Reforma nvtmntului a inclus si pn acum elemente ale asigurrii

calittii n educatie, dar abia recent, calitatea nvtmntului romnesc a fost

definit ca prioritate si pentru nvtmntul preuniversitar. Dimensiunea european
a calittii a fost completat cu cerinte ale societtii romnesti, mplinindu-se astfel
cerinta de a gndi global si a actiona local.
Pornind de la cuvintele lui Nicolas Poussin si ptrunznd n domeniul
educatiei, observm c se acord tot mai mult atentie calittii. Aceast calitate a
nvtmntului preuniversitar este asigurat prin coalizarea mai multor factori
dintre care un rol important l au dasclii.
Msura dezvoltrii unei societti poate fi relevat nu numai de indicatori
economici si de calitate a vietii, ci si de cei care privesc educatia si calitatea scolii,
respectiv de indicatori referitori la modul de organizare a cunoasterii si a nvtrii,
de tipurile de performante asteptate, de calitatea activittii educative si de
modalittile de distribuire n societate a educatiei.
Calitatea reprezinta nivelul de satisfactie pe care il ofera eficacitatea ofertei
educationale din domeniul invatamantului si formarii profesionale, stabilit prin
atingerea unor standarde cerute si a unor rezultate excelente care sunt solicitate si
la care contribuie participantii la procesul de invatare si ceilalti factori interesati.
Controlul calitatii include activitatile operationale desfasurate pentru
indeplinirea cerintelor de calitate prin reglementarea performantelor. Este un
proces de mentinere a standardelor, si nu de creare a acestora.
Asigurarea calitatii educatiei este realizata printr-un ansamblu de actiuni de
dezvoltare a capacitatii institutionale de elaborare, planificare si implementare de
programe de studiu, prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia
furnizoare de educatie satisface standardele de calitate. Asigurarea calitatii exprima
capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie, in
conformitate cu standardele anuntate. Ea este astfel promovata incat sa conduca la
imbunatatirea continua a calitatii educatiei.

Metodologia asigurarii calitatii in educatie se bazeaza pe relatiile ce se

stabilesc intre urmatoarele componente: a) criterii;
b) standarde si standarde de referinta;
c) indicatori de performanta;
d) calificari.
Calitatea in educatie este asigurata prin urmatoarele procese:
a) planificarea si realizarea efectiva a rezultatelor asteptate ale invatarii;
b) monitorizarea rezultatelor;
c) evaluarea interna a rezultatelor;
d) evaluarea externa a rezultatelor;
e) imbunatatirea continua a rezultatelor in educatie.
Componentele si procesele de asigurare a calitatii si relatiile dintre ele se
diferentiaza in functie de:
a) nivelul de invatamant si, dupa caz, al calificarii;
b) tipul organizatiei furnizoare de educatie;
c) tipul de program de studii.
Managementul calitatii asigura calitatea programelor de invatare si
promoveaza imbunatatirea continua, cele doua coordonate ale unei culturi a
excelentei. Conducerea elaboreaza misiunea, viziunea, valorile, politicile si
strategiile institutiei si este responsabila de monitorizarea permanenta a sistemelor
si a proceselor.
Responsabilitatile managementului :
-este caracterizat prin eficacitate in ceea ce priveste calitatea si dezvoltarea
curriculumului/ invatarii.
-Sprijina activ si se implica direct in dezvoltarea si asigurarea calitatii
programelor de invatare.
-Dezvolta si mentine parteneriate eficiente cu factorii externi interesati.
-Cunoaste nevoile si asteptarile factorilor interesati interni si externi.
Cheia spre calitatea nvtmntului preuniversitar const n termenul de
adaptare: o adaptare la vrsta elevilor, la stilurile lor de nvtare, la valorile
societtii romanesti, la nevoile elevilor, la perspectivele lor de viitor, etc. Un
nvtmnt preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor si principiilor
democratice, a drepturilor si obligatiilor partenerilor, fiind conceput ntr-un spirit

de transparent, responsabilizare si implicare, att a scolii ca furnizor de educatie,

