uMiTAY aLwag Tow nicoaRA ‘ALEXANORU. VIAN ISTORIA UNIVERSALA MODERNA SI CONTEMPORANA MANUAL PENTRU CLASA a Vika @ EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA —tt rt | INTRODUCERE rar, tan ot, | ori, cas wits camenilr wi popoatetor, we dias continu, Soo iad tas | sk Inserupere, Ca samen de sn Yad same de dere coe | telor, 2 miloscstor de producti, istrict au Impiivo tn mat multe Dé aria ened (orien comune pie 5 evden, an, | Bi, tora me sa medial (oni feud, inode maxed ‘onterporand (odoin capialss ofr, nae), | In cite @ Va gi a Via sau fovitat tria voc 3 medieval } ack radon. slvanst st con feuds (te tan tus) fo acest an e va invita tora eniverals moder 9 eontemporand (de W682 pink in ale ows). Treen de Ia istrla medie le Co mae Dis seal al XVIea oct simple, manual a fost tot ma malt neat ev mai ul atletelor sau consult abet $1 pol chiar ume Ele au. prdes ‘ati tt al enteral vars, Comesal at fore mee ‘rind touegul glob. Tadusea,comertl, ince char iactnast ane din proctin gear au ans fo mine ei clse nl, burgh Gu et se dervltu induatia comer, ew att. burghers opore Duets esonomict ar feudalinmal ve desma, Apo, pin revo, ba, ‘Atel, anal 1642's beni revoljia burghesd Angi; noun last socislt —trsesa — a lat condvoern in a dentin unos ‘ram in isto prin desvttaren ibe 2 capital, Desten vce Snde pind to 1917, cad’ dstgurat Marc’ Rerlte Soci a Ts tot cet interval de timp a destigorat mai mite revi ba here! Prin cle omenivn a Tafgeit Injen prope ~ SA feat et not, mal bine dec cele dn vemea feudal — tari a fot eter in fohigie $i mullau event proper ep me 1. oe pain, ni Tein aU renoseut mule depts 4 ier economic, scale i ‘Treere de Is nora mera cea conemporan. tint Secu capital x} ai mui amen mu ave al aves de CE EEE, Es‘ratele cu care mance — fort for de mune Hw numa profetar tei 0 ash oud, cline munioore Ca pool ta, poeta ay fon nevoi shai wnde fot lor de mone, adieh ose angjee mueios ‘Stan fave ot anf pe pital moses. Asfel noel ex Powsn feudal aplrat explottes captains. Acasth exploatare + {pus © oud forme up sci Tapa die proletariat i bors ‘Dentgure fn tr veecl al Xia, sears lt ns moment eu pnant cu Mater Revluit Sixt dim Octombre (1917) Ans, uni, proletariat cous de Paral Comms, a ndeprat burgh fiimonerimen de lo poe, lst condacren stat fs $i Inept oanrares soil in uaa dio elle ma ale tum “Ont cu wstona Mari Reolult Sac din Octobre, fo 190 tocepe oa comemporond. Ea dues asi, De acca se $i numess ontrporand, ade in inpul, din alle seas, fo istria univesa ‘lui, dinastia Suarlor a persewst pe mili ate revelation 9a Incetat introduc absolutism mons ‘Nemultumit de gveroares abst ‘ob Hse Stat, Parton Ls pe seg a adie 9 ul su pe Witelm de Oranur ~ condecstoal Olade, ianait et Stn tis Tncorone sab name de Wim a lea, neta jut renee Declangie repr 9 conaiie ph ae tabi deport Atte poporal ise regs Indepdarea Sani st owatea net oi mont, pe plat bus esi, fa nuit tm ora Angst reali. lias (168) Piramentul les lei: presents des pees psa, Regele mu ta ic fee, ic suppenda Ile; er fost oant do se ape te Preaenta dec puter excuse nimene, putes laces impose 5 nel Inrine arate. constant Pacem. Secondo re ‘reenant al poporaa, Paramedtal Ingen sontrola putea ct fa mat_putere.dedt rege An setott at XVITLey guveenl a tncept sb fle format dintre mem bit Plamen prin seas taje aerate condvedtr sat. lui engee Acensta feta sf span eh in Anglia poporu! em swe Dat, deputaji alegeau doar die bogats din burghers nou nob lime: Sac, munctord net nu ave drept de vt, Ase, Anglia deve nit o mone constuloalt parents In sie ators cond ‘eau doar eel opal, tupaiIn dous paride tory 3h whi ca urmace 4 revo fi, economia Angle! sa tsndormat, ta primal sod ya eave tia, Todeosbi industria tx. pn fleiea apni de Ysa de {ort Tot acum, Jomer Wart «invent ens x ebu. Cu stole tl enc av putt fabri marfim a epee mat ne. Te leu matracarilor sau conte fabri 9 ies Aad toma‘mae mien ce uebuiny wansporate fo alte el pena a induce, ‘au spot fb, Arosa derfotas indisalko feat ou puto pw tea ed Anglia aves ) mate pine — fer, elebune, Hak 8) mul bas ‘rove in comer 31 din explostacea soni: 6) rin de er i tna, reulats die fora d= munch eaor snes de pe mica log) © bund pitt inter sie) 0 pumerast ots comers cx st teanspore dure of onunde pe slob. Anglin deve ea i boat fact din acl tip, Marea prefacere desta a indus pin folren mayne ‘nant revoir nda” Agha a fom pen fu care inp cans revel ‘Una ite emi cele ai Iosemnate ale revolt indie ¢ fost formaten proctanan ind Soctates mera enpesk ata: pit in dowd clase disincte powcr: Burgheaa$poltaratal sa ‘hse once te prin jute a secollsal XIXea Anglia ya dest repote tis inhi” Mayne jaca an rol tt ma mare In produc ind {elt Cash oats consrs main tt al sumer, ngs au devo. {ar foare mu industria metlurgch. Micure ence Se cumpleas pe (ot gbull De aesen trait satlerl Tomi focepnd din 189, Angia a consi pina cle fer din hue, i 1848 suns ab aprospe 6000 ka de cle feral, cma mu eu or "Tor acu, tn flow ener local selon a intros motora bur Folostea motnersior 4 imp constr taper mat, mie. ise Consvaea lor fete 31-4 vaparelor au revolution atin. Selanne as aia Sie 2 oe a cae crib) tenons Aad oti ane al toe ee et Se arcs en geet i ke ct a 1s sca ne ete ei sae Toc Cpl sw mt atraaetene aumerenasnebte RAO aap er enamanranes ee eer fi ec ee le see ae dats spa ps ar Sree enor eens scrunk ote ptr, Cn «Com PoePies ge poten ge) si sn ts wi eg aR Ani it ait or ne Pteieies sacle nee Vitorsnt tn Asboial de 30 de ao, Fran's exerci tot vaca a1 XVIlen 0 dear hegemoni fs Europa Acasa se dator Pei conomice,orgniina maitre x unoe valet nmenl polit Se Mazarin. ian Rape Clber! 9 eple Ludovic a) XP ten up moate I Lasonic a XML, i sind iver, conduceren a ato carina’ Macon (G63). Acsa'a flr ecole aussie (au-mumiee frond) 9 4 pregt peru dacul rene conitle une dori abso Tadove ef XV dea gia Inceput donna In 166, Gand moarca tu Mazarin ods pnt fe 1715. Bun onganzatoe, cit ett om pl ie, ambi, iabtor de lu de soe urs reas ao ‘hi sporeased puters yi glo. Se eden rege de dep dl Dp, up ie, de ata sup si. Ends a pli te eupeaden ho suc Sud to ‘De fap, nesocoind voita poporl, esl come in ume fo ili Sten fance2 em © monarhe fot abv Shine ait ote Ae pera ie bs” no poe Bloor st ote oe post dom dupa dona 3, Lado Steal XIV yea ler ajtare di tre oamenit cae I Indeplinea po foci irs re. Cu autora fo 8 Tari mult eonarhi france (Cel mai de seams colsboratr a fui Ludowe ay XIVeles fort Cater ul unt nesutor de por Siig sup, boa mane a get. com H spunea stor $2 ooupat de imo, de indeste, 4 comer, de eaton, de mais de ‘Cs procure bast nec pet cute si ene arma ea oe ‘Seen ttl feudal, Cofert a eat, ew nv it Livi al Ile, © eve de forme: sabit un Dug, uprated ventric chehochie Sau dezvota indus, tld multe ania unde seb {au Indeow obecte de Tan peu curen gal petra Pot ‘uvus fine, ext, mitsui, tpi (goblenu), oi, sob de a,bite de an; 2a desoiat comel; $a Imbuaiit lle de comin ‘ate, a contri aumeroae ors i a modernimt port Mara Toulo, Brest, Bordeow;Tnlemvia mai multe compu comercile ms ime, eare anspor mifarle france #1 ado din ae fr me tes in colon trodead, abe, trate, mettle. pref, ert ENS Ail industria ct comer a fot forte aminuts sever rsa ‘ate. Cine nu respects regulle de Tabi oi de nave er sop Pe Sepa 1 arcu, pe tings cere 9 psi, ea enns cutie de in, toe, tun, vifidevie, aja dups cum claw dul pecs pene feteca Sermon deme, Reformele Ini Colbert au fica din Fran una din thle hogs ale ‘Vita ‘poperfl. Dar de fap sesterefarme au comibuit pres pain 1 Imbunstjiren viet popral Ladove al XIV olst Gog ‘i penta laeseresarmatl poceu a arama constr din Vere Sis, pent Tor de in Cure, pent Tatnren pei ele Dap ‘oarte li Colbert x spouts scone mai mul ban el port me ‘eu impodiele. Cx ont oh moncau din zr pa tn oape, een por ti peu, Locuian in eae prot. Se imbricay instal mic ‘are areal persecuted pe protestan. Acs a fugit din Pama Ip find ara devel dem de cament ara, bunt teteyupa ssi ra flee ca at fran, et torent sac sh we scale Cen mn mre scold fost cea rar din central Framel num eal ‘imdaror (17021708), Riabolle pent daminain european pene celal. Ludovic al Ves a eluate cucerease no er, Tntids Fra -prfle atl”, aed pil eal miro, a ui rine 9 Ali sp ‘sii, pnd Maval Rin. Festa aceasta n pra, fee 1667 ye 1714, ‘ahosic cu Spania, Olan, Anglia eu pera german, Pin pen de {a Uneh (1713), Tip de Anjo, nepotl lo Ladin] XIV fst ‘eeanoset geal Span. Daasta de Bowron ilo tn aoa fd loan de" Habsbur. “Totodai,chlid st ocupe s colon, Pasta x lati spice valea ‘visa Missipp din America de: Novy teeor um Loans Uni istoriet Pau sumit pe Ladovis at XIVsee wegle sowe at poe lu epoca de aur Dat cba mi lanl dela ces mah se ost lng pele au sect ar spot semi ma ‘ti regia fetal absolut In Fan. Urmapl fu, Llc a 24a (1715-1778, ne doar de peter lug, Color care 1 arigen ateia ct duce tru de tp le spun pd mie. propa a inpal st, Fans ames tat bone Dura pe ua si pe mare, latin, en « piedat presi sl 6 cane foarte important, Canada, pe care au oat engl, fn wma pel de (a Part (163) Ripa de bs curea regal. corptia casi conductoare,exponarea ‘seniloast » poporli, mera tn urn ecm au feat Ca Tepesmal onal ssn dn Fan inte Intro evo de es, eared a Paani Th soll al RVI, 6 Fen a eit sro lof ve a i tlc av font Pte, Montego fon ewes Rows Ieper lens ofa tnd oadamean sotto 21 proven lndcptnee Ian ps gi bane 0 prin molt Sele tor sia es a ae ceopol cian i yok oe de orters nike Das lana Inf gnins nets voor De aren, wee orm a fone ier cece dain gerund ek mre ie Cait comin mre tbe “i ana ‘nerd sun Nespen gi cle, adhoc cp ap ops peta no rte a ht tao a Wr Popa wore, i at et nh sep coi ae see pt aen oe 0 doe ‘Saeermt mor Ge fm aac plan fo papers a MONARHIA HABSBURGICA IN VREMEA MARIE! TEREZA SORUUNIOSIF AL oa [Rsboinl de 90 de ani past tertorislInpeisatromano zee i ba dezmembiat in numerous state ite aes, dou Aus ‘raion efit mat repede sl sau rilat deaspra clot “Aoria cu cous de mpSr in insta de Habsburg care ea siglo Goin sozerant pe fat multe state gemate 5 cha alee De‘sces teonle spine dele numim Mori habstrgio st Inport haste xguosianes Monrhieihabsburgce. Tn eacl a XVIE imple Sabir In uni pln oi ema il 9m ele a fost cu Tari seu Feats fy 153, sutnul Soman set Mare Seveat sh curate Viena, dae oat fii, Pee oa ee oi mate, Ie oaste ocomans 2 Impresutto ain nou. Dat Habsburg sat ca Poni condi de rgete Yon Sabet, wif side date seen pe foe (1683. Aline si cu Venetia, ftmlod Lig Sf, a comtinua nes malt ‘ene rebolal cu Tuc Brier, Habsblrg au impus sft poe ke la Kato (168) cea de a Reerad (1739). Er an nan mal hr larele oeupind Ungaria,Transivaba $0 pare din hugs de 3 AS {Gh Impeialhabsburgic a ajuns a olpneach peste see main slovac. italien), croay, mughla, romiai sie, Era impor (1401780) foi af Hea (17801790) a4 fost 3 smal de seuma conduction ai Monaticihaburpce th scl a XVitbes. Urniad exempluf Pant, «1a roneaniat economia, ad istaia,josita si armata. Sau ingait de idan, de vom de ir lonele dé tansport Dat tate aesten au contrib Tato prea ied. ‘se a imbunktiren vei poporl, De aces, nm uli nr > Tan eh, angus romsh rau rnc, ubigind pe Toni al Then 3b esr sohdotenw rformce feats, ait do pen au fst nami monk minal Da dap moaes I ts 3 Ten, nclies tos di FORMAREA REGATULU! PRUSIE! Niel sort sat fot sector dé Brandenburg, cond de fa- sla Hohe. Dap ce elestorals eva fetal Sine Vise Fi Niemen, aces An fa a Pra Elector Hoherzller era Ysa 3s Inpereas romane-germaay participa i aleeres ical lt tur de cll prin seton Capala Pose va sab ory Hen Peni tent em stacy popula a, Hohenzller au ats umes flu die ate, a aes anced, perecutal Je Lidove I XIV le dat pat gratuit bani, pram, ea nf ‘anulactr i poss peat comer] Aces cose a tmbogiics ‘nk, Beton Frederica Lut til de rege, Urmai I a sprit fur ‘olsen gira apes fos ees ieee ae a Hibeourgy au input at steam de putea ‘Dr el ca arden Pra ln ened pte european fost Fe lei af Teg (17401786). 