Calealul reservelor zSeimintelor de hidrocarburi fluide . 2... . 67
Metode de calcul al rezervelor zScdmintelor de tifel 0 =... 2. 87
Metoda volumetrice 2 2. 2 ee
‘$22. Metoda bilantului material © 6 TE
|. Metoda declinului de productie Le te B
Metode de calcul al rezervelor zdcimintelor de gaze. 2. OT
|. Metoda volumetrice 2 2.
. Metoda bilantului materia © 2. BB
. Metoda declinului de presiune 2... . - wee fe 80
Metoda termodinamicd a calcularii rezervelor zBeimintelor de gaze cu
condensate ee BE
3 Projectarea exploatirll primare a zickmintelor de tied... 2... 82
3.1, Delimitarea z&eimintelor pentru exploatare © 2 2 2. BD
3.2. Amplasarea sondelor si crearea zonei de filtrua acestora 2... 82
2 CALCULUL REZERVELOR. ZACAMINTELOR
* DE HIDROCARBURI FLUIDE
In instructiunile metodologice ale Comisiei Republicane de Rezerve Geo-
logice [16] sint detaliate Iucrarile necesare pentru incadrarea rezervelor
intr-una din categoriile A, B, Cy, Cy.
2.1, METODE DE CALCUL AL REZERVELOR ZACAMINTELOR
DE TATE!
2.1.1. METODA VOLUMETRICA
Se poate aplica oricirui 2iicimint ale cirui dimensiuni geometrice st
proprietifi fizico-chimice sint cunoscute. Rezerva de fitei in condifii de zici-
mint este data de relatia:
N=AhmS,, @Q
unde:
N este rezerva de fifei, in m’;
A — suprafata zonei productive, in m;
hk — grosimea electiva a colectorului, in mj
m — porozitatea efectiva, in %i
S, — saturafia in fifel a rezervorului, in %.
Pentru zieimintele cu o grosime net variabila in cadrul unei suprafefe
productive de form’ neregulata, grosimi care adeseori se efileazd in directii
diferite, determinarea volumuhti zonei productive este foarte dificila. fn acest
caz, volumul se poate determina prin metoda integrarii grafice dupa profile
dig, 2.1). Cunoscindu-se grosimea efectivi k a stratului in fiecare sondé a
67 . c
Fig, 24. Schem& pentru determinarea volumului zonei productive tolo-
. sind metoda integrarii grafice dupa profile.
profilului si masurindu-se distantele 1; ale sondelor fata de coniactal initial
api-titei, intr-o diagram’ cu o sear adeevali, in care in ordonat se tree
mirimile h, iar in abscisi m&rimile f, se obtine prin planimetrare suprafata A
a profilului studiat. Avind determinate ariile A ale celor n profile necesare
une determinari cit mai exacte a volumului zicdmintului, itr-o diagram
eu o sear adecvat&, in ordonat’ se vor trece marimile A, jar in abscis inari-
mile Z ale distantelor L; fat de o linie de reper (in sehita, falia f—f'), prin
planimetrare se objine mirimes volumului brut V al zonei productive a z
mintului,
Cind rezerva de titei trebuie exprimati in condijii de suprafafa in rela~
fia (2.1) trebuie si se introduced si influenta factorului micgoririi de volum.
al fifeiului bj, si ecuafia rezervei de fiei obtine forma
V1 =S,) 2+ 22)
Determinarea volumului brut al zdcdmintului V este susceplibilii de
erori, datorita faptului cd in fixarea marimilor pentru grosimea ele a
pentru zonele de contact se utilizeazi totusi um numar limitat de puncte din
ziedmint. Aceeasi situatie este valabild si pentru parametrii porozitale medie
efectivi m si saturatie medie in ap4 interstitialé §,, Factorul micsoriirii de
Volum hy este, de asemenca, o mirime variabild pe zacamint.
Aceste situatii conduc, in mod implicit, la admiterea existen{ei unor erori,
Pentru ci zieimintul, in mod teoretic, cuprinde o infinitate de puncte. func- fii-de lo. gi.timp, nn -numai_pe oele utilizate in determinarea -rezervei.
Folosind..wumai datele disponibile se face ipoteza ca selectia obtinutA ar fi
reprezentativa pentru intreg 24cdmintul, In aceasta imagine, regultd c& ma-
rimea rezervei geologice (initiale) determinata cu relatia (2.2) nu este decit
probabil exact. Gradut de exactitate se poate determina numai daci,
fntr-un mod saw altul, se iau in considerare variatiile probabile ale parame-
frilor dn relatia de calcul. Aceasta se poate face prin utilizarea unui model
probabilistic, care st ia in considerare gi curbele de distributie ale parame-
tailor.
