CR 1 1 4 2012 PDF

ORDINUL
nr.... din .....

pentru aprobarea reglementarii tehnice
Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vntului asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-4/2012
n conformitate cu prevederile art.10 si art.38 alin. 2 din Legea nr.10/1995 privind calita tea n
constructii, cu modificarile ulterioare, ale art.2 ali . (3) si alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de
reglementari tehnice si de cheltuieli aferente activitatii de reglementare n constructii, urbanism,
amenajarea teritoriului si habitat, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.203/2003, cu modif carile si
completarile ulterioare, si ale Hotarrii Guvernului nr.1016/2004 privind masurile pentru organizarea si
realizarea schimbului de informatii n domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al
regulilor referitoare la serviciile societatii informationale ntre Romnia si Statele Membre ale Uniunii
Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare,
avnd n vedere Procesulverbal de avizare nr. 43/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate
nr. 4 Actiuni asupra constructiilor,
n temeiul art. 5 pct. II lit. e) si al art.13 alin.(6) din Hotarrea Guvernului nr.1631/2009
privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, cu modificarile si
completarile ulterioare,
ministrul dezvoltarii regionale si turismului emite prezentul
O R D I N:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vntului asupra
constructiilor, indicativ CR 1- 1- 4/2012, elaborata de Universitatea Tehnica Bucuresti, prevazuta n
anexa * ) care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I si intra n vigoare
la 30 zile de la data publicarii.
Art.3. - La data intrarii n vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehnica tehnica Cod de
proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra const ctiilor. Actiunea vntului, indicativ NP 082 -04,
aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 165/15.02.2005, cu
modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Prezenta reglementare tehnica a fost adoptata cu respe tarea procedurii de notificare nr.RO/
.............din ............., prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22
iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informatii n domeniul standardelor si
reglementarilor tehnice, publicata n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 204 din 21 iulie 1998,
modificata prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului Eur an si a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata
n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 217 di august 1998.
MINISTRU
Eduard HELLVIG
*)
Ordinul si anexa se publica si n Buletinul Constructiilor editat de catre Institutul

tional de Cercetare -Dezvoltare n
Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabi a "URBAN-INCERC", care functioneaza n coordonarea Ministerului
Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Anexa
la Ordinul MDRT nr................../ 2012
PROIECT
COD DE PROIECTARE
EVALUAREA ACTIUNII VNTULUI ASUPRA
CONSTRUCTIILOR
Indicativ CR 1-1-4/2012
CUPRI NS
1
ELEMENTE GENERALE ....................................................................................................................................... 6
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
2
VITEZA VNTULUI. PRESIUNEA DINAMICA A VNTULUI .................................................................14
2.1
2.2
2.3
2.4
3
Scop si domeniu de aplicare.................................................................................................. 6

Referinte normative ............................................................................................................... 7
Ipote ze .................................................................................................................................... 7
Proiectarea asistata de ncercari............................................................................................ 8
Definitii si simboluri.............................................................................................................. 8
Combinarea actiunii vntului cu alte actiuni...................................................................... 13
Elemente generale................................................................................................................ 14
Valori de referinta ale vitezei si presiunii dinamice a vntului ........................................ 14
Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei si presiunii dinamice a vntului ............ 17
Turbulenta vntului. Valori de vrf ale vitezei si pre
dinamice a vntului............. 19
ACTIUNEA V NTULUI ASUPRA CLADIRILOR SI A ALTOR CONSTRUCTII .................................. 22
3.1 Elemente generale................................................................................................................ 22

3.2 Presiunea vntului pe suprafete .......................................................................................... 25
3.3 Forte din vnt ....................................................................................................................... 26
3.4 Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei ................................................................ 28
3.4.1
Generalitati ................................................................................................................... 28
3.4.2
Evaluarea coeficientului de raspuns dinamic ............................................................. 28
4
COEFICIENTI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCTIUNE SI DE FORTA ...................................... 31
4.1 Generalitati ........................................................................................................................... 31

4.2 Cladiri................................................................................................................................... 33
4.2.1
Generalitati ................................................................................................................... 33
4.2.2
Pereti verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan .................................. 34
4.2.3
Acoperisuri plate .......................................................................................................... 37
4.2.4
Acoperisuri cu o singura panta.................................................................................... 40
4.2.5
Acoperisuri cu doua pante ........................................................................................... 42
4.2.6
Acoperisuri cu patru pante........................................................................................... 44
4.2.7
Acoperisuri cu mai multe deschideri .......................................................................... 45
4.2.8
Acoperisuri cilindrice si cupole .................................................................................. 47
4.2.9
Presiuni interioare ........................................................................................................ 49
4.2.10 Presiunea pe pereti exteriori sau pe acoperisuri cu mai multe straturi de
nchidere ...................................................................................................................................... 51
4.3 Copertine .............................................................................................................................. 53
4.4 Pereti izolati, parapete, garduri si panouri publicitare....................................................... 60
4.4.1
Pereti verticali izolati si parapete ................................................................................ 60
4.4.2
Factori de ecranare pentru pereti si garduri................................................................ 61
4.4.3
Panouri publicitare ....................................................................................................... 62
4.5 Coeficienti de frecare .......................................................................................................... 63
4.6 Elemente structurale cu sectiune rectangulara................................................................... 64
4.7 Elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite.......................................................... 66
3
4.8 Elemente structurale cu sectiune poligonala regulata ....................................................... 67

4.9 Cilindri circulari................................................................................................................... 68
4.9.1
Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioara....................................... 68
4.9.2
Coe ficienti aerodinamici de forta................................................................................ 71
4.9.3
Coeficienti aerodinamici de forta pentru cilindrii verticali asezati n lin ie .............. 72
4.10
Sfere .................................................................................................................................. 73
4.11
Structuri cu zabrele si esafodaje...................................................................................... 75
4.12
Steaguri............................................................................................................................. 78
4.13
Zveltetea efectiva si factorul efectului de capat l .................................................... 79
5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RASPUNS DINAMIC ...............................82
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
6
Turbulenta vntului.............................................................................................................. 82
Procedura detaliata de determinare a coeficientului de raspuns dinamic......................... 83
Procedura simplificata de determinare a valorilor coeficientului d aspuns dinamic
pentru cladiri ........................................................................................................................ 85
Deplasari si acceleratii corespunzatoare starii limita de serviciu a constructiei.............. 87
Criterii de confort ................................................................................................................ 88
FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICA GENERATE DE VRTEJURI ......................... 90
6.1 Generalitati ........................................................................................................................... 90

6.2 Considerarea efectului desprinderii vrtejurilor ................................................................ 90
6.3 Parametrii de baza pentru desprinderea vrtejurilor.......................................................... 90
6.3.1 Viteza critica a vntului, v crit,i ........................................................................................... 90
6.3.2 Numarul lui Strouhal, St ................................................................................................... 91
6.3.3 Numarul lui Scruton, Sc .................................................................................................... 93
6.3.4 Numarul lui Reynolds, Re................................................................................................. 93
6.4 Actiunea produsa de desprinderea vrtejurilor .................................................................. 94
6.5 Calculul amplitudinii deplasarii produse pe directie t nsversala vntului ..................... 94
6.6 Efectele vrtejurilor la cilindri verticali dispusi n linie sau grupati ................................ 99
ANEXA A (NORMATIVA)
ZONAREA ACTIUNII VNTULUI N ROMNIA ..........................................102
ANEXA B (NORMATIVA)
EFECTELE TERENULUI ......................................................................................114
B.1
B.2
B.3
B.4
Tranzitia ntre categoriile de rugozitate 0, I, II, III, si IV................................................ 114

Calculul numeric al factorului orografic .......................................................................... 114
Cladiri si/sau structuri nvecinate ..................................................................................... 117
naltimea de deplasare a planului de cota zero ................................................................ 118
ANEXA C (INFORMATIVA)
C.1
C.2
C.3
C.4
C.5
C.6
CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR ...........................119
Generalitati ......................................................................................................................... 119

Frecventa proprie fundamentala ....................................................................................... 119
Vectorul propriu fundamental........................................................................................... 121
Masa echivalenta................................................................................................................ 122
Decrementul logaritmic al amortizarii.............................................................................. 123
Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri............................................................ 125
ANEXA D (NORMATIVA)
ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA PODURILOR .............................................129
D.1 Elemente generale.............................................................................................................. 129

D.2 Alegerea procedeului de calcul al raspunsului la actiu ea vntului............................... 131
D.3 Coeficienti aerodinamici de forta ..................................................................................... 131
D.3.1 Coeficientii aerodinamici de forta pe directia x (metoda generala)........................ 131
D.3.2 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia x Metoda simplificata ......... 135
D.3.3 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z............................................... 135
D.3.4 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia y............................................... 136
D.4 Pilele podurilor................................................................................................................... 137
D.4.1 Directiile vntului si situatii de proiectare................................................................ 137
D.4.2 Efectul vntului pe pilele podurilor .......................................................................... 137
1.1
ELEMENTE GENERALE
Scop si domeniu de aplicare
(1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare si datele de baza necesare pentru
proiectarea la vnt a constructiilor n Romnia armonizate cu standardul SR EN 1991-1-4, cu
luarea n considerare a informatiei meteorologice privind valorile maxime anuale ale vitezei
medii a vntului.
(2) Codul reglementeaza determinarea actiunii vntului si a raspunsului structural la aceasta
actiune pentru proiectarea cladirilor si a altor constructi Prevederile codului se refera att la
ntreaga structura a constructiei, ct si la elemente ructurale sau nestructurale, atasate
acesteia (de exemplu: pereti cortina, parapete, elemente de prindere etc.).
Codul prezinta metode si proceduri practice de evaluar a presiunilor/suctiunilor si/sau a
fortelor din vnt pe cladiri si alte constructii uzual , care au la baza reprezentari ale actiunii
vntului conform SR EN 1991-1 -4.
(3) Codul se aplica la proiectarea si verificarea:
cladirilor si a altor constructii cu naltimi de cel mult 200 m (vezi, de asemenea (4));
podurilor cu deschiderea mai mica de 200 m (vezi, de asemenea (4)), care satisfac
conditiile de raspuns dinamic de la (D.2).
(4) Codul nu contine prevederi referitoare la urmatoarele aspecte:
evaluarea actiunii vntului pe turnuri cu zabrele cu t lpi neparalele (pentru acest caz
vezi SR EN 1993-3-1);
evaluarea actiunii vntului pe piloni si cosuri de fum ancorate cu cabluri;
evaluarea actiunii combinate vnt-ploaie, vnt-chiciura si vnt-gheata (pentru aceste

cazuri vezi SR EN 1993- 3-1);
evaluarea actiunii vntului pe durata executiei (vezi

199-1-6);
calculul vibratiilor de torsiune, de exemplu la cladir nalte cu nucleu central;
calculul vibratiilor tablierelor de pod generate de tu bulenta transversala a vantului;
evaluarea actiunii vntului pe poduri cu cabluri suspe date;
considerarea influentei modurilor proprii superioare d

raspunsului structural dinamic.
EN 1-1-4, art. 2(3) si SR EN
vibratie n evaluarea
(5) Codul nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornadelor asupra

constructiilor si a elementelor structurale sau nestru turale atasate acestora.
(6) Prevederile codului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor, precum si

organismelor de verificare si control (verificarea si/ au expertizarea proiectelor, verificarea,
controlul si/sau expertizarea lucrarilor de constructi dupa caz).
1.2
Referinte normative
(1) Urmatoarele referinte normative contin prevederi care, prin trimiteri facute n prezentul
text, constituie prevederi ale acestui cod:
Nr.
Crt
1.
Nr.
Crt.
1
Acte legislative
Cod de proiectare. Bazele

proiectarii constructiilor, Indicativ
CR 0-2012
Publicatia
Proiect de reglementare tehnica notificat
Standarde
SR EN 1990:2004/A1:2006
SR EN
1990:2004/A1:2006/NA:2009
SR EN 1991-1-4:2006
SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007
SR EN 1991-1-4:2006 /AC:2010
SR EN 1991-1-6:2005
SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
SR EN 1991-2:2004
SR EN 1991-2:2004/NB:2006
10
SR EN 1993-3-1:2007
11
SR EN 1993-3-1:2007/NB:2009
Denumire
Eurocod: Bazele proiectarii structurilor - Poduri

Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. Anexa A2:
Aplicatie pentru poduri. Anexa nationala
Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4:
Actiuni generale. Actiuni ale vntului
Actiuni generale - Actiuni ale vntului. Anexa
nationala
Actiuni generale - Actiuni ale vntului
Actiuni generale - Actiuni pe
durata executiei
Actiuni generale. Actiuni pe durata executiei. Anexa
Nationala
Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 2:
Actiuni din trafic la poduri
Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 2:
Actiuni din trafic la poduri. Anexa nationala
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1:
Turnuri, piloni, s i cosuri. Turnuri si piloni
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1:
Turnuri, piloni si cosuri. Turnuri si piloni. Anexa
nationala
(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele nationale SR EN 1991-1-4:2006 si SR
EN 1991-1 -4:2006/NB:2007, identificate prin bara laterala si / sau referinta [3] din tabelul de
mai sus.
1.3
Ipoteze
(1) Ipotezele generale prezentate n CR 0 sunt valabile si n prezentul cod.
1.4
Proiectarea asistata de ncercari
(1) Pentru evaluarea actiunii vntului asupra constructiei si a raspunsului acesteia se pot
utiliza si rezultate ale ncercarilor n tunelul aerodinamic si/sau ale metodelor numerice,
utiliznd modele adecvate ale constructiei si ale actiunii vntului.
(2) Pentru efectuarea de ncercari experimentale n tunelul aerodinamic, actiunea vntului
trebuie modelata astfel nct sa fie respectate (i) pr ilul vitezei medii a vntului si (ii)
caracteristicile turbulentei n amplasamentul constructiei.
1.5
Definitii si simboluri
(1) Pentru utilizarea codului de proiectare se dau urm toarele definitii:
valoarea de referinta a vitezei vntului - viteza caracteristica a vntului mediata pe

o durata de 10 minute, avnd 2% probabilitate de depas re ntr-un an (interval mediu
de recurenta, IMR = 50 ani), independent de directia vntului, determinata la o
naltime de 10 m n cmp deschis;
valoarea medie a vitezei vntului - viteza vntului mediata pe o durata de 10 minute,

avnd 2% probabilitate de depasire ntr-un an, independent de directia vntului,
determinata la o naltime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozitatii
terenului si a orografiei amplasamentului;
valoarea de vrf a vitezei vntului - viteza maxima asteptata a vntului pe o durata

de 10 minute, independent de directia vntului, determinata la o naltime z deasupra
terenului, cu considerarea efectelor rugozitatii terenului, a orografiei amplasamentului
si a turbulentei vntului;
coeficient aerodinamic de presiune / suctiune - coeficientul aerodinamic de

presiune / suctiune exterioara caracterizeaza efectul vntului pe suprafetele exterioare
ale cladirilor; coeficientul aerodinamic de presiune /
iune interioara caracterizeaza
efectul vntului pe suprafetele interioare ale cladirilor. Coeficientii aerodinamici de
presiune / suctiune exterioara se mpart n coeficienti globali si coeficienti locali.
Coeficientii locali sunt coeficienti aerodinamici de p iune / suctiune pentru
suprafete expuse vntului mai mici sau cel mult egale u 1 m2, folositi, de exemplu,
pentru proiectarea elementelor si a prinderilor de dimensiuni reduse. Coeficientii
8
globali sunt coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune pentru suprafete expuse

vntului mai mari de 10 m2 . Coeficientii aerodinamici de presiune rezultanta (to ala)
caracterizeaza efectul rezultant al vntului pe o stru tura, un element structural sau o
componenta, exprimat pe unitatea de suprafata;
coeficient aerodinamic de forta - coeficientul aerodinamic de forta caracterizeaza

efectul global al vntului pe structura sau elementele sale (considerate ca un ntreg),
inclusiv frecarea aerului pe suprafete (daca nu este specificat altfel);
factorul de raspuns cvasistatic - factorul ce evalueaza corelatia presiunilor din vnt

pe suprafata constructiei;
factorul de raspuns rezonant - factorul ce evalueaza efectele de amplificare

dinamica a raspunsului structural produse de continutul
frecvente al turbulentei
vntului n cvasi-rezonanta cu frecventa proprie fundmentala de vibratie a structurii;
valoarea caracteristica (presiune / forta) vezi si CR 0.
(2) Codul utilizeaza urmatoarele simboluri:
Majuscule latine
A arie (suprafata)
A fr arie (suprafata) expusa la vnt
Aref arie de referinta
B 2 factor de raspuns cvasistatic
C factor de ncarcare din vnt pentru poduri
E modulul lui Young
F fr rezultanta fortelor de frecare
F j forta de excitatie produsa de vrtejuri aplicata ntr -un punct j al structurii
F w forta rezultanta din vnt
H naltimea unui element orografic
Iv intensitatea turbulentei
K factor formei proprii modale; parametru de forma
Kiv factor de interferenta pentru desprinderea vrtejurilor
Krd factor de reducere pentru parapeti
Kw factor al lungimii de corelatie
Ld lungimea reala a versantului ne -expus vntului
lungimea deschiderii unui tablier de pod; lungimea scarii turbulentei
Le lungimea efectiva a versantului expus vntului
Lj lungimea de corelatie
Lu lungimea reala a versantului expus vntului
N numarul de cicluri produs de desprinderea vrtejurilor
Ng numarul de cicluri de ncarcare pentru raspunsul de rafala
R 2 factorul raspunsului rezonant
Re numarul lui Reynolds
R h, R b admitanta aerodinamica
Sc numarul lui Scruton
SL densitatea spectrala de putere unilaterala si normalizata
St numarul lui Strouhal
W s greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea unui cos de fum
W t greutatea totala a cosului de fum.
Litere mici latine
c z>1 000m
cd coeficient de raspuns dinamic al constructiei
cdir factor directional
c e factor de expunere
c f coeficient aerodinamic de forta
c f,0 coeficient aerodinamic de forta pentru structuri sau elemente structurale fara
curgere libera a aerului la capete
c f,l coeficient de portanta
c fr coeficient de frecare
c lat coeficient aerodinamic de forta pe directie transversala vntului
c M coeficient aerodinamic de moment
cp coeficient aerodinamic de presiune / suctiune
cp,net
c r factor de rugozitate pentru viteza vntului
c r2 factor de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului
latimea constructiei (dimensiunea perpendiculara pe di ctia vntului, daca

nu se specifica altfel)
factor de altitudine
coeficient aerodinamic de presiune rezultanta (totala)
10
cpv factor de rafala pentru viteza vntului
cpq factor de rafala pentru presiunea dinamica a vntului
co factor orografic
c s factor de dimensiune
lungimea constructiei (dimensiunea paralela la directi vntului, daca nu se

specifica altfel)
excentricitatea fortei sau distanta pna la margine
fL frecventa adimensionala
hmed
naltimea obstacolului
hdepl
naltime de deplasare a planului de cota zero
kp factor de vrf
me masa echivalenta pe unitatea de lungime
ni frecventa proprie a structurii n modul i de vibratie
n1,x frecventa fundamentala de vibratie n directia vntului
n1,y frecventa fundamentala de vibratie n directia perpendiculara vntului
no frecventa de ovalizare
qb valoare de referinta a presiunii dinamice a vntului
qm valoare medie a presiunii dinamice a vntului
qp valoare de vrf a presiunii dinamice a vntului
raza
factor; coordonata
intervalul de mediere pentru viteza de referinta a vntului; g
vb viteza de referinta a vntului
v crit viteza critica a vntului pentru fenomenul de desprind re a vrtejurilor
v m viteza medie a vntului
vp valoare de vrf a vitezei vntului
w presiunea vntului
naltimea structurii
rugozitate echivalenta
lungimea unei structuri orizontale
probabilitate anuala de depasire
distanta orizontala de la amplasament la vrful denivelarii

11
imea placii
y max amplitudinea maxima perpendiculara pe directia vntului pentru viteza

critica a acestuia
zmed
z0 lungime de rugozitate
ze, z i
naltime de referinta pentru actiunea exterioara/interioara a vntului
zmax
naltime maxima
zmin
naltime minima
zs naltime de referinta pentru determinarea factorului d raspuns dinamic al

constructtiei.
naltime deasupra terenului

naltime medie
Majuscule grecesti
panta n directia vntului
F 1,x
forma modala proprie fundamentala n directia vntului.
Litere mici grecesti
gIw factor de importanta expunere la actiunea vntului
da decrement logaritmic al amortizarii aerodinamice
dd decrement logaritmic al amortizarii produse de dispozitive speciale
ds decrement logaritmic al amortizarii structurale
raportul plinurilor; coeficient de obstructie
coeficient de zveltete
m raportul deschiderii; permeabilitatea anvelopei (nvelisului)
vscozitate cinematica
unghi de rotatie din torsiune
densitatea aerului
s v abaterea standard a fluctuatiilor vitezei instantanee a vntului n jurul vitezei

medii
s a,x
abaterea standard a acceleratiei constructiei n direc a vntului
factor de reducere pentru copertine cu mai multe deschideri
decrement logaritmic al amortizarii
mc
12
y l factor de reducere al coeficientului de forta pentru elementele structurale cu

efecte de capat
y l factorul efectului de capat pentru cilindri circulari
factor de reducere al coeficientului de forta pentru sectiuni patrate cu colturi

rotunjite
factor de adapostire pentru pereti si garduri

exponentul formei modale.
Indici
-
crit
fr frecare
interior; numarul modului
numarul curent al ariei ncrementale sau un punct al structurii
m medie
vrf
directia vntului
perpendicular pe directia vntului
directia verticala.
referinta
critic
exterior; expunere
1.6
Combinarea actiunii vntului cu alte actiuni
(1) Prin aplicarea prevederilor codului se obtin valori caracteristice ale actiunilor produse de
vnt pe cladiri si alte constructii.
(2) Efectele pe structura constructiei ale actiunilor produse de vnt vor fi grupate cu efectele
pe structura ale actiunilor permanente si variabile relevante pentru proiectare, n conformitate
cu CR 0.
(3) Se va considera fenomenul de oboseala produs de efectele actiunii vntului asupra
structurilor cu comportare sensibila la acest fenomen.
13
VITEZA VNTULUI. PRESIUNEA DINAMICA A VNTULUI
2.1
Elemente generale
(1) Valorile instantanee ale vitezei vntului si ale presiunii dinamice a vntului contin o
componenta medie si o componenta fluctuanta fata de medie.
(2) Att viteza vntului ct si presiunea dinamica a v ului sunt modelate ca marimi
aleatoare. Componenta medie a acestora este modelata ca variabila aleatoare; componenta
fluctuanta fata de medie este modelata ca proces aleator tationar, normal si de medie zero.
(3) Valorile medii ale vitezei si presiunii dinamice a vntului se determina pe baza valorilor
de referinta ale acestora (descrise la punctul 2.2) si a rugozitatii si orografiei terenului
(descrise la punctul 2.3).
(4) Componenta fluctuanta a vitezei vntului este repr zentata prin intensitatea turbulentei
definita la punctul 2.4 n functie de care se determina valorile de vrf ale vitezei si presiunii
dinamice a vntului.
2.2
Valori de referinta ale vitezei si presiunii dinamice a vntului
(1) Valoarea de referinta a vitezei vntului (viteza d referinta a vntului), vb este viteza
caracteristica a vntului mediata pe o durata de 10 minute, determinata la o naltime de 10 m,
independent de directia vntului, n cmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de
rugozitate conventionala, z0 = 0,05 m) si avnd o probabilitate de depasire ntr-un an de 0,02
(ceea ce corespunde unei valori avnd intervalul mediu de recurenta de IMR = 50 ani).
(2) Actiunea vntului este considerata orizontala si directionala. n cazul exprimarii
directionale, valoarea de referinta a vitezei vntului, v b se nmulteste cu un factor directional,
cdir ce tine cont de distributia valorilor vitezei vntului pe diferite directii orizontale. n
absenta unor masuratori directionale ale vitezei vntului, factorul directional se considera
egal cu 1,0.
(3) Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului (presiunea de referinta a vntului), qb
este valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vntului calculata cu valoarea de referinta a
vitezei vntului:
qb =
1
r vb2
2
(2.1)
n care ? este densitatea aerului ce variaza n functie de altit ine, temperatura, latitudine si
anotimp. Pentru aerul standard (?=1,25 kg/m3), presiunea de referinta (exprimata n Pascali)
este determinata cu relatia:
14
q b [Pa ]= 0,625 vb2 [m/s]
(2.2)
(4) Valorile de referinta ale presiunii dinamice a vn ului n Romnia sunt indicate n harta de
zonare din Figura 2.1. n Tabelul A.1 din Anexa A sunt indicate valorile de referinta ale
presiunii dinamice a vntului pentru 337 de localitati urbane din Romnia.
(5) Harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului din Figura 2.1
este valabila pentru altitudini mai mici sau egale cu 1 0 m. Valoarea de referinta a presiunii
dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o altitudine z mai mare de 1000 m se
poate determina cu relatia (A.1) din Anexa A.
(6) Pentru zonele din sud- vestul Banatului (n care valorile de referinta ale presiunii dinamice
a vntului sunt mai mari sau egale cu 0,7 kPa vezi Figura 2.1) si pentru zonele de munte
aflate la o altitudine mai mare de 1000 m se recomanda utilizarea de date primare recente
nregistrate de Adminstratia Nationala de Meteorologie, ANM . De asemenea, n cazul n care
este necesara determinarea valorii factorului directional cdir se recomanda utilizarea de date
primare recente de la ANM .
(7) Valoarea de referinta a vitezei vntului pentru un amplasament se obtine din valoarea de
referinta a presiunii dinamice a vntului corespunzatoare amplasamentului (luata din harta de
zonare din Figura 2.1 sau direct din Tabelul A.1), folosind relatia (A.3) din Anexa A.
15
Figura 2.1 Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului, qb n kPa, avnd IMR = 50 ani
NOTA. Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vntului se corecteaza cu relatia (A.1) din Anexa A
16
2.3
Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei si pr esiunii dinamice a

vntului
(1) Rugozitatea suprafetei terenului este modelata aerodinamic de lungimea de rugozitate, z0,
exprimata n metri. Aceasta reprezinta o masura conven ionala a marimii vrtejurilor vntului
turbulent la suprafata terenului. n Tabelul 2.1 se prezinta clasificarea categoriilor de teren n
functie de valoarea lungimii de rugozitate, z0.
Tabelul 2.1. Lungimea de rugozitate, z0, n metri, pentru diverse categorii de teren [3] 1), 2), 3)
Categoria
de teren
Descrierea terenului
z0 ,
m
z min,
m
Mare sau zone costiere expuse vnturilor venind dinspre mare
0,003
Lacuri sau terenuri plate si orizontale cu vegetatie n

obstacole
0,01
II
Cmp deschis-terenuri cu iarba si/sau cu obstacole izolate (copaci,

