Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 17 Fotografia Documentara
Tema 17 Fotografia Documentara
www.photocami.ro
17.4 Documentarul
Pentru documentar se realizeaza o succesiune de imagini care prezinta :
- evolutia subiectului in timp
- descrierea subiectului in totalitate
Exemplu : intr-un documentar tehnic realizat intr-o intreprindere, se urmareste evolutia unui produs, de la stadiul de semifabricat pana la forma finala.
Un obiectiv important va fi stabilirea temei si a subiectului principal..
Cine este subiectul principal ?
- produsul respectiv ?
- operatiile la care este supus produsul in timpul fabricatiei ?
- masiniile care executa operatiile ?
- activitatea si conditiile de lucru, ale muncitorilor angrenati in realizarea produsului respectiv ?
- fluxul de fabricatie din intreprindere ?
Stabilirea imaginilor principale si a celor de completare se va face functie
de tema aleasa.
Subiectul principal odata ales ( produsul ), urmeaza a fi prezentat pe tot
parcursul documentarului, pe cat posibil la aceeasi scara. In acest scop, la fotografierea subiectului principal, se vor alege distantele de fotografiere si distantele focale, elementele secundare putand fi reprezentate in imagine, in alta marime functie de distanta de fotografiere si departarea de subiectul principal. Acordarea importantei subiectului principal, determina aceasta maniera de prezentare
.Evidentierea subiectului principal se face nu numai prin planul de prezentare,
dar si cu ajutorul campurilor de claritate si al iluminarii.
Acelasi mod de abordare, se adopta si in cazul in care subiectul principal
il constituie operatiile care se fac asupra produsului. In acest caz, se vor prezenta in imagini la aceeasi scara, capetele de lucru sau uneltele care actioneaza
asupra produsului. Schimbarea de scara poate aparea, numai la imaginile de
completare care se intercaleaza in prezentare.
O alta cerinta a imaginilor prezentate intr-un documentar, este ca punctele
de statie si distantele focale ale obiectivelor utilizate, sa fie astfel alese astfel
incat proportiile dintre dimensiunile subiectului sa fie denaturate cat mai putin.
Dupa cum s-a mentionat si anterior, la fotografia documentara se evita folosirea
unghiului subiectiv, atat de utilizat in fotografia artistica si cea de reportaj, deoarece imaginea trebuie sa reprezinte subiectul cat mai exact, nu sa-l sugereze.
In cazul documentarului, apare si o alta exigenta . Succesiunea imaginilor
trebuie sa se faca logic ( in exemplul prezentat anterior, in ordinea in care se
succed operatiile de prelucrare ), iar subiectul principal va fi orientat totdeauna la
fel fata de directia de deplasare. ( evitarea sariturii peste ax )
Imagini de completare intercalate, pot prezenta subiectul principal din alte
directii pentru informatii suplimentare , insa in imaginile care se succed subiectul
principal va ramane in pozitia lui fireasca .
www.photocami.ro
www.photocami.ro
www.photocami.ro
Fig.398
X5
Fig.399
a
a
a
Fig.400
c
Fig.401
www.photocami.ro
a = 20 m
f = 0,1 m
Fig.402
www.photocami.ro
d2
Fig. 403
d1
timp
t2
t1
d2
distanta
d1
Fig.404
www.photocami.ro
Fig.405
60 . 125 .
60 . 125 . 6
n = ---------------- = ------------------ = 125 rot / min.
360
360
In exemplul prezentat, expunerea s-a facut cu un timp de expunere, cu
care este dotat un aparat fotografic in mod curent . In cazul in care timpii de
expunere ai aparatului de fotografiat nu ne convin ( fata de turatia mobilului ),
expunerea se poate face cu o lampa stroboscopica.
17.5.3 Analiza traiectoriei
Se fotografiaza puncte succesive, din deplasarea unui mobil. Analizanduse ulterior aceste puncte, se poate determina atat viteza cat si legea de miscare
a mobilului.
In tehnica, sunt multe momente critice, cum ar fi cuplarea si decuplarea,
declansarea, lansarea, blocarea, toate putand fi ilustrate printr-o succesiune de
imagini si apoi analizate. Concluziile, vor fi ulterior valorificate, prin optimizari
atat in proiectare cat si in exploatare, in viitoare expertize, in training, etc.
