,9 5 40 N/mm
De asemenea, AX
Vct
= 0,30
< 0,4
0,57 = 0,44
242
Ts1
C:c
f----
E
E
Ts2
1000mm
Metoda simplificata
10207 103 N
N
----------:c---+
bC . Tf fcd 1000 mm0,95-40 N/mm2
N{h-d 1 -d2)
+bc1..xrifc<1 (d-0,5x)-+
2
-+ MRdi'inf= 3430434900 -
10207103 900
269
+10002690,9540(950--) = 5088 kNm
2
2
N Edi,sup = 9564 kN
Se presupune Ax> Xmin -+ Ax =
9564103 N
N
bc1-rfcd = 1000 mm0,9540 N/mm2
25 mm
1
-+
-+h>155mm
251
9564 103 -900
) = 4906 kNm
+ l 00025 I 0,9540(950 2
2
N:dk,inf = 10860 kN
Se presupune Ax> Xmin - AX =
N
bC .Tf fCd
10860 103 N
I 000 mm0,9540 N/mm2 -
243
3.95- 556G.J.)
----
-l .
'
.,,,,.--
4800.0
//
40000
I_, /
,,
1::
:,/,
on-1---->-----<---+----+----+--->--
6.. 0
oo
20
100
12.0
4.0
8.0
CurburA (rad/km)
NEdi,sup = 9564 kN
,,,._......-------r.
Moment - Curbur:l
//
4800.0
4000.0
; I
//
1j 2400.0
,em.
800.0
,/
(9.ll5. 5449,3)
\.,\
\\
00-1----+----+----+---+--->------<>--
12.0
oo
6.0
3.0
40
100
2.0
Curbur.ll (radfkm)
MRdi,sup
= 5449 k.Nm
244
10.6.
.,.
245
2 7m
,,_
c1
,
ma tune a st<11>.(pu I"
ut
= -- = 27
, < 3 --+ zona cntJca pe mtreaga A-1
1,0m
h
A
Pentru elementele cu armaturi transversale de forta tiiietoare, rezistenta la foi tiiietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd's = - . z . f.ywd . cote
s
VRd,max
a.cw__
b w___
z v 1 _
fed
__
cot 8 +tg 8
1 10000,9-950 0.45640
=1 5595kN>VEd
1+1
mint; ;
125mm; 7di,1 }-
VRds s
zfywd cot8
n = 7,41--+ Aij,w =
480103 Nl25mm
162 mm2
0,9 950mm 434N/mm2 1
162 mm2
= 21,9 mm2 --+ aleg cj,10/125 mm
7,41
480kN
246
Alj>w,ef
7,41 78,5 mm2
= 1000 mm . 125 mm = 0,0046 5
b .5
> 0,0035
vol. etr.
fwd 2 n A4>w,ef w
f d 2 7,41 78,5 mm2 434 N/mm2
=
ffiwd = vol. beton -fc- =
b0 s
890 mm 125 mm 40 N/mm2
-fcd
d
-+ ffiwd
= O, l13 -+
> 0,08
Rezulta cli armarea propusa este suficienta pentru zonele critice de la etajele superioare.
= C , q . 0e < 0/LU
= rotirea de bara, respectiv unghiul dintre tangenta i axul barei la extremitatea unde intervine
0 SLU
0 sL U
curgerea produsa de actiunea seismica asociata SLU.
> Tc = 1,6 s
< Tc.
-+ c = 1
= 5 - factor de comportare
0e = rotirea corzii determinatii dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.
q
Se
dv
Lv
Lv
=hM
kNm
MEdk,sup
0,615 h
= h 436 kN43m6 272
kN m =
+
Edk,sup + MEdi,inf
= valorile ultime ale rotirilor. In cazul stalpilor, pentru OCH, are valoarea de 3,0 %.