0,05
cladiri) aflate la distante de cel putin de 20 de ori naltimea o stacolului
III
IV
ijabila si fara
Zone acoperite uniform cu vegetatie, sau cu cladiri,

au cu
obstacole izolate aflate la distante de cel mult de 20 de ori naltimea
obstacolului (de ex., sate, terenuri suburbane, paduri)
Zone n care cel putin 15% din suprafata este acoperi cu
constructii avnd mai mult de 15 m naltime (de ex., zone urbane)
0,3
1,0
10
Valori mai mici ale lungimiii de rugozitate z 0 conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vntului
Pentru ncadrarea n categoriile de teren III si IV, terenurile respective trebuie sa se dezvolte pe o distanta de
cel putin 500 m si respectiv 800 m n vecinatatea constructiei.
1)
2)
(2) Variatia vitezei medii a vntului cu naltimea deasupra terenului produsa de rugozitatea
suprafetei este reprezentata printr -un profil logaritmic. Viteza medie a vntului, v m(z) la o
naltime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului si de viteza de referinta a
vntului, v b (fara a lua n considerare orografia amplasamentului):
vm (z ) = cr (z ) vb
(2.3)
unde c r(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vntului.

(3) Factorul de rugozitate pentru viteza vntului, c r(z ) modeleaza variatia vitezei medii a
vntului cu naltimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin
lungimea de rugozitate z0) n functie de viteza de referinta a vntului:
17

z
k r (z 0 ) ln
z0
c r (z )=
cr (z = z min )
pentru z min < z z max = 200 m

(2.4)
pentru z z min
unde factorul de teren kr este dat de relatia

z
k r (z 0 ) = 0,189 0
0,05
0 , 07
(2.5).
Valorile z0 si z min sunt date n Tabelul 2.1. Valorile k r(z0) sunt indicate n Tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Factorii k r(z 0) si k r2( z0 )pentru diferite categorii de teren
Categoria
de teren
k r( z0)
k r2( z0 )
II
III
IV
0,155
0,024
0,169
0,028
0,189
0,036
0,214
0,046
0,233
0,054
(4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vnturi moderate si puternice (viteza
medie >10 m/s) n atmosfera neutra (unde convectia termica verticala a aerului poate fi
neglijata).
Desi profilul logaritmic este valabil pe toata naltimea stratului limita atmosferic, utilizarea sa
este recomandata n special pe primii 200 m de la supr
a terenului (reprezentnd cca. 10%
din naltimea stratului limita atmosferic).
(5) n cazul n care orografia terenului (dealuri izol te, creste) mareste viteza vntului cu mai
mult de 5% fata de valoarea calculata fara considerarea efectelor orografice (factorul
orografic co are valori mai mari ca 1,05), viteza medie calculata cu relatia (2.3) se nmulteste
cu factorul orografic co (vezi rel. 2.6). n Anexa B este prezentata o procedura de calcul al
factorului orografic c 0.
Efectele orografiei pot fi neglijate daca panta medie terenului din amonte (fata de directia
de curgere a aerului) este mai mica de 3. Terenul din amonte poate fi considerat pana la o
distanta egala cu de 10 ori naltimea elementului orografic izolat.
n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglija e, viteza medie a vntului, v m(z) la o
naltime z deasupra terenului se determina cu relatia:
v m (z ) = c o cr (z ) v b
(2.6)
(6) Daca cladirea/structura analizata este/va fi ampla ata n apropierea unei alte structuri care
este de cel putin doua ori mai nalta dect media naltimilor structurilor nvecinate, atunci
aceasta poate fi expusa (n functie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei
vntului pentru anumite direc tii ale acestuia. n Anexa B este prezentata o metoda de
considerare a acestui efect.
18
(7) n evaluarea vitezei medii a vntului se poate lua n considerare si efectul cladirilor
nvecinate (amplasate la distante mici). n Anexa B este prezentata o metoda aproximativa de
considerare a acestui efect.
(8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vntului, qm(z) la o naltime z deasupra terenului
(fara a lua n considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului si de
valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, q b si se determina cu relatia:
qm (z ) = cr2 (z ) qb
(2.7)
unde c r2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului.

n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglijate, valoarea medie a presiunii dinamice a
vntului, qm( z) la o naltime z deasupra terenului se determina cu relatia:
qm (z ) = co2 c r2 (z ) qb
(2.8)
(9) Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica a vntului, c r2 (z ) modeleaza variatia

presiunii medii a vntului cu naltimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate z0 ) n functie de valoarea de referinta a presiunii
dinamice a vntului:

k r2 (z 0 ) ln z
z 0
c r2 (z )=
c 2 (z = z )
r
min
(2.9)
pentru z z min
Valorile k r2(z0) pentru cele cinci categorii de teren sunt indicate n Tabelul 2.2.
2.4
Turbulenta vntului. Valori de vrf ale vitezei si presiunii dinamice a

vntului
(1) Intensitatea turbulentei vntului, I v caracterizeaza fluctuatiile vitezei instantanee a

vntului n jurul vitezei medii. Intensitatea turbulentei la naltimea z deasupra terenului se
defineste ca raportul ntre abaterea standard s v a fluctuatiilor vitezei instantanee a vntului,
v(z ,t) si viteza medie a vntului la naltimea z, v m(z):
I v (z ) =
(2.10)
v m (z )
(2) Intensitatea turbulentei la naltimea z se determina cu relatia:
19
2,5 ln z
z
I v (z ) =
0
I v (z = z min )

(2.11)
pentru z z min
(3) Valorile factorului de proportionalitate b variaza cu rugozitatea suprafetei terenului (z 0,

m) si pot fi considerate, simplificat, independente de naltimea z deasupra terenului:
4,5 b = 4,5 0,856 ln (z 0 ) 7,5
n Tabelul 2.3 sunt date valorile
(2.12)
b pentru a fi utilizate n relatia (2.11).
Tabelul 2.3. Valori ale lui

Categoria de teren
0
2,74
b n functie de categoria de teren
I
2,74
II
2,66
III
2,35
IV
2,12
(4) Valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z) la o naltime z deasupra terenului, produsa de
rafalele vntului, se determina cu relatia:
v p (z )= c pv (z ) vm (z )
(2.13)
unde cpv( z) este factorul de rafala pentru viteza medie a vntului.

(5) Factorul de rafala pentru viteza medie a vntului, c pv( z) la o naltime z deasupra terenului
se defineste ca raportul dintre valoarea de vrf a vitezei vntului (produsa de rafalele vntului
turbulent) si valoarea medie (mediata pe 10 minute) la naltimea z a vitezei vntului:
c pv (z ) = 1 + g I v (z ) = 1 + 3,5 I v (z )
(2.14)
unde g este factorul de vrf a carui valoare recomandata este g=3,5

(6) Valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului, qp( z) la o naltime z deasupra terenului,
produsa de rafalele vntului, se determina cu relatia:
qp (z ) = c pq (z ) q m (z )
(2.15)
(7) Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vntului, c pq (z ) la naltimea z

deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de vrf a presiunii dinamice a
vntului (produsa de rafalele vntului) si valoarea me
a presiunii d inamice a vntului
(produsa de viteza medie a vntului) la naltimea z, respectiv:
c pq (z ) = 1 + 2 g I v (z ) = 1 + 7 I v (z )
(2.16)
(8) Valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului, qp( z) la o naltime z deasupra terenului
poate fi exprimata n functie de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, qb (la 10
m, n cmp deschis teren de cate goria II):
qp (z ) = c pq (z ) qm (z ) = c pq (z ) c r2 (z ) qb
20
(2.17)
(9) Factorul de expunere (sau combinat), c e(z ) se defineste ca produsul dintre factorul de
rafala, cpq(z) si factorul de rugozitate, c r2 (z ):
c e (z ) = c pq (z ) c r2 (z )
(2.18)
Variatia factorului de expunere este reprezentata, pentru diferite categorii de teren, n Figura
2.2.
(10) n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglijate, factorul de expunere, c e(z) ia n
considerare si factorul c 02 (vezi relatia 2.8) astfel:
c e (z ) = c02 c r2 (z ) c pq (z )
(2.19)
(11) Din relatiile (2.17) si (2.18), valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului la o
naltime z deasupra terenului, qp( z) se poate exprima sintetic n functie de factorul de
expunere, c e(z) si de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, qb :
qp (z ) = ce (z ) qb
(2.20)
200
Inaltimeadeasupraterenului z, m
180
160
Teren categoria IV
140
Teren categoria III
120
100
Teren categoria II
80
Teren categoria I
60
Teren categoria 0
40
20
0
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
Factorul de expunere, ce(z)
Fig. 2.2 Factorul de expunere, c e( z)
21
4.0
4.5
5.0
ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA CLADIRILOR SI A ALTOR CONSTRUCTII
3.1
Elemente generale
(1) n Capitolul 3 sunt prezentate elementele de baza metodele care se utilizeaza pentru
evaluarea actiunii si efectelor vntului asupra cladirilor si a altor constructii curente.
(2) Actiunea statica echivalenta a vntului se defineste ca fiind actiunea care, aplicata static
pe constructie sau pe elementele sale, produce valoril maxime asteptate ale deplasarilor si
eforturilor induse de actiunea reala a vntului.
(3) Actiunea vntului este reprezentata de presiunile produse de vnt pe suprafetele cladirilor
si structurilor, sau de fortele produse de vnt pe cladiri si alte constructii. Actiunile din vnt
sunt actiuni variabile n timp si actioneaza att direct, ca presiuni / suctiuni pe suprafetele
exterioare ale cladirilor si structurilor nchise, ct si indirect pe suprafetele interioare ale
cladirilor si structurilor nchise, din cauza porozitatii suprafetelor exterioare. Presiunile /
suctiunile pot actiona direct si pe suprafetele interi are ale cladirilor si structurilor deschise.
Presiunile / suctiunile actioneaza pe suprafata const
lor rezultnd forte normale pe
suprafetele acestora. n plus, atunci cnd suprafete mari ale constructiilor sunt expuse
vntului, fortele de frecare orizontale ce actioneaza angential la suprafete pot avea efecte
semnificative.
(4) Actiunea vntului este clasificata ca actiune variabila fixa; actiunile din vnt evaluate sub
forma de presiuni/suctiuni sau forte sunt reprezentate prin valorile caracteristice ale acestora.
(5) Actiunile din vnt pe constructiile cu raspuns din
pe directia vntului sunt
reprezentate simplificat printr-un set de presiuni/ suctiuni sau forte static echivalente care se
obtin prin nmultirea valorilor de vrf ale presiunilor / suctiunile sau fortelor ce actioneaza pe
constructie cu coeficientul de raspuns dinamic.
(6) Raspunsul total pe directia vntului turbulent se determina ca suma dintre:
i.
ii.
componenta care actioneaza practic static, si