Dupa graparea parametrilor pe clase de valori, pentru fiecare clasi se
caleuleazi freeventa de aparitie:
2.3)
he fe 426
: ae +0
i
a
a
a
aa ” ae
a |
a a
nw & 6 WF 77%
Fig. 22, Histograma si curba cumulativa pentre
pororitate.
wilt -
% ||
sea | H -
‘Bas 4
&
3” |
fn
3 9
a +
I !
s “S GRWMERS RHR BH F
3 Wem a 2
Fig. 2.3. Distribu{ia normalé pentru saturatia in apa
interstifiala.
69 gi se-ridici histogramele gi cumulativele (fig. 2.2) pentru fiecare parametre
af weuatiel (2.2).| Reprezentind cumulativele pe hirtie de distributie pre-
babilistich (fig. 2.3) se aflA ipoteza de distributic.
Metoda de selectie:
(2.4)
gi dispersia:
(25)
unde: “n= S7n, permit stabilirea marimilor probabile de calcul.
Metoda Monte-Carlo represinti un model de simulare probabilistic%
a unui sistem de variabile aleatoare. ZAcimintul de hidrocarburi fluide are
ca functie-obiectiv determinarea rezervelor geologice initiale. Functia-obiec-
tiv este definita de relatia (2.2), ai cirei parametri sint de natura statis!
Se poate intui eX evaluarea functiei-obiectiv nn se poate face fara a cunoaste
curbele de distributie si de probabilitate total pentru fiecare parametra in
parte. Pentru aplicarea metodei Monte-Carlo este necesar un generator de
numere aleatoare. Principiul metodei consta in echivalarea nivelului de pro-
dabilitate totala a fiecirui parametru din relatia (2.2) ca un numir aleator
generat, cuprins intre 0 si 1 (fig. 2.4). Pentru fiecare set de parametri determi-
mati in mod aleator se calculeaza cu relatia (2.2) 0 marime N. Se poate calcula
fn acest fel o selectie de marimi pentru N, care se interpreteazi statistic.
Pe baza legii numerelor mari se poate spune ¢4 pentru ua volum de sele
destul de mare, histograma obfinuta pentru N se apropie de legea de distri-
butie reali.
Pentru aplicarea metodei se poate folosi nn program in limbaj FORTRAN.
Votumul de setectie se afl4 la X valori pentru N, care se grupeazii in ¥ clase.
Histograma si curba de asteptare sint oglindite in figura 25, In acest mod
se poate stabili mirimea cea mai probabili a rezervelor geologice (inifiale).
Ue.
Fig. 2.4, Principint metodei Monte-Carlo,
70 RESESSRESS =
or
es 6 7 8s wn"
a * Bemenial de existerfa & rezerve!
m rent cre opted
+ t tolali: de 80 Yo
2
a
a
6 +
e 5
a g
&
2
a
2
aS ¢ 7 @ 8 ow a"
Fig, 25. Histograma si curba de asteptare pentru re-
zerva de titel,
2.1.2, METODA BILANJULUI MATERIAL
Ecuatiile de bilan material cunose fn ultimul timp o larg ulilizare atit
tu problema determinirii rezervelor, eft si tn unele probleme ale proiectarii
exploatirii zicimintelor, asa cum se va observa in capitolele urmatoare.
‘Trebuie subliniat cA aceste ecuatii au un pronuntat caracter dinamic, la
alcStuirea lor tinindu-se seama de starea zicdmintului' ca dependenta de
extractia fluidelor, de variatia presiunii si a proprietitilor sistemului de hidro-
carburi. Se admite eA procesul de exploatare se desfasoar& izoterm.
