—
Pecceresns
Introducere tn psivologaeducatii Alevsndrs
"udieanu. Sibiu: Psthomedia, 2002
[0 p.t36:2t em.
Bibtoge,
ISBN973.85158-5.8
1399371
Copytight © 2002 by PSIHOMEDIA,
ISBN973.85158-5-8
Toate drepturiteezervat sutorlu
ibis, 2002,
'SIHOMEDIA Sibia
765.543: Fan: 060-283.725
nail pshomedia @ personal.
_... Alexandru. HUDITEANU
INTRODUCERE {N
PSIHOLOGIA EDUCATIEI
PSIHOMEDIA
Thin - 2003 CUPRINS
ParTeaL
INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIET,
PSIHOLOGIA ~ PREMISA PENTRU PSIMOLOGIA
EDUCATIEL
| COMPLEXITATEA PSIKICULLI UMIAN $4 POL OOIEI CA
STIINTA DESPRE ACESTA; DIVERSITATEA PERSPECTIVELOR,
DE DEFINIRES1 4 DEFINITHLOR, u
2. RAMURI, §COLI $LDIRECD! DE CERCETARE IN PSIHOLOAIE;
INTERFERENTE CU DOMENII ALE CUNOASTERIS] ACTIUNIL
2t
‘de clasifiare a ramuriforpsihotogieh 21
2210 posibila,clasficaredeschisa” a unor ramutt ale
paihologie, 24
Psihologla experimental 24
Psihologia genetict : 25
Pihologia conerett, 2
Pihologiadiferenial 26
Pihologia individuals 27
Pthanaliza (defini, aspecte de metoda gi relia
psinoterapeut-subiect;principiilepsinaralizei).....28
Psinologia clinica C31
32
38
Psihologia obiectiva (sbehaviorsit”) 35
Reflexologia, 37
Psinologia cognitive 40
Alte subiviziun 40
Psiholingvistiea, 41
Psinologia copitului 9
Pihologia animal a9
Psihologia molar 50
t Pinologia Forme 31
Psihologia umanist woes __ Alexandr Huditewma
3, PSIIOTERAPULE SACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA
InUSCOALA SLEDUCATIA IN ANSAMBLUL SAU, ar
3.1: Cerinte deontoiogice 81
3.2. Consttuirea si evoluiapsinoterapilor 2
3:3. Acceptiuni ale termenulu de psihoterapic 9 posbile
clasifig 3
+ Psihoterapia individual gi psihoterapincoleciva.. 84
+ Psihoterapia comportamentals 8s
+ Psihoterapi directive si psihoterapiinon-divectve.. 85
+ Psihoterapiile de dezvoltare.. 85
- Psihoterapile.psibologie’ umaniste” $i patolagia
ceducatie..”, . : 86
+ Socioterai 87
- Procesualitatea dezvotirii persounelumane $1
procesulinstustiv-educatiy. : 88
+ .Psihodrana” sau, sociometria Sennen
4. PsmHOLOOIA SoctALA (FSIHOSOCIOLOGIE)StPSINOTERAME 100
PARTES a II-a
INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIEL
EDUCATIEL: PSIHOLOGIA, PSIHOLOGIILE.
APLICATE, PSIHOTERAPIILE ~ ACTIVITATEA
INSTRUCTIV-EDUCATIVA, PSIHOLOGIA
SCOLARA $I PSIHOLOGIA EDUCATIEL
|. PSINOTERAPILE,PSIHOLOGHILE APLICATE St ACTIVITATEA
INSrRUCTIV EDUCATIVA. 107
|.1, Trsituri comune, interactiun diferente specfice
Ingre metodelepsihoterapeutice gi metodele
sctivititinsractivsedueative 107
te cu exemplificri din marea lor
diversitate
- Psihotogia pedagogie8 (Sau pshologia
‘educational :
+ Sensur ale termenulu educate i interajiunt
psihologie-pedagogie
2. DETERNINAREA SOCIALA & EDUCATIEI~ INTERACTIUNILE
ACTIVITATIL NSTRUCTIV-EDUCATIVE, ALE EDUCATIECU
SOCIETATEA} CERCETAREA STIINTIFICA & ACESTORA DE
CCATRE soctovosi; sociauocia eDUcaTIEL
2.1. Nol definiti ale edueatie din perspectiva cernfclor
fi problemelor in cerceareasociologicd in scolul
al XX
2.2, Sociologia educa
233, Oriente tearetico-metodalogive in cercetarea
socilogict a determindclorsinteratiunilor
sociale asupra educate. ms
- Functionalisma structuralist.
+ Funcjonalismul tehnologie
+ Teoria generalda sistemelor§ aplicaren ein
S0Si O10 er So
- Aritmetiea politico-sociai
*Teorile reproductid sociale: L Althusser P
Bourdieu, 4. Passeron
3. PSIHOLOGIA EDUCATIEI St ACTIVITATEA NSTRUCTIV™
EDUCATIVE
3.1. Psihologiascolard;Schig istorica a cons
eavolirilacesteia in fara noastrs,
22. Raponrile pshologe’ geolare gi ecucaionate cu
paihologa, sociolopia, sedagogia alte sinte
Ssocio-umane si comportamental o.oo
+ Interacts psibologiei scolar si educationale cu
pedagogia, :
e
mt
m
13
7
nz
119
120
120
121
21
12
28
126
6 ar Rta nem
+ Definti ale pedagogies dversatea pedagogiilor 131
33, Necesitateapsotogie’seolare (educational) in
activitatea instructiv educativa 136} ona
~ Diet de nerves uel ccna
ier poesia. 47
Bibliogefie.
oer a 185 | INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIET;
| PSIHOLOGIA ~ PREMISA PENTRU
PSIHOLOGIA EDUCATIEL |
1. COMPLEXITATEA _PSINICULUI_UMAN st 4
PSIHOLOGIEL CA. STIINTA DESPRE _ACESTA;
DIVERSITATEA PERSPECTIVELOR DE DEFINIRE St
A DEFINITILOR.