componenta rezonanta fluctuanta, provocata de acele fluctuatii ale excitatiei
turbulente avnd frecventa n vecinatatea frecventelor proprii de vibratie ale structurii.
Prevederile codului permit evaluarea raspunsul dinamic pe directia vntului produs de

continutul de frecventa al vntului turbulent n rezon a cu frecventa proprie fundamentala
de vibratie pe directia vntului.
(7) Evaluarea efectelor vntului pe cladirile / struct e neuzuale ca tip, complexitate si
dimensiuni, pe structurile cu naltimi (cladiri, anten ) sau deschideri (poduri) de peste 200 m,
pe antenele ancorate si pe podurile suspendate necesita studii speciale de ingineria vntului.
(8) Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, turnuri, cosuri de fum si poduri,
interactiunea vnt-structura produce un raspuns aeroelastic al acestora. n Capitolul 6 sunt
date reguli simplificate pentru evaluarea raspunsului eroelastic.
22
(9) n conformitate cu prevederile CR 0, constructiile sunt impartite n clase de importantaexpunere, n functie de consecintele umane si economic ce pot fi provocate de un hazard
natural sau/si antropic major, precum si de rolul acestora n activitatile de raspuns post-hazard
ale societatii (Tabelul 3.1).
(10) Pentru evaluarea actiunii vntului asupra constru tiilor, fiec arei clase de importantaexpunere ( I-IV) i se asociaza un factor de importanta - expunere, gIw aplicat la valoarea
caracteristica a acesteia. Valorile factorului de importanta - expunere, gIw pentru actiunile din
vnt sunt:
gIw =1,15 pentru constructiile din clasele de importanta-expunere I si II;

gIw =1,00 pentru constructiile din clasele de importanta-expunere III si IV.
Tabelul 3.1 Clase de importanta-expunere pentru constructii
Clasa de
importantaexpunere
Cladiri
Constructii ingineresti
Constructii esentiale pentru societate
Clasa I
(a) Spitale si alte cladiri din sistemul de

sanatate cu servicii de urgenta si sali
de operatie
(b) Statii de pompieri, sedii de politie si
garaje de vehicule ale serviciilor de
urgenta de diferite tipuri
(c) Statii de producere si distributie a
energiei si/sau care asigura servicii
esentiale pentru celelalte categorii de
constructii
(d) Cladiri care contin gaze toxice,
explozivi si alte substante periculoase
(e) Centre de comunicatii si coordonare a
situatiilor de urgenta
(f) Adaposturi pentru situatii de urgenta
(g) Cladiri cu functiuni esentiale pentru
administratia publica
(h) Cladiri cu functiuni esentiale pentru
ordinea publica, apararea si securitatea
nationala
(i) Cladiri foarte nalte, indiferent de
functiune (cladiri cu naltimea totala
supraterana de 45 m sau mai mult)
si alte cladiri de aceeasi natura
23
(a) Rezervoare de apa, statii de tratare,

epurare si pompare a ape i
(b) Statii de transformare a energiei
(c) Constructii care contin materiale
radioactive
(d) Constructii cu functiuni esentiale
pentru ordinea publica, apararea si
securitatea nationala
(e) Turnuri de telecomunicatii
(f) Turnuri de control pentru activitatea
aeroportuara si navala
(g) Stlpi ai liniilor de distributie si
transport a energiei electrice
si alte constructii de aceeasi natura
Clasa II
Constructii care pot provoca, n caz de avariere, un p ricol major pentru viata
oamenilor
(a) Spitale si alte cladiri din sistemul de
(a) Tribune de stadioane sau sali de
sanatate, altele dect cele din clasa I, cu
sport
o capacitate de peste 100 persoane n
(b) Constructii n care se depoziteaza
aria totala expusa
explozivi, gaze toxice si alte
(b) Scoli, licee, universitati sau alte cladiri
substante periculoase
din sistemul de educatie, cu o
(c) Rezervoare supraterane si
capacitate de peste 250 persoane n aria
subterane pentru stocare materiale
totala expusa
inflamabile (gaze, lichide)
(c) Aziluri de batrni, crese, gradinite si
(d) Castele de apa
alte spatii de ngrijire a persoanelor, cu (e) Turnuri de racire pentru centrale
o capacitate de peste 150 de persoane
termoelectrice, parcuri industriale
n aria totala expusa
(d) Cladiri rezidentiale, de birouri sau cu
si alte constructii de aceeasi natura
functiuni comerciale, cu o capacitate
de peste 300 persoane n aria totala
expusa
(e) Sali de conferinte, spectacole sau
expozitii, cu o capacitate de peste 200
de persoane n aria totala expusa
(f) Cladiri din patrimoniul cultural
national, muzee s.a.
(g) Cladiri de tip mall, cu o capacitate de
peste 3000 de persoane n aria totala
expusa
(h) Penitenciare
(i) Cladiri care deservesc direct: centrale
electrice, statii de tratare, epurare,
pompare a apei, statii de producere si
distributie a energiei, centre de
telecomunicatii
(j) Cladiri nalte, indiferent de functiune
(cladiri cu naltimea totala supraterana
cuprinsa ntre 28 m si 45 m)
si alte cladiri de aceeasi natura
Clasa III
Clasa IV
Toate celelalte constructii cu exceptia celor din clasele I, II si IV

Constructii temporare, agricole, cladiri pentru depozi
pericol redus de pierderi de vieti omenesti
24
etc. caracterizate de un
3.2
Presiunea vntului pe suprafete
(1) Presiunea / suctiunea vntului ce actioneaza pe suprafetele rigide exterioare ale

structurii se determina cu relatia:
we = g Iw cpe q p (z e )
dirii /
(3.1)
unde:
qp(ze) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota ze;
ze
este naltimea de referinta pentru presiunea exterioara (vezi Capitolul 4);
cpe
este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune pentru suprafete

exterioare (vezi Capitolul 4);
gIw
este factorul de importanta expunere.
(2) Presiunea / suctiunea vntului ce actioneaza pe suprafetele rigide interioare ale cladirii /
structurii se determina cu relatia:
wi = g Iw c pi q p (z i )
(3.2)
unde:
qp(zi) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota zi;
zi
este naltimea de referinta pentru presiunea interioara (vezi Capitolul 4);
cpi
este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune p

(vezi Capitolul 4);
gIw
tru suprafete interioare
(3) Presiunea rezultanta (totala) a vntului pe un element de constructie este diferenta dintre
presiunile (orientate catre suprafata) si suctiunile (orientate dinspre suprafata) pe cele doua
fete ale elementului; presiunile si suctiunile se iau cu semnul lor. Presiunile sunt considerate
cu semnul (+) iar suctiunile cu semnu l (-) (vezi Figura 3.1).
25
neg
neg
Vant
Presiune
interioara
pozitiva
poz
poz
neg
neg
P resiune
interioara
negativa
Vant
neg
poz
poz
neg
Vant
neg
neg
Vant
Figura 3.1 Presiuni / suctiuni pe suprafete [3]
3.3
Forte din vnt
(1) Forta din vnt ce actioneaza asupra unei cladiri / structuri sau asupra unui element
structural poate fi determinata n doua moduri:
i.
ii.
ca forta globala utiliznd coeficientii aerodinamici de fo ta, sau

prin sumarea presiunilor / suctiunilor ce actioneaza p
rafetele (rigide) ale cladirii /
structurii utiliznd coeficientii aerodinamici de pres une / suctiune.
(2) Forta din vnt se evalueaza pentru cea mai defavorabila directie a vntului fata de cladire /
structura.
(3) Forta globala pe directia vntului F w, ce actioneaza pe structura sau pe un element
structural avnd aria de referinta Aref orientata perpendicular pe directia vntului, se
determina cu relatia generala:
Fw = g Iw cd cf q p (z e ) Aref
(3.3)
sau prin compunerea vectoriala a fortelor pentru eleme tele structurale individuale cu relatia:
Fw = g Iw cd
q p (z e ) Aref
(3.4)
elemente
In relatiile (3.3) si (3.4):

qp(ze) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota ze;
cd
este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei ( ezi Capitolul 5);
cf
este coeficientul aerodinamic de forta pentru cladire structura sau element

structural, ce include si efectele frecarii (vezi Capitolul 4);
26
Aref
este aria de referinta, orientata perpendicular pe directia vntului, pentru

cladiri / structuri (rel. (3.3)) sau elemente sale (re . (3.4));
gIw
(4) Forta globala pe directia vntului, F w ce actioneaza pe cladire / structura sau pe un

element structural poate fi determinata prin compuner a vectoriala a fortelor F w,e, F w,i,
calculate pe baza presiunilor / suctiunilor exterioare si interioare cu relatiile (3.5) si (3.6)
- forte provenind din presiunile / suctiunile ce se exercita pe supra ete exterioare
Fw,e = c d
w (z ) A
e
(3.5)
ref
sup rafete
- forte provenind din presiunile / suctiunile ce se exer ita pe suprafete interioare

Fw,i =
w (z ) A
i
(3.6)
ref
sup rafete
cu fortele de frecare, F fr rezultate din frecarea aerului paralel cu suprafetele xterioare,

calculate cu relatia (3.7):
F f r = g Iw c f r q p (z e ) A f r
(3.7)
n relatiile (3.5), (3.6) si (3.7):
cd
este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei ( ezi Capitolul 5);
we( ze) este presiunea vntului ce actioneaza pe o suprafata exteri ara individuala la
naltimea z e;
wi(z i) este presiunea vntului ce actioneaza pe o suprafata interioara individuala la
naltimea z i;
Aref
este aria de referinta a suprafetei individuale;
c fr
este coeficientul de frecare (vezi pct. 4.5);
A fr
este aria suprafetei exterioare orientata paralel cu directia vntului (vezi pct.
4.5);
gIw
(5) Efectele generate de frecarea aerului pe suprafete pot fi neglijate atunci cnd aria totala a
suprafetelor paralele cu directia vntului (sau putin nclinate fata de aceasta) reprezinta mai
putin de din aria totala a tuturor suprafetelor exterioare perpendiculare pe directia vntului.
Efectele generate de frecarea aerului pe suprafete nu vor fi neglijate pentru verificarea la
starea limita de echilibru static, ECH (vezi CR 0).
(6) Efectele de torsiune generala produse de actiunea
a vntului sau de rafalele
necorelate ale vntului actionnd pe cladiri / structuri cvasi- paralelipipedice pot fi estimate
simplificat considernd aplicarea fortei F w cu o excentricitate e = b /10, unde b este
27
dimensiunea laturii sectiunii transversale a constructiei orientata (cvasi)-perpendicular pe

directia vntului (vezi si pct. 4.1.8).
3.4
3.4.1
Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei
Generalitati
(1) Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei, c d considera att amplificarea efectelor

actiunii vntului datorita vibratiilor structurii cvasi-rezonante cu continutul de frecventa al
turbulentei atmosferice ct si reducerea efectelor act
vntului datorita aparitiei
nesimultane a valorilor de vrf ale presiunii vntului ce se exercita pe suprafata constructiei.
(2) Amplificarea raspunsului structural este cu att mai mare cu ct structura este mai
flexibila, mai usoara si cu amortizare mai redusa. Reducerea raspunsului structural datorita
aparitiei nesimultane a valorilor de vrf ale presiuni vntului este cu att mai accentuata cu
ct suprafata constructiei expusa actiunii vntului este mai mare.
3.4.2
Evaluarea coeficientului de raspuns dinamic
3.4.2.1 Procedura de evaluare simplificata

(1) Simplificat, coeficientul de raspuns dinamic, cd poate fi determinat astfel:
conform prevederilor din subcapitolul 5.3, pentru cladirile paralelipipedice cu o

naltime de cel mult 30 m si avnd dimensiuni n plan e cel mult 50 m;
cd =1 pentru fatade si elemente de acoperis ce au o frecv a proprie de vibratie mai

mare de 5Hz; frecventele proprii de vibratie ale fatad
si elementelor de acoperis
pot fi determinate folosind prevederile din Anexa C; d obicei, deschiderile vitrate
mai mici de 3m au frecvente proprii mai mari de 5Hz;
cd = 1 pentru cosurile de fum cu sectiune transversala circulara, care au naltimea h <

60 m si care respecta conditia h < 6,5d , unde d este diametrul cosului de fum.
(2) n cazul neincadrarii n conditiile indicate la 3.

detaliata de la 3.4.2.2.
(1) se va utiliza procedura de evaluare
3.4.2.2 Procedura de evaluare detaliata