ct si a familiei elev si printe ca beneficiar al serviciului educational.
Dasclii au un rol central n dezvoltarea unei educatii de calitate. nvtarea
centrat pe elev, care presupune cunoasterea ndeaproape a acestuia, a culturii, a
capacittilor si nclinatiilor sale ctre anumite domenii, reprezint o metod actual
care d posibilitatea profesorului s rspund cerintelor si nevoilor sale de cultur,
precum si sa-l evalueze corect. n acest caz, corectitudinea evalurii depinde n
mare msur de imagine ape care profesorul si-o creeaz despre elev.
Spre exemplu, n cazul a doi elevi cu stiluri de nvtare diferite (vizual si
auditiv), care sunt atenti n timpul orei, cel dinti poate s nu retin aceeasi
informatie ca cel de-al doilea, doar din simpla relatare a profesorului, lui fiindu-i
necesar o vizualizare a lectiei pentru a retine mai mult.
n schimb, celui de-al doilea i va fi mai usor s asculte relatarea
profesorului sau simpla lui lectur cu voce tare, dect s fie nevoit s se uite pe text
n liniste.
De asemenea, celui de-al doilea i va fi mai greu s fac anumite corelatii din
simple schite sau desene, spre deosebire de cel dinti.
Ne ntrebm de ce este mai greu s lucrm cu elevii mai slabi dect cu
ceilalti. O prim cauz ar fi faptul c nu reusim s i identificam pe acestia cu
valorile unei societti, nu i regsim n lista nevoilor de cultur si mai ales, pentru
c nu reusim mpreun s trasm o perspectiv pentru fiecare.
O posibilitate pentru realizarea tuturor acestor deziderate este reprezentat
de ctre punerea n discutie n cadrul fiecrei unitti scolare a problemelor ce
vizeaz calitatea nvtmntului: dezvoltarea multilateral a elevului, premis a
formrii unei personalitti integre; asigurarea drepturilor de dezvoltare a minorilor
ca o garantie a calittii instruirii; modernizarea nvtmntului prescolar;
responsabilittile si drepturile copiilor; asigurarea serviciilor de calitate n
bibliotecile scolare (aceasta fiind o cerint major a nvtmntului modern),
precum si dreptul copiilor dotati la o educatie de calitate.

Scoala trebuie sa depun efort ca sa realizeze progresul elevului in raport cu

nivelul sau anterior, aceasta este esenta activittii educative si aceasta nseamn
calitate n educatie. Pentru aceasta este nevoie de adaptarea programelor si
continuturilor la posibilittile de vrsta ale elevilor.
De cteva decenii copii sunt continuu ncrcati - materie de facultate a
cobort in liceu si materie de liceu a cobort in gimnaziu - fr nici o baza
stiintific.
Profesori universitari semneaz manuale de nvtmnt preuniversitar de
multe ori fr a-si dovedi experienta profesional a acestora in lucrul cu elevii si
privitor la posibilittile vrstei acestora.
n clasele lor, n scolile lor, profesorii ar putea desfsura studii sociologice
care sa conduc la reglarea acestei probleme care a devenit att de extinsa nct
afecteaz nvtmntul preuniversitar la scara nationala.
Chiar dac se discut foarte mult despre calitate, inclusiv n documente
oficiale, lipsa de unitate a educatiei este cauzata de faptul ca nu se poate vorbi de o
calitate a educatiei n sine, ci n functie de valorile promovate n societate si la
nivelul organizatiei scolare.
Adaptarea la valorile societtii romanesti reprezint o conditie pentru
realizarea unei educatii calitative si cantitative.
Daca pregtirea pentru viat a elevilor ar fi obiectivul educatiei, iar acesta ar
fi exprimat simplu si clar la nivel national, am redescoperi astfel cu totii cultura
lucrurilor simple, care nu costa bani, dar valoreaz o avere, pentru ca ne-ar ajuta cu
adevrat s formm cetteni liberi, activi si responsabili, implicati n viata
comunittii, spre binele lor si al nostru.
Dac pregtirea pentru adaptarea la viata ar fi scopul educatiei, cred ca ar
trebui nu doar stabiliti, clar si precis, pasii de urmat, ci si de exersat practic o
vreme acesti pasi, nainte de a vorbi, mult si apsat, de asigurarea calittii educatiei
si controlul ei.