In procesul de exploatare, in zZcimint are loc 0 continua redistribuire a
fifeiului, a gaxelor si a apei, datorita variatiilor lor de volum si presiunii de
vieimint, Starea initiali a zicimintului se schimb& continuy, iar ia unele
eazuri In mod cu total accentuat, datorita prezentei unor vasiatii insemnate
de facies. In unele zone, mai putin permeabile, apare o neuniformitate in
distribuirea presiunii, eare determina o eliberare ins Ua gazelor din
solutie, precum si o avansare insuficienta a apelor adiacentc. in realitate, in
zacimint in diferitele lui zone, comportarile iluidelor nu sint identice in
a timpul exploatarii, aga cum s-a demenstrat anterior. Cu toate acestea,
formularea ecuatiilor de bilan{ material se presupune c& In zicimint existi
fo stare uniformé, ca atare toate ecuatiile vor fi deduse in aceasta aproximatic.
fn elaborarea ecuatiei de bilant material se utilizeaz’ parametri cu valoare
medie pe intreg zicimintul, determinati la o marime medic a presiunii sis-
temulni. Presiunea medic de zicimint, intr-o anumiti perioadi de timp,
se determina, de obicei, dupa hirtile de izobare, ca medic ponderata eu supra-
fata sau cu volumul. Trebuie mentionat ei numai o determinare exact a
valorilor parametritor care aledtuiese ecuatia de bilant material permite un
calcul adeevat al rezervelor. De aici problema care se pune, in cazul utilizirii
ecuafiilor de bilant material, este un studiu amanuntit de laborator ai pro~
prietitilor finidelor si o cercetare detaliatd geologo-tehnici a zicdmintulul,
Se va aborda problema pentru forma mixta a energiei de zacdm int,
sfera cea mai cuprinzatoare a sitvatiei din natura.
Se noteaza parametrii care intra in ecuatia de bilant material cu urmi-
toareie simboluri:
N — rezerva initial de titei (exprimata volumetric) in conditii stan-
dard;
AN — cumulativl de fifei la data caleulului, exprimat in conditii
standard;
r — ratia de solufie la presiunea medie de strat p, exprimatt in
mpm
fy — ratia de solutie corespunzatoare presiunii initiale a formei mixte
de energie, care este Pres
rp ~— Tatia gaze-fifei, corespnnzdteare momentului cind s-a deter-
minat AN;
, = factorul micgorarii de volum al fifeiului, corespunzitor lui r,
a presiunea p:
by — factorul miesor
deci la Pye)s
3, — factorul de volum al gazelor Ia presiunea p;
bgo — factorul de volum al gazelor Ia presinnea Prag
u — factoral de volum bifazic;
M — rezerva initiald de gaze, iu mi;
AM — cumulativul de gaze extrase din zicimint, ia mp;
@ — rezerva de gaze din cupoli 1a momentul initial al formei mixte
de energie, in m3;
W — cumulativul de apA patrunsd in zona productiv’ de la momentul
initial al formei_mixte de energie la momentul corespuuzitor
presiunii p, in m3;
w — camulativul de api extrasi din zicimint in decursul sedderii
presiunii de Ia p,q. la p, in ms
ji de volum al fiteiului, corespunzitor lui ro,
— raportul dintre volumul oeupat de gazele libero din cupoli si
Noo
volumul efectiv ocupat de fifei, in condifiile initiale de ziicimint
ale formei mixte de energi
Conform legii conservarii materiei, care std ta baza ecuatiilor de bilant
material, se poate enunja: cantitatea initial de hidrocarburi fluide aflate tn
z&cdmint, redusi la o presiune oarecare p, este egali eu suma cantitagilor
de hidrocarburi extrase plus a celor ramase in zic
presiune p, Deoarece cantitatea de ti
‘niin
wz
mint, reduse la aceeasi
rimasi tn ziicimint este greu de deter
. bilantul de mai sus trebuie facut prin intermediul gazelor, si anwne, tae ocpind velomal Gate spind Ap cap |
| creat oe centewetia ea biee- athe aT
| Rletlet [ret eefiel tu acest
oe Lo-—--- serteet__ pel egere
Fig. 26, Schema bilanjului material pentru zickmintole de {ijel aflate In forma
‘mixta enargiel de eic&mint,
voluraul inifial de gaze continute in zAchmint, reduse la presiunea almosferici,
eate egal cu volumul de gaze extrase, plus cel al gazelor riimase in zticimint,
ambele reduse la presiunca atmosferiel. Aceasta, pentru motivul e& se detine
Jegea de variafie cu presinnea a ratiei de solutic r.
Pentru zicamintele de fifei care produc in forma mixté a energiei de
zhelmint (fig. 2.6) ecuatia de bilan} are forma:
o Mit Ney ANrk Nat =ANa= 19: 8NIe
7" ,
— AT. 4Qv-aNyr, (26)
sau dup3 simplificare: .