(1) n cazul general, valoarea coeficientului de raspuns dinamic, c d se determina cu relatia:
28
cd =
1 + 2 k p I v (z s ) B 2 + R 2
(3.8)
1 + 7 I v (z s )
unde:
zs
este naltimea de referinta pentru determinarea coefic entului de raspuns dinamic;

aceasta inaltime se determina conform Fig. 3.2; pentru cazurile care nu sunt prezentate
n Fig. 3.2, zs poate fi luata ca fiind egala cu h, naltimea structurii;
kp
este factorul de vrf pentru raspunsul extrem maxim al structurii; calculul factorului
de vrf, kp este dat n Capitolul 5;
Iv
este intensitatea turbulentei vntului definita n subcapitolul 2.4;
este factorul de raspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaza corelatia presiunilor

din vnt pe suprafata constructiei (evalueaza componenta nerezonanta a raspunsului);
calculul detaliat al factorului de raspunsului nerezonant, B2 este dat n Capitolul 5;
R2
este factorul de raspuns rezonant, ce evalueaza efectele de amplificare dinamica a

raspunsului structural produse de continutul de frecvente al turbulentei n cvasirezonanta cu frecventa proprie fundmentala de vibratie a structurii (evalueaza
componenta rezonanta a raspunsului); calculul detaliat al factorului de raspuns
rezonant, R2 este dat n Capitolul 5.
(2) Relatia (3.8) are la baza ipoteza ca sunt semnificative doar vibratiile structurii n directia
vntului, corespunzatoare modului propriu fundamental de vibratie.
z S = 0,6 . h z min
a) structuri verticale, cladiri.
z s = h1 +
h
z min
2
b) structuri ce vibreaza n plan

orizontal, grinzi
z s = h1 +
h
z min
2
c) structuri tip panou

(publicitar)
Fig. 3.2. Inaltimea de referinta zs pentru calculul dinamic la vnt al construc tiilor de forma
paralelipipedica [3]
29
(3) Pentru cladiri nalte sau flexibile (inaltimea h = 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1
= 1 Hz) este necesara verificarea valorilor maxime ale deplasarii si acceleratiei cladirii pe
directia vntului, prima evaluata la naltimea z = z s si cea de a doua la na ltimea z = h. n
Capitolul 5 este data o metoda de determinare a acestor marimi de raspuns.
(4) Pentru cladiri zvelte (h/d > 4) si pentru cosuri de fum (h/d > 6,5) dispuse n perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vntului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul
6).
(5) Efectele produse de siajul turbulent asupra unei cladiri sau asupra unui cos de fum pot fi,
simplificat, considerate neglijabile daca cel putin una dintre conditiile urmatoare este
verificata:
-
distanta dintre doua cladiri sau cosuri de fum este de 25 ori mai mare dec
dimensiunea cladirii sau a cosului amplasat n amonte fata de directia de curgere a
aerului, masurata perpendicular pe directia vntului;
frecventa proprie fundamentala de vibratie a cladirii sau a cosului (pentru care se

evalueaza efectele produse de turbulenta siajului) est
mare de 1 Hz.
(6) Daca nu sunt indeplin ite conditiile date la 3.4.2.2(5) este necesara efectuarea de teste n
tunelul aerodinamic.
30
COEFICIENTI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCTIUNE SI DE FORTA
4.1
Generalitati
(1) Evaluarea efectelor vntului asupra suprafetelor rigide ale cladirilor si structurilor se poate
face n doua moduri: (i) utiliznd coeficienti aerodin mici de presiune / suctiune si (ii)
utiliznd coeficienti aerodinamici de forta.
(2) Coeficientii aerodinamici depind, n general, de:
ria si dimensiunile constructiei,
de unghiul de atac al vntului, de categoria de rugozitate a suprafetei terenului din
amplasamentul constructiei, de numarul Reynolds etc.
(3) Prevederile acestui capitol se refera la determinarea coeficientilor aerodinamici necesari
pentru evaluarea actiunii vntului asupra suprafetelor rigide ale cladirilor si structurilor. n
functie de elementul sau cladirea / structura pentru care este necesara evaluarea actiunii
vntului, coeficientii aerodinamici utilizati pot fi:
coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioara si interioara, c pe(i), vezi 4.1

(4);
coeficienti aerodinamici de presiune rezultanta (totala), cp,net, vezi 4.1 (5);
coeficienti de frecare, c fr, vezi 4.1 (6);
coeficienti aerodinamici de forta, c f, vezi 4.1 (7).
(4) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara sunt folositi pentru

determinarea presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide exterioare ale cladirilor si
structurilor; coeficientii aerodinamici de presiune / ctiune interioara sunt folositi pentru
determinarea presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide interioare ale cladirilor si
structurilor.
Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pot fi coeficienti globali si
coeficienti locali. Coeficientii locali reprezinta coe icientii aerodinamici de presiune /
suctiune pentru arii expuse de 1 m2 si sunt folositi pentru proiectarea elementelor de
dimensiuni reduse si a prinderilor. Coeficientii globali reprezinta coeficientii aerodiamici de
presiune / suctiune pentru arii expuse de peste 10 m2 si sunt folositi pentru proiectarea
cladirilor/structurilor sau a elementelor acestora avnd arii expuse mai mari de 10 m2.
Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune interioara si exterioara sunt determinati
pentru:
cladiri, folosind prevederile de la 4.2, att pentru presiunile / suctiunile interioare ct

si pentru presiunile / suctiunile exterioare,
cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.2.9 p ru presiunile / suctiunile

interioare si de la 4.9.1 pentru presiunile / suctiunile exterioare.
31
(5) Coeficientii de presiune rezultanta (totala) sunt folo i pentru determinarea rezultantei
presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide ale cladirilor / structurilor sau ale
componentelor acestora.
Coeficientii de presiune / suctiune rezultanta sunt determinati pentru:
copertine, folosind prevederile de la 4.3;
pereti individuali, parapete, panouri publicitare si garduri folosind prevederile de la

4.4.
(6) Coeficientii de frecare sunt determinati pentru pe eti si pentru suprafetele definite la 3.3
(4) si (5), folosind prevederile de la 4.5.
(7) Coeficientii aerodinamici de forta sunt folositi pentru determinarea fortei globale din vnt
pe structura, element structural sau componenta, incluznd n acest efect si frecarea, daca
aceasta nu este exclusa n mod explicit.
Coeficientii aerodinamici de forta sunt determinati pentru:
- panouri, folosind prevederile de la 4.4.3;
- elemente structurale cu sectiunea dreptunghiulara, fol ind prevederile de la 4.6;
- elemente structurale cu sectiunea cu muchii ascutite, folosind prevederile de la 4.7;
- elemente structurale cu sectiunea poligonala regulata,
losind prevederile de la 4.8;
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.9.2 si 4.9.3;

- sfere, folosind prevederile de la 4.10;
- structuri cu zabrele si esafodaje, folosind prevederile de la 4.11;
- steaguri, folosind prevederile de la 4.12.
(8) Daca fluctuatiile instantanee ale vntului pe supr
ele rigide ale unei constructii pot
produce ncarcari cu asimetrie importanta si forma con ructiei este sensibila la asemenea
ncarcari (de exemplu pentru cladiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune),
atunci efectul acestora trebuie luat n considerare. A
, pentru constructii dreptunghiulare
sensibile la torsiune se va folosi distributia de presiuni / suctiuni data n Figura 4.1 n vederea
reprezentarii efectelor de torsiune produse de un vnt incident ne-perpendicular sau produse
de lipsa de corelatie ntre valorile de vrf ale presi nilor din vnt ce actioneaza n diferite
puncte ale constructiei.
(9) n cazul n care gheata sau zapada modifica geomet ia structurii si schimba forma si/sau
aria de referinta, acestea din urma vor fi cele coresp zatoare suprafetei stratului de zapada
sau gheata.
32
cpe zona E
cpe zona D
Figura 4.1 Distributia presiunii / suctiunii vntului pentru considerarea efectelor de torsiune
[3]
NOTA: Zonele si valorile pentru cpe sunt date n Tabelul 4.1 si Figura 4.5
4.2
4.2.1
Cladiri
Generalitati
(1) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, c pe, pentru cladiri si parti
individuale din cladiri depind de marimea ariei expuse - A. Acestia sunt dati n tabele, pentru
arii expuse, A de 1 m2 si 10 m2, pentru configuratii tipice de cladiri, sub notatiile c pe,1 pentru
coeficienti locali, respectiv c pe,10 pentru coeficienti globali.
NOTA 1: Aria expusa este acea arie a structurii prin care s transmite actiunea vntului n sectiunea
considerata n calcul.
NOTA 2: Pentru alte marimi ale ariei expuse, variatia valor or coeficientilor aerodinamici poate fi
obtinuta d in Fig. 4.2.
(2) Valorile c p e,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse si ale
prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1 m2 (de exemplu, elemente de fatada sau de
acoperis). Valorile cpe,10 sunt folosite la proiectarea elementelor cu o arie pe element de cel
mult 10 m2 sau a structurii de rezistenta a cladirii.
(3) Valorile c pe,10 si cpe,1 din Tabelele 4.1 4.5 sunt date pentru directiile ortogonale ale
vntului de 00 , 90 0 si 1800 .
NOTA: Valorile din Tabelele 4.1 4.5 sunt aplicabile numai pentru cladiri.
33
NOTA:
A 1m2
1m < A < 10m2
A 10m2
c pe = c pe,1
c pe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1 ) log1 0 A
c pe = c pe,10
Fig. 4.2 Variatia coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune exterioara cu dimensiunile

ariei expuse vntului A [3]
(4) Pentru cornise, presiunea pe intradosul cornisei e e egala cu presiunea corespunzatoare
zonei de perete adiacent cornisei; presiunea pe extradosul cornisei este egala cu presiunea
corespunzatoare zonei adiacente de acoperis (vez i Figura 4.3).
presiunea pe extradosul
cornisei
cornisa
presiunea pe intradosul
cornisei
Figura 4.3 Presiuni pe cornisa acoperisului [3]
4.2.2
Pereti verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan
(1) naltimile de referinta, ze, pentru determinarea profilului presiunii vntului pe peretii
verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan, expusi actiunii ntului (zona D,
Figura 4.5), depind de raportul h/b si sunt date n Figura 4.4 pentru urmatoarele trei cazuri:
- pentru cladirile la care naltimea h este mai mica dect b se va considera o singura zona;
34
- pentru cladirile la care naltimea h este mai mare dect b, dar mai mica dect 2b se vor
considera doua zone: o zona inferioara extinzndu-se de la nivelul terenului pna la o
naltime egala cu b si o zona superioara;
- pentru cladirile la care naltimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone
astfel: o zona inferioara extinzndu-se de la nivelul terenului pna la o naltime egala cu b; o
zona superioara extinzndu -se de la vrful cladirii n jos pe o naltime b ; o zona de mijloc,
ntre zonele precedente, divizata n benzi orizontale cu o naltime hbanda, asa cum este aratat n
Figura 4.4.
Pentru determinarea profilului presiunii / suctiunii vntului pe peretii laterali si pe peretele
din spate (zonele A, B, C si E, vezi Figura 4.5), naltimea de referinta, ze, este egala cu
naltimea cladirii.
Fatada
naltime de
referinta
Forma profilului presiunii

vntului pe suprafata
qp(z )=qp(z e)
qp(z )=qp(h)
qp(z )=q p(b)
35
qp(z )=qp(h)
hbanda
z e=z banda
qp(z )=qp(z banda)

qp(z )=qp(b)
Figura 4.4 naltimi de referinta ze si profilul corespondent al presiunii vntului n functie de h si b

NOTA: Directia de actiune a vntului este perpendiculara p planul delimitat de h si b [3]
(2) Zonele A, B, C, D si E pentru care sunt definiti coeficientii aerodinamici de presiune /

suctiune exterioara c pe,10 si cpe,1 sunt date n Figura 4.5. Valorile coeficientilor aerodinamici
de presiune / suctiune exterioara cpe,10 si cpe,1 sunt date n Tabelul 4.1, n functie de raportul
h/d. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpola
iara. Valorile din Tabelul 4.1 pot
fi aplicate si peretilor cladirilor cu acoperisuri cu una sau doua pante.
Tabelul 4.1 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
peretii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiula a n plan [3]
Zona
h/d
5
1
0.25
A
cpe,10
- 1,2
- 1,2
- 1,2
B
cpe,1
-1,4
-1,4
-1,4
cpe,10
-0,8
-0,8
-0,8
C
cpe,1
- 1,1
- 1,1
- 1,1
cpe,10
D
cpe,1
- 0,5
- 0,5
- 0,5
cpe,10
+0,8
+0,8
+0,7
E
cpe,1
+1,0
+1,0
+1,0
cpe,10 cpe,1
-0,7
-0,5
-0,3
NOTA: Pentru cladirile cu h/d > 5, se evalueaza direct forta totala din vnt pe baza regulilor date
n 4.6 - 4.8 si 4.9.2 pentru coeficientii aerodinamici de forta.
36
e = b sau 2 h,
oricare este mai mica
b: dimensiu nea laturii perp endiculare p e d irectia vnt lui
Elevatie pentru e < d