{in mod obisnuit, la tnceputul stuieri unet noi dssipine de
invikimant se prezintd object, metodele, functlle, necestatea $1
factuoitaea acestela din perspectiva cernteior pregatr generale $i
fle practic, considerdndu-se ca. randamentul in insusirea. $i
Fnjelogerea. singet respective, depinde in mare masini de
reprezentaren prelabild pe care reusim so realizim asupea
scesci, ca epere In actvitates de fovdjare
acd in multe alte domenii = mai ales in cazul unor stint ale
natu sau tehnice ~ indeplinirea ceringelr de mai sus se relizeazi
telativ mai simplu si direct, in eazul pslologie! ~ in genecal ~ al
prihologie! edicatie! si psihologie! scolare ~ in special, apare
fevesitatea nor definiti complemeniare, «nor precizic)
suplimentare penieu a ne apropia de o Intelegere a ,obiectului” gi
specificului acestor discipline, acesteatocmsi detorti complexitii,
teal pe care 0 cerceteazk:psihicul in general sl cel uman In
special — si in cazul de fal psihicul elevilor, al coptloe,
profesorilon, in inleracfunile dintre aceqia, in etisitatea de
fducatie sl instructie, m principal. Este de arintt doar faptul 2,
puihicu, Constinga umand ~ aceasta realitae ial, spiritual, pe
Gare 0 e2rceteaea corelata eu sunsele, suporturile somatice,
Feiologce, eu celelalte interactan’ gi reli in care se produce, 2°
manifests, exiti — repreziats in fap, cea mai complexs. gi
‘multimedisttreslitate” dintce toate manifestirile infinite din
Univers. In plus, din multe motive, care ni pot fi neapdrat
esfgurate aii, aceasta defini a psihologei sa realtti pe care 0
stodiazd psihicul wnan, intnesce chiar in delimitare si cercetare
pull ‘ebsacle, "ne user de dep pens cance 3
cum sunt eae
uta, mai
aprospe de realitate asupra for, # abietuli. necesita si motivelor
entra care se cer aprofundate, 0 putem reliza cu adeviat, abis dupa ce le studiem, le
dupa ani gi ani, cind le putem inteles
din: perspectiva. practic,
parcurgr inn inp indelungat ma aes
joa ca limbs, mai ales
2 nevoilor de amelirare a conde
fomulut in lume a final wansfomnature panda ‘ons
Siscipline! sau pine respective.
oti pens ce car apt ak formeze mal de impure ©
imagine adcovth supra psihologi, sh east dinolo Se aola
Insure, adesoc forma unr tenets etal, area ahege
mal aproape de raliate gi char soe famiaraese coe megs
Drivnd rctile de ordre asc tig, lta de chore do
rofl mi recent pints se resonant care inuooieee oe
Bslhologe, de Mil Zat Ed Polanyi, 2080; Dupa ce 10
cap. 1 abordeset problema pling en yuta yt ow poten
a: ls in prezentara probleme ober puoi! ornate de
In dispute si perspective de atordare de cle paolo
acesula, a pitilor rar cringe in pinou uman © vs pice
imeioar,comportamenti, sonia fctviats) i pane
ml cone, snl nivel i isin da gespten as
urente ‘Je certctare'mal recente cim ese eel al “paholone)
umaniste, cafe sa manifest ca variant a este fine fn
lous partes secu XX 9 are in consecnspiea g orslome
oblectual dupto ania mets s metodloge nan. Mccons
meta 3 mciodloge in pathooge, ete eda 9 wag Sesto,
a metodelor care due apoi In cecearea pufieuiy Urns
Ipostaze ale tier de" congtint le psa de aorae
“pana” i “pcamidla” as, stem gi Snergetien,seneeea
incheiere si dificultatile cercetarii psihologice. "
Sore. exenipi, Intvo print define putem spune ca
psiologta este winiacare se ocpa eu deverieren i explcarce
"Adbugind ses din urn et
Sau califcative “verifiable” am ints etm pemiee ali
aspiail spre ct mai mult rgoae 5. eects ir aatad
fenomenclor sult — care se deve des un sls sbi
inoducer deliitarea numa aces relia poe eae ne
cmlsurbile™ 9!'pot fi cunesute experimental pot ab ne
2
|
|
Inert pathtoa Tog
Imrie’ encore = need clini ate forme de
8 Alexondrié Huditean
Defite polgic a ince sir Teomene psihice
verifiable” ae vedere fap oh In confi rum
‘Nig se admte eam eet sapere seman
Get reais pot terminate: sue veiente = pl
tied crpeimerta- dar pel el prime experiment cae sa
tate Sail cin al enomencor ue sat ab
th ultimele decent ale secolu XIX, ceninse pe aspese
fener ale vit pis, spi neste comune tox (pnts
Fecare om, se exemplar erat ee prepa ms ack se 9
trumlt Wenciate tink fe cea une cna pee sit
freerte moter Talore, ee, fp ere a pote Wnt
ce om genera De aces pilot clbot anaptrle
ons tec inact ee, XI pin
Surge a sss hum "ptolgt geal ee a
‘Shogtnas ne ale, ot a nell stair sale ont
evnielgere specifiull cesta este ach pnts inlegerea
ramuror wpa ler mate Sine sons ind un saat
soleat
ait cama cn sar puta abet ck etndem prea ml =n
apr cu specific ut cu inrodu depo ehconla
(Gotoh cada acest) © poner scent set prberlor
Seni abcentt, metodlr patito snr» tmterlor
pel aiverstate romrtor acest cu Sen S$ Pond
Sint en umren dnd evel acest dome at
slau cerca emcee pe ste am cea
timp de eprops 6 junta de oly tcc pei» preven
Hust” sper avalon pu cerntd obey
unoasee pnt acum do ete sas, pin nls rei
vt ty sling" aes ine, pn preset on
tar decane ins pens lege eel de tn
Shstemologs qr metdsoge pe car Teinampnt co pu in
Prec ib anume pepectva gy cominsay pont Ge
them de finite rele de djeutae mul Ge pales
Ipc de poo scoar ye a imrea pe antle poo!