Cele mai utilizate solutii sunt :
- folosirea unui aparat de fotografiat, care permite declansari succesive pe secunda ( in regim C continuu ). Se vor obtine imagini separate ale
fenomenului, la intervale de timp determinate.
- utilizarea blitzului stroboscopic. Pe aceeasi imagine, se va obtine ,
tot la intervale de timp prestabilite, subiectul in succesiunea pozitiilor sale din
timpul deplasarii .
In imaginea alaturata ( Fig.406 )
s-a fotografiat cu un blitz stroboscopic,
rostogolirea unei bile pe un plan inclinat
S-au obtinut 10 imagini succesive ale
bilei, in timpul coborarii, datorate celor
10 descarcari succesive ale blitzului.
Fig.406
Cele mai interesante imagini, care se pot obtine cu acest procedeu, sunt
cele in care deplasarea mobilului, nu este ghidata ( planul inclinat ) ci libera, iar
miscarea este variabila in timp.
17.5.4 Calculul fortei de impact, prin analiza reculului
La ciocnirea dintre doua corpuri, se produc deformatii ale acestora insa
ramane energie care se va consuma pentru deplasarea lor.
Am prezentat anterior, cum prin analiza deformatiei, se poate stabili directia de actiune si marimea fortei, traiectoria, iar acum dorim sa analizam forta
remanenta dupa producerea ciocnirii .
www.photocami.ro
d
In Fig. 407 , dupa ciocnirea bilei de
perete, forta de recul o respinge pe distanta
d ( intr-un timp determinat )
Declansandu-se expunerea exact
in momentul impactului, sau la un anumit
interval de timp de la producerea acestuia
( lucru perfect posibil cu ajutorul dispoziFig.407
tivelor prezentate in lectiile anterioare ) pe
imagine se va inregistra subiectul la distanta d de locul impactului. In continuare
prin calcule in care se stiu, masa bilei, intervalul de timp si deplasarea care se
produce in acest interval , se poate calcula forta de impact .
17.5.5 Analiza deformatiilor
Analiza deformatiilor prin fotografiere, este una din cele mai ieftine metode, usor de utilizat, realizand martori care vor fi folositi ulterior .
Presupunem ca vrem sa analizam deformarea unei bare, rezemata la
capete, solicitata de o forta dinamica.
Deformatiile suferite de bara, vor varia in timp. Inregistrand aceste deformatii, la intervale de timp prestabilite putem analiza comportarea barei .
In locurile in care se proF
duce deformatia sunt montate
indicatoare ale acesteia.
Declansandu-se aparatul
de fotografiat ( sau blitzul acestuia)
la un anumit timp dupa producerea
impactului, vom inregistra pe imagine
deformatia care se produce in acel
Fig.408
moment . vezi Fig. 408
Oscar
Robotul denumit astfel, este utilizat de constructorii de autoturisme, pentru
a studia deformatiile, pe care le sufera un autoturism la impact.
Pe langa instrumentele de masura a fortelor si deformatiilor la care este
supus autoturismul, in timpul unor variate solicitari, robotul respectiv este echipat
si cu multiple camere de luat vederi. Aceste camere de luat vederi, comandate
automat, fac inregistrarea, de control, a deformatiilor suferite de autoturism chiar
in timpul solicitarilor.
Avantajul metodei de inregistrare a deformatiilor cu camerele de luat vederi este maniabilitatea si flexibilitatea acestora si un pret de exploatare mult mai
scazut al cercetarii, decat in cazul folosirii altor metode.
www.photocami.ro
obiectul de fotografiat
aparatul de fotografiat
obiectivul aparatului de fotografiat
obiectivul microscopului
sistemul de iluminare
y
a1
2
puterea de marire
grosismentul
apertura numerica
puterea de rezolutie
profunzimea imaginii
distanta frontala
4
a
Y
Fig.409
www.photocami.ro
Fotogrametrie, stereometrie
Fig.410
Astfel, montand un aparat de fotografiat pe un aparat de zbor, care se
deplaseaza cu viteza uniforma ( vezi Fig.410 ) si executand expuneri intr-o
anumita cadenta, se obtin imagini ale suprafetei terestre, la care avem
elementele unghiulare si distantele de fotografiere. Prin calcule, se poate obtine
planul topometric.