‘ N (tbe _ Bhat be —r} =. os 7 ‘2
. ( rst pat tte *) AN (- 43 z 27
Exprimind factorul micsorarii de votum al fifeiului in functie de factorul
de volum bifazie:
=U (Fat) by @8)
gi introducinda-t jn relatia (2.7) rezult&:
fie bo Nobo) _ yy ee
din care derivé ecnatia rezervei geologice de titei
Nex SNGH yd IO») | (2.10)
=
ba 0,1
0
Din relatia (2.10) se pot deduce eazurile particulare:
1) nu exist apd adiacenti activ (W—w~0), se obfine ecuatia de bilant
material pentru forma de energie @ acfionarii gazelor din cupola gi a iesivit
gazelor in solutie:
N= ANd ; ean
um Bat Te ©,
73 2) nu existd cupola de gaze (n==0) si nici acvifer adiacent activ (W—m=0)
deci singura sursi de energie este iesirea gazelor din solutic, pentru care caz
se poate serie:
yon ANU —2i ei
tbe
Dac in relatia (2.10) se inlocuieste factorul de volum bifazie prin:
u=b,+(o-1)b, (2.13)
si ratia gaze fifei, corespunzitoare presiunii de zicdmint p, la momentul
determinarii rezervei, sub forma:
bu
AM, 2.14)
"AN er)
se obfine ceuatia de bilant material sub forma:
: 15
7 ) (2.15)
%
Se observa ch productia cumulativé de fifei AN, productia cumulativa
de gaze AM si volumul apei marginale care inundind a rimas in zona ocupata
anterior de fifei (W—w) sint multiplicate ex un factor care depinde de pre-
siune.
Notind funcfia de presiune corespunzitoare pentru fifei cu:
o=— i 2.16)
2
ea corespunziitoare gazelor cu:
1
8,=——___+______ 2.17)
“Eley 8"
jar cea corespunzitoare apei cu:
(2.18)
7
ecuatia bilantului material pentru forma mixta de energie sé poate scrie astfel:
N=ANG,+AMB,—(W—w)B,. (2.19)
Funetiile de presinne @,. ©, 3i O, se determina din analizele p. V. T
ale sistemelor de hidrocarburi cercetate in condifii de zicamint. Parametrul n,
raportul dintre volumul ocupat de gazele din cupota de gaze si volumul efec-
tiv ocupat de tifei la starea initiald a formei mixte a energiei de xicimint,
a “ me -
a
s 100 |-—+-
#
ff
| wa
24 - 1 . %,
g | 8
is i i
2
x
+? * «!
ge 3 4
= 7 %
ear & a ||
w
A
spe ar
a 1 i
~ 1 ! l i
°0 8 i 8 0
Presivnee tor 4 Frestunea , bar
Fig. 2.2. Didgraniele functiilor, de presiune:
@, — ventru titel; By — pentru gaze; G, ~ pentru api.
t
sa determinat 1a delimitarea zdcimintului pentru exploatare (1.2). In fi-
gura 2.7 sint redate diagramele funetiilor de presiune, eare prezint particu-
Jaritatea c& tind cAtre infinit 1a punctul corespunzitor presiunii de saturatie.
Deoarece mirimea acestor funclii de presiune variaz& intens in apropierea
Presiunii de saturatie si datoriii faptului ci marimea medie a presiunii de
2Acimint se estimeazi cu oarecare exactitate, stabilirea rezervei de fitei cind
presinnea de zacimint este apropiatt de cea de saturatie este greu de rea
izat, pentru care fapt trebuie lasat zicimintul si produca pind la o' presiune
de zicimint care permite evaluarea corect& a rezervelor, O alta particulari-
tate, derivind din ecuatia general a bilantului de energie, este aceea cd aceste
funcfii de presiune sint caracteristice diferitelor forme de energie, pen=
tra n=O numitorul functiilor se reduce Ja primii doi termeni, iar in eazul
(W—w)=0 nu are sens functia 9,.
2.1.3. METODA DECLINULUI DE PRODUCTIE
IevoritA din necesitatea estimZrii productiei viitoare, preenm si a esti-
m&rii rezervelor de titei, metoda declinului de productie are o oarecare utili-
zare in practica exploatirii 2cimintelor de titei.