5 Imbogienict Yara, « par os asneze mute tree lite toast, sk se plnie® pe cle isipeuse iar regal eu popu ord so fost soloiate cu emigrani. A detnat sohtei pe Jomeaile sera Pere Tnuestrren arma pote industia de aac faa tent. A "dechi scl pene fi exmenior bogs eon Ath ig sem gh l,l ot See en tote seen, Fee lu ee ect pine mde sul noe oa ‘iil de Prose Moma habs Von ind ee breil Pra nl slr perme tn nl Had tet Freer sea tpt doa ng aap cae ‘ia tom Monat barge (F010) Se ope (713) Penal on Fa oma cd as St Del pe Mara Ter imped 2 Imes eeu gee deste Hats a smears sare ane Niet iter, ar Ana es Prone ene Poses oh se on mare prot altar poe, Mar Tes a po La man hii Tk Fede Te, at Moni Dabs Pras et dh ste ee pre pe pk Ini ogi ek dou, in arm pee ike“tsa Fr Hee ec fre eet Ma lt de ime in P- ei ne en rie 2 amt nn on me ec lvrnena ARUSIA, MARE, PUTERE IN EUROPA: PETRU | SP ECATERINA'A Tht th seco al XVIL68 Ruiner ofa Iapoist Poporl ers ert spt Lepture ca Evtopa et spomdce, Dato mundi poporal Wicepert anor gine conductor in eae! al XVII, Rost Satan to endl elon mai mad (europe. omnis ot Pee 1 (1682-1725) Una dae cei mai de eam oor vedio a Rast fost rl (impeatl) Per 7. cca parte din Dinas Ramey on fr policnst a urmiit dou mari ide st mederoizeae Rui sis bind. oie Ia Maren Ball yi ts Maca Neva ‘Mal ini ln elt deve economia Rese, rin cerca a nb secu Intrepid indie 9h comercial. A reorpanizt armai, omnra porter bune ye puters. Ao, a ffi yea superoae tk seeilace gf rte A ntjiaut lett stase cv pasa Europe ‘Reforma I ete Ua set opoiia bers = bier conser to Ertau ates de partes lor cir pe fil al ‘sndren tori. Cas exis notrele Rosi, Pere putt aboat eu tue 9) eden Laptnd ct amatcle tues, by aod Mix AENlue: Pera peut eaten Azow. Deasemene, Iie Rasa 9 So (Ga a dor oro! lungs sui sbi word per tna de Sng acs La spate Rr Ft fi, tO karl Bs 2 igiat victorin de le Poltona Regt Sui, Caol al XIE, a fast Ne Contamnopl si a erm protec stan, Trin a int a bo ‘chil aor erat aia 3 co eo Rage tri ‘Se rn a: Etna ny Cra, Lon 7 deen captain Imperial nae nn ah ME. oe can ari npelt som, Pata ts ala cx Dimi coe law. A fst I tnt Sal, pe Pat Deavoiatd conomicee 1 etna mult teora = na in tele a ae rope 5 chat Gen fare «comin poles Iai Pete 1 fost Ezaring a (178190 tn ine Ro at ell ewe Sagat sme i eatin houre pint la Nisa. © prt din aceste boats pura efi nat Aad pl hal 19,0 tut rub const de general 4. Sion & aft ta prop de Fimncy Strat 0 mave armas otomand To arnt ll Suro ae lp 1 mame volun fonda Rishi trina cond de Poco. fa fot aces tip, puter boi ‘ori ea Int forte mut Bape sep es a mums nar ern da Ural va t,o conde Enitan Pugision Impotva tranion font trim reat isl au east ma ioe e un ani au cet lots dec dd ce Pgavow a fst rns spn ‘eeantinCa 56 cite ate sdsoale 1 i, Feaerna a Ta a serpaniant minstratia #aeta Impaiies Pon: La timp 2 ‘Anglin vba 1 formu ines Colonie, lpera habiberge fa fare an ocypa nine tito ov Suns sf Sefpnen mule pope evening impers mulinafonale Princ ppoatele sbjapte de aetse ot inp fos peporl pe: fez Tn eval mtia, Plone ‘ha dine mad ale Europe. Ee se nina de tt Mares lich 8 Th Marea" Neves Repke ln Se bes, un ban ondacor pole 9 alia, 2 op imposter Viens U6), conbuind i depe ‘nn PUOACON spr ei esate. Polonia, membid a ean silt ries mak” Liga St, « dur eehaal co ras pint passe dee Karlowit ar tn vaca al XVIldea Poni decizut mut. Cauzle decider {au evolataea mascior populate, certrie aatorup dite Teel, slegeresunor re! capil tactic veil tia sedel ge I Cs Socotnd ck tnaria” sin Polonia — cum nomeaw mooatil vein mig tevolujionare ale poporsi — ert prinexie peney prope Ibe sate, Frederic al Ien i Brterina& ita aw hoi ie TE oe oe arth Polons; aesors ks aldtmt 98 Mana Tete. ‘sind sora arte mut mira, puso pone au cer 4 oltur, sb Ines armata Un rl decor Fa nat Conti din 1791, wo dine prime legifuadsmentae cu arcter progisstin E ropa, Dar marie putes wesine ves ce och bunt fae Poli! Contino se amescce i vats ner, inpunind e conduc 4 1793, Rossi Praia au tee lace deg dou tmpnirew Plo sie, Pail plone, condi de Tadeus Kesha, a organiat © tee ‘wat eros. Ei pt pentru liberate, nei, independent 4 1795, Ruin, Monartia habsburgsl + Prva sw fathw ei fo lire a Polonie Muli patil av pert In tpt ov au emg sel Poporul 4 comtiouat taf, tm tot vedeu at XIN, © eo apa Petra ervoliare eat planta, penta erate ¥ wate naion em tc itn ma an a ea st et lm Satta nes na td xe enka ea = Gam Ket pt poet erie at sJARILE ROMANE IN CONTEXTUL ISTORIE! EUROPENE IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL Xvibiea $I TN SECOLUL AL XVililea {tn secolele ai XVen ial XVilbea Tarde Romine se af net ‘sub dominaiaotomand. Sub ener forme se cootioua lupta pent berate sh unite sind mere ene pu dee 1600; nd Mba ity albert 14nd Tile Ronin, in timp rzboscloe dite Imperilotoman, Monsrhia habsburgick ‘51 Imperius, tertoral romloee a fost adesea tara de, eebes Tena in veiotes nowt & unos iment ina nto ee Yioadh sou lt dewoltaen economies socall a poporti, formate. a tiuniromiae, 4 stale nator, Dorina tate a poprull omin ea seutre dominajia otoment: day etn vino inte san 0 rah spn, sens lpr habs ‘natu. De aceea, cot mil de sand dommion au inept oct poi de echbru. Ante au procedst dommtont Mate! Batra, Vale Lapa, Chearthe RakSct dio Tranalaniy Serban Contech 9 imu ales, Consienin Beiconeana. Nuind spre eine, «tu ua nu fe dsrst Yarn de elite ee tei mal pute afte Intran Hol proebe senterapt, vreme de doud. year (16831878) Lapis poporll roma Umpotive epila toman, Tn 1683, sultant 4 obliga pe domaitort din Bucur i lok patie la eda Vieni cu die un corp de oat. Dar, poten pore sultant Snictinat lei ainice cu ausec 9 ew polon condi de real lan Sob Thin, ure av achat pacea de ly Kelis (168), pin are ‘Unguin gt Teanivacia inte sus spire habsburgor pace veri gee, mina font condi de dl vowed wed sit prof Contant Btacoweans i Dimte Conse, Constantin Brncovcons(16RS—1914) 2 cto demote economia si cultura Tar Romine orca oh res sitar, meni leg tude pretense cu iia ji cu Mowarhia,habsburpe. In Moldona, Dimire Canemir (171D—1711, mate tora yi pc trio, dorind st Scuture jug otoman, ea alt w yr Petre Dart Suni (71, tae au tate opie rose sh taming, Canter it nevoit tse adipostasel. caren fru Pera a va ani duph aceasta (1714), Constantin Bincovennw «ort ws, din porunes satan Impeeuns eat pt i as Temindvse de risoulsrominior wi nemsivind ied ta domi eta stam a eos a Tat a cet do ieee dn Fa ‘nr (0 tahala din Istanbu). De aceea, ween au condus aco omni, pete 100 de ani xa nomi epoca fear aa dura pla | | REO, mo parr rice revoliniacondust de Tudor Vadimiec in 1821 a tmp fenis, ‘bjupaea otomand a stins In Tinie Romine punt cuminant, Act emus grele pera Tie Rone, Monuhishabsburck be at Oli (1718199) gi paren de nord = Moldove,Bucvia (1779), firm 1812, Bosaraia — pat Moldove! dine Pru i Notre a font Ateorporn ts Tnperal fa Lapa _poporl rome inpotoe repute habibrpe. in 169, Traniania aot sub stipes Habsburg, La ace, min a cenit cl noun tpi Iva ajta sh cho ami bund Intrade, ‘un nui e ines romain au putt studi la folie nate in Viena sx fin Roma. Aungid mart cian, ota rapid fo al rmdir ‘indie floztior lumii sh aw inte lupe pent. Mera, 1s acelastip, noi agin cel german au tne explatrea 5 asupivea ations: nu amls mole din lull de plat lor a sport mumdrul alr de muses (abot) penta est ‘au Impotvt ea roma ck parte din egmenile enero if Injate de Mara Teera Toate acest au prods emul ar nem: Tuninle sau revinat in ale acl! anor eanwivancy, cond fe Hr Cloye Cram. Por din Muni Apu, tam ult 1784, sdocoaa a coprion apronpe tou Travan, Rist cereay estan lohige, eat impostelr,drpl de ae fala epImenclegriier, judith depts, pedeprir nobilor,Rascate 4 ‘00 un enacer soca 31 mao Dei mpatl foal Ie fghduis ui Horn of a face drepiate, {oti tii armada Inbursa ch dl Mik oe Ws otc Pe Hores i Clea a stir de iy cu tala pede on La Furi, gh Ala Tula Mare tine de Wl 6 et cae ia st va edocena podenpa dal clr are we ridcasod pea te Popora Sper de pure scl condase de Hors, lf a Hen det Inga obsai 85 ominaiaotomund ta Tart Romo Moldova, Socotnd ch propriate ce di st deca pce ra ates pe ecu aver, aes burghesi Acid Deca s ees pt fata Const in 191, aed de Adanara Najioal Come, 0d. Da, n Dechrae: be aes gts tn yee See ‘ut aon et de voc numa amen top n sondnuareAéusare —_$<$Navlonslt Coosinds «ast masa sonomie yi administrative pen feu ianformaces si A defnat vile finns, ue ipod! tek, a confinct vere scree i len ind ca Dun mainae, ‘Guat dere indost agra, Din panct de edere admis {cv organ eit ram I: comune, cnfane dire depr mene. Aafel,Franie'» deve momorhe conaonal, condaxk ade al XVLa jut respecte Contain "Dar ont fst six ee, Tie oss lpr cu aso emigai sume ca, ‘de momar Baroy nigh revolt selnstaree absoltisl. ‘Sincere hie ff din Pai, ghia a ae. Aptonpe de graih fost neh rns 3 ad a Pus. Poporl gk dat sam cb Uhr 8 (rut amen i Dar orgheaa. a ape ‘adusten Nationals Comtiuans «taepliit un are rl storie re ‘olan, In tet ame tantorat Frans feudal nto aed mo ‘Era, burgher, In cave capital va putt devas fd nicl © Bie {Ged Dar tone acesen wear pt dein dich popora fans frat fails, mspinBod tate ncrcire rept de ao dai Sccatndi-a’mistne Indep, Adunarea Naionld Coostiuant srt dicot In local i ve aes Adie gia. ‘Reo dn Pron conto burghes:eo' reat pater hs ar gread revolted. poprd Lecrumk rns ~ €or Amn sr se 9 Aer Na imines os weaces sc SB DICTATURA IACOBINA Rim cnat de volt» Fran ayes mi dayman dts ‘nau Regs caren eal ie gto ce ou ok a fl cu moni coop To sea undo Tater nol eh, $3 arg tot ee au Inet poporl Adina Naor Conse And In acntwop, rep Pr tempat Asie a ame fant’ anes Armate for #94 uit cu mat ober espa Decks sisi li peta tote 9B, Atco epee rs pn nv semi cariereincRepe tne Sve, import does co mona Baopel a suc desi is month abl De acs aut eat Hikes Autre Pos ‘Chiat prince ie le abl, gee fe obl 4a, destin aoe tin ies inatrlor aoa rere fue, Vadod prince cre amesia tea vere pporl tat tp Ade let de tn Peri nines” (i a 192) Ze demi eltrola sub