0 SLU
=C q
0e
=15
0,002125
= 1,06 %
<
3,0
247
ARMARE STALP
24025
,L
Fig. 2.2. Armarea stalpului (secpune transversalii)
248
Asi
s 3,25 (tct
bj hjc Vjhd
10207 I 0 3 N
= O255
1000 mm 1000 mm 40 N/mm2
249
434N/mm2
(I - 0,8 0,255)
434N/mm 2
2291mm 2
'"sV, I -
JW
Asv i = aria
totala a barelor intermediare plasate la fata relevanta a stiilpului intre barele de colt ale acestuia
(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinal a stiilpului).
=
64>25 = 2940mm 2 = aria totala de annatura longitudinala din stiilp in nod.
Asv,i ,c
2
2
890mm
hc
- 2291 mm 2
A SV, = 2940mm 2 >-A h _J_ .- ASV, >
= 1970mm2
3
690IIl1ll
- 3
S
hJW
I
1
20
28 mm
7,5 4,4N/mm 2 1 + 0,8 0,255
7,5 fctm 1 + 0,8 vd
dbL
-----
<
-<---------
1 + 0,5 k
1000 mm - 1,1 500N/mm2
1 + 0,5 0,75
he - 'YRd fyk
1
1
1
-<0 06 0 776--- <19,03 - 20
35,7
I
dbL,max
28 mm <52,5 mm
250
A5 1 = aria armaturii de la marginea superioarli a grinzii; A5 1 = 2210 mm2 (vezi exemplul 1).
Vc = foqa taietoare 'in stiilpul de deasupra nodului; V c = 240 kN
yRd = = factor de suprarezistenta= 1,1.
Vjhd
yRd As1 fyd- Ve = 1,1 2210 mm2 434 N/mm2 - 240 kN = 816 kN
- Ar11 0.82210mm2
434N/mm2
(1-0,80,26)
34NImm2
'1-
1400 mm2
251
= 2718
hc
j
hJW
2
500mm
-+ASV, > - 1400mm2
=676mm2
3
690mm
I
$
(1 + 0 ,8 vd)
he
YRd . fyd
< 1/20
in care:
k = 0,75
YRd = 1,1
Rezulta:
7,5 fctm
(
hC $ YRd. fyk 1
db L
28mm
:5
60 0 mm
dbL,max
06
1'208
0,8 vd) =
600
1
1
13,8 :5 20
= 28 mm < 43,5 mm
mm
+ 0,8
0, 26)
252
-,
- 10/125 BST S500S
600
Fig. 4.1. Armarea stalpului marginal (secpune transversala)
253
Caracteristicile materialelor
500 N/mm2
f. k 500 N/rnm2
=
=434 N/mm2
f.yd L =
1,15
y5
Armatura transversala - ()tel BSt 500S,clasa C
Beton clasa C60/75: fck = 60 N/mm.2 ; fctm = 4,4 N/rnm2 ; fctk = 3,1 N/mm2
f
f = ..Ek =
cd
Ys
Eforturi de proiectare
MEdb+
MEdb- = -150 kNm- momentul maxim negativ pe reaz.em in gruparea speciala (momentul maxim
algebric este -2 kNm).
V = 81 kN - forta tiiietoare la fata reazemului din incarcarile gravitationale din gruparea speciala.
In sectiunea situata la 2,30 m de capat, V = -33,6 kN.
5.2 Acoperirea cu beton a armaturilor
Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 > C30/37 i clasa de expunere XCI se poate reduce clasa
structurala cu o unitate (SR EN I 992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurala este 3.
Pentru clasa structurala 3 i clasa de expunere XC I (SR EN 1992-1- I tabel 4.4N):
Cmin dur= lO mm
Cmin dur y
Cmin dur st
255
150 l 06 Nmm
MEdb864 mm2 Presupunem ca AX < Xmin -+ As 1 nee=
(h-d 1 -d2 )fyd 400 mm434 N/mm2
- se alege 3cj,20-+ A8 1 =942 mm2
MRb+ = As2 ( b - d1-d2 ) fyd = 603 mm2 400 mm 434 N/mm2 = 105 k.Nm
MRb-
Ast (b- di- dz) fyd = 942 mm2 400 mm 434 N/mm2
163,5 k.Nm
.
