SCENA II

STANLEY: Uita-te la penele si la blanurile astea cu care a venit aici sa se mpopotoneze! Ce e

asta? O rochie de aur, mi-nchipui! si asta! Astea ce snt? Vulpi! (Le izbeste.) Blani de vulpe
veritabile, se vede de la un kilometru ! si unde-s blanurile tale de vulpe, Stella? Cele stufoase si
albe ca zapada! Unde snt vulpile tale argintii?
STELLA: Astea-s niste blanuri ieftine de vara, pe care Blanche le are de multa vreme.
STANLEY: Am o cunostinta care lucreaza cu marfuri de felul asta. Am sa-1 chem sa le evalueze.
Am sa-ti dovedesc ca aici snt investiti mii de dolari!
STELLA: Nu fi stupid, Stanley!
STANLEY (arunca blanurile pe pat, deschide, smucind, o mica cutie din cufar si scoate o mina
plina de bijuterii): si aici ce are? Comoara din insula piratilor?
STELLA: Oh, Stanley!
STANLEY: Perle... frnghii de perle... Ce este sora asta a ta? Pescuitoare de perle? si bratari de
aur masiv. Unde snt perlele si bratarile tale de aur, Stella?
STELLA: Sssst! Linisteste-te, Stanley!
STANLEY: si diamante! O coroana pentru o mparateasa!
STELLA: O diadema de strass pentru o toaleta de bal.
STANLEY: Ce e aia strass?
STELLA: Ceva foarte apropiat de sticla!
STANLEY: Ma iei peste picior? Am si o cunostinta care lucreaza la un magazin de bijuterii. Am
sa-1 chem sa le vada. Aici este plantatia ta, sau ce-a mai ramas din ea.
STELLA: Nici nu-ti dai seama ce stupid si ce ngrozitor esti. si acum nchide cufarul pna nu
iese ea din baie.
STANLEY (izbeste n cufarul aproape nchis si se asaza pe masa din bucatarie): Kowalski-ii si
DuBois-ii au conceptii diferite.
STELLA (suparata): Da, ntr-adevar, slava Domnului! Eu ma duc afara. (si ia palaria albasi
manusile si se ndreapta spre usa de iesire.) Vino afara cu mine pna se mbraca Blanche.
STANLEY: De cnd mi dai ordine?

STELLA: Preferi sa stai aici si s-o insulti?

STANLEY: Al naibii ti mai merge gura. Stau aici!
(Stella iese pe usa. Blanche iese din baie ntr-un halat de satin rosu.)
BLANCHE (linistita): Hallo, Stanley! Snt gata, proaspata, mbaiata, parfumata; ma simt ca
un nou-nascut.
STANLEY (si aprinde o tigara): Asta-i bine.
BLANCHE (trgnd perdelele de la fereastra): Iarta-ma putin, pna mi pun rochia cea noua...
STANLEY: Te rog, mbraca-te... Blanche.
BLANCHE (trage perdelele dintre camere): Am nteles ca aici va avea loc o mica partida de
carti la care noi, doamnele, n mod politicos, nu sntem invitate.
STANLEY (sumbru): Da...?
(Blanche si scoate halatul si si pune o rochie imprimata.)
BLANCHE: Unde-i Stella?
STANLEY: A iesit afara.
BLANCHE: Numai o clipa... Vreau sa te rog ceva.
STANLEY: Ce anume?
BLANCHE: Sa ma nchei la spate. Poti sa intri. (Stanley intra printre perdele cu o privire
mocnita.) Cum arat?
STANLEY: Arati bine.
BLANCHE: Multumesc. Acuma ncheie-ma.
STANLEY: Nu ma prea pricep.
BLANCHE: Voi barbatii, cu degetele nendemnatice... Pot sa trag un fum din tigara ta?
STANLEY: Ia o tigara ntreaga.
BLANCHE: Ah, multumesc... Oh... parca mi explodeaza plamnii.
STANLEY: Stella si cu mine te-am ajutat sa despachetezi.

BLANCHE: Da? Tu, desigur, ai lucrat bine si repede.