D irectia
vntului
Directia
vntului
Directia
vntului
Elevatie
Elevatie pentru e =5d
Elevatie pentru e = d
D irectia
vntului
Directia
vntului
Directia
vntulu i
Directia
vntului
Figura 4.5 Notatii pentru peretii verticali [3]
(3) n cazurile n care forta din vnt pe structurile

cladiri este determinata prin aplicarea
simultana a coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune cpe pe zona din fata (expusa) si
pe zona din spate (neexpusa) (zonele D si E) ale cladi ii, lipsa de corelatie a presiunilor
vntului ntre cele doua zone se poate considera astfel: pentru cladirile cu h/d = 5, forta
rezultanta se nmulteste cu 1; pentru cladirile cu h/d = 1, forta rezultanta se nmulteste cu
0,85; pentru valori intermediare ale h/d, se aplica interpolarea liniara.
4.2.3
Acoperisuri plate
(1) Acoperisurile vor fi considerate plate daca panta a este n intervalul de -50<a <50.
(2) Acoperisurile vor fi mpartite n zone de expunere conform Figurii 4.6.
37
(3) naltimea de referinta pentru acoperisurile plate acoperisurile cu streasina curba va fi

considerata ca fiind h. naltimea de referinta pentru acoperisurile plate prevazute cu atic (cu
parapete) va fi considerata ca fiind h + hp, vezi Figura 4.6
(4) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune p ntru fiecare zona sunt dati n Tabelul
4.2.
(5) Rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic / parapet se determina utiliznd
prevederile de la 4.4.
Limita streasina
ze = h + hp
ze = h
atic (parapet)
streasina curba sau mansardata
naltimea de referinta:
ze = h
e=b sau 2h
care este mai mica
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe directia vntului
Directia
vntului
Figura 4.6 - Notatii pentru acoperisurile plate [3]
38
Tabelul 4.2 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri plate [3]
Zona
Streasina
curba
Streasina
la
mansarda
c pe,10
c pe,1
c pe,10
c pe,1
c pe,10
c pe,1
-1,8
- 2,5
-1,2
-2,0
- 0,7
- 1,2
hp/h = 0,025
-1,6
- 2,2
-1,1
-1,8
- 0,7
- 1,2
h p/h = 0,05
-1,4
- 2,0
-0,9
-1,6
- 0,7
- 1,2
h p/ h =0,10
-1,2
- 1,8
-0,8
-1,4
- 0,7
- 1,2
r /h = 0,05
-1,0
- 1,5
-1,2
-1,8
-0,4
r /h = 0,10
-0,7
- 1,2
-0,8
-1,4
-0,3
r /h = 0,20
-0,5
- 0,8
-0,5
-0,8
-0,3
a = 30
-1,0
- 1,5
-1,0
-1,5
-0,3
a = 45
-1,2
- 1,8
-1,3
-1,9
-0,4
a = 60
-1,3
- 1,9
-1,3
-1,9
-0,5
Margini drepte
Cu
parapete
Tip de acoperis
c pe,10
c pe,1
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
NOTA 1. Pentru acoperisuri cu parapete sau stresini curbe n cazul valorilor intermediare ale hp/h si
r /h se poate utiliza interpolarea liniara.
NOTA 2. Pentru acoperisurile cu streasina mansardata se poat interpola liniar ntre a = 30, 45 si
a = 60. Pentru a > 60 se interpoleaza liniar ntre valorile pentru a = 60 si valorile pentru
acoperisuri plate cu margini drepte.
NOTA 3. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
NOTA 4. Pentru streasina mansardei, coeficientii aerodinamici
presiune exterioara sunt dati n
Tabelul 4.4a "Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioa a pentru acoperisuri cu doua
pante (directia vntului q = 0)", Zonele F si G, cu considerarea unghiului stresin i mansardei.
NOTA 5. Pentru stresini curbe, coeficientii aerodinamici de pr
e exterioara sunt obtinuti prin
interpolare liniara n lungul curbei ntre valorile pentru pereti si cele pentru acoperis.
NOTA 6. Pentru stresinile de la mansarda avnd dimensiunea orizontala mai mica de e /10 se vor
folosi valorile corespunzatoare marginilor drepte.
(6) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului n lungul cladirii.
39
4.2.4
Acoperisuri cu o singura panta
(1) Acoperisul va fi mpar tit n zone de expunere conform Figura 4.7.

(2) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h .
(3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune p ntru fiecare zona sunt dati n Tabelul
4.3.
(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului.
vnt
streasina d e
sus
vnt
streasina de
sus
streasina
de jos
(a) cazul general
streasina de
jos
naltimea de referinta:
ze = h
Directia
vntului
e=b sau 2h
care este mai mica
(b) directia vntului q = 00 si q = 1800
streasina de sus
Fsus
Directia
vntului
F jo s
streasina d e jos
(c) directia vntului q = 900

Figura 4.7 Notatii pentru acoperisurile cu o singura panta [3]
40
Tabel 4.3a Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu o singura panta [3]
Unghi
de
panta
a
5
15
30
45
60
75
Zone pentru directia vntuluiq = 0

F
G
H
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
-1,7
- 2,5
-1,2
-2,0
- 0,6
-1,2
-0,9
- 2,0
+0,2
-0,5
- 1,5
+0,7
0
+0,7
+0,7
+0,8
-0,8 -1,5
+0,2
-0,5 -1,5
+0,7
0
+0,7
+0,7
+0,8
0
- 0,3
+ 0,2
- 0,2
+0,4
0
+0,6
+0,7
+0,8
Zone pentru directia vntului q = 180

F
G
H
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
-2,3
-2,5
- 1,3
-2,0
-0,8
-1,2
-2,5
-2,8
- 1,3
-2,0
-0,9
-1,2
-1,1
-2,3
- 0,8
-1,5
-0,6
-1,3
- 0,5
- 0,7
-0,5
-0,5
-1,0
-1,0
- 0,5
-0,5
- 0,5
- 0,5
- 0,8
NOTA 1. Pentru q = 0 (vezi Tabelul 4.3a), presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valorile
negative pe panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date
att valorile pozitive ct si cele negative. Pentru ac
acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri:
unul cu toate valorile pozitive, si unul cu toate valorile negative. Pe aceeasi fata nu este permisa
considerarea simultana a valorilor negative si pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi
semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
Tabel 4.3b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu o singura panta [3]
Unghi de
panta a
5
15
30
45
60
75
F sus
cpe,10
-2,1
-2,4
-2,1
-1,5
-1,2
-1,2
cpe,1
-2,6
-2,9
-2,9
-2,4
-2,0
-2,0
Zone pentru directia vntului q = 90

F jos
G
H
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-2,1
- 2,4
- 1,8
-2,0
- 0,6
- 1,2
-1,6
- 2,4
- 1,9
-2,5
- 0,8
- 1,2
-1,3
- 2,0
- 1,5
-2,0
- 1,0
- 1,3
-1,3
- 2,0
- 1,4
-2,0
- 1,0
- 1,3
-1,2
- 2,0
- 1,2
-2,0
- 1,0
- 1,3
-1,2
- 2,0
- 1,2
-2,0
- 1,0
- 1,3
41
I
cpe,10 cpe,1
- 0,5
-0,7
-1,2
-0,8
-1,2
-0,9
-1,2
-0,7
-1,2
- 0,5
4.2.5
Acoperisuri cu doua pante
(1) Acoperisul va fi mpartit n zone de expunere conform Figurii 4.8.

(2) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h.
(3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune pentru fiecare zona sunt dati n Tabelul
4.4.
(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului.
vnt
panta expusa
panta neexpusa
(a) cazul general

panta
expusa
Coama sau dolie
panta
neexpusa
(b) directia vntului q = 00
Directia
vntului
panta expusa
panta neexpusa
Unghi de panta negativ
Unghi de panta pozitiv
Directia
vntului
vnt
coama
sau dolie
e = b sau 2h
(c) directia vntului q = 900

Figura 4.8 Notatii pentru acoperisuri cu doua pante [3]
42
Tabel 4.4a Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu doua pante [3]
Unghi
de
panta a
-45
-30
-15
-5
5
15
30
45
F
cpe,10 cpe,1
- 0,6
-1,1
-2,0
-2,5
-2,8
-2,3
-2,5
-1,7
-2,5
0
-0,9
-2,0
+0,2
-0,5
-1,5
+0,7
0
+0,7
60
75

G
H
I
cpe,10
cpe,1 cpe,10 cpe,1
cpe,10 cpe,1
-0,6
-0,8
-0,7
-0,8
-1,5
-0,8
-0,6
-1,3
-2,0
- 0,9
- 1,2
-0,5
+0,2
-1,2
-2,0
- 0,8
- 1,2
-0,6
-1,2
-2,0
- 0,6
- 1,2
-0,6
0
0
-0,8
-1,5
-0,3
-0,4
+0,2
+0,2
0
-0,5
-1,5
-0,2
-0,4
+0,7
+0,4
0
0
0
-0,2
+0,7
+0,6
0
+0,7
+0,7
+0,7
-0,2
+0,8
+0,8
+0,8
-0,2
J
cpe,10
cpe,1
-1,0
-1,5
-0,8
-1,4
-0,7
-1,2
+0,2
-0,6
+0,2
-0,6
-1,0
-1,5
0
0
-0,5
0
-0,3
0
-0,3
-0,3
NOTA 1. Pentru q = 0 presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valor negative pe
panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date atat
valorile pozitive ct si cele negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate patru cazuri de
expunere unde cele mai mari sau cele mai mici valori a e tuturor zonelor F, G si H sunt combinate
cu cele mai mari sau cele mai mici valori din zonele I
Pe aceeasi fata expusa nu este permisa
considerarea simultana a valorilor negative si pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de
acelasi semn. (Pentru unghiurile de panta ntre a = +5 si a = -5 nu se interpoleaza valorile, ci se
utilizeaza datele pentru acoperisurile plate de la 4.2.3). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a
permite interpolarea.
Tabelul 4.4 b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu doua pante [3]
Unghi de panta
a
-45
-30
-15
-5
cpe,10
- 1,4
- 1,5
- 1,9
- 1,8
cpe,1
-2,0
-2,1
-2,5
-2,5

G
H
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
- 1,2
-2,0
- 1,0
- 1,3
- 1,2
-2,0
- 1,0
- 1,3
- 1,2
-2,0
- 0,8
- 1,2
- 1,2
-2,0
- 0,7
- 1,2
43
I
cpe,10
-0,9
-0,9
-0,8
-0,6
cpe,1
- 1,2
- 1,2
- 1,2
- 1,2
Unghi de panta
a
5
15
30
45
60
75
4.2.6
cpe,10
- 1,6
- 1,3
- 1,1
- 1,1
- 1,1
- 1,1
cpe,1
-2,2
-2,0
-1,5
-1,5
-1,5
-1,5

G
H
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
cpe,10
- 1,3
-2,0
- 0,7
- 1,2
- 1,3
-2,0
- 0,6
- 1,2
- 1,4
-2,0
- 0,8
- 1,2
- 1,4
-2,0
- 0,9
- 1,2
- 1,2
-2,0
- 0,8
- 1,0
- 1,2
-2,0
- 0,8
- 1,0
I
cpe,1
- 0,6
- 0,5
- 0,5
- 0,5
- 0,5
- 0,5
Acoperisuri cu patru pante
(1) Acoperisul va fi mpartit n zone conform Figurii .9.