ntroducere in psibologia edveatoi
anumite.decizii gl interventii educative. din partes unui cadu
Gidactic chiar si din aka specialtate, de a evidentia ch nu este
intotgeauna wn drum scurt si ugor de parcurs ~ intr insuyirea unce
termeni stu unor cuvinte "si reprezentarea controlabild $i
posibiltatea de a itTuenta 0 anumitarealitate pe bsza psihologici —
Sie 8 observa de asemeni cd slaturi de multele posi de &
Ingluenta in sens posix, de a qjuta in primal rind pe copil, pe elev
jn a se forma, in a se adapta, In a depési proprille difculai de
ormare, de invaiturd, de activtate, de munca. de vag th raport eb
virstele; tr pe baza posibiliiilor psibologiei se poate ajunge nia
oar [a eliberarea ‘ci si la aservirea omulut_ sau chi
teansformarea acestuia prin manipulae I deformare i sens ne
finan adevirat robot ucigay sau sinucigay (Gack ¢ 4 ee ian
“onsiderare exemple extreme din vial sau din sciette). Agedar, tn
‘destin unui domeniu al cunoasteri gi al une singe relativ cnr
‘eum este psihologia, puter asista la implinn, la marepi, da $1 Ia
‘eztdr, la drame ale ctapelor In dezvoltares acesteia (cum se poate
‘bier’a chiar gi nico lucrare a unvi cunoseut psiholog romin,
Vasile Paveleu, “Drama psihologie”, 1965, 1972 sau into editie
mai recent),
‘Asemenea ,circumseriert” ale stautului psihologiel frecvente
sin ucririapdnute mal recent: Miels Zlate, 2000; Norbert Silay,
in traducere romaneasct, 1998; Henry Piéron al efrul,Dieionar de
pathologie” apirut cu o jumstate de seco! in urma si consierat ca
tin moment cardinal in ,inventarierea” compart prin defniren eft
mai clacd a termenilor i sintagmelor care circu fn literatura de
Specialitat, gi care scum prin contribuia si efortl cunoseutul
Prolog roman Dr. Leonard Gavrlix a aparut intro editle
Fomlneascs (in Ed. Univers Eneielopedie. Bucurest, 2001); Ia fel $3
lun alt ,Diefionar de pstholopie” coordonstori Roland Doron $i
Frangoise Parot (Ed, "Humanitas, Buewrest, 1999, in versiune
romineasca dupa editia de Ia PUF. din 1991)
‘Aste, psihologia este definita ca: “slnga faptelor psthice”
(illamy, N! 1998, im versiunea romancascl p: 247), ca: “ytined a
viel mentale, @ fenomenelor si conditilor acesteta” (Cura era ‘Alexandre Husijeane-
fits de W. James, 1890) ca ying a conde cam ese
Sefnt ma eset dean punt de vedere gale:
{spinal 1 ttt mentale, pata canes Se se
“lel cognti” car ls neering pre nse
insrumenteconceptale si tei use Ta dopostia
pathloglr de celeate sine (in special de infrmatic) shee
teferndise la pit, la viata mena: la cps ea bet Se
molecula social, care la randul stu este unitaten
consttutiva une alte componente mai complexe,
= sociodul, eae este 0 consteatie de molecule soc
Toate cele de mai sus sunt contigurati aferipreferentile
(eck aceastt dimensiune aparent inefabila, parent invizbil,
parent nemésurbild, necontrolabila, de necuncseut, deyi 9 vedern
51 0 constatim adesea in obiectiviri exteme, de confruntare,
olen sau dimpotriva de comunicare. colaborare, armonie, Atetiris Hualjean:
constructivism fn interioful grupurilor), © are in vedere Moreno,
spre ao stadia cu ajutorl metodelorsociametic:
= metodele sociometrice au calitatea de "misurare aici si
scum", a structurilor informale din interiorul grupurior gi anime:
‘esnul sociometrie,psihodrama, soclodransa, matriea soviometriea
Reamintim marele merit al acestor metode gi anume faptl
Ine arsenalul metodologie sociometi, includes
= procedee de cuneastere a viet afetive a grupurior,
rocedee de ameliorae si reconstructs pstho-sociald a
‘elafilor interpersonale_nefunctionale sau indevrabile
(aceasa se doreste g se impune freevent st se realizeze in
‘adr geoli, in cadrul diferitelor miseogrupurl.
Este vorbs nu doar de constientizarea unortraumerefulate, de
inlsturarea unor simptome patologice prin catharsis emotional si
‘mai ales de revitalizarea thiegului potential bio-psihosocial al
individului tn vedecea reimegrari sale sociale, in cazul eleviloe eu
Aleradaptare seolard say cu tendinfe de devisngS.posibila lor
reintegrare goer
Revenind la psihodhamd, ea este une dine cele ma populace
{ehnii de cercetare, diagnostic si psihoteape ale sociometrei este
‘in primul ind de inspiraiepsinanaliticd si urmaeese exteriorizarea
conflctelor astunse ale subjectulei prin intermediul jocului
dramatic (escoperind ce simte gi cum se vede pe sine i chiar $i
‘cum fi vede pe ceili, tndeosebl care este stata din grup, dar 31
poritan grup).
Moreno 2 valorifcat un fape foarte important i anume cf
rmanifestarea lidert a sentimentelor si atituinilor conduce. la
deblocarea spontaneiayii gi, in acelasi timp, Ia mfsirea
constlemtzarit de sine, grate Teed back-ulul eplator ce se produce
in mod inevitabil_pe'parcursul “improvizatet scence” (Conform
‘rezentaei Tani Dobreseu, in 5,1998,p. 468).