dpe sl gribenn spre gran, cada La Marais. Rishoiel devent revel 3! puere. a 10 agit od lat of rege er Ince cu duymani Fave emsres distrugeren Parl, popusia re theca din ow. Revol Iai au eoent Bula regs, Hau detron pe Lowes! RVLcs yao Revol din 10 august 1792 a font condust de Comuna inurejo- ‘a iv Paris In tram eu Jaegues Deion Jean Fou! Meat i Mahon Rebeplere. Aecgia ers membs\ i Ciubuli lcebin (Ge note sa, lea membri i i avea seal bilotcn Mints Sac Uin Pas), cet mat putrid mai popular. organiza poltch din rem evolu * fa Tocul AdunSsi egitative, In septembrie 192, popral aie 0 aid adunare, cae sa num Conent.Neponels, opdnd eri, semata func» dtightvcovia de ta Pm 21 sepembse 1702) 11 alunent donne de pe param pe Tot In um de 21 septembse 1792, Converia Nala 4 procoaat Republica, Accant font prima Repbied frances, Jaden ca a tor, Conveatin La condamaat pe rege lt moute $1 fa phil Repules tn prime. Dur doymant revo cas mult mai ptr Dicom indi det Ineipua revlaionr trance Eads ‘ae intent comet a spt name bilo, Totten bat theca fanceat sa exon coer coli. Pana a aun 0 at ea ‘alish puri i Bost, 4 dous ta lume, dup Angi ‘Mii revoluionare x tabent In 1830 if ale pa ae arog igen au iabutit t e despa de nat Tilor de Jor, unde cones serea 9 aseauolandei, is formezs un slat patons Belge ea esp Ta" Brats Limba fit en fapees er Si an part whl may on che ig mC ft nf nl ad lene LUPTA DE ELIGERARE A POPOARELOR DIN SUD-ESTUL EUROPED IN: ANI YBi5—"60 [a timp Stns Aliant gn Assit Europe! wa desu mi clr evluionare ma les Intel abla i mulngionae cx Runa [Rlshoial de lterare natant al sete 3 grec. ck din 14, siti cond de Ker-George naw rss pote sini otomane Law lott cu malt erisn. au ajtt vec tate ar si pando tenn fan eu Todor Vladimir, Ags su lung pe pee Be 2 fd 9 aw elibert o pate din js, fa 18" tn, toe a aso al 91 au meal eae ml Sine lupin ab Tova ta ‘rmtor, eebotl iebucalt in now, Imbinnderse cu revlaia so Inlellor st ev sboil gro. Borghi inlets pe, ca Ste lterve de pnt tor fant. fn ace acop a inemeiat 6 Socitate secret revoltionsr, mi mille Teri ea jal de ec Boga, de mul pig i onducea alsonda Ie at ‘in Tos domator in Fae Re ‘nine. In I, Besa «por fenla, cad ‘din Ria nT On up gop ae ay Romine, ci sf finer spre mae we a eT, ‘an sis se aneaeh pe pital Gc eu Fevoiontl de acolo, Dar srmala ui, slab condust a inriat pen mut h wor de Bosare fe sshimb, revolutions organza in Gres a iui cig tse Viton timpotriva armateor tues Au eerat Alaa, Mone ct ee msl Stan ft a recurs la sur habare: » wis tra Wander ssl pops trac ai ila on pau pat Consiamtinopol, pe mul epscop | peu eee. Acbenes en ne ‘audit inteags ume. Pop, oamead de stig oumea plicoe ha area sre Voind i ickeaeh infenia ftps oman ss sje pe rei In 1827, Rois, Ang yi Fanta au declare Flt orf istry be otomank i Navan tr armatle rast ou teat po cle ‘tomane sau cigar pe stan oh Tncele pen ela Aaron! 189), rin care’ Grecia deveneaidoendent, iar Sera natonos Revol din Tara Romsensl La Tnceputal vet at NICS, Th fle Monin s atin sub condacees domo fra E fee oa SMinires‘otomand fe si mal grea de ndur. Tord, Boerne ‘ores ume aiktor de cs, asprin! yrinimea. In 1821 4 uoee ‘evolu const de Tudor Vindonrese. fl patcpe le scl tog si ave legit eu Perla, Inset de fbn deagonte pons fod ‘opor, cl va a Inture sips it cute gel otoman, Fos eta Pade, ode Tudor a last o prolate, evolu a ction > se inrenan Oltene, Taran mal ou af munceach pees token us mai Yeeunoeau ca spa cere ate Impard mone Bossefn frame eu pando I, Apol 2 ur Poporl primi co bas Mal bine de oss toni, Tudor iadimitescu'» cond tin fer sul elor mul. Sper, mac bots 2 Strut peng sultans ah fEabnic arma tot pop ticta. Totodatd Ta pt eT dor Viadimireu_ conduct ort Bric, sb prtet har fies ‘mand Impottes i Tedor a ba AU se reuagh fn Olena, mde Toon wADnaneacy se are provi i ddl pee Sotne Ina mat bine. Dar eeu ead intigie boieelor, tay area hy Peg sae sea ene ‘Tirgovie G7 ma 2 ret sau gst singuri fe ja arma otomane 5 av fost inte in bila des Dray Asa oh au mai put ata abo nshon, da Gri Dent ffi, revluia conduss de Todor (st pe sultan 8 = ‘unt fa mumires domniorfaaroi, Din 1922, Tara Kominense Moldova ‘su condu lar dom aime Riscalsdecmtritior; migaren de eliberae& pleco. Dei ar a condussorlreaciun In Europa, tty in Reb inectall preg, Sts onpniai in woke secre, urmdretu desiimateauflion oes les oitrara abslutsmalat pin rpanizaea nel rca min fn noire 1925s mur, pe easteptte fara Alesaara 1. Uenye a Nicolae 1, matting, si mai despotic. Cew regimes a fran fies, membri ai soci secrete, rau seuat f'n tele of oe unt juin pentru nul fr Risultd vou st! neste pe Necls 1. convoue oadunare popu aden 0 Constitute, Darr sie ‘bu arses pe revlon, sl spncare sab aurhiunened fh Stein Penru of 8 desfgurat Im na decembri, aca atime tmprtiva Inela'sa numit score december 4 1830, a este revolt dia Fran, sau esl pole te otra epi arse. Varovia 4 devent central fp Peso oe "4 rool plone, aru Noe I oles 25000 de sodas Zee ‘mi de poles! au fost tansportaiIn Siberia si alle ma at emigrt fa ‘pun Taal desig rept Vanover un appre eee de scrunk 2 ret Corre Ve dei eel pei Sv ara ig re tw ass 9 ie ‘ote Pa rem SSMS a pe onset ee eh Leet on fat bene aH ei RAZBOIUL DE ELIBERARE ‘AL POPOARELOR DIN AMERICA LATINA Inca din evel medi, Span spina in America un vst peri co- Joni Dis acete coon, spall ween altar aga, presen a banane, cafes estewderahir sie. Colon aaupreay tla Popuaia sabi aki iar pe Toca sau amen, eu 9 nop Sty act" fewer slat Nemaiputn indura jug puna, ocuitor acestoreotni a port up penire berate, ind din vema dad Napeiconstigines Spon mn fruntes lpi rdeat Simon Rar, wt om bopat, alc ‘evolution si dome sf unease popoarle ture clon dia Ase rica Latin nto Fadel « Ascior, De mae autor pnt celonod fost revoliiaspanol din 1820-1923, Ocapat st situate ntl, tase‘a mal pote mite mip in Ame tea. Ta chi, option de a Din pri Inner ate 4 obsacalor qreu de eat Mott ‘pri, mar ie Sonnet thoi va desSnurs trvd laps font Peale unde Coniston Rota Atl for Argento! ac stop est de Sor ert un gee ft pab Dept elbertn cee esa ‘aaa lt itesen roll Ci Grau ba Bia conduceren rma ifr ex sas tn Eoope ee ee eer ee aes E TAT oe ee ec ne Neste Ok dol conduclton, Me! Hiatt fot Marta Merles at an treat api mild amen’ hod earn de sub iq. trea span, at Best 9 tmporune tonne domecre: au Tp ‘is anor, au dat dep ep wun ceuendor ra desi fe rah Spi au abt prin 91st wl pe cdl conde. tor Mexican au coptinat oe naw tn 1825 an procamat Replies Bion pldor pe de cout Angie 9a SUA clone literate nu a put ui formere un sng sa 0 vepubld fer thd, aa cum prope Boar, Sonia ma ale pub ne care, Mec. Ynez, Combi Cile, "era Argentina te ach imp, Basa devpin de a pen Porta yx fonmat ‘wn impets ese sor Insemaditea miele revoldionare de la Inept sede al xe Taare mete # revel popsaretr de te inceputd eco ob sea av ava crater soi. pte naa. Lapin Imptive ob Salatimaat mnarhior. impor aapaniorotoma.hbibg er pa impor desppor dm Sa Alen. popowee au nt ee ‘tonal ve revobutonard.Eberaren natal dev mare nee fave pene sani care vlad Tnepiee abso reo, pon Mato ere tera i816 elbeese de tinea HbiBulo pen {ret sro. Blgarl 1 rom coe ima surreal omh, fos o ‘excel care sport peu conducerea guru dn View, pea poone= tape de amps fora Imp habury treet Prae La eae acest popoare a format deol contin 9 care tool. teense oer tore poparsor dn prima pana sc at a 1 te on national 8 Joae um important rel reeaioa sleraon DESTRAMAREA SFINTE! ALIANTE Reval shone de serve Iie fa aprcape ote lume sian ch popoarle mu mal peau rads ni aprile sociale, nc ‘oluim monati, ne terete ral le Sts Aas tet ‘tre nubjsares nana Popoatle vou drepate sl Uberate perl a var dine Ince mai mult scee ia forse Stns Ale ‘at eal ott otervens ie pot revit des 1880 in Fea, ‘2 impottiabelgeor, nc Impova popoweor dio Arete Latin Mat mut vera eng? a sine economceste aba de eberace 4 Dopottlor din Ameria Latin. Tar ct privet eiberea poporall gre, E'hhut chiar sjtorl Rosie, Angle’ Frmtl intresate panda tite pe economia Impeili_otomn ‘Beate sceea au Gus destin Sf Alla pba det sith 4 temula era prods toad tinal revouilor in 18, ‘Dar dict sdhamercani 9 rei a fox atti tm lap lor de be rare, mare pte! nu cht prof, capa economia mp (iodides se ust ca Mk fomee sate peri, mn Sa pcs Rai een Sar lnrmesan Ee at ae he tl i °Revols indosall fn Europ fo Ameren 4 Nord gin Asa de set dus crearen proletariat indostal = Tn Angi, de pi la Toceputul seca al XIX, v8 dent mult india Ya 9 eu metric, Tn aces fae fabricate ie mai mate mayo In pectada 18iS—T848, Angas june con oat Servolo di ct de vedere economic, ceil a ain Germania au cat st ajungh in rd Ang Font umand care produces acess transformers a him moder fata indus i eu moderna mioacelo Se tasport. La jam ‘es scolll al XIN enstay miloane de muncion in preiplt 183 Gpialse. Dar tn weme ee Durghens spina Totieaga boat fn oie tes modein, proletarian dspuneay de alt were deat fort lor ee ‘munch Atel, Sociales moderns Ip in douk das: bwghet (rola. Bargheia exlota fis mis, orca fora de mine pre TEarlor, ir aces voisu ta omens depan 9 iberai ta soe al chet progres se Itemea, a prime ind, pe munca lor. Lips de dey {wr polite nu parteipay le conduceen fi. Er frac dele In rmunetor si burghese st ebacnesch dee confi. a Inceput, mancitor a stu care ex ade. rat curd a mii in care tin O vee a invites des De care creda of inv postiliie de munct de Gi tayo FE sists Apo anceps se organize in sox sce a pregiieash de up revolaionas. Ann HST sf IEM va cua mdse”, rancor de In fabrce de mite ai Lyon. Eva spit ‘taal mai mute ates au cert sts laure repoblca In Fang fe le in arma migarn a fost eet To age tn 1844 ga cat Imunsitont texaiy dn Sle, Tn Angin nana! 199, docile mnctoror dn Lond 9 acu « petite (Chard ctr Parle, cei fete depuni i in nh unctoroe. Det su smnato 1 250 00 de munciton, unl Pele {ala resins avand “ans. To anit 1842 Tesh, muncon au mal pre Zenit fod dout char. Dae nist acm Palameatul a lea fat a sea ‘Aas mieire muncitorascl ta mum Mijcoree chart. Ea a Ten tat soit eagles mal mall de downed de an. Dey a anteaa Yoane de munctri toy a fost nf, petra ed bunphesn engl vet opdocere salu Moncton, dipotind, eau torus ll expres de uh, ni onda! picepa Tou ria Whence chad, uncon engler av obit reducer de ery Moore ot Jumitate recom 30 isenat experi de apt pols. in lupia nturlor din Lyon, Jestorilor din ‘Sheen 5! mai alsa charlor,proletaratl x acolo expesenh im portance fit por natterea une eo sf, corespanc-1 aie eo cin Rak crs mam fe ee eons pare er Invest mane Mara Engts fs pi care 90 aide seen set ances rt Mars Els au para TA, Foe rine craig feat alee a erage cine Shiga he Sone ome eer mena moe mama ntificd 4 tuturor muncitorilor. y . fn 1864 2 creat Asie Inernainal «Mumia, ic Iteratio= aly f Mincor an prin ttunan crgaicntenfoeraonse te Mle ir sau Init se ale ase sa pos base orien rar Seeiibie scr esters, eater ese ead Tetermtinae a adoptt elu comune paint aux de mune de § for, relementarea