(2) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h.
(3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune pentru fiecare zona sunt dati n Tabelul
4.5.
(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare.
Directia
vntului
Directia
vntului
naltime de referinta:
ze = h
e = b sau 2h
Vnt
Vnt
(a) directia vntului q = 00
(b) directia vntului q = 900
Figura 4.9 Notatii pentru acoperisuri cu patru pante [ ]
44
Tabel 4.5 Valori ale coeficientilor aerodinamici de pr siune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu patru pante [3]
Unghiul de
Zone pentru directia vntului q = 0 si q = 90
panta
a0 pentru
q = 0
F
G
H
I
J
K
L
M
N
a90pentru
q = 90 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
5
15
30
-1,7 -2,5 -1,2 - 2,0 - 0,6 - 1,2

0
-0,9 -2,0 -0,8 - 1,5

+0,2
+0,2
-0,5 -1,5 -0,5 - 1,5
0
-0,3
+0,2
-0,2
-0,3
-0,6
-0,6
-1,2 -2,0 -0,6 -1,2
- 0,4
-0,5
- 1,0 -1,5 -1,2 -2,0 -1,4 -2,0 -0,6 -1,2
- 0,3
-0,4
- 0,7 -1,2
-0,5
-1,4 -2,0 -0,8 -1,2
- 0,2
-0,3
-0,6
-0,3
-1,3 -2,0 -0,8 -1,2
- 0,2
+0,5
+0,7
+0,4
+0,7
+0,7
+0,6
60
+0,7
+0,7
+0,7
-0,3
-0,6
-0,3
-1,2 -2,0
- 0,4
- 0,2
75
+0,8
+0,8
+0,8
-0,3
-0,6
-0,3
-1,2 -2,0
- 0,4
- 0,2
45
NOTA 1. Pentru q = 0, presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valorile n tive pe panta expusa
vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date atat valorile pozitive ct si cele
negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri: unul cu toate valorile pozitive, si unul
cu toate valorile negative. Pe aceeasi fata nu este pe misa considerarea simultana a valorilor negative si
pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi semn.
Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
NOTA 3. Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune se vor determina n func tie de
unghiul pantei expuse vntului.
4.2.7
Acoperisuri cu mai multe deschideri
(1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune pentru directiile vntului 0,

90 si 180 pentru fiecare deschidere a unui acoperis
mai multe deschideri pot fi calculate
n functie de valoarea coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune a fiecarei deschideri
individuale.
Coeficientii de modificare pentru presiuni (locale sau globale) pentru directiile vntului 0,
90 si 180 pentru fiecare deschidere se calculeaza:
45
din prevederile punctului 4.2.4 pentru acoperisurile cu o panta, modificati pentru

pozitia lor n concordanta cu Figura 4.10 a si b;
din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperisurile cu doua pante pentru a < 0,
modificati pentru pozitia lor n concordanta cu Figura 4.10 c si d.
(2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expusa vntului. Zonele H si I sunt
considerate pentru fiecare deschidere a acoperisului multiplu.
(3) naltimea de referinta ze va fi considerata ca fiind naltimea structurii, h, vezi Figura 4.10.
(4) n cazul n care nu se evalueaza o forta orizontala rezultanta pe acoperis, fiecare
deschidere se va proiecta pentru o forta orizontala minima egala cu 0,05 q p (z e ) A des , unde
Ades este aria n plan a fiec arei deschideri a acoperisului.
46
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
NOTA 1. n configuratia b) trebuie considerate doua cazuri n functie de semnul

coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune c pe de pe primul acoperis.
NOTA 2 . n configuratia c primul si ultimul cp e sunt c pe ai acoperisului cu o singura panta, al
doilea si ceilalti cpe sunt c pe ai acoperisului cu doua pante.
Figura 4.10 Notatii pentru acoperisuri cu mai multe deschideri [3]

4.2.8
Acoperisuri cilindrice si cupole
(1) Acoperisul va fi mpartit n zone conform Fig.4.11 si Fig.4.12.

47
(2) naltimea de referinta ze va fi considerata ca fiind: ze = h + f .
(3) Valorile c pe,10 si c pe,1 pentru diferite zone sunt date n Figurile 4.11 si 4.12.
NOTA.
pe,10 ;
In zona A, pentru 0 < h/d < 0,5, cpe,10 se obtine prin interpolare liniara.
In zona A, pentru 0,2 f/d 0,3 si h/d 0,5 se vor considera doua valori pentru c
diagrama nu este aplicabila pentru acoperisuri plate.
Figura 4.11 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune /suctiune exterioara cpe,10

pentru acoperisurile cilindrice cu forma dreptunghiulara n plan [3]
48
cpe,10 este constant

n lungul fiecarui plan
NOTA. cpe,10 este constant de -a lungul arcelor de cerc, intersectiilor de sfere si a planelor
normale pe directia vntului; ntr-o prima aproximare cpe,10 poate fi determinat prin
interpolarea liniara ntre valorile n A, B si C de -a lungul arcelor de cerc paralele cu directia
vntului. n acelasi mod se pot obtine, prin interpola e liniara n Figura 4.12, valorile lui c pe,10
n A daca 0 < h/d < 1 si n B sau C daca 0 < h/d < 0.5.
Figura 4.12 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune /suctiune exterioara cpe,10

pentru acoperisurile cupole cu forma circulara n plan [3]
(2) Coeficientii aerodinamici de presiune /suctiune pe tru peretii cladirilor cu forma

dreptunghiulara n plan si pentru acoperis cilindric s pot determina n conformitate cu pct.
4.2.2.
4.2.9
Presiuni interioare
(1) Presiunile interioare si cele exterioare sunt cons derate ca actionnd n acelasi timp
(simultan). Pentru fiecare combinatie posibila de goluri si cai de curgere a aerului, se va
considera cea mai defavorabila combinatie de presiuni interioare si exterioare.
49
(2) Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune int ioara, cpi, depinde de marimea si
distributia golurilor n anvelopa cladirii. Daca pe cel putin doua parti ale cladirii (fatade sau
acoperis) aria totala a golurilor pe fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei parti,
actiunile pe structura nu vor fi calculate cu ajutorul regulilor din acest subcapitol, ci cu
ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 si 4.4.
Nota. Golurile unei cladiri se refera la golurile mici
fi: ferestre deschise, ventilatii, cosuri
de fum etc.) si la permeabilitatea de fond (ce include scurgerea aerului n jurul usilor, ferestrelor,
echipamentelor tehnice si a anvelopei cladirii). Permeabilitatea de fond este, uzual, ntre 0,01% si
0,1% din suprafata fetei considerate.
(4) O latura a cladirii poate fi considerata dominanta atunci cnd aria golurilor pe acea latura
este de cel putin doua ori mai mare dect aria golurilor si deschiderilor de pe toate celelalte
laturi ale cladirii considerate.
(5) Pentru o cladire cu o latura dominanta, presiunea interioara se va lua ca procent din
presiunea exterioara ce actioneaza la nivelul golurilor de pe latura dominanata. Se vor utiliza
valorile date de relatiile (4.1) si (4.2).
Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este de doua ori mai mare dect aria golurilor si
deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii considerate, atunci
cpi = 0,75 . c pe
(4.1)
Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este de cel utin trei ori mai mare dect aria
golurilor si deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii considerate,atunci
cpi = 0,90 . c pe
(4.2)
unde c pe este valoarea coeficientului aerodinamic de presiune /suctiune exterioara la nivelul

golurilor de pe latura dominanta. Cnd aceste goluri s
amplasate n zone cu valori diferite
ale presiunii exterioare, se va folosi un coeficient cpe mediu ponderat cu aria.
Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este ntre d 2 ori si de 3 ori mai mare dect aria
golurilor si deschiderilor de pe celelalte laturi ale adirii se poate folosi interpolarea liniara
pentru calcularea lui c pi.
(6) Pentru cladiri fara o latura dominanta, coeficient aerodinamic de presiune /suctiune
interioara c pi este dat n Figura 4.13 si este n functie de raportul dintre naltimea si latimea
cladirii h/d , si de raportul golurilor m pentru fiecare directie a vntului q , ce se determina cu
relatia (4.3):
m=
ariilor golurilor unde c este negativ sau zero

ariilor tu turor golurilor
pe
(4.3)
NOTA 1. Aceasta relatie se aplica fatadelor si acoperisurilor cladirilor cu sau fara

compartimentari interioare.
50
NOTA 2 Daca nu este posibila, sau nu se considera justificata estimarea valorii m pentru
cazuri particulare, atunci c pi se va lua +0,2 sau 0,3 (se va considera valoarea care produce
cele mai defavorabile efecte).
Figura 4.13 Coeficienti aerodinamici de presiune /suctiune interioara, c pi pentru goluri

uniform distribuite [3]
NOTA. Pentru valori ntre h/d = 0,25 si h/d = 1,0 se poate folosi interpolarea liniara
(7) naltimea de referinta, z i, pentru presiunile interioare se va lua egala cu naltimea de

referinta, z e pentru presiunile / suctiunile exterioare pe fatadele are contribuie, prin goluri, la
crearea presiunii interioare. n cazul mai multor goluri, pentru determinarea lui z i se va folosi
cea mai mare valoare a lui z e.
(8) Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune interioara pentru
cosuri de fum este:
cpi = -0,60
i deschise si
(4.4)
Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune interio

goluri mici este:
cpi = -0,40
pentru un rezervor ventilat cu
(4.5)
naltimea de referinta zi este egala cu naltimea structurii.
4.2.10 Presiunea pe pereti exteriori sau pe acoperisuri cu ma multe straturi de nchidere

(1) n cazul peretilor exteriori sau acoperisurilor cu mai mult de un strat de nchidere, forta
din vnt este calculata separat pentru fiecare strat de nchidere .
(2) Permeabilitatea m a nvelitorii este definita ca raport dintre suma arie golurilor si aria
totala a nvelitorii. O nvelitoare este definita ca i
abila daca valoarea m este mai mica
dect 0,1%.
51
(3) n cazul n care un strat de nchidere este permea

atunci forta din vnt pe stratul
impermeabil se va calcula ca diferenta dintre presiunile exterioara si interioara, asa cum este
descris la punctul 3.2 (3). Daca mai multe straturi su permeabile, atunci forta din vnt pe
fiecare strat depinde de:
rigiditatea relativa a straturilor;
presiunile exterioare si interioare;
distanta dintre straturi.
Presiunea vntului pe stratul cel mai rigid va fi calculata ca diferenta dintre presiunile
exterioara si interioara.
Pentru cazurile n care circulatia aerului intre strat rile nvelitorii este nchisa (Figura 4.14(a))
si distanta libera dintre straturi este mai mica de 100 mm (materialul pentru izolarea termica
este inclus n unul dintre straturi, si cnd nu este posibila circulatia aerului prin izolatie), se
recomanda aplicarea urmatoarele reguli:
pentru pereti si acoperisuri cu o distributie uniforma a golurilor, ce au strat

impermeabil la interior si strat permeabil la exterior, forta din vnt pe stratul exterior
poate fi calculata cu cp,net = (2/3) cpe pentru presiune si c p,net = (1/3)cpe pentru
suctiune. Forta din vnt pe stratul interior poate fi calculata cu cp,net = c p e - cpi;
pentru pereti si acoperisuri cu un strat impermeabil l interior si un strat impermeabil mai

rigid la exterior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi calculata cu cp,net = cpe - cpi;
pentru pereti si acoperisuri cu au strat permeabil la interior si cu o distributie uniforma

a golurilor si un strat impermeabil la exterior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi
calculata cu c p,net = cp e - cpi. Forta din vnt pe stratul interior poate fi calculat cu cp,net
= 1/3 cpi;
pentru pereti si acoperisuri cu un strat impermeabil la exterior si un strat impermeabil

mai rigid la interior, forta din vnt pe stratul exterior poate fi calculata cu cp,net = c p e.
Forta din vnt pe stratul interior poate fi calculata cu cp ,net = c pe - c pi.
Aceste reguli nu sunt aplicabile daca gurile de aer permit circulatia stratului de aer spre alte
laturi ale cladirii dect latura pe care este situat peretele (Figura 4.14(b)).
(a) extremitatea stratului de aer este nchisa
52
(b) extremitatea stratului de aer este deschisa