In aceeasi prezentare se evidentiazie “tehniea presupune
imterpretarea de cltre subiect a proprului rol sau ¢ unui al col
spropiat de preocupirile sale, tm prezenta une ssstente formate din
96
Invroducere in psthologia educa
persoane cu diffcultiti asemanatoare si evi drept partener, fe
persoane din mediul sau sia, fe terapeut ega- uri abil,
Jocul dramatic este “regizat” de un specialist psihodramature|
care schifeazA scenariul, impart rolurile #1 stimuleazd emergenta
Sspontanetai la protagonist
D. Anziew (in 3, 1999, p. 408), ofr detalii suplimentare
supra psihoterapeutului sau “psihodremarstlui" care se ai poste
humi si “psthodramarurg™, dup. propre. denumici propuse de
“Morena care este insructorl care folosest tehiea sthodrame!,
J. Moreno considera cd exists dou categorii de
psihodeamatist
+ conducdiorul joculut este terapeutul principal, el asigura
‘punerea in sinayie a parcipantilor, prepane un ssenari, pune in
Scent actiunea dramatica, analizeazd reactile actorilor si ale
‘rupului; el au ia parte Ia jocuri se considera tow ea membru al
‘rupulul i poste beneficia de derulareagedinfelordac8 ii stra
PomTenile ova, care sunt terapenladfunc; i nition
fconducttorulul de joc, ei capéta. roluri complementare sau
lantagoniste celor ce au fost atribute pacienilr: ei ti ajutt pe
cesta si se exprime (de ex, ludnd un ol de dublurd; fi provose
sf reactioneze (de ex, lund rolul de oglindS) i fac sl exploreze 0
situafie conflictuals din punctul de vedere al adversarful (d. eX,
rin inversarea rolurilr); lao anumité Himit, Inteun grup de
paihodrami, fiecaré membru poate deveni terapeut auxiliar pent
tu. In psihodama psihanalitca, nu exist terapeut principal tof
tarapeutii pot paricipa la jocuri; alegerea.senarilor revine
paticipantior.
‘Aga cum s-a_mai_spus, inventatl In carol. Tetrului
Spontaneittii pe care Ira deschis la. Viena 31 in care propunea
actorilor voluntari si improvizeze un fapt divers citit im pres
febnied a “jumalului viu", psihodrama era o formd. $i de
psihoterape indviduala gi de grup,
Le origine, trateaza covet dine adulfi cae apar in viata
perticulars (geozie,incomparibiliate de carter divon, $a)
7 Alexanders Hudlteanu
a a fost extinsé ta cop, tx grupuri sociale (sociodhame), ta
‘xersitarea rolurilor cenute de vata social $i profesionaié oe de
rol) (toemai aceste aspecte, aceste “jocuri de rol? pot A foure
ficient distribuite pentru cuncasteren ji ameliortea cali
srupurior scolar)
Metoda constd In a determina anumite persoane implicate
imran conflict, joace scene vechi actuale sau anticipative in
raport cu acest conflict si cu istoria vie Fiecdria
Improvizatia dramatica a scestor scene impune un spayiu de
Joe, 0 punere in situate, 0 eliberere a spontaneitaqt actorilor.
replica ‘dat de eurile.ausiliore psthodramatiste, prezeata. unui
Public eae 58 functioneze ea o cutie de rezonants tafectlor trite
pe scent, totul find stimulat de cle un conductor de joe, un
regizor si, dact este cazul, un interpret (proesoral poste fl un
‘excelent conducator de joc, dat gi msi mult, pot la un moment dat
i fie pusi ei ingisi, elev, inclusiv alegerea unuia dintre ei a $i
conductor de joc, iar publicul sie format tot din alld perte'a
srupului sau at grup),
Efleaciiatea ‘erapeutica % psihodramei se bazeazh pe
catharsis, catarss direct al scorila, indirect al spestatorilor,
Fficaciatea sa formativa (de agemenca de luat in seamd fn
‘adral psihologie! seolare), se sprijink pe cea mai bund folosire'e
rolurlor care sunt proprl personality
Find o metoda sup, a generat mai multe variante, in functie
de subieeti, de problemele use sau chiar de teorile
psihodeamatitilo.
‘Se pot astel exemplifies: psthodrama analitid, transpunind
regulile $1 conceptele psinanalizei in jocurile psinodramatic, care
Se desfGgoard In acest caz iva montare scenic gi fd spectator, Ea
poate fi individuals (um singur pacient, in general psihotic, cu mah
‘multi psihodramatigt, dupa tehnica lui S. Leboviei) sau grupala (eu
altemarea fedingelor de araliza de grup sia sedinilor de jos, Incare
fexcelenzi gi D. Anzieu, autorul de fapt al prezentiri acesti
concep.
98
Introducer in psihologia sdveotch
Sigur ct trebuie cu mare atenyie si se analizeze extriorizarea
gindurilor personale In cursul improvizatct seenice, de cflve
Psoterapeuul care conducejocul
Moreno a valorifieat (ocmai efectcle cathartice ale actin
ramatice, nu doar asupra spectatoalu. ci 31 binefaceile acest
stun pentru ,actorel”insusi,cerdndu-i sd fie absolut sponta, 38
"jouce propriul su persona}, pe cont propriy, abandonind orice
idee de a produce efectasupra spectator.
‘Sedinjele de psitodrama aga cum sunt redate de Norbert
Sillamy (10,1998, . 245), cupring tei pr
= prologu, in cursul eAeuia, psihcterapevtul se sriduegte 8
fae sh dispar orice jen la actor, si fac Sse se in largul
siscutnd eu ei despre gadis
= jocul dramatic (improvizatc pe o tem seas in presabil,
e tof participants
+ discutia finala, 1m cate se comentezh jocul festruin si
interajiurile umane in cursul sedinge, degajindinse invttaintele
tease de fecare,asupra lui insu,
Caracterul de rijloc privilegia de exprimare a canflctlor
petsonale este dat gi de fapul ed este:
mile neaniogen (care nu genereazs anxetats, nelinigte
sires, Ia participaogi ), deoarece exteriovizarea se Tace ntrn mod
Tudie Gub forma deci, de joo),
+ datorthacestein,subiectl se Tnjelege pe sine 4 s tranforms
pe masura ce se recunoaste °
ilizarea gi sub forma de foc de ror, la care ne-am eeferit
anterior, ea devine
8) instrament de perfectionare personal;
) nije de terapie individuala gi de grup;
©) mijloe de seletie candidatior pemry anumite posturi de
runes,
4) mijloc importaat sau metodt de psthodiagnontic pentra
prevenirea si corectarea anumitor deviane, ehiae
‘comportamentale. ‘Alexandra: Huda
4. PSINOLOGIE SOCIALA (PSIHOSOCIOLOGIE) $1
PSIHOTERAPIE
In marea diverstate @ termenilor care ne dau progresiv, 0
imagine despre marea diversitate $i complexitate a psihologel si a
subramurilor sale, prezentim si conceptul de psihologiewoctald
legat de acesta, eel psihosocologie, ea domenis iterdiecplinar de
ccunoasterestinificd a interactunil comporamentelor gi proceselor
psihice umane.