LMRci
) ::o 105 kNm 1 '0 1 = 105 kNm
Md
I =MRb.I y Rd mm (1 '
L.,M Rbi
LMRcj
.
) = 163,5 kNm 1,0 I
Mjd =MRbj YRd mm (1,
LM Rbj
163,5 kNm
Mid + Mj d
+ Ygs,x
lo
in care Vgs,x este forta taietoare de calcul din incarcarile gravitationale de calcul din gruparea speciala
in sectiunea de abscisa x.
Pentru sectiUitea de reazem:
V&1 = (163,5 + 105)/(6-0,6 -2,30) + 81 = 65,5 + 81 = 146,5 kN
Pentru sectiunea de moment maxim in camp:
VEd =(163,5 + 105)/(6-0,6-2,30) + 81 = 65,5 - 33,6 = 31,9 kN
l; =
31,9 kN
VEdmin
=0,22
=
-vEdmax 146,5 .kN
Pentru elementele cu armaturi transversale de forta taietoare, rezistenta la fortii taietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile V Rd.max i VRd_s
- a.cwbw zv 1fCd
VRd,max cot0 + tg0
256
Pentru zonele critice de la capetele grinzilor (lcr= l,5h) se considera inclinarea fisurilor fata de
orizontala 0 = 45 , iar bratul de parghie al foqelor inteme z = 0,9d.
Clew
Vt =0,6(1-
60
k
)=0,6(1)=0,456
250
250
146,5 kN
Din conditii de ductilitate locala - s mint;; 200 mm; 8dbi} - s min{125 mm; 200 mm; 128 mm}= 120 mm
Asw=
VRds S
z . fywd . cote
n = 2 - Acl>w =
146,5 10 3N 120 mm
----------,- = 100 mm2
0,9 450 mm. 434 N/mm2
l00mm2
= 50 mrn2
2
> pw, .
mm
Pentru a satisface conditia de ductilitate in regiunile critice ale grinzilor seismice principale trebuie ca
rotirile de bara evaluate din calcul neliniar sau cu relatii aproximative sa fie mai mici decat rotirile
admisibile prevazute 10 anexa E din P 100-1.
9 SLU =
q . 0e
< 9u SLU
9 SLU = rotirea de hara, respectiv unghiul dintre tangenta 1;1i axul barei la extremitatea unde intervine
curgerea produsa de actiuuea seismicii asociatii SLU.
= 2,3 s >
9c
= rotirea corzii determinatii dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.
Ou SLU = va1orile ultime ale rotirilor. In cazul grinzilor, pentru DCM, are valoarea de 3,0 %.
257
= C q Ele = 1 3,5
= dr/h =
0 , 00 3374
0 ,00 3374
As1
2
2
2
11 - > - -60 3 mm >942mm /2=4 7 1 mm
- 2
4,4 N/mm2
fcnn
Pmin = 0,5 f = 0, 5
500 N/ mm2
yk
0 ,0044
Este necesara dispunerea a minim 2 bare <1>14 continue pe toata lungimea grinzii la partea superioara.
Prin urmare se vor dispune 2bare q>20 pe toatli lungimea grinzii la partea superioarli.
<lw = 8mm>6
s = 120 mm< min
,.,
sc:o'"'.
\ 'J)
it1
._,J
258
Caracteristicilc materialclor
= 500 N/mm2
C(
Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 > C30/37 i clasa de expunere XCI se poate reduce clasa
structurala cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurala este 3.
Pentru clasa structurnla 3 r;.i clasa de expunere XC I (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = IOmm
Cmin dur y = Cmin durst = Cmin dur add
=0
Cmin b = cl>max = 20 mm
Cmin = max {Cmin b ; Cmin dur + Cmin dury + Cmin dur Rt + Cmin <lur mid ; IOmm }
-+c mm = ma
xf20mm
-...
, IOmm, JOmm}=20 mm
Llt;01 = IOmm pentru grinzi r;.i stalpi
c,,,, 111 = ..:111 iH + Llc101 = 30 mm - valoarca nominalii a grosimii stratului de acoperire.