mei fener si copiot I indste najonaliares pinto yi a milowelor de tanspor 1 sete a Toterationalet + cteat 91 Tinioara: de asemenca in erie revise a fost pubate fragment in operle ul Marx st Enel Drecm so taducere recur Ices i Mart «Capita Atel fe timpura pe triton pati nous 4 Toeput ot pltundd arxomul stp pea, opr a a "Gu unc char spn In imperil owl iti arden pene aod sa tyes to et a ‘poma si (repo), min ee een ee pte “ier upg rar pt Sf rth fed pie Irneaan ANUL REVOLUTIONAR 1848 IN EUROPA Casale 9 bhtrle relation din HA. Anu 18 font un an ct total deoebi in isria modern Europe. Devolrenscoaom capt fale industri a incor a Init mele poeren borabeiel, Clara pits ma ace fp eodusle poposrlor gta. eat contin tlio ‘lk, Aceon fcat ca majoritatn popoaelor ss rel up pen{ev reps police, penta etberaen socal national, Natale ae tehinw despite: lei, rom, palmer, semen te, lpn See ‘rw sateen formar ut "natn tar Redden ‘eat deal, opera pin fac reali pe aap ey XiXea, Dar won conductor tm revolle de a Teh ta art orbs REVOLUTIA DIN FRANTA Jn tinpst monic in aie, tm Frat, per ere nen mart bute tance, Seohedoe Burges mea @ mec naaean ‘ne rinines nave doe de cy mu pie Seen Si Imptcv enema I ovis Flip wep spc a ‘ie sce rorme econo st coal cba laa In a 18—Ii07, In Fanta, in rica sce eco fos ros foarte st, De asemee, me Inorinde indus, Sayan, < consecti seaw Inert stat, Nun fore a nak he iar. Nem estrus To Papert ote gee lac a it aL pode ara kaa Gui intra sin pent guveraren Ir abuse ere thai ant pina pat nn Ce Deaton revo Revol nen In Pari se fi eee aie ae eee fear 1848" Opti a onsrsit o mate adunare de poten apo ear aot several Guvenl a catato impane ov arma Der vena, Se muito, snd, ofr, cecal wae seat pe see Fup arms au eat abaaen top ecupat Pst eon An tonal Spat, Enlowe Fp Tas cvoldiona au ales un gute prov 9i au procamat rep Bla a tors Frnt aceasta'va uit Reps «TE Ds pao provi eau parte pte! Lamar, scl Lows flog nee Eaten Geral provnis_a gt 0 el de decteseligonae ca, de wi, cel por a arp de mun bere pr sa as A sab or ner al den de fcr mucinosis ae levee Najonle Munstort care ct Alcs jong eo iid aE cede eh gurl provore fot ee ara ee Sales 0 Ader Contam se int mai a epebai bungie nna monroe Part. tnd concer: Adusren Com situan deta lute munctoret fl Acer Nao ‘cit ml condor cll tne. 8 teat od dee lorahe popoateexropene cae ema in svat, i a dus 6 pole‘ulti aw fost avestayi, judecati si condamnati tk inchisoase, . Dept fttgerea munctonor, politica burghenel x devon teas fut an petits Te seen de ee sine al Rec Face a ret pil Cale Re Der “nepotat lui Napoleon 1. ‘ Re ee Ferdi cana cua muncitor sf se ssoae dis now, horgbesia steed orn “arin ca a pues on dnt ares ac Aj a aes fm 6 oe deme 13, Lone Nase Pit mc de Sapte He A appa de oes spicy — Repub hao Frais nsaurat Imperial Ie, Sndus du eed a Ena te cond embry al Dial ‘tnt Re srr pea a. an Gh a we neo pate nico an pl se ie Pr te rrr SOS Sa sare Mint Sua ta Rosas rent wrRepAnt REVOLUTIA IN STATELE GERMANE Revol de 148 dn Fro 4 sunt ow lp etry tra Earp fs mute rt poy ve ea police 9 aie ‘Clues sop reali tat rma, Dp tdeparee ‘cpa nce, nse armane dol mk sonoma 88 int pi burgess. Revere qrinan tin tbr ronoeon, So Cigale, pagar condsces lt wifes Goma ‘ci ecncanh snot ae tl auf alr pope din sce gee, tc rola» abc in pinvrs na 1. Revol Presa. Poa din tele in, all svtoae cops inteags Garman, is Bein cape Pr, demonsttile pope 20 tn si: Ga Fe Wi Wi i ‘rt pe barn. Dupe ae de up, lect aon 2 ley Potal ano lit fetter Coco fect opera ben $4 as al © Ade atoll Conan {Senter a opt peasant ale ti de veprenntash berghei Dope paris yma ob fe ig ting a prod ela plone di eiora Pomnan cre 50 Sb sigs Prove : “Vidod ol burghea me lfseps cu monacha i rica menchin si din ern, om Th sft now hp: Dar oven ur ot wee Sesfez legals male topes Bet, a nib nage inure Muncorilr, au dzohat Adumaren, Cornea "Vitoria Belin, vege a ater shcuae dla yea tia cu topes tnt rin a aS a Pe Prose rims trae i tmpotriva-oror ul Bri. De asemenca, rele prac, lee 4 Ingbiiccevoluta pope plone, ! kien de Frank: Cao reaiee wilcaea Geta a REVOLUTIA’IN IMPERIUL HABSBURGIC Ipc habsburi cond be pai cu consent abslaie ee, fn Mah, cen ese eolainare din Erop Sth asses tabgorogthare tune, ri lve, polo, tip, eon bogl rom ee ‘eomoma se derolis oer 8 imperial absense. Mat Saat ee eee tod eee eae See agar Tone se prepay delet aos pe Fr inci el eid Mera | ui tn 12 pare 86, Hetero gh Ee maa ‘vote Mars wear 9 ta Mar gn nda dap beni nels nt Nowy gered remand, peat ae GI ff oluoni E tptu petra tificer Geeta ian Dik democrats: densa ator indatorion Rea a Slot atocrji in poprieatea stata yu uniteras liens Pe, uli Corum Tolodat ft aia low proctime Rey sare st despot elie Palamentla del Franks care, 9 publica, aoe conauna un fepe cu vale ie Iatincra roel. Fntradevi, rege Pre rw item ial cu renpngra corel sere de Paul ce Fenton ‘sprint facia relates Dopa ion orate yeas Ieee fon In Fusunentsi de id Frankf au fot tmprgtalice fogs, Beaten ‘tullort cu repal de papa te gure situ tack wwe eae Bic cures tn timpal rola. Dar problems wficiel Geraner, exh Gonlstl dive Prsin si tmperul habsburpe, are iene len si absborgi, Gece vd apie tensed une ne ra Raefurowe. Indath dupd aceasta va edit evan tn ate pi fe Impernhababebarge: In Unga “ransivaia. In cera sie ined ‘mpery anda Sub Mice ren InpBimie de tot ces tn ls impeatal a ptduit ler Const. A part in Viens 9 sa tera in oryal lnsbruck fie "a presi, cw mult aac onary. Malina aft 8 satan epoca. celle, eu a. Bal dea fab ons revsaona euler ne eee ie ese aioasrag: “Bee sagittata, bembinae Paes Ae ne, i cilor. Muli ryouiona a font lacs merexpueae 4h octombrs, amerase tripe asset Views, Reve ac, ms ‘es monitor tinretl, au plat ert Armas tanaioed aa alerts! ame bane, ibutl ak Tathegs {Cas narobeaseh si tevolutia celts poponre din impeti, oat Impirat, Franz lst, 3 cert ajutoral fanuit Nicole 1 REVOLUTIA IN ITALIA opera ian doves Scape despicable dbidenst er eonomie 9 soviet chin dept Sle, ae ica iiss pein onaten ‘eat sind rsa ction dit ere Aon Yona ay lune tepce imperial Apo resto a rent Reged Boma condis de Gare Main el mal deme tinne i ie din aes meme Reg din sal Pemont weed any ul pvt sb a armas haba Datel ae et Stil eoliom, pentru ot seta, fate en Mason Ga Gara oi fc din Yi, Repaid Soxaton inn tee Seporsi, al fet inf oa prt lage oa Do oxif decit cu poporul italian es send armel nba acces! Republics Veni, To ‘oda, impo Repl omane au ince see hag frances ale rege din ad li, Dei apt vet de eolutio ant" Gunbald, Roma fost caceia Revoltionai alent au fost inka Dae ma emanate idee se tberate st antate a late FEVOLUTIA TN UNGARIA Prrincyeny ri “Bat onder revolt maghare ow a0 beat elle vai, “Sta evotaonat mahi cas revolionru comin Neola Blf Inseagt cu rvoaioni ron Ena ind pres tena. Aca es tote parila ung Sat Sia sg 1) Ua 13 he a hn a esau opt eri, tty po parle na ist tn Teas de {re eel aba at tora dt in alee comarca {it european $i Indcoeb de seat fara Note 1. Dar pope sl en a ecru °° surrey ope he So ae ee saat Is mca pn pins Impuat Ie’ dpa ea rv i ate pats on eo a a sea Men ye ders al mi Se SSE Soe cman ee plo a gece REVOLUTIA DE LA 1848 IN TARILE ROMANE I 168, tn Tare Romine, revlutia ¢ avut un program de tap pene drpate socal, entra unitate liberate national. A conde Borers intel democrat Tn Mw demecs Mita Stuidn, O dotmie apt, cre semuty- snes tasele populire, burgherin sear 0 pate din Boerne. vests {hin Europa va apis Maes revel, ltectal progress bolt Sh weer beat au comvoest © adunte, a Tain 27 mare 188, fr ‘Sfelathadunar, Iantq cn poctl Vane dlecsdt x Asan Cee Si preminat © peie-prociaate, in eave se cee Inbunaien Wet poral, detiojarn cone Hberlten prs ee ‘Dar donmitna respi peta,» area pe Fanta evolu 9 Imprint mimes cu armata. Un eveluionel rau relat I Tan ‘Svan Aish Mr Bepon au tigemit un promom revlon, prin care het siheren st Improprtirzes tale desinareranguror Soveret si anten Taner Romie ‘Nemalputndue fatouce tn Moldova, o pare din evluionst roidoveni a activa in revolia di Transhan 9 dia Tara Rom Poporatromin din Transinia ve bacurs ck prin revoaie ungur se ober de sh spines Habsburgllor dar el vias fe aglbat {oul stat pe cre revoluionaei maghiat play st formers, Peport ‘oon voi sk devo afune Woes ts aneanc eu fai din Ml ova yas Rominens 1 chemarea frat eyluiona: Amom anew. Gheorghe Bar- ‘i Siniom Birman peste 40 000 de omioh au adunat a Bl 18 i (8e3/18 mai 1848. At a sabi programa reroll ecunostere ma lio somine, dstiatarea obi, erate economic, natant sp for in limba roms Zec emi de pas au cerat sun ea Tnlor Romie ‘Dur conducres rele} ghar, inflsota de nit nob are vous moyi in Transivaniay a refuse ecunouch deepal rome berate independen|sajionss. Nit chiar lp care desta lobia fuse spl tn Translania, Ca i Inante de evolu, nobis maghie Deepens erint pe rant care aug! tadeplneny oblige fa de fu ‘De mai mike on, revoitonari rom au cer coaborea cu volujiona ugh! dack opt comuad Inpotaabsalutsmal {vernlat bubsburge. Dar revolonarit magia a ref. In Tere Rominene, evo 4 ent Ie 9 fone 148 Ts acest ‘i; ta cara achat aun ina Isle, condor evolu a into prota um poet de Constitui, eaveprevedn:estiatea In dheput ature ceienitor, devine iobupet 9: Improprieaiea{rior convcare uneladunti consiuinte et. Press si conduct Serean cu ever, una romdnlor Intro sigue. oe I ile ssc poporl din carey: Domnitral Ghec- she Bibeica a abicat 9 a fi ain tre, BRevoltionai av forma un giver prover Cel ma wedi dye 4s Fanta revoluionart munteat a foe N. Blt Mk eel, CA, Ravi Holds Rade {Guverul provzori a cond tr aproape tc lu. El pepe im Dropristriea iranor,algeea dan constant, seston sen "ac ponslae, proclimaren repubik #1 union, THelor Rooter, Dac bolrime reaction erat stor sultanull O tae or ‘mand a rcut Dundren, Revolionari a incecat se ape Te Boe, ‘ot In Olen. Oop cade au seit pomplet Ie Dea Se in Bette (3 septembre 1848), Axel, pin integer reacin interme cu conten exer ‘evo in Tara Romoased a fos Snes. Ct mat mal ruse {oat arg su si st exe. Uni, spin din nce oe ‘iat pia revolional tn: Traavosa Js Transvana, Avast lane, vind cd maghiati ns rcunoee dep ‘use omni, sa eta in Mus Apusei 9 tmprcuas co ah a ‘eroliionr «skit o putrid rsa Cu acct regen ac obit maghinre.potvnieh poli de sierare moval canna ‘omsnitor. Ces dine ele douk revolt a flo doar gnerulu habeus Acc Ie La Ine oi camenit pgs ibitor de berate ‘onini i maghiar N- Biss, Infuntind mute pimsj, sctadea ina a Habitat cu mari eforta in Ungar, nd Ia Kena os sat pfu ba convinw shinee o Inlet cu Ava lane, casas slod repre maint romne. Se deschiden ealen uel calor ts luplareoluionar, Din neferre ns an ma vet od cob: fj revolionare maghias, copljie de arma sustece sea capt ta Sida (13 august 18), ‘As, ambele revo au fst fine. Habsburg peau istarat ‘in 900 stoves supa Unease #1 asapea Teaoniasir Poni in cau 5 comdit asemdaonre,deaguandse i acess vio aod fear comune, evolu del 845, din Tee Rvsion "Nut un carter unter, Ea