Psihologia socinla stwdia2i cum se desfigoaré si cu ce
resultate se finalizeazd interactiunea comportamentelorindividusle
sleum se finalizeaz:
= interactiunea comportamentelor indviduae ide grup;
= cum influenfeazt comportamentul unei persoane, conduita
altel persoane sau aefiones grupul
= eum modifica prezenta alors, propia activtate
+ care sunt "mecanismele pice ale realtilor
interpersoanale si intergrupale;,
= ce rezulté tn plan spiritual din trait laolts al oamenilor,
dim actinea for comand
= ce efecte au asupra personal
trocut ale ator
= cum influenjesztinteractiunea comportamentls prezent
conduits vitoare a oamenior sia grupurilor umane:
+ care sunt strie gi procesele psihice coletive, situtia de
sup, personaliatea sub raportul conditiontritsocio-
culture
In Dictionarul de psitotogie (Doron 8, Parot F, 1999, p.
632), la definires termentlui de psihologie soclala este reprodust 0
definifie tai R: Daval g.0. (din 1963), in care psihologs socialt
fete definits cao stint a acfiuni", care. dup unghivl de
sPerspectiva” poate apirea cao sti comportamentul” suc
‘stinf& pentru agent in situajie", ea este apoi comentat att ca
i} comportamentele, din
100
Introducere in psihologia educatiet
sling ct sara, prin acest c& vizea28 ou doar cunoayterea, ci gi
Uplicarea celor cunoscute. Sigur e&,recurastec& lgile sociale na
fe determing ca legile fzice $i nici ru sunt cunoscute ca legile
fizice, dar sociallzarea este consideratd ca aviad raporturi deosebit
de strdnse cu culture, indi de la incepst psihologia social este
‘area:d de tai i epoci
Pirinele sau fondatorul psiholopie’ sociale este considerat
Floyd H. Allport (n. 1890) si care a publict prima lucrare de
psihologie sociala, bazatt pe date experimentale, purtind chiar
rhumele de Social Psichologs. 1924 si torodet a condus si primul
program de doctorat in acest domeniu, la Universities Syracust,
SUA. El este recunoscut ca Intemeietor al psihologiel sociale, ea
Aiscipling jinifica in tuoraile de analiza, sinetzare gi evaluare a
Aeveniriiunor singe, cum este i 0 ~Encilopedie internationals a
injelor sociale", de David L. Sills (vol. apaeut fn 1968) Es se
entreaza pe relatlle interpersonale, pe comtextul social, care
devine astazi fundamental prin prescuparea de stodiere a
eprezentrilor sociale. In evoluyia sa in secolol XX, a urmat marile
orientari woreice din psihotogie, cum au fost cele: behaviorist
Diofogisa, cognitiista, —culluralisa, —dinamicd, —topalogica
estoltitd, marsisid, — pragmatist-funcionalisa, psihanalitica,
simbolic, soviometrie, stucturalist si 5-2 dezvotat cu noi teri
care de fap av aratatprogresul unor noi ipoteze explictive™: neo:
ehaviorisid, socio-behavioristd (A. Bandura}, a conduitei sociale
tlementare, a rezultatelor interacunil, a ineractunii bazate pe
‘autoritate, @ echilibrului, @ simetrie, 2 disonangei cognitive, &
Ccongruenfei cognitive, psihanalista a fimctiondril grupulu &
Seevolticti grupului,tridimensionala conduitei_interpersonale,
psihanalites a atitdinior sociale, a compensarii sociale, &
realicrii de grup, 1 rolulvi social, a grupului de refering, &
Schimbirit aitudinale, a reactanei, @ conplianel, a minoritayilor
tctive, a inoculari, a irataris centrale gi perifrie a informatilor gi
rmulte‘altele (care pot fi glsite eu autor si cu specifieu lor $i in
Dictionar de psihologie sociala (Bucutes. 1981),
or Alesana Histo
In prez Feats inetuente sunt: Behaoriemil, eogmiiisma,
fenomenologa si imeractionismul simbolie.
In efortul sd de a se delimita de stine foane apropiat, cum
sunt antropologia culturald, de exemplu, ip eforul de a defini din
petspectivl propre siructura furdamentald a personaliti st pentru
4 preciza mai bine relaile dinve instituile primare si secundare,
folosireamodelelor pentru a descrie caltrle, este in cazul
psihologie sociale mai supls decit cea a regulilor ia masurare, unde
ipoteza Invigrii prin constringere, pare mai putin fetil8 decSt cea a
Ingelegeri unui simbol comun. Tecmei pentns a sesiza mai bine
eesti semnificanti fluctuanti care anim indvia gi socetile in
acelasi timp. psihologia social s-aindepiat de analiza
acroscopica a institutillor (predominanté pentru anamite aspecte
ale sociologiei), pentru a se apropia de condutele concrete. in
_perspectva clinica (pin la stud de ca2).