259
434 N/mm2
= 2, 175 1 0_3
2-105 N/mm.2
Ecu2
cu2
E + Eyd
0,0029
------ = 0 57
0,0029 + 2,175 I0-3
Din conditiile de ductilitate locala rezulta un coeficient minim de armare de p = 0,008. Rezulta:
As min
=0,008
NEd
4670 kN
=
= 0,365 < 0,4
Ac-11 f00 0,6 m 0,5 6 m 0,95 40 N/mm2
'IJfcd
---Ts1
E
E
=
<D
Ts2
600mm
---a..-
_J
260
Xmin
Mctoda simplificata
= 3,1 d1 = 3, 1 40 mm = 124 mm
Se presupune A.X
h = 0,338 560mm
11.X
N
beT] fed
43 20103 N
0
2 = , 33S
6 00mm 56 0mm 0,95 40 N/mm
43 200,5 2
0,33 8
+43 200 56 (1 - --) = J 117kNm
2
'
2
NEdi,sup = 3976 kN
N
3976 103 N
0,311
Se presupune 11.x > Xmin -----+ 11.x = e TJ . e =
f d 6 00mm. 56 0mm . 0,95 . 40 N/mmZ =
b .
11.x = 0,311 560mm
N(h-d1 -d2)
+ Nd(l-0,511.X)
2
M R<l..mt= 10160 43 4 0 5 2 ,,
'
'
3976
0,311
.
0,52
+3976 0 5 6 (1- --) = 1076kNm
'
2
2
N Edk,inf = 4670 kN
Se presupune 11.x >xmin -----+ t..x = b
cTJ t:cd
46 70 103 N
0 365
600mm 560mm 0,95 40 N/mm 2 =
N (h - d I - d2)
+Nd(l-0,511.x)-----+
2
0,36 5
4670 0,52
+ 4670 0,56 (I - - -) = l 152 kNm
2
2
Pentru simplificarea calcului s-a considerat ca grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au
aceeai annare i, prin unna re, acelea!ji momente capabile.
M Rb i-
= 105 kNm
M ilo-
= 163,5 kNm
261
LM Rdci
LM Rdbi
LMRdck
LM Rdbk
M;d +Mkd
VEd=---lc1
.
LMRbi. ) = 1 17 kNm ,0 268,5 kNmm = 136,2 kNm
1
1
Mid = MRci ""(Rd mm ( l,
21 93 kNm
LMRei
L MRbk
268, 5 kNm
) = 111 7 kNm 1,0 2269 kNm == 139,5 kNm
LMRek
2, 5 m
-t
Pentru elementele cu annaturi transversale de fort:a taietoare, rezistenta la foqa taietoare V 1M este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd,s == - z . t:ywd . cote
s
acw__
bw___
z v1 _
f00
__
V Rd,max cot 9 + tg 9
262
Pentru zonele critice se considera foclinarea fisurilor fata de orizontala 0 = 45 iar bratul de parghie al
fortelor interioare z = 0,9d.
VRd.max =
Clew . be . Z. V1 . (d
cot 0 + tg 0
= 110 kN
VRd s . s
z fY'nl cot0
n = 4-. w =
11 O 103 N 140 mm
----------= 71 mm2
0,9 560 mm 434 N/mm2 1
71 mm2
?
= 17,6 mm-___.
sealegecj,6/140 mm
4
Wwd
4 28,6 mm2
n AIJ>w,ef
=
b .s
600 mm . 140 mm
vol. etr.
fwd
n Acpw,t!f fwd
fed
b0 s
0, 0 34 < 0 06
5 20 mm 140 mm
,
40 N/mm 2 =
2
wd =
434 N/mm2
2 4 78,5 mm2
40 N/mm2
5 20 mm 120 mm
0025
= O, ll > 0,06
Deci armarea propusa este suficientii pentru zonele critice de la etujele superioare.
