Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fizica VII 1988 PDF
Fizica VII 1988 PDF
Lauati un vas de sticlé in care se frtegte apt gi rumegus de lemn. Incdaiti vasul Jao lamps de spirt. Dupi clteva minute efi putea observa migerile frigoarclor de rumegug antrenate de curenfii de apa calda (ig. 41), Acest Iucru se explici astfl: straturile de apit de Ja fundul vasului se dilats prin incdlzire gi ast- fel densitatea lor seade. Devenind mai ugoare decit Fig. 41k, Convectia aa lied” 108 straturile superioare ele se ridicd, In timp ce straturile mai reci coboart. ‘Acestea venind in contact cu partea inferioaré calda a varului se dilaté din ‘ow, formindu-se in fal acesta curenti in masa apei. Acegti curenfi se numese curenti de convectie si ot asiguri trecerea succesivis a Cuturor straturilor prin dreptul izvorulu de ealdura, inlosnind incdlzirea intregii mase de lichid. In mod asemanitor se formenzi curentii de conveefie Ia incdlzirea camerelor (fig. 4.12). Aerul rece patrunde prin spatiile libero alo ugilor sau forestrelor fi, ineflzindu-se, densitatea lui seado provoeind ridicarea pe vertical a aerulwi ‘ald gi coborlzea aerului rece. Radiagia Acfiunea termict poate avea loc gi atun ind un corp este situat Ia 0 distanf mai mare ‘nu numai prin contact direct. Acest Iucru este verifieat decarece toate corpurilo aflate pe Paint sint ineélzite de Ia Soare. Actiunea termici din partea unui corp Indepértat are Joc prin radiate. Si studiem acest mod de acfiune jae 4p, conveefia Intro termici camer F | Experiment; a, Tineti clteve minute un termometru lao depirtare de tijiva cam de Haciira unei Mimpi cn alcool (dar nu deasupra) gi obzorvati indicafile termometralui, ‘Voi constata faptul 0X termometrul indied o temperatura din ee in oe mai ridicat. Aotiunea flieii asupra termometrului s-a produs prin eonvec- tie, dar gi prin radiatie, Pentru a evidentia si mai bine acest lucru repetim exporimentul. F] Experimnt: 6. De data aconste agozim intre flactira Limpii gi Lermo- rmetra 0 ogtindi sau 0 foifa de staniol. Indicagille termometrului dupa fcelagi interval de timp vor fi mai mici decit cole objinute In experi- ‘mentul precedent. Suprafaja lucioasé impiedicd radiagia s& ajungd la termometeu gi inc rirea acestuia se va face numai prin conveotie. Orice corp incélzit emite ra- light. Emisia radiatiei este favorizat dack suprafata corpului radiant. este tai mare. Acosta este motival pentru care radiatoarele unci instaagit de {neilzire se construiese din mai mulfi element. In experimental & am vieut of oglinda sau staniolul impiedic& radiayia 1 ajungi la termometra. Aceasta proprietate o au toate suprafefele Incioase si corpurile de culoare deschis’, de aceea oamenii se imbracé in haine de ‘culoare deschisd, in special albi, vara si in haine de culori inchise iarna, Pentru a pune in evident acest lueru facem urmatorul experiment 109 |E | Experiment: Umplem eu api dout eutii identice din acelagi metal, una ‘vopsita in culoare neagrd, cealalta in culoare albi. Expuneti cele-doud ccutii Ia Soare, Dupii un anumit timp masurim temperaturile celor dowd cantitai de api. Se constatt cd apa din vasul do euloare neaged are temperatura mai mare decit apa din vasul de culoare albi. Conclusie: corpurile de culoare inchisi se ineiluese mai ugor dectt cele de culoare deschiss. Culoarea neagr’ absoarbe cal mai mult radiatia Intrebari, exercitii, probleme 1. Pe suprafaja apei dinte-un vas pluteste o cutie de aluminiu in ‘care arde vati imbibati in epirt. Va fierhe apa din vas? De ce? 2. Pe suprafaja unui bloc de gheag este pus un vas cu api fierbinte Se va nici apa? Dar daca blocul de gheajk ar fi pus deasupra ‘vasului? In ce az se rcagte mai repede apa din vas? 8. Un keg de apa fierbe mai repede {ntr-un vas intins sau ints-un vas inalt? 5, De ce credeti cd centrala termict 4. Trebuie 58 nicim 100 grame de este afezatd Ia subsolurile unor api cu temporatura de 80° C Dlocuri gi nu la ultimul etaj? intrebuinfind tot 100 grame de ‘ap& cu temperatura de 20° C, Care este metoda mei avanta- joasi? 