STANLEY: Arata de parca ai fi dat o raita prin marile magazine din Paris...
BLANCHE: Ha, ha! Rochiile snt pasiunea mea...
STANLEY: Cam ct poate sa coste o bucatica de blana ca asta?
BLANCHE: Asta? Asta a fost omagiul unui admirator al meu.
STANLEY: Da...? Trebuie sa te fi admirat mult...
BLANCHE: Ah, cnd eram tnara strneam ceva admiratie. Dar uita-te acuma la mine. (li
zimbeste radioasa.) Mai poti crede ca odata eram considerata atragatoare?
STANLEY: Arati foarte bine.
BLANCHE: Cersesc complimentele, Stanley.
STANLEY: Nu prea snt eu omul care sa fac chestii din astea.
BLANCHE: Ce chestii...?
STANLEY: Complimente femeilor, pentru cum arata. N-am ntlnit nca o femeie care sa nu stie
daca arata bine sau nu, chiar fara sa i-o spui, si unele si nchipuie despre ele mult mai mult dect
ar fi cazul. Am cunoscut odata una care-mi spunea: "Eu snt un tip de vampa. Eu snt un tip de
vampa". si i-am zis: "Ei si?"
BLANCHE: Si ea ce-a raspuns?'
STANLEY: N-a mai spus nimic. Asta i-a nchis gura.
BLANCHE: Si asa s-a terminat romanul?
STANLEY: Asa s-a terminat conversatia. Asta a fost totul. Unor barbati le place genul asta
Hollywoodian, altora nu.
BLANCHE: Cred ca faci parte din categoria a doua.
STANLEY: Asa e.
BLANCHE: Nu-mi nchipui cum ar putea o femeie sa te farmece.
STANLEY: Asa e.

BLANCHE: Esti simplu, dur si onest, putin cam primitiv, dupa cum mi se pare. Ca sa te
intereseze o femeie trebuie ca...
(Face o pauza cu un gest nedefinit.)
STANLEY (ncet): Sa joace cu cartile pe fata.
BLANCHE (zmbind): stii, niciodata nu mi-au placut oamenii insipizi. De aceea, cnd te-am
vazut aseara, mi-am spus: Sora-mea s-a casatorit cu un barbat. Binenteles ca asta a fost tot ce am
putut sa spun despre tine.
STANLEY (tunnd): Sa ispravim odata!
BLANCHE (astupndu-si urechile cu palmele): Ooooo!
STELLA (strignd de pe scari): Stanley, vino ncoace si las-o pe Blanche sa se mbrace!
BLANCHE: M-am si mbracat, iubito!
STELLA: Atunci vino odata...
STANLEY: Am o mica discutie cu sora ta.
BLANCHE (senina): Iubito, fa-mi un serviciu. Da o fuga si adu-mi o nghetata... Dar de lamie,
scumpo. Te rog frumos.
STELLA (ezitnd): Da, bine...
(Iese dupa coltul cladirii.)
BLANCHE: Biata de ea, era aici afara si ne auzea, si am impresia ca nu a nteles att de bine ca
mine despre ce este vorba... In regula. Acuma, domnule Kowalski, hai sa nu mai vorbim cu doua
ntelesuri. Snt gata sa raspund la toate ntrebarile. Nu am nimic de ascuns. Despre ce este vorba?
STANLEY: n statul Louisiana exista ceva care se cheama Codul Napoleon, si asta spune ca tot
ce poseda nevasta-mea este si al meu, si viceversa.
BLANCHE: Vai de mine, dar ce aer de judecator ai...?
(Se stropeste cu pulverizalorul si n joaca ii stropeste si pe Stanley. El ii ia pulverizalorul si l
pune pe masa de toaleta. Blanche isi da capul pe spate si rade.)
STANLEY: Daca nu as sti ca esti sora neveste-mi, cine stie ce-ar trebui sa cred despre tine.
BLANCHE: Ca de exemplu?

STANLEY: Nu ma prosti! Stii despre ce este vorba.

BLANCHE (pune valorizatorul pe masa): Foarte bine. Cartile pe fata. Asta-mi place. (Se
ntoarce catre Stanley.) Stiu ca am spus o multime de minciuni, dar la urma urmei farmecul unei
femei este cincizeci la suta iluzie. Dar cnd e vorba de ceva important cu adevarat, atunci spun
adevarul, si adevarul este acesta: nu mi-am nselat nici sora, si nici pe tine, si nici pe nimeni
altcineva n toata viata mea.
STANLEY: Unde sunt actele? In cufar?
BLANCHE: Tot ce am este n cufarul asta! (Stanley se duce la cufar, II deschide brusc si ncepe
sa umble n el.) Dar ce Dumnezeu ti nchipui? Ce-o fi n capul tau de copil? Ca va ascund ceva
si ca ncerc sa-mi nsel ntr-un fel sora? Mai bine lasa-ma pe mine. Va fi mai rapid si mai
simplu... (Se duce la cufar si scoate de acolo o cutie.) Mai toate hrtiile mele snt n cutiuta asta.
(O deschide.)
STANLEY: Si asta ce e? (Arata o alta legatura de hrtii.)
BLANCHE: Astea snt scrisori de dragoste ngalbenite de vreme, toate de la acelasi baiat.
(Stanley i le ia, ea i striga cu asprime.) Da-mi-le napoi!
STANLEY: Mai ntai sa le vad!
BLANCHE: Mainile tale le murdaresc!
STANLEY: N-o lua asa! (Desface panglica si ncepe sa le examineze. Blanche ncearca sa i le
smulga si scrisorile cad pe jos.)
BLANCHE: Acum, dupa ce le-ai mnjit, am sa le ard.
STANLEY (o priveste batjocoritor): Ce dracu scrie n ele?
BLANCHE (pe jos, ncercnd sa le adune): Niste poezii scrise de un baiat care a murit. L-am
lovit n felul n care ncerci sa ma lovesti pe mine, dar nu poti. Nu mai sunt tanara si vulnerabila.
Dar tanarul meu sot era, si eu... sa nu mai vorbim despre asta. Numai da-mi-le napoi.
STANLEY: Ce vrei sa spui cnd zici c-ai sa le arzi?
BLANCHE: Imi pare rau, mi-am pierdut capul pentru o clipa. Fiecare are ceva ce nu vrea sa-i fie
atins de altii, din cauza ca e un lucru... intim... (Pare epuizata si se asaza jos cu cutia. si pune
ochelarii si ncepe sa caute metodic printre hrtii.) Ambler & Ambler, hmmmm... Crabtree... Mai
mult Ambler si Ambler...
STANLEY: Ce e asta Ambler & Ambler?
BLANCHE: O firma care da mprumuturi cu ipoteca.