a dato foie porch oda akg ‘ja mult bo Untiieaburghen pt denvciaren contin atoms poporalt rome, lasemaditea wi emis revolailor de la 1848, Revie dels 1848 au guia Inreaya Burp tm mat mute drt Draft Unhoa Rominia ru format pone terlyonire cre au Indep, pote Yreme, vce caacere: Poni clin poporcte sa a net hd sear beri anti nationale. Dar free racine ine ro lapels cele exten au interes rere Tora, ete nie une sa diya eo burger a Incepu 3 partie la conte [een inwpuratw plied de veorme. Chir tn usa ars democrad ‘evaaianat VG. Being 369.) Herzen au fei © mabcare revo oar fou Int aplrrce.poparelor primate scrum ve td ch pe oS fm Het! Irena FORMAREA, STATELOA. NATIONALE MODERNE: ROMANIA, ITALIA, GERMANIA NECESITATEA FORMARII STATELOR NATIONALE {In eval media se Sncepatalepueil moderne au exist tn Europa sna} mute ines formate pin cicerir. Pe tetra or ve allow mule Tin stv popoare. Ane multe! pine, suman Europe, ma ml fs inet maiu com, Dlg, bi lbaeai neh un mame mae (de rel. Hububurgi spines pe urge, sloac,o parte din pol ‘zi: romins ian. Germania ip tn de tate: ele ma Imo (eu, Bavaria, Saxon aise al mile pee economies Duplin toute Ue Europe deeotat elt economy i sia comer a esa ofearte mat bnponaal Inv comea to. 8 sit ott mal mate neve ews extn tars lego ‘rca; dich sa cont yon today srl mai ses oF ite Brg ore st abt pt er Stim gh mats fh. Totodtd a deel ets naonals prope tru pope, SS csutaat consti national, sects eri nana So sjuwese ca fieeare popor st drench aaveh satel a ajonl aes ese ft tetovo une e vorbe inh Tu aol Fear popor Seg act h ns mai poate psa fis sation Gach nu i i bed ot tai de teen one, cacy Hb uel ‘ei seu acest niga. Jet. ‘Uniares poli a stu rence stator mjonale a fs pce toate pope care tow Gephe see anal din biel ‘sie 22" rvlr in api Tnngeren elon of, magia, tei, german olonei, sib grec a comin up pets Inieplaeaesu Wi lite de ative «ni actor popoate au fox rt’ comin Pe Gale dinlomatcs pole, preci pn acing Inet pope ie abo. patos mite Tevolgionl Wi aia ponies femal en rhbr ent inde aw ida de sin, pean tot site astpte momen cele mai prop, nd are pe seal Taconic inne Un ase de moment fst al Chine inhi! Crime. Dei se numa. prne sl mari ae eek seem Inger oloman en ‘a four Sab Najnk juste ap {Su 1 mat bode st ebjink beats mana: Ama etomand Se krona. Mare ptr me amet mein vga era sa Tara Nicole fa! Rup voi st cxupe Constantino pi amore ‘osor 5} Pardee, Acce dvi utes importa ran Tost Astro shim, Vicor gin Ang Nepecon al ea, tpl ful Fanci, aenu ners ca impel stoman a fe pat ma il vreme, Aces penta sco Gein Ania de Fraja Uandsndea tere tor, mare Pte mu esa Se ‘ovina popatelorsbjuate de uc rmdn bua itr wet 9 de dept tor i berate ‘In 183, tar Nolte 1, socotind ca sat omental pdb omits bola ada Imeris toman, onda avout aes rama vi Anglo sau aia nus Totoro salopl Ae buen Haboil inte Risa cain anpostanconand. Ts nl Den Cree (1853185), nui an petr «praia Rt as *at ty acu penioa din Marea Negi. Soda rg a recs erie In apiraea Sehsoplut, dar soa s aria abil i anpotna économie Resi Eo put rests in fafa armieor tances 9 ar Ber, Inasiate cu armamest ou, moder, 9! cu 9 hah de lop al hn timpol ssboiasi Crimi, popacele din peninsla Bolas, prin protest, pin scat, pia peti cle giver maior puter a Incest sf Gad nat gs lor de erates independeti ional Congres de Pals (1886) Tarul Nicolae 1» mui anal 185. Urmapl ua enunat& preteopis des Impl Inperu oman rut pce. Acasa ga tnhent pis Conrenu depo dels Pars (1456, ‘ide au parispatrepresertanti tutiror flr mat din Europa. Soa bo ttt ca sia sh acepte berate navigate pe Durie 9) Maes Neag entra vce tas comercial, independents 9 negates Tle, sudi Baatabiel rent tn Sompnenta, Motos Rivboil Crime dove arti cd teuie sh reforms tees deh Vola st se menfind pate tase an ale lum ‘Congres de is Paris ae mare importanf pent popor ron Pricipatleromine rine sb suseaniate Tare dvs bh ‘srt marr pute ees ce nsemna un important citi napa pew {tu Uberate 9 unitate tajionl. Tota Cones de Pais dees problema elteeeiy wea stl. O crea iain, romin ged feman, poner cb tscrunk TT ifaeaeat Desierto lorneBans =r tis ot a FORMAREA STATULUI NATIONAL ROMAN latices Unie. Muli rome, snehioni in 1848, prints care 9 oc Vatle Alesand, au strc din putes convngd gues tani pe: Frans, Ang, Pri ts proce dent por 1 Congest de la Pais in 186, mile putes a eicwa po em Unis Tailor Romlne. Dae, petra ch adversar une ae arta foarte Inds, Congres de Pan a ott ste intcbat pope romin dich dorsi sau nu unre. Pensa ncaa Sales Aton ‘tec, formate din toate patric sie Cu mate eoiuiasn, reprexniaes mai rome au yout penta nite. Depa rani au cert reaovasa_publeme! mint a2 Sept eile pote al eda Feley cl sav opus Tea, Atstn #1 Anglia, Conenia dela Fae {admis numa cstatl romin 8 x mess rnp Una ll ‘dnt Tint Romane da ev dot domi dou aver doch woe Poporal ma respect fora total Rote Conemdela Pais Bl 4 als a5 stuaie 183, a dom al Molde peered fa Cie, unos Ine din 18 ca rtfetpactiun al ii 9 a nl fl rin telorme economic, scales pots. [24 tauare 1839 uno 5 poporl din Tata Romineasd imps alegeca sels dome Ac {andr Toan Caen, ON, —————————And un singur conducto, cele do Ti Romine eran fat uate ei ‘it poral. Reformele ia Coa; nsmataen Uni Alena oan Cuma suit far doae gape an (1859-1866) Cu mare Il eapote deo 3) [opor, eu prcepetes fl poll i aiplomatc, Cus La conins pe nk {an sh tecunoaach dma yi dee nites, Aja sel de ea 9 fo crtraral st omul pole Mika Koptniean, Sab condacerea lr ‘au tftp porate reform ere su consol unica: sas une ‘Miminisatia, goers $e arta; ras scutes at legen rural pon eave a destinatclicsa 3 a0 lmpropeat rane prt din front pa ‘Cu bani ncaa pe init de I ean tmpropsetii, most aa ‘omsri fabri ia ftemeiat Wo, contin tell een a ‘Simul te Roma, (Cad dervolte culture poport, Alssneu L Caza a dit 6 kee ‘rin care tnjamdntl lemeatar devenes oblpntorly grat, ‘De asemenea, Cum x spit lots de elverre poponeor vein Cavemen, putee garene accept ch fara tr gumend Ree ‘hina Toate cet a Tost cu putin petro Unis sf madera Rominici reprezenau wont inte oatunt romine Formaren stu sation romin, eveinentdecibit de imporact, tw storia madera oporull ronda seh n sta Europe desc ales deol mai pumice a Tonelr de peoducte, a receipe cles eplaling ntnonste on ee Ae oe ni mm ‘Som ds rt re Ro ack ome! ane et a et se pete Co Prd ol Roa ea Mamie pe a Yet ‘ni pe a erst, mute a9 mide Wor uma cw suo ‘i Sen cern ore 38“ tov ae ‘hae toni om mat ptf aes sane Ptcqucte Cee 1 Poamal PCR Un eat ccrene Irma UNIFICAREA ITAL! Uniare Kali ofp ine ai 18599 1871, A Inept ea ‘choi de eiberae Inpeteva Inpro habsbursie a contin et © se ‘oli popula petry unitate rn desi pin asin dilowatn, ‘Pent cha tmp tn mal mule sate alte sb fi, we ‘es crm nina Intreguls popor alin El ssoten ed muna inate ‘id, mare gees wx bind mal mute dreptu liber Mears opel poi waar pent uniaes Tal sami org Rash yi ceolia de eben sl nites tii. Infante lpi ‘ent uate sau deat mal mul coment poi de seams ‘Asel Giueppe Garba adel cl mai fil Io Maen in la‘ se easel eto repeblicd detent, Ala, Comal ‘our unr al repli Victor Ema! din Plenont, Joe ca uicares Hai ss fae8 in jurl Peroni a Dipti! Sav. Ta =, ai DropUNES ct unifiarea sts chm jurul Pupel sal Stat papel ~Con mai acto Im -Rivorgimento™ fost bungheria st guveral dia mont, Altea im anu 189 cu Napoleon a Iles, pal rap {eh male Pemontuli, akit de Cavour, a delat cabot lnperch Sabsburaic ea ot sitereze province pe cael spines in Hai, fm ur ‘toni dela Soferino (1099, arms ancopiemontee 24 liber paren de nord a Tali Ta vesten vcore armteloefaneopiemontee,poporal din coind Tmo atmosfe de inte entra, Gaal faerie In ar

‘Done porate de Napoleon al Widen av cesta bogctl Fmt + Fa ‘Sirbic apo pest eter. Petes tote aceea poporal acu ger ‘an 1270 a ioccpet an) sou cshoi, dsb frmnce gramae (8701871) Car de be imepet, acest cabot fost deminer Fran. lft ts Son, impratel clout prinnier. O mace arma feoncesh cra ieee a Mets coal» mint mica temic ‘maslor popaare Conrail exe fn scictaten france au 36 {St pregitnd prima seve pra din stove Roi ta vonea cap eb Sedan, pops Passi 2 ica ln, satrmat Hmpesl $procmar Replica (sept. 180), canowc ‘Si aumie de Republics «Ita. ‘entre condacerea Reps + cottiit wn gamer prover on tee de om pera Insc timp, poporalparizian,aimat de'un cad ‘pect, fort guverll me, cx ok apere Pei impotsva arial Promace inmadsioare. Mancor. mai aks. au format suede baaiane 15. Garay maine Tip de in Tani in cond cca de ee, Tetrond ast lips, masle popular patinene au rest ator mtct premee. Sub bombardment arene dusmane, tara rane ‘Smisiisroinor Gards aajomal si poporal Parsi au fecuncat em paitinnyand dup acten sa ales © Admare Naina In ena inte nc smal rpreentany at burphens. Tends de poporal din Pact, seta shay als sedi In Versi, cea clea ares denumines de whale Visind aceasia, proletariat din Paris sea stn sue Tn ral Comte Cena af irs Nopionale I cet (hele dou hase ant fone, Duphern 4. proletariat, se alan fain nh Revolai poktar din mare 1871; procamaren Come: Lepta dae lu burgess proletariat a Ineput i noxpies de 1718 matin au ‘eon a facet derarmeze Garnle Naomi, Onna oi tne ‘ied eran campiente din bans mncitaler, Popova opus, ar ‘oldu fraverat ex o.toepnd de I 20 merte, revoltonaciens ‘scupa primis, minisercle, pot, arborea. deanups fr eagle ‘06 incepat pra revotaic polar i ume, In Pari putes eet in mina barghezel moa poeta roprecna pit Come Com ‘na af Gr Najionae, Acta fo pri gers plete dre lnediat dup ccere pute, Combet Cental serpent age ‘0 Conan! Cel, tar 28 marie 191, pola partion 6 poe ‘lomat Comsna Consul Comme majoiaten member ees mca {oneal devort claset mumctoare Muli dine cau mem si Iteration 1, Cops er oransuprom al puter Casta Nate ‘al Unlociivechen arma. Comana conta peltit, at jalettonl a abl Replies mui Coma ‘ravan now tips pr Tae (are de tbe cictatr proee= tata col dnd war al anchor ‘rea! storie Conn sins fe salle Itrstnale 1 pe lo Busle: motores, pe orange Sinica si pe organi de fem Innit sociaFeconomie le Comme Desi 4 dort doar 72 de fle, Coma aa tot por {anie risus evolionae, peat ‘cares mela de taal popor= Tak mauncor si pent desfiqaren apes tabrteborghenr fe ‘Bau fost prelate de etre mone: ‘een me rae Tor sare a onganiat pra fk patron in lcuiel clr fii a4 tse comune fost gin munetors eimagt las ‘aipostr din causa bombardaentl: te Leal eiiteflor al "at com Imestaminol a Yot delat atte gto, ar sla Profeotlor mise: sau Tatil primse griinge dle cop Lapis dite comanar versal ndageres Come Prin ati tule se, Comuna ex sat al prota, umes desinjare expos ‘ni omit de elt om ji ctanes unel sot ml Sper guereal “Aunaten Naionala Say gibi st Inlet eu German (ah 187), Fania se obliga st cedes area dous provi, Alsat Loren, bo tte in miner ist peach conta de tehor de cine mide in sch, Bhnaick a cierat india 100 00 przonie! anced 8.5 fe folate Toibupiea Comune, de care et lang stem Versa 4 tncept satel Paris eomunatd 82] at, Come or at Nt sii lupe ex propia lr burbese” Aw