1) Si agteptiim 5 minute gi dupit aceea sii amestecdm apa ealda fu apa rece. b) SX turnim imodiat apa rece {in apa cald gi apoi s4 astop: ‘tim 5 minute 10 Copitolul 5 Stari de agregare a substantei 5.1, Structura substanget Seruetura atomo-moleculars Aiferite corpuri din lumea tnconjuritoare. Din timpuri strivechi amenii au folosit eorpurile in seopuri practice descoperind anumite insugiri ale lor. Puteji enumera efteva din aceste proprietiti i uncle aplicatii hazate pe aveste propriotati? Astfel, de exemplu, se gtia eX apa lsat mai mult timp intrun vas detchis poate si ,dispars" prin evaporare. Cum s-ar explica acest fenomen? Gunoastefi de la chimie faptul ek substantele se pot impair in substanye simple gi eubstanje compuse. Dogi numérul de substanje simple ‘esto destul de mie (se cunose peste 100 de substanje simple), numarul de ubstanfe compuse este mare; fiecare din aceste substanje are anumite pro- prietii caracteritice, Gum se poate oare explica exisienta unui numir atit de mare de substanfe compuse gi cum se pot explica propristajile substan: {olor simple si compuse? Incerediile de a rispunde Ia astfol de intrebari au condus oamenii Ja deseoperirea faptului cd toate substantele pe care le cunoas- tem sint formate din particule foarte miei, numite molecule yi atomi. Cea ‘mai micd particuld dintr-o substanga care poate exista tn stare liberi si care in aceleasi conditii de temperatura gi presiune prezinté toate proprictaile substanfei respective se numeste molecnld; cea mai mied particula dintr-o substan care prin procedce mecanice obignuite nu poate fi fragmentatdt se numeste atom. Exempla; Cea mai mick partioula din substanta simpls cea mai ugoari, hidrogenul, este atomul de hidrogen. Cea mai mick partioula din substanta simpla clor este atomul de clor. Prin reunirea'a doi atomi de hidrogen se for- meazi o moleoulé de hidrogen. Prin reunirea unui atom de hidrogen cu ‘un atom de clor rezulta « moleould dints-o substan noua, acidul clorhid m[Ne putem forma 0 imagine a unor earacteristici alo atomilor si moleculelor studiind datele din urmatorul Label: Cif atom se eunose 08 z Diemetrul mediy al unui atom | 10 m 3-10 kg 33-108 Mesa unei molecule de api Chte moe le conjine 1 g de apa Fiind foarte incomod si exprimiim in kg masele atomilor sau moleculelor introdus o unitate special de masuri a masolor foarte miei numita unitate atomied de masi, notatiiu. Prin definite, unitatea atomizt de masa represint 1 ja din masa alomulai de carbon 12, Exprimata in kg unitatea atomic de ‘mas are voloaren u = 1,66 + 10-7" kg, Frecvont se folosese nofiunile de masi molecular reiativii notatit eu si mask atomicd relativé notata cu A, Masa moleculard relaivd a unei sub- stanje este raportul dintre mava unei molecule din acea substan{d yi unitatea dlomicé ce masa. In mod asem&nitor masa alomicd relativi a unei substante represinta cltul dintre masa unui atom din acea substanta $i unitatea atomici de mast. CCaracteristic ale structurl atomo-moleculare Numeroase observa gi experimente dovedese faptul ed moleculele sub stanfelorsintagezate la anumite distanfo unele fay de altel, spafiiibere nu- rite spo intermolecular. Aga se explick faptul ck un corp se poate dilata st contracts, e4 un gaz se poate comprima sau destinde. Intre molecule so manifesta forje de interacfiune numite forte intermoleculare. Intr-adevi,S-ar putea să vă placă și
Brassica Rapa RapaDocument13 paginiBrassica Rapa Rapasicedaca212Încă nu există evaluări Tehnologie de Cultura AfinDocument15 paginiTehnologie de Cultura Afindorinmert100% (1) Diversitatea Speciilor AnimaleDocument13 paginiDiversitatea Speciilor Animalesicedaca212Încă nu există evaluări 25 DROBETA Restaurare Conservare XXV 2015Document127 pagini25 DROBETA Restaurare Conservare XXV 2015sicedaca212Încă nu există evaluări Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului (Public PDFDocument404 paginiScarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului (Public PDFluna-maria94% (16) Sapă Adam PământulDocument3 paginiSapă Adam Pământulsicedaca212Încă nu există evaluări CCD - 15 - Pompe Fara Motor PDFDocument152 paginiCCD - 15 - Pompe Fara Motor PDFsicedaca212100% (2) Dumitru Draghicescu Din Psihologia Poporului Roman 1907 PDFDocument582 paginiDumitru Draghicescu Din Psihologia Poporului Roman 1907 PDFDan Eugen100% (2)