Variafia debitului de fitet cu timpul sau cu producti
denumita curbd de declin, desi din aceasta nu se poate
declinulni de productie.
cumulativa este
iti direct mitrimea
1% ton 4 4 Declinul se defineste ea rapor-
: tul dintee variatia debitutei de ffet
in timp st debitul Insust, ceca ce
: se poate exprima prin relafia:
z
ao
aw
Dam, 2.2
t @ 220)
2, Varta tiet si iaversulu a
Fig 20. Varia Pe dng Declinul de productie depin-
de de felul In care productia va-
4 in timp. Variatia productiei de fifei in timp este functie de formele ener-
de zicimint si de regimut tehnologic de exploatare. Prelucrarea datelor
Statistice de productie a arital. eA, in majoritatea cazurilor, se obfine o apro-
ximace acceptabil’ daci se considera cf declinul variazi hiperbolic in funetie
de timp, respectiv cA variafia inversului declinului in functie de timp este
o dreaptt (fig. 28), adici:
> at bt. (al)
Intrucit m&rimile pantei b pentru care nu se obtin rezultate absurde
sint cuprinse intre zero si unitate, problema se poate aborda (tab. 2.1) pentru
intervalol 0= EACAMINTELOR DE GAZE CU CONDENSAT
¢ cu condensat fara determinarea grosimii efective, a porozit&fii si satu-
in gaze, parametri a ciror determinare este asociatd cu unele greutati.
ja [44] termodinamici implicd studiul fizico-chimic al sistemului de
3 earburi fluide cu multa exactilate. In cazul exploatirii zicdmintului
‘Wa"kiy carecare numar de sonde uniform distribuite pe suprafata productiva,
je rezervele calculate au mérimi apropiate, se poate estima cX intreaga
“guprafatd productiva se afl sub influenta action&vii fondului de sonde.
Be
Notindu-se eu:
Pi — presiune initial medie a zie
‘Px St Pa — presiunile de 2icimint 1a dows momente, 1 si 2, in bar;
a Dy Zq — lactorii de abatere de ta legea gazelor perfecte, corespunzitor
. presiunilor inifial’, p, si pst
eR. ‘Ry — constanta pentru gaze la presinnile p;, pi, pz si Ri — eonstanta
pentru gaze la stabilizare, in kg: m/kg- grd;
fi. => gradul de volatilizare a condensatului saturat, in mt (se
ip determina prin volatilizarea condensatului saturat din separa-
tor, in autoclava p, V, 7);
ps — masa specified a gazelor bogate, in kgjm®
. — masa spécilicd a gazelor skrace, In kg/m
T — rafie gaze-condensat, in m&/t;
— mirimile T, 9% pe ey — fri alti indici se referd Ia valorile
, medii pentru grupul de sonde cercetate in intervalul de va-
riafie a presiunii de Ja p, la ps
-- marimite I’, 9, pe po. eu indicele é se retera la conditiile int-
fiale din zickinint:
V,. — volumul de gaze stabilizate extrase din ziicémint in intervalul
de variatie a presivaii de ta p, la Pas
rezerva volumetric’ de gaze, in m3,va fi dat& de relatia:
intului, in bar;
py 322 1000
M=V,. Pe ——Tee_ ger Fe (2.41)
: z (22-8): epu 1000 R,
Nea Zul Tipu Pa .
aL 3
PROIECTAREA EXPLOATARIH PRIMARE A ZACAMINTELOR
DE TIE
3.1. DELIMITAREA ZACAMINTELOR PENTRU EXPLOATARE
Conceptia modelului energetic solicit ca in problema delimitarii zieamintelor
pentru exploatare si se grupeze parametrii fizico-chimicl 5i cei geologo-tehnici
in maniera in care s4 poata fi modelati parametrii ecuafiei energie funda-
mentale. In acest mod se pot formula urmAtoarele criterii
1) obiectul propus exploatiirii trebuie si contind suficiente rezerve ren-
tabil de exploatat printr-o retea individual de sonde;
2) obiectul propus exploatarii poate fi aleatuit dintr-un singur strat de
grosime suficient&, sau din mai muite strate de grosimi mai mici, distribuite
pe o suprafaf’ productiva suficient de mare, separate in acoperis si culcus
de strate impermeabile;
3) obiectul propus exploatarii trebuie si aibi o grosime medie efectiva
de asa marime incit si corespunda cerintelor proiectului economic. (De fapt
aceste trei criterij dau raspuns problemei modelirii votumului ziedmintulus);
4) in obiectul de exploatat trebuie incluse numai strate ce se. caracteri-
zeaz& printrun confinut litologic comun si de porozitate si permeabilitate
apropiate;
5) in acelagi obiect de exploatare si fie incluse strate care nu prezintd
dificultate in exploatare ca urmare a innisipiriis
6) in obiectul de exploatat trebuie incluse strate continind hidrocarburi
fluide de proprietiti asemAnitoare din punct de vedere fizico-chimic 5i avind
aceeasi suprafata productiv3;
(Criteriile 4, § si € faciliteazd modelarea parametrului aledituirii stroctu-
rae 3 atit pentru mediut solid cit gi pentru cel fluid din sistemul in exptoa-
tare.