,
0 SLU
= C . q . 0e < Ou SLU
= rotirca de bara, respectiv unghiul dintre tungenta i axul barei la extremitatea undc intervine
0 SLU
curgerea produsa de actiunea seismica asociata SLU.
263
= 2,3 s
>
Se
= rotirea corzii determinata dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.
Se
. --------MEdk,sup
MEdk,sup + MEdi,inf
536 kNm
536 kNm
+ 342 kNm
dv
Lv
Su SLU
0,00719 m
= 0,003365
2137 m
= valorile ultime ale rotirilor. In cazul stfilpilor, pentru DCM, are valoarea de 2,5 %.
AMARE STALP
1218
170
180
600
264
fctk,0,05
Ye
3,1 N/mm2
= 2,07 N/mm2; fctk.o,os
1,5
= 3,1N/m1n2
fyk
500
= - = -- =
1,15
Ys
434MPa
IA
.l"- _____L.
--. -
IA
Fig. 7.1 Caractcristici geometrice ale riglei de cuplarc
= 0,25
unde:
VE<l - fort.a taietoare de proiect:ire (initial se alege egala cu VF.1 ')
b,,. = 500 mm - latimea inimii riglei de cuplare
d = 1350 mm - i'naltimea utila a rigki de cuplare
265
I' 'l
1. ...
Annarea diagonala se dispune in carcase de tip stalp cu lungimea_ laturilor sectiunii eel putin egala cu
0,5bw , Respectand aceasta conditie se alege o latimea carcasei de 300 mm. Unghiul a rezultat este de
aproximativ 26,5 .
Aria de annatura necesara intr-o diagonala este de:
Asi,nec =
VEd
2660 10 3 N
6868mm 2
266
Pentru a preveni tlambajul barelor din carcasa diagonala, in lungul acestora se prevad etrieri care
trebuie sa respecte conditiile:
unde,
Pe ambele fete ale grinzii se prevede de asemenea o armatura longitudinala i transversala. Procentul
tuturor anniiturilor orizontale va reprezenta eel putin 0,25%, iar procentul de armare transversala cu
etrieri va fi eel putin 0,20%.
Ash.nee
Ph.min hw h
A-A
As,
G
LI
IA
.,
..,
'
_J_
\_, ---L=-:':-:=':i:- --
IA
.:>!.-- '
,' .
;o
-4--1 -
Aw
267
1-----1
P -A
I
I
I
I
I
I
I
I
I
..:;..
.I
w.11.
'-r 1 ;/100
L ___ _
Fig. 7.4 Armarea riglei de cuplare
268
fctk,0,05
Ye
3,1 N/nun2
1,5
= 3,1N/mm2
= 500 N/mm2
fyk
500
v:= l,l5 = 434 MPa
= 3670 kN
MEd
= 11479 kNm
Valoarea foqei axiale nonnalizate (rid) nu trebuie sa depaeasca 0,30, altminteri se prevad bulbi.
Vd =
NEd
Ac fed
367 10 3 N
Pentru a fi satisf'acut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul 'incovoietor de
proiectare in orice sectiune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul 'incovoietor capabil
calculat in acea sectiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfacutii inegalitatea:
in care:
1\1 "''"
,:=
MR,l.u =
269
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificatii Ia calculul unei secti,uni de perete solicitata La
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
" ,.
.,//!;./.di:
1c1r
/' ,. 1 '
,Y
60 .... ,,-
fyd =
As
=
v
A c fed
10 2 01 mm2
350 mm 400 mm
434 N/mm2
40 N/mm2
0 1 5 6 > 0,15
Foqa tliietoare de proiectare a fost calculatli in conforrnitate cu P l 00-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd = 2620kN
Verificarea bielei comprimate:
Foqa taietoare maxima ce poate fi preluatli de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate este:
VRd max
OK
270
Rezulta:
EAsw'm = 2620/0,434/4 = 1509 mm2/m
Aleg 2<1>14/200 mm, adica: I:A.1/m = 2-5-154 =1540 mm2
Coefidcntul de ; : .. ,..;::\i:
P1t = EA,1,/b,,jl ,O m = 0,44% > P11.min = 0,25%
. -- -- - ---,--,,-TI
fr---T- - . . -..-z;:-"
:f!__.__.__J
/
-' :1.