www.photocami.ro
Fig.411
a
Fig. 412
www.photocami.ro
In acest caz se realizeaza doua imagini, una in rosu, iar cealalta in verde
( Fig. 412 ) Suprapunand imaginile, rezulta o imagine anaglifa care va putea fi
vazuta corect prin ochelari cu o lentila rosie iar cealalta verde. ( Fig. 413 )
www.photocami.ro
Fig.414
Materialele pentru fotografierea in infrarosu sunt sensibilizate pe domenii
in afara zonei normale si sunt expuse prin filtre care limiteaza plaja de radiatii .
La fotografia in infrarosu cu ajutorul filtrelor se vor obtine imagini ale
corpurilor la care diferite zone sunt reprezentate diferit functie de temperatura
lor. ( intr-o fotografie alb negru, pentru fiecare zona va corespunde o alta densitate ). Astfel filtrele IR separa in primul rand radiatiile in infrarosu de celelalte
radiatii ale spectrului vizibil, urmand ca apoi, datorita densitatii lor diferite sa faca
o separare in domeniul infrarosu.( > 760 nm )
Dupa densitatea lor filtrele IR care separa spectrul infrarosu pe domenii
( filtre Kodak 25, 29, 70, 89, 89 A, 88, 88 A, 87 ) sunt cu atat mai selective cu cat
numarul codului este mai ridicat). La expunere, se va tine seama de densitatea
filtrelor prelungind timpul ( nu toate sistemele exponometrice masoara cu acuratete fluxul luminos in acest domeniu ).
www.photocami.ro
Termometrie : exemplu :
La o matrita in care a fost turnata la
cald o piesa, dorind sa cunoastem modul in
care s-a incalzit matrita la turnarea materialului, fotografiem matrita cu diferite filtre IR.
Vom obtine o imagine in care zonele de diferite temperaturi sunt delimitate .
In schita din Fig.415 sunt reprezentate zonele care au temperatura diferita.
Temperatura diferita, a matritei poate
provoca la racire defecte piesei. Cunoscand
zonele cu temperatura diferita, putem incalzi
Fig.415
sau raci local, matrita pentru ca temperatura
de racire a piesei sa devina uniforma.
In acelasi mod se pot scoate in evidenta caracteristici de termorezistenta
termoconductibilitate, analiza frecari, forte de impact
Analiza straturilor de vopsea lacuri - emailuri
Reproduceri ale documentelor distruse - datorita radiatiilor infrarosii
reapare contrastul la documente distruse ( ingalbenite, sterse ) Se fac expertize
privind autenticitatea documentelor. Se face reconstituirea documentelor pe
hartie, piele, pergament nelizibile datorita vechimii, decolorarii sau a murdariei.
Scrisul original decolorat de pe aceste documente , sau pigmenti si alte
substante cu care s-a intervenit ulterior ( in cazul unor contrafaceri ) apar initial
aprox. identice insa pot fi diferentiate prin fotografiere in infrarosii. Partea scrisa
dintr-un document ( chiar daca nu mai este vizibila ) pastreaza urme ale scrisului
care produc o absorbtie a razelor infrarosii.
Analiza imaginilor in infrarosii este practicata in mod curent de politia
criminala utilizand si macro si microfotografia pentru:
- descoperirea falsurilor.
- citirea inscriptiilor ramase pe documentele arse ( deoarece urmele de
scris ramase dupa ardere reflecta razele infrarosii in mod diferit ).
- evidentierea urmelor grase de amprente depuse pe diferite suprafete
- evidentierea urmelor de praf de pusca sau de monooxid de carbon
existent in sange.
www.photocami.ro
Fotografia in infrarosu peisaje, fotografie aeriana - datorita radiatiilor infrarosii dispare negura si ceata, se utilizeaza filtre rosu, orange, galben, sepia,
cerul devine alb, fotografii din sateliti, camuflaj, aplicatii militare
Fotografia in lumina slaba, fotografia noaptea
Analize medicale - transparenta pielii umane la radiatiile IR permite urmarirea traseelor sangvine, ulcerattii, varice
Datorita efectului Wood ( plantele verzi care contin clorofila nu absorb lumina rosie ci dimpotriva o reflecta) exista numeroase aplicatii la intocmirea hartilor, identificarea cursurilor de apa, a zonelor secetoase, a culturilor bolnave etc.