‘Asemeni uturor stinfelor socio-umane si comportamentale
use In fata unor imperative presante ale fealitii, ale viet gi
puihologia sociata este nu doar multforma, dat mai ales eautd 3
aplice metode experimentale gi canttaive si metode clnice, Ea nu
doar se Intreabt “ce este omal social, im general”, ci mai ales
wmareste sat ajute, io anumite caziri parivlare, pentes ai
rezolva problemele; este consideratt domoniu privilegio al
“eercetdrit active” (adic& al cereetrit care nu doar constats, ci $i
amelioreazi, fapt pentru care "i semnslim Inet odati importants
pentru psihologia scolar sa edscafii in genera)
‘Aga cum araté R, Doron (in 3, 1999, p. 611), “din acest moti,
cmpul ef este vast ea cel al inteructiunilor gi inim ca cel al
subicctlor. Ea inervine in legitura eu cultura, munca, vala
eeonomied, educaia, deviants, etologia i foloseste atit scale de
aritudine. sondaje de opinie, interviuri. chesionare psihodrard,
at si dinamica grupurilor. Ea sustine i ceteetiri experimental
‘efectuate tn Haborator, n care simularilesimailor sactale, pe
in special st se studieze apariialeader-ilor, conduitele yrupate fats
de rise, procesele de comunicae si perceptiaceluilat” (mai ales
supra scestor aspecte, merth teats afenfia si ne concentram in
2
jologla educatiet
Inivocucore tg
Gidil Psihotogie’ Feolare:~ panB la Somplenele procese de
“eomunieare” si “perceptia celilalt”). Se injelege caracterul ei
interdisciplina evident
Inainte de a teve ta prezentarea psiholegiloraplicative din
ineriorul cirora abordim si problema psihologiet gcolare, mai
ampletim cdjiva trmeni refertor la psihologia soca chiar In
prinoterapile 6 grup. Spre exer:
+ sociomeiria adaugam ca este o ramurd a pshologiel sociale
care are ca obiect studiul relatilor individusle, spontane ale
membrilor aceluagi grup
‘Na este numai 9 metoda de masurare a fenomenelor sociale,
i conform afiematilor hii Moreno, este “studiul modelelor de
imtereatii spontane ale camenilor” (in 10, 1998, p. 293); “este un
ansamblu de metode obiective care se situeaza ince psiologie $i
socialogie. Sociologia utilizeaz4 diferte tes sociometrice,
estinate sa exploreze structura afecivi a unui grup. pe care
reprezintA grafic printr- sociograma”
+ sociograma (10, 1998, p. 292) este reprezentarea graficd a
Felailor imerindividuale ale membrilor unui grup resans, cdrua i
fe studiazA stractara, Cerfnd fiecArsi membru al grupului 8 indice,
in seeret, pe cine simpatizeazd si pe cine nu, se detecteazi o rea de
avactit gi-de ropulsi, de alegeri gi de respingeri, care poate #1
reprezentati grafic si teatatt din punet de vedere statistic. In
Sociggrama data ca exempls mai js, limitath Ia ptr indivizi care
‘exprima 0 alegere (nie continal). $i respingere -(inie
fragmenta), subiectul ne. 1 apare ca leader, pe cind nr. 3 este
respins. Cunosstereastructurit psihologice a) unei colectvitati
Permit suprimares tensunilor, cresterea eficientei echipelor de
Tunca sau a colectivelor didactice din diferite yool, eatedre,
department, universitet, si, uneor,evitares unor catastrofe
{cum ac fi spre exemplu, la. grupurile specializate de lupes,
cataseroe generate de dsensiuni in interioal grapulul de lop), Partea a Il-a
INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIEI
EDUCATIEI; PSIHOLOGIA; PSIHOLOGHLE
APLICATE, PSIHOTERAPIILE ~ ACTIVITATEA
| INSTRUCTIV-EDUCATIVA, PSIHOLOGIA
| SCOLARA $I PSIHOLOGIA EDUCATIET
|
;
; ~ ah -PSIMOTERAPIILE, PSIHOLOGHLE APLICATE 1
ACTIVITATEA INSTRUCTIV-eDLeaTIVE
1.1. Trisituri comune, interactiuni si diferente
specifice intre metodele psioterapeutice si
metodele activititii instructiv-educative,
vit, oe desore pitterape, psihoerie de grup
ctivitate profesor
‘Am afimat anterior c& profescrul - in afara psihologului
scolar speciaizat sau a psihocerapeutului care institujionalizt este
estat gi are licen, brevet, autorizatie penta aceasta = nu este un
psihoterapeut in sensul institutional gael au treba s4 depdgeasc4
limitele de competents, de diagnoza si responsbiltate ca exper,
spre exemplu (in anumite cazuri, care Sti atrgs apo consecinge de
ordin jurdie,
Dar, in acelasi timp, in multe privine el trebuie <8 aia
capacitaile, cattle, virufle unui psinoterapeue (sub aspectul
sistemului de personalitate al s8u es gi sadru didactic), tocmel prin
rmarea sferi de influentare, att ea” numar de_persoene (elev,
insituia, gropul scolar, comunitatea), ct gi ea duratd (@ Integii
sale viel, in cea mai mare parte a timpului stu cae este ativitatea
de muned profesional). Aceasts, pentru cel, prin scopul ultima
Inregit sale activiti, urmaresce formar, dezvottarea, mplinites
personalitiilelevull si cét mal buna integrare socialt a acestuia,
pe misura formarit sale profesionale gi pentru vial si Inainte de
toate integrarea solar,
Psiholerapia consti in aplicarea metodica a unor tehnici
psihologice (ou fziologce, su psbiatrce, nu medicale, nu
biochimice, ete.), determinate, pentns restabilrea echilibrulut
afeotiv al unei persoane.
(Ori, noi stim €8 ual ales Ia evi, Ix adolescent, acest
cechilibn'afectiv este esental pentru ef, fatrn sen mai restrins,
‘numite psinopati, stri memale patologice. se manifests tocmal ‘dolermind conduitele antisocial, fra culpabiltateaparent
Se face disinctia inere psihoze, nevroze psinopai, cum eray
prezentate © triad de lucrri ale lui Opodeseu gi Edvard Pam. Se
‘evidenfiazd fapal e&: psihopatii nu se clssexed nei prince psihotics
(ealmente alienat) gi nick price nevrotei (care sunt consieni de
tulburirle lor). Ei sunt indivi instabli, impulsivi $1 ic a
‘lror comportament face s8sufere mai ales anturajul lor. Jnadaprayi
seta sayin cz levi, apa solr, eau wes dea
face cu justi,
Notiunea de psihopatie fost formulas si teoretzaté mai ales
de K. Schneider (1923) i in pstologia si psiboterapile din
“Amerie, se Inrudeste cu aceea de'"personalitateantsocill, Dec
psihoteraplile au un clip de tratament mai vas, incepind cu
tulburtrile caractriale gi nevroze, dar nertminénd la acesten, si
‘cuprnzind gi afetiunile psosomaiice gi chiar psihozle
Element rctiune fae
‘lie si cele instruct educative.