/-
- ---
, I I:.. , ..
/Ii
ei
28L
e a
-to_
OK
271
IK :r: : : : : : : : : : : : : r: I
c, 0 1 '"10
,chi1 0/'00
280
uG
( ")
.'
NEd
N
2=
0,05B
0, 35
Pentru a fi satisfacut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul incovoietor de
proiectare in orice secune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul incovoietor capabil
calculat in acea secune:
MEd ::S MRd in care:
M Ed = momentul incovoietor de proiectare in sectiunea de calcul;
MRd = momentul incovoietor capabil in sectiunea de calcul.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacata la calculul unei secuni de perete solicitata la
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
,,,'10 l .!
10 I \
rc:
j
:
:
:
:
:
7Jl:
:
:
:
:
:
:
r:::J
vo
-/ oo /
o_
.' llU 1:?0C
J,'
.J:
S-a plecat de la o armare constructiva minima (rov = 0,12 in zonele de capat i P1 = 0,002 in inimli
peretelui), iar momentul incovoietor capabil al secunii arrnate in acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o arrnare m bulbi cu 10 bare 014 i in inima cu 2 bare 012 la un pas de 200mm
(fig. 8.5) i s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 10910 kNm.
Med,o = I 0968 kNm ::S MRd,o = 11630 kNm
Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capat este
wv
fyd =
= As
-Ac
fed
10 15 3 mm2
35 0 mm 40 0 mm
4 34 N/mm2
40 N/mm2
0,12
0,12
272
As
Ac
2 78,Smm2
350 mm 200 mm
0 26 % > 0 25 %
Forta taietoare de proiectare a fost calculata in confonnitate cu P 100-1, rezultand urmlitoarea valoare:
Ve<t = 2174 kN
Determinarea armiiturii transversale:
VRd,c
IQ
,4
i
i'
t ,-
ii
.;
. 5 [ :
. -
)(
:;
273
Cel putin egala cu armarea orizontala de pe inima: 2-7_8,5 mm2/200 mm = 0,785 mm2/mm;
Cu diametrul 2: db r/4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dbw 2: 6 mm;
etr <,8/100 k
IK 5r ; ; :__
: : .28D: : . ; : : _: : ' I
Q ,r
.r 6_Q -/ _
274
3,1 N/mm2
fe o
= 60 N/mm2 ; fetd = tk,o, s =
= 2,07 N/mm2 ; fetk,o,os = 3,1N/mm2
1,5
Ye
500
fy
= -k = - = 434MPa
1,15
Ys
___________llOO.
Fig. 9. t Secp.unea transversala a peretelui
9.1 in zona critica
NEd
11786000 N
0,14 0,40
Pentru a fi satisfiicut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul incovoietor de
proiect.are in orice sectiune a peretelui trebuie sli fie eel mult egal cu momentul incovoietor capabil
calculat in acea sectiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfiicutii inegalitatea:
in care:
M1'.<l,<1 = momcntul incovoi.etor de proiectare in sectiunea de la baza zonei critice;
MRd,o = momentul incovoictor capabil in sectiunea de la baza zonei critice.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificata la calculul unei sectiuni de perete solicit.ata la
compresiune excentrica, pentru detenninarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
275
,f
020
f 2010 /200
As
A
C
78 5 mm 2
0 26 % > 0 25 %
= 300 mm 200 mm =
2
Foqa taietoare de proiectare a fost calculatii in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd = 3070kN
Verificarea bielei comprimate:
Forta taietoare maxima ce poate fi preluata de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate este:
VRd,max
VEd
OK
276
in care LA.i, se trnfora la toate barele interceptate de o fisura la 45; in cazul de fata pe o ina!time egala
cu lw= 6,0 m.