di Ip oi. Cu mul ine seu dpe fas de mart a resi opal Pn ia faa net armateroperoee cx name arumet. Aa fay Tacs feme $ cop uimind men, Cx ppt Tora apt eee ‘ra, fare bared fear cas. Nat eed. Din posture de apt Iu a 5cos nit manne. Au resist pi 28 ma, cnd ra cpl or ie eater sa spel agua ct pee 30 OD fe comunara In mares lor majorite mnt. Alte ce mi a Fox Aes, tora deport depart de pti pe sare o Yau herd erectie ent tp ead met el sp oval Comat trnmtnen Eso Come! ta nats martooe eu shies men E14 altar! el cept aero may Sort den an poles rom rt. meghar eomrbnd kb ‘iprante5 etl aararea eter, Dire see de vomit parti ‘menonim pe. Cematecs #1 C- Haram ‘ctr din Lyon, Mor, ards ou ners ol pn mind pe ure 5d fact Impreand Pail 0 singard Coma. In mae ft ro ‘sfat an de vldarsare cu lta Come LaBare. poplatie Sea manfett smpaia pena Frnt resltonrd print demonic ‘© somal Sel 1 atl au iar x pane pence pe Coma ‘Comuna din Paris & constitu exemple pera mince di banca Ineo lp lr penn defstarea expos. Fa aired pone ‘et Dia, macaw neve dew partidreolionar care Won shed le ctrl tn revo sili ret poe cw wc pen. Petter a 9 ot pe ew pce tr pine ii ec Wo ce nays oc sna cnt eect ear ene Rei Dard fe: Le emp" sto Siphithmi singros™ wit ee comer Sook tet ached cicorgs eters A ae edge i ar 2 at Cnt i se Sa Aaa Cao nto tre tora? MARILE. PUTERI IMPERIALISTE TA SFIRSITUL SECOLULUL AL XtX-lea SI INCEBUTUL SECOLULUI AL XX-lea TRECEREA LA IMPERIALIGM A. STATELOR CAPITALISTE DEZVOLTATE. Spre sil secolla l XG, capital din stale devote, SuiclUnie ale Ane, Germania, Anglia, Panta ee, a ecu lo ows rk de enolate, nomi Imperial, Ta imperaln,inepeindere mal se nes ate ele ford mono- ler oni! monopole. Stn masitoe use §t marr oe alta (ee oigart fiance, care Se fap spnes $i conduc mailer SUA, Germania, Angla, Fan STATELE UNITE ALE AMERICII In ums eboinat cit pia vcore nonitiorssupe suo, Stace Une ale Ameri au cmoscut o demvoliareesoomick at der: pi Tol la finial eof a XIX, a8 ajo ce mat mae tee "Roel rapid sce demote torn elder epi, opin fermen, floss arplor tense matarale mite $ omer prime ~ de care dpanea terial Statlr Unto fle {a in produc 4 color mal no devcoperi ale ine enc. Toto lod a coostdat independena irs 4 ads 0 conus inporaal Ia etiberares poporulbulgar a ble de Ia Pema, Gra, Rahn, Sinan Vite asi roman $i, ctor saw altura i vot. Fibulgan, au sft ace de mare yt neitat flan, Anata sal i ut Mun Bulcan,apropiodtse de Istanbul. Swlaml fost neoPin tral de a Bert dn an 1878, male puter a reenoscet indepeniete Romioi: 911 sau rxtabiit Gepenie sop DobroR, veri testis roman, Brin sceaa |v aspen ea diet bs Mi tes Neagi De aveencs, Congres dela Bevin 4 recuotea indepen enya Sebi i MunenepaBelearia devenesautonoms dar o pate» ‘oporullbulg continu sk mid sub stigiieotoman, Dex tf, Tinpeialotoman a as continua ce fotine posi in Baka, cx ‘Rumelia, Toca, Macedonia, Abana: Cita Ix shimb, Boni Her ‘ovina cons sub adminitalin Ausuo-Ungars, are In 1908 Ie 9 pera. nda ip revenes Ang “nana 88S, norma ane scale anotomane, Rumi 2 li rat Bulpc:(n'1908, Bulgaria sa proclamat independ Rae Saige paring Ae tenet permis devvoltatea epi a econonisl capitalise In rik feats, Gurr woator it tt edobla bt pon ene seco Ceti ‘Savant caiaitlar eae deseo lets! cae imple {au pltsundena mfurlor sine, Ca unmare, sa iene expla tea mini sia crat numaral fbriclor: au coma primele cle fate, not sete orn legit come ilem exter. Sa iit Tat bsnl cae fan econo, Tn Romseia, tori lelor potecioite adopate Ia ces ump, 2 rest conerabil areal Isbrior Ta india lien forester ‘enill # peteoied. Seaton alt fai de oleate, ie porta {Constana, Ball, Galt, Giorgia fom moderate. Ip prea pi tule riebo monde, Romina eu cen mal avons fark in sadn we In Bulgaria Seria 2 dersolat extrac mises 4 wel npn er metre, dar mai ales fare de pelts producor agro in Grea au cont entre mana + tale ain “Tuo a cima feudal yi absolut plod tn nl 1904, cad avat loc o reves bughead a lor re, cum se nue parle urgent tree. Bau dat Ture o Conte lau feud uote forme Durphee, cave au favoviantdesolves capil a ssononia Ta Cu ate scene, I incepta sslul al XXe, ile balance se fla ned to prima fad de deevolare captalsmael, Mat muta ‘ss, tmsporre, bide erau depeadente de capital tri: enn, fem, atstoungar. frances, ar sole tertor atonal ale popoatlo France se au Tock sub apni sine. Momento mal fsemaate se derail mics mace ae lp ve pein thea acowor tet #4 resins pose Mosel tm va economic 3 polis, tt cao tlt acl imp ne forma proktarata, cse, (Sj tm nam mis ru Toa atv afc prin fpia sca a Iain fort's Soci Veind In legtura cu Inti mars, proletariat saorganizat tn cerca marco mars, aren esis FU @ intensd acitate profesonalt 1 pol Cercle van unit apt tn partie state 1891, tm Bulga; 193, In Romans; I 1901, Im Seo. Partdlesciaite munckoet din Buku nefinens leit tne 3 ‘labora fo opts penta elie {octal sation popssor ln De asemenen, se ealioray ou sl lake partie ale Internationa = Ta, sducindgs conta a de ionle: hd va iabuce pil bot modal aceste paride ser sa pe pon jn, antkabonice “are agar, tn cave se mea eau simdite feudal, le ble tice au fou ‘coafrantte cs tune foase fla rdeest Cea ma Pulrich din cle 3 fore rele Fanlor din 1907 dia Rossin, Lips pnt, majortaten ranlor ro ‘im ce Ta aend pin mo flere, Arenaie eau foarte as Inspostele mar etre stats sdep= tle Ie cated spunea prise a[andar tnriuean mat malt star tran, Ioeepuld tn nor Moldovei, escola ea inns ct reprise peste lon fra Burpheia $1 moseimes au tims arm impotien ran owes av fest disrase ou tan. Mi defeat nfo ata ai tps ‘ascot a fst inion, dae ea a artt tort revouionad a eke lx necesita lane minctoresttineti Todt a ligt vee ful facto serie do reforms Site Polen extern tsbonii baka wl or. tn 1912, pia de sltearesationlé dior, bolaror,gorior 9 muntenegrenlo tat | ebucnires primelu aboibalanic pentru lnearren. dev «de ‘nail tue din cea pate a Europe, Bulgar, Serbia, Gress Muntenegr au thcheito alan numih Cninee Belew act! sep cm clears terior alate Inc sb spies otomand. Lope ui {8 popostelr Balearic 4 dla nngren Tree ures fost neon ot ‘cart pace (912) La iitiren tear citcmtc av produs sla Int alia: Bulpatia a pus supine pe Macedonia ya fefuat soe arth ex Sebi Grecia. Sprint de Austro-Unpaia, crea yeden a chi bun Tndrea Sebi, Bulgaria. a atsat Serbia i Grea Greist si Serie sau alstrat Romina gi Tare, Atced dy toate pile, Bulgin rat pace ‘Phin pace Inca a Bucur (1913), Bulga ced Serb 9G Gil pt din Macedonia, Arinopotl i sn Tutsi, ir Cader fost atibuit Romine. Tot acim sn eunonc! yi inlependea Alban Richoui balance au lcidet niginieatucene. In Penne Bakanie au git proce de formares aor nonlin ace bate a Europe Dur acasta na convenes manor pu impeitine: Germania, Risa fart, Anglia imal let Aistro Unparin, cae ur reat ii fotndh flea gt chiar spires ssp terior bakasce, De aces, le aan nscontenit popoarle de ai ansormiad Balan Intra -bvol cw pubere" pe care sb april dup on le as Te Bet oi egret Ce Ss eins oman tin a ee vn ns jon a ist er ‘a tr ret de il a eg smu cone Se re» pitt eu as aa int et op ‘a at PC ae er op mw nd Seen ceded tomas pees peome Te ‘em nd a CARACTERISTICILE DEZVOLTARIL STATELOR DIN ASIA, AMERICA LATINA: $i AFRICA UA SFIRSITUL SECOLULU! AL’ Xix-lea $1 INCEPUTUL SECOLULUI AL XXlea ASIA Intnscaen expla clots» mich de liberae nations leis. Tari eu un feitorla vas, pe cre locus veo 300 mioane Se amen bop mais ait, fia erm sccoll sl XIX len wena Inport colonic @ ne # spunea peta carne biance™, Ea ssucea splntorior empl enitur tmesi 9 bogs de to fl fe ‘chinb,concatenta nieaniorenleze a uit pe mesa inden, iat faploataren inten a plifturior si degradareaeamacor de igiie | uss renaren trinimi, Muscle rele y rie mat aw srk Irae popula Popora indiana sposa pia mamerase taal. Cen ma impor tun ost Marea scan (1857889). La su a paricpa intel po. Bor indian, in frame eu fens dar roll principal law foc mate de Fra si mesegar, Rascal, un adevrat rbot de independent Putt 1 tnd dect dup ce cng au ado pera arma ete Svsit maser odioase. condamnate de lute, Inca 1009upd intbujiea Marit rsconl, englest au intnsifieat expos Todi Penta 3 prota dt sai malt de bogie ca constr ri, fi ferate ete Dezolaves indus a conti a formar burghers # proleaaall indian. Ace cae oi, cu o continl einai ma vans a itesfient mare de lieve nail fa fant ape fe liberave se aa jada numit Congres Naponlprci sh cone Aiedtorat “stu Mahone Gondh, ‘mare ginditor si om pol China tam stat feu absolut Capitatsmal a feepat a a devas bin i secolua a XI Sind sa aia peice abit 9 Sau consti princi fete Peneu peste calor neces sa Toff scl 3h insite supe oar de tna ‘Devoted capiaimulat chi nex se fice Ia fot ent Ina tar se pasta tne ree fe Shale, peri sini diene pont imporante in sooo. st Soh el Cle 6 er ey me Inner pene pai de desacere ha : mtu produ Jor. Mai multe Tn 3941898 5 fost sacl Taso de Japonia, Stein 'atebuit al ce ‘exe insult Tatwon gi 0 are deopgubie de hab Profit de slibirea Chi, imperittl din Angin, Fraga, Gtma- ‘is i Rasa au decmembrat, land fcare pi di witout, oo ee leat tranfomat in devise coon Nenaiputind rida exploaure, popori chines + st, anal 1800, at Impotsiva imperatorin, ct mpecion feudal en ner, Europeni au nuit pe ssl hovers at cea or ost boxenor. Op i capitalise au mis tape penta rept aca Desi a fost {nS riscoalt poplars bower a adricion feadslinte chine, ‘Tot mal puters, burgheza 91 prolcaralchines av intact igs ‘8 aneadall 9 anteconiai fa funten miss afl parol Liga Notional Reolioara. co u- teri Frania, Ang, Geman, in lt inte sk pena tps Ini, Frances a acparat alas parte de notes (Ae ocr Franca gi Aca ecvatora ner) copes, fon pute de et 0d (ei ore Nila pnd la Capetown) pera au pus spl pee. tol ma race, Aficn de vet Ala de ot lt tien pe a ‘eet sf Chemica, Mai exis colo spun, portage si Congo Ee. In praia peut 2b moni, in Aven cau doar dou ie bee: Epis Libera Popaljis ssobton, fa mares i majorite piendut pliotune 9 dat eck trcut lt valorificarea Bogard enor ceupate, deschsnd mie, Totem fabs, consruind soul, port, oxanied plant ee ca sane aa ot me in nn ‘de neg Cer eae nose supuneau era raf on anime, och es cat in nice cat An mn ce A a, a. ri to ey ts car a si ml smi be ripe pene oat dat eit garth Gene eee Sopa cared pie eee meet ‘andes caer Aca aca e 29fct mpend pgt se rn tse mie ese ‘t,o ee Cag a inh then dary ae tr a er non eu ag ns a nPop on a as ga ope seh te ‘Se ei deta ae me pee pee el pe a See rea mont ue a me Irma MISCAREA, MUNCITOREASCA INTERNATIONA\ LA" SFIRSITUL, SECOLULU! AL. XiXciea, $1 INCEPUTUL SECOLULUI ‘AL Xicle Format pide ah con! mance. Trcerea capital sui sul secolua a1 XIKx, ls gous stad de denon, imgrilsmul + deermiat ensteree contador dine butghede 9 proletariat. Seen de cg a mari burghex, domiala monopelanilor au Inpit cone de wad sle miner see de mune napa x lari au als adesen pecorespunaitare amenale miei an sal "i, sub eferite pretest, ca 91 concediene forte at detent un stem‘Aces era gre loi ‘Stiegl muoctorior