TInsi, toate metodele.psihoterapeutice au 0 secvenid de
intractiune ou cele de ordin educativ, instructiv, didactic, cola,
deoarece
imaresc sustinerea moralulu, sugestia,reeducaces, chiar
psihanaliza, espoctiv cunoasteres,analizarea psiculu intr mod
Sau all ou eat fe neil de pein al meteor
= se bazeara pe comunicarea dinte psihoterapeut gi bolnsy
(asa cum instuctia si educatin se bazeerh pe comunicarea
idaetied, pe marea sa varetate de manifest si forme, Inte
profesor si elev, care desigur nu acopers daar aspect recupertiv,
econstructiv, pe care-] urmireste psihoterapia, ei In primul rind
lunul construc de instruct gi educa)
= urmarese scopuri astminatoare si snume, formares,
dezvoltares, implinizea’personalitas $i 9 et mai bund inegrare
tos
Inaroducere in psibologia educuniet
CChiar din elasifcarea matilor eategori de psthotera
se disting in principal tre, luind ca si criteria modurile lor de
tejiune, pulem dobindi sugesti si repere asupre unor cai, metode,
iijloace in ativitatesinstructiv-educetiva, 5: anume!
_jmimtean bate pe sige (pesisine,decone
~ ‘psiboterapii bazate pe catharsis retirea sub fect
ipnozei sau sub al narcozei,a entimentelr flat);
psihoterapit caret permit pacientului stsi_modifice
personalitatea prin analiza conflitelor sale profunde, cere
Integreazt in congtiints sa afeete incongtiente i ti modifica
‘mecanismele de apdrare (pied pentea acest ‘utim fel de
psinoterapi este psihanaliza; inst sigur cd. aceasta este rezervath
finer exzuri deosebite gi este efectuata de specialist
‘upercompetegi, care pe lings extraoedinra pregtire profesional,
teebuie si aibd si capactate si chiar vocafe pen 8 realiza aceasta
In mod riguros§ ues).
De lust in seama Tn continuare, sunt asa numitee cerine saw
‘condiit pe care se bazesz¥ psihoterapile scare nu pot lipsi dintr0
tetivita constructva, ereatva, formativi cum este instrutia i
educajia care nu are numai un’ moment recuperatiy, reecilibrant,
‘cum i au psihoterapile, ci mai ales are 9 funetie prevent, dar
‘cadrul didacti, de orice specalitate ar fi nu poate si se lipseased de
sceste cali. Aste, psihoterapia se bazeaz pe:
= incredereabolnavalai in teatament gin persoana
‘erapeutuui (aga cum instruirea gi edueata se bazeazs pe fnerederes
opi in tot coea ce este indruma 58 ack, precum $i fat de cei
cae end seas, lin profs pe frre In pesoane
= rlajia dle comprehensive reciprocA care se stabileste
Intre ef sf datorith cireia pacientul igi poate exprima liber
probleme, Aci teama de a fi raw judecat (fra aceasta nu este
Posibild 0 comunicare autemica intre profesor si elev. la fel ea si
Tnre prin si elevi; capactatea de a culiva aceasts relaie,
109 Alexandre Huciteans
“Tientindndurs totus autoritatesi a plrintelul sia prfesonalu este
foarte importants),
+= descaruyarea (pe plan verbal) a impultlor st repunerea in
disculie @ imaginii pe care gio face despre el insist (elevul are
multiple probleme gitensiuni a adolescent sau chiar cas cop §
trebuie st sjung In acest stadiu pe cit posbil ir desigur al rn
sau a-i perturba gray intitatea sau Fick impidica dezvolarea cu
forte propria personalitati sale, depdgind el insusiunele obsacole
‘imal ales find indemnat si le depageasc).
In elie interumand astiel creat, sublecto! invafd 32-5)
Imodifice atituainle fats de propria persoana $1 fad de tumea
exterloard adaptindhese mai bine fa realitate
‘Céti putem dintre noi, pretinde ca suntem pe deplin pring sau
pe depiin cadre diate?
‘Ca in atite alt Iuerui din unversulinfnt, tema datorta
‘aportului dinte universal-general, particular gi individual, care nu
coincid, ci doar iterereazd in anumite ponder’ gi sspest, laf.
metodele folosite In psinoterapie (ca $1 in educate gi instructs)
trebuie st fe adecvate eazurilor individual:
= uni necesté meurajti,persuasiune, spin, sustnece:
= allt necestho reeducare structural so reeuperare pe mal
multe aspecte,inclusiv organizational, istitujonal,
Familial, de mediu, de integrare si adapéare colard i
altele;
‘mal special, necesitt © psinanaliza (care, aga cum
am spus, o pot face cl avizai ei specialza
‘Asa cum Inaiste de inteprinde o activitate educative fa fl
a si Insinte dea intreprinde chiar un tratament este necesarl
{cunoagterea eat mai exact a fiecirui elev (a fel cum in psinoerapi
teebuie cunoscut bine boinavul)
‘Asemanator asa cum In pstholeraii cele mai bune rezultate
se obtin cu subiscti care dorest st se vindece, care coopereazs liber
tratament gi care sunt sufisient de inteligenti ca sf ineleagh
mecanismele psihologice analizare (@i cate nu trag de pe ura
‘maladie’ lor benefit prea importante), la fe, 4 la ele! gf la capi
ho
.
Introducere in psihologia educotist
cctvitatte educative dau maximum de relat, atunei end au sa
ajuns la Ineréncenare, la blocarea comunietri ci le cooperare.