Scoala ar trebui sa ocupe pozitia de lider intre factorii educativi, fiind ntre
acestia singurul special calificat pentru a face educatie, dar nu trasndu-le sarcini
(cum se procedeaz cu familia) sau acuzndu-i (cu se ntmpl cu mediul social
sau cu mass - media), ci atrgnd de partea ei prin afectiune copii, si prin lectorate
printii crora profesionistii educatiei s le deschid ochii si mintea privind
educatia in familie.
Pregtirea profesional a profesorilor ar trebui s pun un accent mai mare
pe stiintele educatiei, astfel nct ei s treac de la starea de licentiat ntr-o anume
stiint la cea de EDUCATOR care intermediaz copiilor studiul si ntelegerea
acelei stiinte prin metode bazate pe motivare si pe convingere ( n prezent n scoala
romneasc se face INSTRUCTIE prin metode de impunere si sanctionare
Calitatea n educatie nseamn asigurarea pentru fiecare educabil a
conditiilor pentru cea mai buna,completa si utila dezvoltare.
Calitatea este dependent de valorile societtii n care functioneaz sistemul
respectiv de educatie.
Valorile calittii n educatie ar putea fi: democratia, umanismul, echitatea,
autonomia morala si intelectual, calitatea relatiilor interpersonale, mbogtirea
comunittii, insertia optim social si profesional,etc.
Printre valorile care fundamenteaz definirea calittii in educatie se pot
enumera:
- scoala comunica/transmite cultura/civilizatia;
- scoala urmreste satisfacerea nevoilor si intereselor imediate ale
educabililor;
- scoala rspunde nevoilor sociale/comunitare.
Pentru evaluarea calittii educatiei trebuie identificati si aplicati, n fiecare
domeniu, indicatori de performant:
- relevanti - se refer la rezultatele asupra crora scoala poate avea influent;
- vizibili si msurabili - cu instrumente cantitative si calitative;
- informativi - iau in considerare contextual si situatia n care functioneaz
unitatea scolar si pot fi utilizati n optimizarea activittii din scoal fcnd
posibile comparatii transversale si longitudinale;

- acceptabili - perceputi ca echitabili, accesibili, usor de nteles si de

aplicat,incoruptibili si controlabili;
- beneficiu - creeaz si mentin motivatia si satisfacerea grupurilor de interes;
- eficienti - din punct de vedere al costurilor.
Sunt necesare cteva competente - institutionale, de grup si individuale,
pentru a asigura calitatea n educatie:
- abilitatea de a identifica finalittile majore ale dezvoltrii unittii scolare in
cadrul sistemului scolar;
- crearea unei motivatii puternice pentru atingerea acestor finalitti;
- decizia in legtur cu identificarea rezultatelor sistemului si ale scolii care
pot fi corelate cu aceste finalitti;
- decizia n legtur cu atragerea si folosirea resurselor sistemului si ale
scolii;
- identificarea procedurilor care vor asigura in mod efectiv atingerea
scopurilor propuse.
Asigurarea si controlul calittii n scoli se vor face la dou niveluri:
institutional, printr-o autoevaluare interna a rezultatelor,realizata de comisia
fiecrei unitti de nvtmnt preuniversitar, si transinstitutional, printr-o evaluare
extern realizata de Agentia Romn de Asigurare a Calittii in nvtmntul
Preuniversitar.(ARACIP).
Calitatea se produce, se genereaz permanent, se msoar si se
mbuntteste continuu, iar organizatia furnizoare de educatie trebuie s asigure
calitatea, s implementeze propriul sistem de management si de asigurare a
calittii, s se autoevalueze continuu si s propun msuri ameliorative. coala este
responsabil de asigurarea interna a calittii, dar calitatea se asigura prin dialog si
pe baza de parteneriat cu toti actorii implicati. ARACIP realizeaz si supune
aprobrii Guvernului Romniei standardele de autorizare, de acreditare si de
calitate, precum si metodologiile corespunztoare.
n asigurarea calittii educatiei sunt avute n vedere trei domenii
fundamentale de organizare si functionare. Criteriile, standardele si indicatorii de

performant trebuie s fie astfel formulati, nct accentul s nu fie pus numai pe
conformarea unei organizatii la un set predeterminat sau predefinit de conditii
cantitative si calitative, ci si pe angajarea deliberata, voluntara si proactiv a
institutiei pentru realizarea anumitor performante demonstrabile prin rezultate
efective. Aceste domenii sunt:
a) capacitatea institutional care rezult din organizarea intern si
infrastructura disponibila pentru a ndeplini obiectivele programelor educationale;
b) eficacitatea educational care const n mobilizarea de resurse umane si
financiare, cu scopul de a determina elevii s obtin rezultate ct mai bune n
nvtare;
c) managementul calittii care rezult din structurile, practicile si procesele
prin care se asigura in institutie mbunttirea continu a serviciilor educationale.
Managementul calitatii trebuie s fie centrat pe acele strategii, structuri,
tehnici si operatii prin care institutia demonstreaz ca si evalueaz performantele
de asigurare si mbunttire a calittii educatiei si dispune de sisteme de informatii
care demonstreaz rezultatele obtinute n nvtare. Importanta acestui domeniu
const, pe de o parte, n concentrarea asupra modului n care institutia gestioneaz
asigurarea calittii tuturor activittilor sale, iar pe de alta, de a face publice
informatiile si datele care probeaz un anumit nivel al calittii.
Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, n
conformitate cu prevederile legale. In acest sens, orice institutie de nvtmnt
preuniversitar este invitat s ajung la stadiul n care dispune de mijloacele si
informatiile care sunt structurate pe cele trei domenii, tinnd cont de profilul sau
specific si de misiunea si obiectivele pentru care a optat.