av itensfiatrpindiea.idllorsevoluo- in scete cond, penta apa interes, poeta cat ‘pare pice propris Ags oa tata partdelesocite ancora fin- Germania (1879), Pana (189), 8.U-A. (1876), ia (188), Ate trong (88), Bulgaria (1491, Romi (893), PMS.D.R OR (0093) ‘Ceara i etitte Inernainae «Ia. fa acuta Tor ieoio- ‘ict 9h polio, partici sciaste seu novos un fr internation Tncramitr, x unt onan cte sh fac Ieptar ote ee st deeb et Sablcasc line peoerle de onentare a mgcarea socialist nerajora- Ih nie 1899, God mcitor tsar shrbtoreas 0 sah de al de Prsedne de nour fot Fre Engce Congres hot Scare femajonal a The sin alten feneor de n Chicago din 886, A= toreu tll de Mi, eu nse iternfioale a munctonbr. Pn in primal esbot onda, Inenaionala Ita desert © scsvate lop de propgire kilo sociale, de apa» ileeseor Talon muneiorett ale tutu popeaeor Tn congrescle le, dshitt proba clr 5 metodelor de up a proletariat pene cnenen puter x demascat jt combatat police, peri gimitarst » manlor pute. abou gupta ptr tn Dives y empties Tum In see de ives a onda poten Ue topic colons, ca pottien de asupize naomi. practi de Itpetile molinionai| ‘Premna socaitr rom ix mares muncovess international nttonalismsl consecrest al tigcil munctort din Romina r= Imuifrat pin poparen activ Ia Inuit soit 91 mune IMeratonale, prin ajstorares muncitoril din ale (et. AST, soar Tu mint part la Congres de frmare a Intraoral fin 188 9 lata congresele aces contuind deca bee fle Inte Ag, de exemple, ln propuneea delet romine, sa dew {at pent prima data pecetaten sinfet minetorimi cuss tn Fevtuia preetard, Soca romias a ev lest cu partie cit Te din Balan a 918 st organi cia un congres al acesoa a Ba- “Oigaintile muncitorst din Rominia au aut pe emigrant msi ‘4 tangy prin fara noua, male de poppe revoleionae a asi, fn 1908 au coaviou guecnal Romie! ot seode at polite mas trlor fevcuionat de pe varul Potembia” ete 5 date mance peau aire profi dt ‘Apart eink Repti etl eis In Roms La oe pu, activates Meo lnterajionae «Ika nfs adrumaid de Fe Enges. Dupa maaren acest (1895), prtidle tc yi congrelef ‘eration Tha au slneat teint spre operant, a acti te fr fnlcat apa revolonsr cup palament ind mun ‘oslo iia ef pot caret pueren poled se pot eles 8k ex Tae VAL Lenin, care paricpat Ia congresele lwrnatinaet 2 Ib 9 sca o bogit"expeseni revluionart combi opornismal 8 8 pirat tare revoluionnee marase. fn Iori sly Lenin «apc ‘Bapnsel ole condi sl impeitsmeli Tind sms ee: Few revoluonara 9 de mole exer ties, es Imbopie lv {ura marsh cu ide no privind Putdl Comuri, revolute: pele data proletariat, alanfa minctorenca inca ind ‘tile conse sotalarnlt In 1903 2 creat Parca Comat (obe= Sides woke nine, co na tefote.co racine te ae Soeiaistior revlon din toate re. Metodeie no Spt bate vice — ca greva poli genera suet armas a fst nse fo. Teste de cele ma insite detagamente ale muncrni. Leni ‘upd ln Rowson Paral Scial-Demecrat din Romdnia eu frat: Ta Ii St. Gheorghi, Mikal Gheorghiv-Bujor aii, altar de Lenin, ‘8 condamnat esto imperial, tzcrunk te in a | Meme: i te alr ata pr oe ib ne ep ‘Sto esate pen pin de safe en os a ‘repamal -C ope import ri PDA iting ris SoS Monro pe appar twrnenan,DEZVOLTAREA TEHNICI 1 CULTURII UNIVERSALE IN EPOCA, MODERNA Dezvlaes iene ceolla desta. Vicon revoailor bur hem si deavoareneconomie capitalise av fvorat devel tht ‘gla 9 ult BarghnsSn axenioe a Iva mai pent de. Solar Isthimiou fafa abortenre, bots, mise si tute speroae de erecae ale etordescopei nent ste aplewe nok tn inecputulepoclt moderne terica 4 progrestt prin inven primelor masini teat, i mai ales * maya eu bur vents de. Welt (969), Apleapen seniors srcterina! tn Anglin, esc) scold XVIMes repeal eo! ind, adi wen de tanta Mere pefeiontd, asin cu bur a fost apical de cite RF 1 (803) In por Stophonom a fom (18145, prin eno Sal revoljonat trasportunte pe lb. In seco a XIX, thn progresesat aid prin inventa moto at ex expo « motor eer eer frd fr a vatlegrf Noll alae le ecu ipubsonat revels ndstal. De Be local scl al XIX, ca a cuprins, ptt, toate thie ‘Anette din Asi i uel ste din Aca (Ee Ale [Ad pleat deri nol, ce industria lectotchae, tort, noble $i sau ina prime idracenale Revolia tehnico-ndustrai a revauiont in continue miloacele se wansport Sa git eenia ei ferate, naga main. en ult arth pin consrsen Con Se 180%) 2 Canal Pon fra (194). Moora cu expose a esis ain tromipora ut, 1190 {fost elit prima! doh! (Zeppelin), aaugurnd trasportal stan, legis ie 19 conten» sje tm ch ds la ra. Bare dcop rer mink Im min ch aceea «thn Primele mar descoper ie Se epi moderne a fon tema cle crea tat la Baa evi eh Icodndustiale energinaburlis,enerpia hth a combustor I ee ale epct moderne. Deore sini ‘ant aar Ta stifle aaturt va decopet teria evleioitt (Ch. Darwin, ‘vag din peter (Em. Racov, fat fo medi, anesteacle i vain re (L. Pasteur, V. Baby). Prin exploraen Americ Eevatoie,» AcCente st atingetea ctor dot poll, Inueg lobul ee cunosct, ce serltorit romenties ! in domenil tore va cut marie desoperis ateclogie de Troi je Micene(H. Sehemann), Ceta 5 Epp (Arue Evan) a fo descate Nerogife (ean Frangois Champlin). Au fost sense tale fe ore antic de tone a German, 4 Ruse, a Fae, Taner Re in florfe ean remarat prin idle or propresite Alesana an vii Heron, Mokena Gandia, Sum Yosion, Meo Bae ee Oi Ae sean aditon a epost medere au fost Karl Mars 1 edch Ege Ei a format torn marsh materiatomal dale i tone, > ‘eons care coprnde pcp ence ale deville atu Sceitilomenot.Lasemnitate acestia consi mal ales fo agen ch ‘= mullurese numa st explice apr fm sok ca gino de fn atu dat cum te peal schimbe s wanovma less Socitaten pena a asgura un progres socal continu Grigor ia itr ealporé fea: Fe Goya, LE Repl, St Thin | | Ts mis, epoca moderns ese epoca color mai matt compositor, | {cum sa ses simfoni, oper, con tninaie ih epoca moderna Tos cient romantics cared reali Toate ‘nenirecat, Muzica ti Wi | Scrto 9! arg romani expima in crear ne puma propile lor seaimeote prowl mpouva aedeeptdior dis socette: mal "Ver Me Cita, Fr Chopin cs a din oper lor er © chemare I up pene Ubevaten omulu «pe Contovsk. ©. Ensen ee 4 inatt SEENON : ease fi Innobuat generat enh weer at ‘Creal salt exprina omul sl scitatea, au cum era, eu dele tele cai lor. {Commpontlelorformenah sa pro- fgamel marr spetacole minal Si times Tatavrnenans PRIMUL RAZBO! MONDIAL (1914—1918) lc stern capa 4 maior ptr: ap pune mp te pies lami fs conde Weer a imperial 9!» deroli Inegale In salt a capitalists, mane pen au dun 9 polish ex- tera expansions, de acaparare de nol ters clon ce suse Je rulers prime i pile de Geacere pentru mfr lor Ane, Angina ‘cupat not coli tm Aer: Exptl Suda 4pica de Sud) Rhadesa erin Ass: Afonso, Biomons, Malate ete Pata» pus spe ge Tm, Maree, Sahara, Conga te Ata, arn Asia pt teiaile in Indochina gh ena tn Chinn, Rus a cpa testo i fan ea fei vlc Or Chime ees ce'a dg a confit arma eh. Japons Tire al ere of Germania, Tale, an orepet ice tok clon, Germania, Wea de Sut Afi de Sus ale Poe ne sd yer th China, Ue, Brreca. Dipole 31 Cesc nk. Stele Unie ale Ameri cu pun stipinire pe anele Mowat Plipine 9h 48 iste protectors supra Cab 3 Porto. Ric. Der, alt Germania, Sacle Unie, Hala ete ou emu mute Imprint He rmieau empties coli 4 oneor Se fatseas in frie ais devote Acca tempi nse pute fe ett pin eizbo. To Yedereaaboiel pentru reimpariea lami, male puter na iaemat 3! a colin, formiad douk Bloc police md ve tare opie: Triple Aland saw Paeile Cena: Germania, Ausio-Uaga- Say lnia t Triplefglgere sau Anant: rans, Aga, Ras “Caute scarcer pene rab mood Ly facspatel scouu 1 X0Giea, cotreie Ginte marie poten au asic ln mann, Lopta avait pen elnpieea lum ers inca Accs fot ‘cum fundamental primal ator mondial. Dur ea nu ene cen Si se aa i cata interne, prope Metre, eu a ens Teen lupe: demoratie,« meth mundtoryt yt ovale, precum 9 crejteres lute eliberar i unite nafionlt a popoereoessupite din ‘Ause-Uagara, Rusia ete Vise reacionareconducstoare ale maior Der soctea ef pe cae tdaboal le vor putea abu. Tein Seiten bina laos concert preterm pel Pail sa ivf Nara alu 1914, cnd dr stant sb Fa sano | Sarjevo (Bosna) pe Pronz Fovdband, mostentoral onus Aus oUngas, Thevrnet de Germania, Auto-Usgain «remade Serie punindivi condi Toate gree, de Tnvobie. Dee accept sproape tate conde, Astt-Ungara a declare rior Serbs le {Sieh La | august I916 au inet ta isho! Rusa 9 Ceram, aol anja 1 Ang Hala 52 desprine din Tripla Aliso ¥ 4 sous eeu [Neate a eimar y Romini "Aa tocepen prin abot mondial Sau format dovkGrntu prin tigate next ~ frontal francongerman sit — frontal germano-h- Iromeeror 91 on Tron wewidar ta: Buon! — fran! eutrnang Razboil at In genera wn exracerde ctr din pris amber ecu. Popout eate‘erau sub dominia sriag eu neat In habe Diry ase clea si a a ant tn vot najional, cur fot ez omni, Sette, Polonish Cehostvace ee eSpraeseAtchae in 1914-1916, Plc de oh al Cerna even sf atace ma ni Prana ou oa Hare pre» isu 0 scott in rab. Apa cb tnt foe ie oars Sore Rosa i ro ble a cptese ine nats tim ira easren poner gen a cat sens Beg simu ptr in Bash prin ool nnd fle sre Pas ‘Bt, spre suprindesGcnanich arnats nh atc to smut ma epee det = ata ind st ie ut esl in Fre Inet Ace ca apres xconor ok sea pring mare vio Sut hers’ Gap 916) opened Tena german entra ase mestne to tinplate inane eran = i ins eee dee Ehmpi, se cree fence poset To eet inp. eon de xt, perma 8 oft ents, pltrons In Prusia ovens fp schim, i sadal frontal de et i a ‘rovoct ininger rele Austo-Uagate,oeupiad Bucovina 91 Califia, In Peimsla Beanie arbi rena erie, provotnd pirde asa mine austro-ungare “eepa, im Frbol au intra gae (AH din Europa, Asa, Alc. De pil, Sepia iota de pare Anant, iar Toca de parte Tip ‘Alaa. Razboiul cpl wn coacer manda, aul 915 cele mai mat lute ea pur pe foot de et unde eri des au objaut Uncle vctont aupre Rosé, nau rest 9 ‘South dio abo, aja cum doa, Pe de ald pat, n aces an, Talia, ching st elbeeze wt opsate italian spite de AtsrUnparia, a inst tn rbot de par "ex Aatane In shi, Bulgaria sa hoist ups de paren Patrice (Cette (Germania 91 Auto Une rina ca Int-an ele, format din armataausro-unent iin set ular armata si nama puto rest. Tau 1916 ea dat bli mar pe Fontl de vest, Ces mi singer roas inte cle a Tos ide de lg Verdun Pro masa concenta Ae fore sh armament, Germania spera sh spa font franer Tonite tapid spre Pari Dar, cu tot mdr de a Verdin, gx aw puto spare otal Ne urtiates Roane «dura pnt In ie te ase inp pn lt pe Bnet govern rns i= teeta abot de paren cE prom te Romine estore din” Aus tro-Unparia oct de roma, ea & corepundes cw aspirate por orf roma care, de ecole, Its Penteu deasirire unit aon 5 pliboe a stats Tn arma. con tent sernat ite guvemul ts fain pe Ante, Ia 15 aust 1916, Romania a nai eos lard Frans, Avia Rs lt lan paso ‘respi rele autoranare de pe frontal in arpa sa eet pate a Tranalvanei 9 Banus Sree Bryon, Sf. Cheoghe as ‘rar Ojon. Romani avin tu pri cu mare entuzasn pe fa nis ajte ae liber. Ronni, es