- e structurat pe urmatoarele niveluri:

a nivelul invatamantului primar treapta invatamantului prescolar

- treapta invatamantului primar (cls I-IV)
b) nivelul invatamantului secundar: - treapta inv. sec. inferior / gimnazial (cls V-IX)
- treapta inv. sec. superior liceal (cls X-XII)
- profesional scoli profesionale de 1-2 ani (profesii simple)
- scoli profesionale de 2-3 ani ( profesii complexe)
c) nivelul invatamantului superior treapta inv. sup. de scurta durata (2-3 ani)
- treapta inv. sup. de lunga durata (4-6 ani)
- treapta inv. sup. post-universitar (studii aprofundate : master, doct)
SPECIFICUL diverselor niveluri de organizare:
niv. inv. primar -> axat pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala
(dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limbaje specifice)
niv. inv. secundar inferior -> dobandirea culturii generale de baza (cunostinte fundamentale
din ppalele domenii ale cunoasterii)
niv. inv. secundar superior/liceal -> orientarea culturii generale spre anumite domenii de
cunoastere( stiinta, socio-uman, tehnologie, economie) , cu deschidere spre cultura optionala de
specialitate

niv. inv. profesional -> orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare
practicarii unei anumite profesii)
niv. inv. superior/universitar -> axat pe aprofundarea teoretico-practica specializata a unui
anumit domeniu de cunoastere
niv. inv. postuniversitar -> asigura continuarea/adancirea specializarii dobandite in cadrul
invatamantului universitar
LEGISLATIE
- inv. primar + inv. gimnazial = INVATAMANT GENERAL OBLIGATORIU
- durata studiilor in inv. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula 6-16 ani (continutul instruirii nu
e acelasi si exista mai multe cai)
- OBIECTIV dominant al inv. obligatoriu dobandirea unui cuantum de instruire necesar
integrarii in viata sociala
RETEAUA SCOLARA
- ca parte a sist. de educatie, S.I. cuprinde reteaua organizatiilor scolare
- RETEAUA SCOLARA - ppalul factor ce tine de organizarea S.I care are o influenta hotaratoare
asupra formarii si distribuirii cererii de studii pe institutii de invatamant
- se constituie in 3 planuri:
reteaua in profil teritorial-> determina cererea de studii prin gradul de accesibilitate teritoriala a
inst. de inv.
- pt. multe inst. de inv. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr./ calitatea elevilor pe care-i poate
atrage;
- este importanta distribuirea in teritoriu => reducerea costurilor de scolarizare
( apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de invatamant).
2. reteaua pe trepte (niveluri) de invatamant : in mod normal reteaua unit. de inv. care scolarizeaza
pe diferite niveluri trebuie sa fie coerenta , reciproc compatibila:

* nr elevilor scolarizati pe o anumita

treapta sa corespunda capacitatii retelei scolare care scolarizeaza pe treapta imediat superioara
* in sens invers, capacitatea de
cuprindere a unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa corespunda nr. de elevi scolarizati pe
treptele inferioare de invatamant.
- orice diferenta duce la incapacitatea sist. de inv. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr.
de absolventi pe care el insusi i-a produs
- neutilizarea totala / partiala a capacitatii de scolarizare
- cele 2 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici/economici => multe scoli
generale, putine primare sau invers, multe universitati, putine licee sau invers
! studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii potentiale pt
toate inst. de inv. care scolarizeaza absolventi ai unor trepte de inv. anterioare
3. reteaua scolara pe profile si specializari -> determina cererea de studii in specializari