Rezulta:
LA8i /m = 3070/0,434/6 = 1179 mm2 /m
Aleg 2<Dl 4/200 mm, adica : LA.him = 2-5-154 =1540 mm2
CoeficientuJ de annare este:
Pit = LAs1ilbwJl,O m = 0,51% > Pt,,min = 0,20%
.
I
.
.,
::
''()___,,.________
.f--Ol,
4 2'1ll4/200
: 2: .
t;
? e
t.:JI
....__480 ---------------h-_Q_
in lungul planurilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a peretilor,
trebuie respectata relatia:
VEd:5 VRd,s
in care:
VRd,s = ,(LAsv fyd,v + 0,7 Ned)+ I:A8;fyd,r(cosa + rsina)
S-a notat:
I:Asv este suma sectiunilor armaturilor verticale active de conectare;
I:A.; este suma sectiunilor annaturilor inclinate sub unghiul a., fata de planulpotentiaJ de forfecare,
solicitate la intindere de foqele laterale;
este valoarea de calcul a limitei de curgere a annaturii verticale;
fyd,v
este
valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii inclinate;
t1
fy ,;
este
valoarea de calcul a foqei axiale in sectiunea orizontala considerata, in combinatia
NEd
seismica;
r
este coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice:
r = 0, 7(pentru clasa M)
VEd = 3070 kN :5 r(EAsv.t;d.v + 0,7 NEd) + EAs;-fyd,i (cosa.+ r sina) =
VEd = 0,7(((6000-2-600)/200278,5) + l0-314)-0,434 + 0,711786) = 6749 k
OK
277
Distanta pe verticala: $ 10 dbL = 10-20 = 200 mm i ::S 150 mm, deci s :S 150 mm
Sa ex.iste un colt de etrier sau agrafa la fiecare hara Jongitudinala;
Se alege <l>10/100, cu configuratia din figura de mai jos:
IK :t:: : : : : : : : : : : : : : : : : : :
. etr10/100
,r 60 -r
: t :]f
etr1O/100 \
480
,i,
60
>.
"'
NEd
Ac fed
10229000 N
< 04
= 014
'
' 300 mm 6000 mm 40 N/mm2
Pentru a fi satis:facut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul i'ncovoietor de
proiectare in orice sectiune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul i'ncov.oietor capabil
calculat i'n acea sectiune:
in care:
MEd = momentul i'ncovoietor de proiectare in sectiunea de calcul;
MRd = momentul i'ncovoietor capabil in sectiunea de calcul.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificata la calculul unei sectiuni de perete solicitata la
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.
IW : : : : : i : : : : : : : : : : : : : : : : C : 3I
Fig. 9.5 Armarea verticali a peretelui in zona B
278
S-a plecat de la o annare constructiva minima ( rov = 0, 12 in zonele de capat i p, = 0,0025 in inima
peretelui), iar momentul incovoietor capabil al sectiunii annate in acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o annare in bulbi cu JO bare 016 i;;i in inima cu 2 bare 010 la un pas de 200mm
(fig. 9.5) i,;i s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 33630 kNm.
MLid = 28469 kNm :'.S MRd = 33630 kNm
Coeficientul mecanic de annare pentru zonele de capat este
wv
A fyd
= -5 - =
Ac
fed
10 201 mm 2
434 N/mm 2
0,121 0,12
As
==
Ac
2 78,5 mm2
= 0,26 %
300 mm 200 mm
> 0,25 %
Din calcul:
xu= l ,33 m
sau
Forta taietoare de proiectare a fost calculata in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd =2597kN
Determinarea armiiturii transversale:
Armarea minima este p = 0,2%; se aleg etrieri 2<D10/250 mm. Coeficientul de annare este:
p = 2-78,5/(300250) = 0,21% /Ph.mi n= 0,20%
279
If : : 1 : : : : : : :
60
: r: : : : : : : : : : : : f : : I
4-2010/250
480
60
etr8/125
It: ::t:'. : : : : : :
'<
60 .,
: : : : : : : : : : : : : : : t :11
etr8/125,
480
., 60 .,