Dar $i educajie metodele su diferite (spre exempli ns poti
cbline prea mari efecte, spundndavi, cum se exemplifice dup 0
schii de Cehov, unui copil,e& Fumatul G2unet2a grav sini sau
este uri sau interzis daca el fumeaza Imitind sau stiy eu ce alt
moti, ci eventual, povestind gi inveatind povest corelae cu ceca
2 el ar putea infelege ca stl determin’ 58 accept gi sh ationeze ca
fare, spre exemplu), la fel la copii, psitotrapite se bazescé in
sent pe tehnicile’ expresive cum sunt? desenul, modeajul
‘marionetcle altole sau chiae psihodramele
1.2. Psihologii aplicate cu exemplifiedri din marea
lor diversitate,
Psihologia aplicata (engl
Angewandte Psychologie)
Si In cazul psihologiei, asemeni riciror altor gigs, datele
sunt utlizate pentry solufionarea unor probleme practice, cae aU.
fost tatate deja in mod empiric, chia si pana fa verficarea lor
fexperimentall, Ia formularea ior ines; intreasemenca,
probleme practice, se includ In primul rand probleme educopionale
“de aici legituraimediata a psihologiet in gener cu psihologia
colar, educationala, in special ~ terapeuice, comerciale(reclam),
industriale (organizarea muncii, select profesional), social
(orientare profesional,
COriunde sunt si acionea28 oameni. spar inevitabil probleme
psinologic, asfel ed ele se pun In aproape toate domenile, de ia
Inetedele de observatic in tate stinfele nau, pn Ia dresarea
anialelor,trecand pris tehnicile de edzboi (cama, detetie, ee)
Pentru anumite eategorii de. probleme. se individualizeaza
ramuri speciale de_psihologie aplicat psihologie comercial,
Paihologie indusriala (sau a munci, cum $2 mal nomeste ma
applied psychology; germ. E ‘letindre Hudljean
recent), psihologie juried, psihologie militar, psihorerapie
alle
Bazindu-se In mod deosebit pe psliologia ujeremal,
psihologia aplicars utilizesrA metode de examinare si de evaluare
‘are formeazd obiectulprihotehnci gi al psshologiet elinice (despre
care am mai spus ci este o sina conduitel umane, bezata ty
special pe observarea gi analiza aprofundata a eazurilor individual,
at normale, et g patologice gi pe aceasta bard sa pututextinde la
sgeneraliziri,” la grupuri mai mari; ea completeazs metodele
experimentale, ocmai pentru ch porneste dela 0 bazi concret de
investigatie gi are convingorea.§i chiar argumenteszi cl este
capabila sa Iniemeieze generaliaarl valaile; dact o luim in sens
terminologie stricto sensu, ea este desigur, psiholoyia aplicatd in
domeniel medica)
Psihotogis i Cs di hs
Paitologia pedagogica (engl. Educational psychology, germ.
Erzichungspsychologie), asa cum este prezentata in Vocabularal
psibotoglet de Wenti Piéron, (epdrut in traducere romanease8 dup
50 de ani de la editarea iui in limba fancezt, la Ed. Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 2001, traducerea in limba romind de Dr.
Leonard Gavili, dar dupa o edie PUF, 1994); la aceeagipagind,
| texmenul psthopegdagogle, se arta: “Pedagogie intemeiatt in
mod stiinjfie pe psihologiacopillus la fl a termenul psltolog
seolar ~ se face wimitere la consilier(p. 77): “constr (subs), Un
Consilier de orientare profesional gt exerci profes, califieatS
lnecri cu numele de orientator (dupa studi incheiat, In Fran, 2u
© diplomi de. stat) (germ. Berufeverater, engi. Vocational
counsel)
Un conslier scolar este un educator insircinat, intro
instvuie de profil, sii ghideze pe elevi in studile lr. Sinonim:
uiholog scolar (germ. Erziehungsverater)”
12
Inroducere in pshologia educatct
Sensuri i
edagoxic
‘Dupt acelast Dictioner, exten de sini, reflecting starea
tinge! de acum o jumatate de secol, consderéndusse e& multe din
Terminologile sale au rimas, au fost consacrate, completion gla
teemenul “educaie™(p. 110), armatoarle
s Educatie. Ansambiu de mijloace prin care este dirijaa
eavoltateacopilul
1 Autoeducatie. Ansambla de mijloace prin care copitl,
‘mai mult sa mai putin ajutat de educator gi dvjeaza el
Insusi dezvolarea.
2. Edwcatie noua, Nume general dt diferieloe metode (—>
‘cti») care permit autoeduesia, substituind astfel in
‘coal, invayaméntulu, profesorau,ivajares elevul
‘Transpusi in acest mod, acest termeni ne sugereezA lucruri
est de importante pentru meditate asupra dinamieli unui
domeniu;,
Educaje funcjionala. Se spune despre un sistem educativ
cate pune in joe “fincile mentale ale copluli, pe masurd ce
cesta igi fac aparifia(Claparéde)"
‘Surprinitor gi ia .Dictionaral de pihologi” al ui Norber
Sillamy (1995, in taducere romaneaset, 1998, EUE), nu gisim
termenul de psibologie scolara™ i nici cel de. ypsihologie
feducafionala”, "ci doar o scurta notatie la un termen umit
‘puhagogie, la care Se ara: “fermen propus de C. Baudai, pentru 8
esomna. ansumblul metodelor ecucative. mai mult psihologice
‘decdt pedagogice, care vizeazd in eseriS sf favorizeze evolujia,
personalitii rai impune un statut determine
AAceasti forma de reeducare psihopedayocic& eu permite
trstarea nevrozelor, dar adesea este suficieml spre ai readapta pe
copii cu tulburari de caracter.
in sehimb, lap. 111, la termenul educate (ate ar fi fost cel
deal doilea termen adaugat celui de psihologie, spre a 9 numi
psthotogie a educaiet sau psibologie
S-ar putea să vă placă și
- 2016 - Didactica GeografieiDocument37 pagini2016 - Didactica Geografieiclaudemoisa100% (1)
- Liana Ilincescu Marilena NicolaeDocument10 paginiLiana Ilincescu Marilena NicolaeclaudemoisaÎncă nu există evaluări
- 2319 - Rez Rom IugaDocument28 pagini2319 - Rez Rom IugaclaudemoisaÎncă nu există evaluări
- Procesele Psihice SenzorialeDocument15 paginiProcesele Psihice SenzorialeclaudemoisaÎncă nu există evaluări