7) tm obiectul de exploatat trebuie.incluse strate posedind valori asemii-
ndtoare ale presiunfi reduse de zicimint 51 ale temperaturit de zicamint;
8) obiectul propus exploatarii trebuie sf reprezinte un sistem hidro-
dinamie anitar, iar apele adiacente s& actioneze in acelasi mod, fie ca ape
marginale, fie ca ape de talpi.
Criteriile mentionate cer ca, inte de a se trece la delimitarea zichmin-
telor pentru exploatare, s4 se studieze in amAnunt profilele sondelor gi, printr-0
corelare detaliata, utilizind toate datele geologice, geofizice, rezultate dupa
s&parea sondelor, ale cercetiirii acestora yi ale exploatarii de proba si se defi-
Ritiveze objectele pentru exploatare.
3.2, AMPLASAREA SONDELOR $1 CREAREA ZONE! DE FILTRU
‘A ACESTORA
_ _ Definind zicamintul de hidrocarburi fluide ca un acumulator de energie
gi-asimilind sondele cu niste conductori care vehiculeazi energia din subteran
ia zi trebnie si se vegheze ca atit acumulatorul, cit si refeaua de conductori
si functioneze in condifii optime.
32 Consumul energie’ acumulatorului are loc in deplasarea fluidelor prin
diul poros-fisurat-permeabil gi in sonde. In zona in care conductorii-sonde
"ge leaga la acumulatar-zicim tnt pot apiirea rezistente foarte mari si deci un
Gonsum exagerat de energie, atunei cind sondele-conduetori sint reatizate
u imperfectiune mare. Imperfectiunea din aceasta zoni se datoreste impertec-
fivnii sondelor reale, construite ea imperfecte dup’ gradul de deschidere a
gtratului si dup’ modul de comunicare a sondei cv colectorul, precum si obtu-
pari fizico-chimice a zonei de filtru in procesul de traversare a stratului in
foraj, la punerea in productie sau in decursul procesului de exploatare,
‘Pe zictimint funcfioneazi un numar de sonde care genereazii ‘eunoscutul
Yenomen de interferen{a, care este un consumator de energie de nencglijat,
iitru ca energia zicimintelor de hidrocarburi fluide si fie utilizatA in modul
‘caf mai rational posibil, trebuie si se optimizeze atit construirea zonei de filtra
a’soridelor, cit si amplasarea lor pe suprafata ziciimintului.
Se considera rational acea amplasare a sondelor care asigura ce! mai
wut cost al productiei la un factor de recuperare de marimea cea mai ridi-
‘Pentru a obfine costul cel mai sedaut trebuie tins spre obfinerea celei
(ridicate producti de fifei eu cheltuieli minime.
[, Coneretizind aceasti situafie se obtin dou% variante ale problemei:
3,
oarécare mirixe a producfiei este posibila odati cu cresterea densitatit de
amplasare, pind ce distanfa dintre sonde nu devine asa de mic& incit conu-
rile’ de api se unesc, Dacd colectorul petrolifer prezinta 0 anizotropie ridi-
cath gi d<3,5, pentru distanje intre sonde de mirimea celor utilizate in
Practica (200--250 m astfel ci unei sonde ii revin 4—6 ha), efeetivitates
de inlocuire creste neliniar eu densitatea de amplasare a sondelor, Cu miti-
S-ar putea să vă placă și
- Interventii SondaDocument46 paginiInterventii SondaKlaus Klaudiw100% (1)
- Managementul Forajului RO-En3Document136 paginiManagementul Forajului RO-En3Klaus KlaudiwÎncă nu există evaluări
- Cimentarea Coloanei de ExploatareDocument9 paginiCimentarea Coloanei de ExploatareKlaus KlaudiwÎncă nu există evaluări
- Managementul Forajului RO-En3Document136 paginiManagementul Forajului RO-En3Klaus KlaudiwÎncă nu există evaluări
- Plan Invatamant Inginerie de Petrol Si GazeDocument9 paginiPlan Invatamant Inginerie de Petrol Si GazeKlaus KlaudiwÎncă nu există evaluări