gine sate cares geen su ‘Miplnirea marr imperi, daca un abot drpt de litera relia 2 tal saioate ‘Asa cum previzwse Antani, germani au hat numecise tape de pe frontl de tn Verdun si au ope Inintaren arma! romoe, ead tp la ate Sib echipas cu armament f infront ca mum, semis r rind a putt venta ontmefensve! germane. Male aly timp, ale tape germane s bulge su atcat de In Dundve, Ca pst Infra un dig aat de puter, guveral tomas Bos ak ee tga cu tout arta fa Moldova. Ca mari fort erie lutea ‘it to tipul eri wn now foe, de i cota Carpatior la a Sit de ait Ta sare certain tn Dane ‘© mare parte a ir ers dectocupait de german. Bogle i, ce ‘eae, vite, pete. a eat prada cotroitontor, lt popula shuts ‘5 muncesed pentru In Matdova, pe ing armam 9aainseae Seu vets ml louitort di eit cot de ttn. Aglomeraes populate, conde grt de came gine modal apn hana provocat grave ede la sped feral mantener 8 "apes mul came Tara tia clipe gree, dar poporal nasi piedes spent in victoria ‘aut sate ellteraven nil oeupate de german 91 Units Transvank cu Romdais, :Penta mich manor fh de ho tpl boi, com adie date burghere yi mate populace din fle afte ta ete Sr agrivat. Rab provcase malt Grup de tate forse, wee Site de mal de carmen, sects rnele alimetare si de Combet a toute file Wola Toametes cia finance, Popnrele er sue ‘De ated nine erie de fl sau produ mist revoutionre inp ‘eva hou In runes acestore se sisau munctork tone socialist de stings Paridl Comuniss (oe) si parte scat di Romina, Bulgaria, Serbia chomau popoarte st otoncharele i peti propor cre prin hae opi ei mp na Set acpi © peel ar on {tat de pada bo pee iis unin ego ino» se atte pa tana an we et yaa wr gs At ‘npr parts aa pa mba Coane ee Mal ‘ue eb uct sre ag, ny oa op ‘Ain pede pps esp ee ht erie po. Ine teppei be, et Ro ee {nee ed ncn sun ee co a iin Ko me a ean cri Sn pars Ine = Feet cate ence pia men DESFASURAREA RAZBOIULU! IN ANIL 1917-1918 PAGEA DE LA VERSAILLES: Revolafia brghezo-democrai din fobratie 1917 din Rak La face pul nuit ISFy igre gece twain: oe tenis fa Risin, tn ferunieTBI7, le wau tansforat fate reelae barge: srdemocratie. Aviad in rte Purtdl Comont (Boke), revoiia Diels Tal fost estrsat. Rusia deve epic. Condiceres aye tn germ provzoio dominat de Burgheurpeylerne. Acesta a hot sb online Haboia Poporl i mai vom slaps Intern SUA. tn dsb. Revolia rush a aur eeou Te tate tiie DMiscrearevluionas ji anietsboincs » cpeine 8 multe uth il fare De seen, Antanta na pull Tnepsnde acini mile dete In schimt, Potente Cente ve flan pins ofesied Aste, In febranie 1917, Germaria a deaiiojit shot! wubmarin, cu opal e's tage ‘ota engin 9 ex ali germ engler a toch pace, Riss inguh, Unite, cave plod atune au fost eute, sub petal ed submarine pr ‘mane ameninjaw fos for, au delaratrizbol Germans sa mis ‘cape tn Europa, sind Fan ‘Allurarea Sistelor Unite la Teipla lojlegee a shinbat rapa de fone! Antanas deveit molt mai puter det Puterle Cente. Rominse api ere. Pe fon! roms, Getmania vols ocupe Mollora, st scott Romans din ache wi api ance Ree. dine Marea Neape, Pentcu a Impidica pluie Geran, arma ronda, organiza velcult dp perder din anal 1916, jth de ai fe aimatel Tos, a foeput aeasta alta Tun ibe 1917, {Cu ue jer, tn lupe dela Odes, Ais Mises, esi opt au ape pdt pte. fy BA gel, de multe oe cor It op, sola rom ufc aun de vis, shied dev bmg ron {sl eu single msltor er, osnea Peale nase ree El etu soning ae a pose Moldove se exo bite de al chet relat tina Hoss exsteta stat roma, nah independents popor fo ‘nin, sara itor et, Tong lens perma rots conn ‘loved tum oh este capabilGe'mar fates ame ele i ape binintal stBmojee i Mertates maton sia soit. Paces de ln Baften—Racuret. In octombrie 1917, c- ‘muni i popora rw 2u Wansormat fevolula burghem- democrats Inieg revolute sodas, care du In neraren. pater soviet, in marie 191, gwvevnal soviet lacheltpacea cu Germania 8 Rinfaled sngssh pe inivg frontal de es, Rominia ou mai putea ‘ontnan rab De acct nat 1918, fc paces de Bef Shacwet eu Germans saline, O pace font get” Roms sdaDobroges si Muntit Crp ia petrotl alte bop, inp de zc de {ni ura af fe explontat In folosl German ima fens germand‘Dupttnciren ph cu Rusia soviet, Germania ya concentat tote foe pe fron de vst fa Ineput © oul ofensa, speed st obins nctora lt dort. Dar ai in A tan, primind ajutorl Stlor Unite au restau tect ao cote ‘leis de mars prope im vara anf 191, fering pire mat t= Incl germane au fost site st se retragh de pe testonul Pane ya ‘epi. Germania 4 fox In agit ala Si pe eclelatefrontriarmatle Anant last ofensiva obtnnd sce Alli Gemaniet Bulgari, Tuc 1 Austr Unga 24 api Lapa poponrlr petra elberaren salon. Ofenia trpelor AN Tans 2 tmaat eu eptafevolufonues a popouelr din Imperis e- trorungar sin Turi, Nemaipuind Indu shot, iz, aeupia ‘tie, potneny cnet metro poproreetfete ou ‘sion lpm pent destamaretAuto-Ungin st penta eiberiha ‘lloals. Reve a iebacitIm-mai multe ple sl inp, ‘lbw de cameat pole aii, omni din Transivani a tut comitete 91 gira ation In toate sae $f onjele. Aa alt Janda eondoeeren sutrovngns i au hotift Unica eu Romina. este 100 00 de camel sau adunat Alba tas Ia! aecembrie 19 ‘ic, into atmonfet de slocotor ents, trainers au hott ‘nea Remini, prasmams. Atel se design uaa politl Stata rom, Aduaarea de In Alb Toa cera democrtiates regia Tat poiie in Rominin Integi reorma agers, vot waver, respec fea deptrior majionltatior colocutoar iberaea romnor tanstdoen anes lor ev Ronni sa inde pliniee data eu elbeaea ceo, poloneaor, sor, calor Savi din sud 2 unguor [Doplce 22 lnuale4 fbruai 1918 va constat fn Republica Moldovenesol independent la 77 mart/9 apes acl an, Basaran, lestonu eave tn-IBI2 fuse Incorporst In Rosa frst, ba unto ondoia, a uma hot rpreentanior ale si popula dnte Pst i Natra,La 15/28 nojembrieI918 Congres genera al Bacovins» ho WHHL Unies cu Rominia & acest vec provinelcominest Stil abl Paces de le Verses Tn pe frontal deve, eajotora AustoUngnie, Gerona nu mai pte coin oll, He's capialat e Hl netenbow 1918, Ta condi gee ‘Aste not se tron cu vicora Anan, Paces tach a Vero, Im snul 1919. Put bintoae au ica Germanic condi tm conforitate ca inieresele le ‘Germania coda Franei — Asai Lorena: Dapemarce st Bel, sles mii terior, lar Plone — Pornaia, coridorl Vall inferoare $e pane din Silesia. Colonie germane eras Impiite ne Fray At ‘la aT Japooi, Germanil {a Unuia sui soafitor ab arme gto Feducea armament. De asemenca, se obliga pti nvngitontor Siro mare conte de robot Pacen de a Verails rcunetea dezmembrares Auto-Ungti $i statele no formate: dusia,Cobolvata i Ungar, Terie date Ae Alsto-Ungara 9 locus de arb, cot i soen, salir Sebi Si formau fugotine. Peto, elder unica, primen 0 noah ire | mare, tn Teal oral Dani. cae devenea pot ber. De asemenea, se rectoahe unves Tena!» Bucovin! ca Romina, Sap inde lint prin.voina.poporlu roma “Tot pin confernfa de pace de a Verailes ea pu busle une fiz interbtionle nami Soccatea Nat tsi la Geter Scop icra Inlesocaselo colaborre mull five state, hotranc Prima bot a fest ds pena relma tn inte mare ime perlite. Ca wrmare Germania ja pleat hegemna, far Inert Inowneur a deomembra.Poporce din cent Europe eu format tate stoma. Tn Rus abit revlta soit, (Colonie aw fos tmp tre Angi Pama dar sistema colo 129«primo rea lovin. popooele dm col a intent pt pn lente, SCA. ra lun foarte matt putea economia 89 format So. ‘ects Nayar uecrunk ISTORIA UNIVERSALA CONTEMPORANA rin ma, pes Mm aaa oa MAREA REVOLUTIE SOCIALISTA DIN OCTOMBAIE Rusia, find 0 fark ce 0 induce sb devel, in compara cu smal sale euopene au putea asgua nevole font. Mae parte dia sn rma, met Sa anit ble cl ft maa mee i as “erica rcs a pe ont spore revit solar CComuniat seals preston! i fanten laps dane de male rh te primal vind a mnctoren tr Sow fer rr sale Ace (ae ale eprezentenor muacitonor, trailor slap (ik ba ss tal este omit soe‘Tramformarce cevelich brpberrdemocratice tn reveifie saith Cond de Medir Tet Leni: Parcel Comunat 4 stat mance ‘elatorsraor leu rol de seam ta svat Zug’ Vlarinonel Siti Refaern con nist nationale wa facet In al 1925. Dar fra svete nc of seach, (nao ‘Penta comstres soci soli ea necesar ss infin ‘ndusrtaarn i, coer apculySearen nivel eultrl temic popoailor svielee up lant anal, v- altuitplanurt de denvolare «Ai pe 0 ‘load vin ani (pan cininale),Inecerea Soils capris I fea fark in nteprier hp openre a formal righ cate MU eau eu enti. pears Infapeten pani. dust ane predominant, dnd xprope 80% din valaarea po uci nations URES. deen © ae ssa iat einnd 1 doica loc in lame ca vlum al prod industria ‘dats cu treceen plana cia, 1928, sa Inexput colt ‘Inches lihidarea ment de care. A tacepu ap pate pte iebrct sh edcarea cll elt al poporul Sccesele bette In indie si gsc, ereren de caret tice, devoiavea itertur, ane qe inlet somieice dovedau ch UR'SS, weal s binit le omge 5 ste Schmbale peice In ita cumenior, drepaiedobindite 24 fet Insie In Consttin adopts naa 1936 Onganulssprem at puter exe Sovital Suprem al Uniunt Soviet l capinde dou camete:Sovital Uniuni yi Soviet Najonteaion te 96 preocund de nevoe si iterele diester national dn Uses ‘et Sov. Puefea execute exe exes de Com de Mininsce iste consi ve cna pi, rere ecg nero of stl sot uct ca anal 193, Ae Sinton np ee able a ln EVURSS" Atastea twat e fp reamore sal svc “pocrensveeh duro pia de pe, coat nce eb i pte coat sce 199i Sule Unie Avera Sito wv ad aie diponace Cee To! mat Sn Romina ene rea epee ov URS, ih be USS rian Sets No dn et fh» mops mi rene meni ein hoe tes ug og Fahne xi ope ‘Cen lr, jd oh pn sana epi pl Smal depose se rerun 7 ni ey Soi a i fee i? Se dt um ae ve mare sesutna ag stargate Pere at wt ean meen ne soar fe Ba 8 oe fon ree Cnr al XV a PE) ol WAS. nD) 2 et Ric eam josh » Coma Cras sat © ae Serr rena = cto to a i i i i Fz TRASATURILE CARACTERISTICE ALE EVOLUTIE! TARILOR CAPITALISTE INTRE ANII_ 19231939. Refceea i dervlires economist {ele captlte dept hsb. ta sa tonte ele curopene, ca wimare + rbolulus agrcuurs indi a timate, Find prods pine, reuse eet mull ta erede det Si alan, erence sporen semullmie aston mi fete Tupit Abia dupt aproape cla! ani de la terminaren etoile, Economia a inceparsh se relacd In grincglce el apis ne fw SU.A, Geman, ana $1 alee, In tsa am, 19251935 abe ‘u fot recite cu no echipmeate moderne Ia agreed etns fotosees tractonctor a Ingtissmimlo, auf! eh preducia acca pede, comeral enor, fafigstea avout revoltionts din anil 19181922 9 stacrea ‘seonomic in ani 1923-199 nu Init wremelie captain ‘Si dn miata, mantras intermfinall, Recerca $i eae oltre’ economic consldare patertburghezel eu dan ko corse tiie a ovata reotuionr- Das, monttorimes @Imcepet gin aoa lupt, etd sporirensalatilor, condi mui bane de mune a st, fo toampa anu 1925, tn Fra seals in gia peste 300000 de nee {ort antl urmator, 1826, 9 Angls, moncorinen a deca poet era, a care ay paripat pete cincl malo deamon epi ute popearelar din colo 9 din hie sependente;revolga antiport din Chin, Miearearvolulonad n