STANLEY: Atunci s-a dus pe dobnzi...?

BLANCHE (cu mna la frunte): Probabil ca asta s-a ntamplat.
STANLEY: Pe mine nu ma intereseaza ce si cum. Ce e cu celelalte acte?
(Blanche ii da toata cutia. Stanley o duce la masa si ncepe sa

examineze hartiile.)

BLANCHE (lund un plic mare continand mai multe acte): Aici sunt mii de hrtii, adunate de
sute de ani; ele au amputat Belle-Reve, bucata cu bucata, caci usuraticii nostri bunici, si tati, si
unchi, si frati si-au pierdut pamnturile pentru fabuloasele lor pacate trupesti, ca s-o spun pe
sleau. (si scoate ochelarii cu un rs ostenit.) Cuvntul asta de patru litere, amor, ne-a irosit toata
plantatia, pna cnd n cele ,' din urma - si Stella poate sa controleze asta - s-au dus si casa, si cei
douazeci de acri de pamnt, inclusiv un cimitir unde in afara de mine si de Stella - zac acum
toti." (Pune pe masa continutul plicului.) Aici e totul, numai hartii. i le dau ca zestre! Ia-le,
rasfoieste-le. Poti sa le nveti pe de rost, daca vrei! Cred chiar ca e de-a dreptul minunat sa-ti
dai seama ca n cele din urma Belle-Reve este gramada asta de hrtii, ajunsa n minile tale mari
si capabile!... Ce-o fi cu Stella ca nu vine odata cu nghetata aia? (Se lasa pe spate si nchide
ochii.)
STANLEY: Am o cunostinta care este avocat si o sa i le dau sa le studieze...
BLANCHE: Sa-i dai si o cutie de antinevralgice.
STANLEY (devenind mai sfios): stii, dupa Codul Napoleon un barbat trebuie sa se intereseze de
averea nevestei, mai ales acuma... ca va avea un copil... (Blanche deschide ochii. Pianul se aude
mai tare.)
BLANGHE: Stella? Stella va avea un copil? (Visatoare.) N-am stiut ca va avea un copil! (Se
ridica si merge spre usa de iesire. Stella apare de dupa colt cu un pachetel. Stanley intra n
dormitor cu plicul si cu cutia. Camerele interioare se ntuneca si devine vizibil peretele exterior
al casei. Blanche se ntilneste cu Stella n capatul de jos al scarii, pe trotuar.) Stella! Stella ca o
stea! Ce bine ca vei avea un copil! E foarte bine... Totul e foarte bine!
STELLA: Imi pare rau ca a facut asta.
BLANCHE: Oh, stiu ca nu e el tipul care sa umble cu manusi, dar cred ca este ceea ce trebuie sa
se amestece cu sngele nostru, acuma, dupa ce am pierdut Belle-Reve. Ne-am explicat. La
nceput m-a cam zguduit, dar cred ca l-am manevrat bine. Am rs si am tratat totul n gluma.
(Apar Steve si Pablo, ducnd o lada cu bere.) I-am spus: "Copil mic", si am rs, si am flirtat. Da,
da, am flirtat cu barbatu-tau.
(Cand se apropie barbatii.) Se aduna oaspetii pentru partida de pocher! (Cei doi trec printre
ele si intra n casa.) n ce parte mergem acuma, Stella, ncoace...? STELLA: Nu, pe aici. (O
conduce pe Blanche.) BLANCHE (razand): Un orb conduce un orb! (Se aude vocea unui
vnzator de tainale care striga.) VOCEA VNZTORULUI: Fierbinte! Fierbinte!