17.7.0 Fotografia in ultraviolet
Se fotografiaza, fie reflexia razelor UV, fie fenomenul de fluorescenta care
consta in emiterea de radiatii luminoase de catre un corp care primeste radiatii
UV. Aceste radiatii au lungimi de unda cuprinse in domeniul 250 370 nm
Fotografierea in ultraviolet prin reflexie se face la fel ca fotografia obisnuita
cu exceptia utilizarii luminii cu spectru bogat in ultraviolete. Lumina va fi reflectata
sau absorbita de subiect. Filtrul Kodak Wratten 18A va fi utilizat pentru a elimina
spectrul vizibil. Filtrul are aprox. factorul 80 ( aprox 6,5 EV )
Fotografierea fluorescentei reprezinta redarea radiatiei produse de anumite substante excitate de lumina ultravioleta. ( fluorescenta poate fi proprie
materialului sau provocata de materialul pretratat cu oxid, sulfura de zinc )
Expunerea pentru fluorescenta este greu de determinat fiind de ordinul a
3-12 min ( pentru o lampa UV de 100W la 15 cm. diafragma 5,6 ). Lampii i se va
confectiona un reflector parabolic din folie de aluminiu.
Surse de radiatii UV
Se utilizeaza ca surse de radiatii UV, soarele, blitzuri, lampi cu halogen, cu
cuart sau cu vapori de mercur, lampa Wood care produce asa numita lumina
neagra ( 320 nm. daunatoare ochilor )
.
Acestea dau dominante in zona albastra si verde a spectrului vizibil. Se
utilizeaza atat filme special sensibilizate la radiatii UV cat si filme obisnuite.
Se vor indeplini urmatoarele conditii: se fotografiaza in intuneric sau penumbra, se monteaza filtru UV care limiteaza razele care trec prin obiectiv, se
stabileste claritatea si apoi se expune la lumina..
Utilizari ale fotografiei in UV
Alimentatie determinari privind falsurile la grasimi, unt, ulei, miere, lapte, faina,
carne, zahar si materiale alterabile
Arheologie studiul nedistructiv al unor piese de valoare
Arhive-biblioteci scoaterea in evidenta a unor inscriptii decolorate in timp
Bijuterie analiza cristale, perle
Cereale analiza gradului de germinare seminte
www.photocami.ro
subiect
Fig.416
b) cu un aparat de fotografiat obisnuit, se fotografiaza imaginea
formata pe un ecran fluorescent ( vezi schita din Fig.417 )
tub
Roentgen
subiect
Fig.417
www.photocami.ro
ecran fluorescent
aparat de fotografiat
Fig.418
www.photocami.ro
2
4
4
2
3
1
Fig.419
flexibil mai contine inca 3 canale suplimentare prin care se spala partea frontala
a obiectivului, se aspira eventuale materiale care impiedica fotografierea si se
insufla gaz pentru dilatarea spatiului fotografiat.
17.10 Utilizarea fotografiei pentru studii ergonomice
Pentru analiza urmata de optimizarea miscarilor, pe care le executa un
muncitor in timpul lucrului, se procedeaza in felul urmator :
- se fixeaza surse de lumina punctiforme, pe membrele acestuia, in articulatii si in punctele terminale ale membrelor
- se monteaza un aparat de fotografiat pe un suport si se expune cu timp
lung ( B ), miscarea subiectului cu valori de expunere, care sa nu inregistreze
decat punctele luminoase
Imaginea obtinuta, va contine numai aceste puncte sub forma unor dare
luminoase datorate miscarii lor din timpul expunerii .( vezi Fig.420 )
Fig.420
scule
ansamblu
repere
www.photocami.ro
d
Fig. 383
www.photocami.ro