Figura 4.14 Detaliu de colt pentru pereti exteriori cu mai multe straturi [3]
4.3
Copertine
(1) Copertinele sunt acoperisuri ale constructiilor ca e nu au nchideri verticale permanente,

de exemplu statii de benzina, hangare agricole etc.
(2) Gradul de blocare a aerului de sub o copertina est aratat n Figura 4.15. Acesta depinde
de coeficientul de obstructie j , care se defineste ca fiind raportul dintre aria posibilelor
obstructii de sub copertina si aria de sub copertina,
bele arii fiind normale la directia
vntului (j = 0 corespunde unei copertine ce acopera un spatiu gol, si j = 1 corespunde unei
copertine ce acopera un spatiu blocat total (dar care nu este o cladire nchisa)).
(3) Valorile coeficientilor aerodinamici globali de fo a, c f, si valorile coeficientilor
aerodinamici de presiune rezultanta cp,net, sunt date n Tabelele 4.6, 4.7 si 4.8 pentru j = 0 si
j = 1; aceste valori iau n considerare efectul combinat al vntului actionnd att pe
extradosul ct si pe intradosul copertinei, pentru toate directiile vntului. Valorile
intermediare se obtin prin interpolare liniara.
(4) n spatele pozitiei de obstructie maxima (fata de irectia vntului) se utilizeaza valorile
cp,net pentru j = 0.
(5) Coeficientii aerodinamici globali de forta sunt folositi pentru a determina forta rezultanta.
Coeficientii aerodinamici de presiune rezultanta sunt folositi pentru a determina presiunea
locala maxima pentru toate directiile vntului si se utilizeaza pentru proiectarea elementelor
acoperisului si a dispozitivelor de fixare ale acestuia.
53
Copertina ce acopera un spatiu liber (j = 0)
Copertina blocata de bunurile depozitate n zona

sa (j = 1)
Figura 4.15 Curgerea aerului n zona unei copertine [3]
(6) Copertinele se proiecteaza pentru urmatoarele cazu i de ncarcari, astfel:
pentru copertine cu o singura panta (Tabelul 4.6), ncarcarea se va aplica n centrul de

presiune situat la d/4 (d = dimensiunea corespunzatoare directiei vntului, Figura
4.16);
pentru copertine cu doua pante (Tabelul 4.7), ncarcarea se va aplica n centrul de

presiune situat n centrul fiecarei pante (Figura 4.17); n plus, o copertina cu doua
pante trebuie sa fie capabila sa poata prelua o situatie de ncarcare n care una dintre
pante preia ncarcarea maxima, iar cealalta panta este nencarcata;
pentru copertine cu doua pante repetitive, fiecare deschidere va fi calculata prin

aplicarea factorilor de reducere y mc din Tabelul 4.8, la valorile coeficientilor
aerodinamici de presiune rezultanta cp,net din Tabelul 4.7.
Pentru copertine cu doua straturi de nchidere, ncarc rea pe stratul impermeabil si

dispozitivele lui de fixare se va calcula cu cp ,net iar pentru stratul permeabil si dispozitivele lui
de fixare cu 1/3 cp,net .
(7) Se vor considera si fortele de frecare a aerului ( ezi 4.5).
(8) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h, asa cum este aratat n Figurile 4.16
si 4.17.
54
Tabel 4.6 - Valori ale coeficientilor aerodinamici globali de forta, c f si de presiune rezultanta,
cp,net pentru copertine cu o singura panta [3]

Coeficienti de presiune rezultanta, c p,net
vnt
Coeficienti
globali de
forta, c f
Zona A
Zona B
Zona C
+ 0,2
- 0,5
- 1,3
+ 0 ,4
- 0,7
- 1,4
+ 0,5
- 0,9
- 1,4
+ 0,7
- 1,1
- 1,4
+ 0,8
- 1,3
- 1,4
+ 1,0
- 1,6
- 1,4
+ 0,5
- 0,6
- 1,5
+ 0,8
- 1,1
- 1,6
+ 1,2
- 1,5
- 1,6
+ 1,4
- 1,8
- 1,6
+ 1,7
- 2,2
- 1,6
+ 2,0
- 2,6
- 1,5
+ 1,8
- 1,3
- 1,8
+ 2,1
- 1,7
- 2,2
+ 2,4
- 2,0
- 2,6
+ 2,7
- 2,4
- 2,9
+ 2,9
- 2,8
- 2,9
+ 3,1
- 3,2
- 2,5
+ 1,1
- 1,4
- 2,2
+ 1,3
- 1,8
- 2,5
+ 1,6
- 2,1
- 2,7
+ 1,8
- 2,5
- 3,0
+ 2,1
- 2,9
- 3,0
+ 2,3
- 3,2
- 2,8
Maxim, pentru orice j

+ 1,2
+ 2,2
+ 3,2
30
Minim, pentru j = 0
- 1,8
- 3,0
- 3,8
Minim, pentru j = 1
- 1,4
- 1,5
- 2,2
NOTA. Semnul + indica o actiune rezultanta descendenta a vntului
Semnul - indica o actiune rezultanta ascendenta a vntului.
+ 2,4
- 3,6
- 2,7
Panta
copertinei
a
0
10
15
20
25
Coeficientul de
obstructie, j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
55
Figura 4.16 Pozitia centrului presiunilor pentru o copertina cu o singura panta [3]
56
Tabelul 4.7 Valori ale coeficientilor aerodinamici globali de forta, c f si de presiune

rezultanta, c p,net pentru copertine cu o singura panta [3]
Coeficienti de presiune rezultanta, c p ,net
Panta
copertinei
a
- 20
- 15
- 10
- 5
+ 5
+ 10
+ 15
+ 20
+ 25
Coeficientul de
obstructie, j

Min im, pentru j = 0
Coeficienti globali
de forta, c f
+ 0,7
- 0,7
- 1,3
+ 0,5
- 0,6
- 1,4
+ 0,4
- 0,6
- 1,4
+ 0,3
- 0,5
- 1,3
+ 0,3
- 0,6
- 1,3
+ 0,4
- 0,7
- 1,3
+ 0,4
- 0,8
- 1,3
+ 0,6
- 0,9
- 1,3
+ 0,7
- 1,0
- 1,3
57
Zona A
Zona B
Zona C
Zona D
+ 0,8
- 0,9
- 1,5
+ 0,6
- 0,8
- 1,6
+ 0,6
- 0,8
- 1,6
+ 0,5
- 0,7
- 1,5
+ 0,6
- 0,6
- 1,3
+ 0,7
- 0,7
- 1,3
+ 0,9
- 0,9
- 1,3
+ 1,1
- 1,2
- 1,4
+ 1,2
- 1,4
- 1,4
+ 1,6
- 1,3
- 2,4
+ 1,5
- 1,3
- 2,7
+ 1,4
- 1,3
- 2,7
+ 1,5
- 1,3
- 2,4
+ 1,8
- 1,4
- 2,0
+ 1,8
- 1,5
- 2,0
+ 1,9
- 1,7
- 2,2
+ 1,9
- 1,8
- 2,2
+ 1,9
- 1,9
- 2,0
+ 0,6
- 1,6
- 2,4
+ 0,7
- 1,6
- 2,6
+ 0,8
- 1,5
- 2,6
+ 0,8
- 1,6
- 2,4
+ 1,3
- 1,4
- 1,8
+ 1,4
- 1,4
- 1,8
+ 1,4
- 1,4
- 1,6
+ 1,5
- 1,4
- 1,6
+ 1,6
- 1,4
- 1,5
+ 1,7
- 0,6
- 0,6
+ 1,4
- 0,6
- 0,6
+ 1,1
- 0,6
- 0,6
+ 0,8
- 0,6
- 0,6
+ 0,4
- 1,1
- 1,5
+ 0,4
- 1,4
- 1,8
+ 0,4
- 1,8
- 2,1
+ 0,4
- 2,0
- 2,1
+ 0,5
- 2,0
- 2,0
Coeficienti de presiune rezultanta, c p ,net
Panta
copertinei
a
+ 30
Coeficientul de
obstructie, j
Coeficienti globali
de forta, c f
Zona A
+ 1,3
- 1,4
- 1,4
Zona B
+ 0,9
+ 1,9
- 1,0
- 1,9
- 1,3
- 1,8
NOTA. Semnul + indica o actiune rezultanta descendenta a vntului
Semnul - indica o actiune rezultanta ascendenta a vntului.
Zona C
+ 1,6
- 1,4
- 1,4
Zona D
+ 0,7
- 2,0
- 2,0
(9) ncarcarile pe fiecare panta a copertinelor cu mai multe deschideri (vezi Figura 4.18) se
determina prin aplicarea factorilor de reducere ? mc, dati n Tabelul 4.8, la valorile
coeficientilor globali de forta si ale coeficientilor
presiune rezultanta corespunzatori
copertinelor izolate cu doua pante.
58
Figura 4.17 Pozitia centrului presiunilor pentru copertinele cu dou pante [3]
Tabelul 4.8 Valori ale factorilor de reducere, ? mc pentru copertine cu mai multe deschideri [3]
Numar
deschideri
Pozitia
1
2
3
Deschidere de capat
A doua deschidere
A treia si urmatoarele
deschideri
Factorii ? mc pentru orice coeficient de obstructie j

pentru coeficienti de
pentru coeficienti de
forta (aplicati actiunii
forta (aplicati actiunii
descendente) si
ascendente) si coeficienti
coeficienti de presiune
de presiune
1,0
0,8
0,9
0,7
0,7
0,7
59
Figura 4.18 Copertine cu mai multe deschideri [3]
4.4
Pereti izolati, parapete, garduri si panouri publicitare
(1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta c p, net pentru pereti si parapete
izolati(te) depind de coeficientul de obstructie, j . Pentru peretii plini, j = 1; pentru peretii
care sunt 80% plini (pereti care au 20 % goluri), j = 0.8. Peretii si gardurile care au
coeficientul de obstructie j = 0.8 trebuiesc considerati ca elemente zabrelite plane, n
concordanta cu 4.11.
Aria de referinta este n ambele cazuri considerata aria totala. Pentru parapete si bariere de
zgomot la poduri se vor aplica prevederile Anexei D.
4.4.1
Pereti verticali izolati si parapete
(1) Pentru pereti verticali si parapete izolati(te), v lorile coeficientilor aerodinamici de

presiune rezultanta cp,net, sunt specificate pentru zone A, B, C si D, conform F gurii 4.19.
Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta, cp,net pentru pereti verticali si
parapete izolati(te) sunt specificate n Tabelul 4.9 p ru doua valori ale coeficientului de
obstructie (vezi 4.4(1)). Aceste valori corespund unei directii de actiune oblice a vntului n
cazul peretelui fara colt (vezi Figura 4.19) si corespund, n cazul peretelui cu colt, celor doua
directii opuse indicate n Figura 4.19. Aria de referinta este n ambele cazuri aria totala.
Pentru coeficienti de obstructie ntre 0,8 si 1 se poate interpola liniar.
Tabelul 4.9 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta, cp ,net pentru pereti
verticali izolati si parapete [3]
Coeficient
de
obstructie
j =1
j = 0.8
a
Zona
l/h = 3
l/h = 5
l/h = 10
cu colturi de lungime =ha
2.3
2.9
3.4
2.1
1.2
1.4
1.8
2.1
1.8
1.2
1.2
1.4
1.7
1.4
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
fara colturi
n cazul n care lungimea coltului este ntre 0,0 si h poate fi folosita interpolarea liniara
60
(2) naltimea de referinta pentru pereti verticali est egala cu ze = h , vezi Figura 4.19.
naltimea de referinta pentru parapetele cladirilor este egala cu z e = h + hp, vezi Figura 4.6.
pentru l > 4h
pentru l = 4h
pentru l = 2h
Unghiul de atac al vntului
?
Fara colt
Cu colt
Figura 4.19 Notatii pentru pereti verticali izolati si parapete [3]
4.4.2
Factori de ecranare pentru pereti si garduri
(1) Daca pe directia vntului exista pereti sau gardur care au o naltime egala sau mai mare
dect peretele sau gardul de naltime h , pentru obtinerea coeficientului aerodinamic de
presiune rezultanta se va folosi un factor suplimentar de ecranare. Valoarea factorului de
ecranare, y s depinde de distanta dintre pereti, x si de valoarea coeficientului de obstructie, j a
61
peretelui sau panoului situat n amonte fata de directia de curgere a aerului. Valorile y s sunt
reprezentate n Figura 4.20.
Coeficientul aerodinamic de presiune rezultanta pentru peretele e ranat c p,net,s este dat de
expresia:
cp,net,s = y s c p,net
(4.6)
pe o distanta egala cu h masurata de
Factorul de ecranare y s
(2) Factorul de ecranare nu se aplica n zonele de ca

la extremitatea libera a peretelui.
x/ h
Figura 4.20 Factorul de ecranare, y s pentru pereti izolati si garduri
pentru valori ale lui j ntre 0,8 si 1,0 [3]
4.4.3
Panouri publicitare
(1) Pentru panourile publicitare amplasate la o naltime zg (masurata de la suprafata terenului)

mai mare dect h/4 (vezi Figura 4.21), coeficientul aerodinamic de forta are valoarea:
c f = 1,80
(4.7)
Valoarea din relatia (4.7) se foloseste si n cazul n care zg este mai mic dect h/4 si b/h = 1.
(2) Forta rezultanta normala pe panou se aplica la naltimea centrului panoului, cu o
excentricitate orizontala e . Valoarea excentricitatii orizontale e este:
e = 0.25 b
(4.8)
(3) Panourile publicitare amplasate la o naltime zg (masurata de la suprafata terenului) mai

mica dect h /4 si cu b/h > 1 vor fi considerate ca pereti de margine (vezi 4.4.1).
62
Se va verifica posibilitatea producerii de fenomene ae
e de divergenta si fluturare.
NOTA 1. naltimea de referinta: z e = z g + h/2

NOTA 2. Aria de referinta: A ref = b h
Figura 4.21 Notatii pentru panouri publicitare [3]
4.5
Coeficienti de frecare
(1) Pentru cazurile definite la 3.3 (4) se va lua n c

expusa.
rare frecarea aerului pe suprafata
(2) n Tabelul 4.10 sunt dati coeficientii de frecare, c fr pentru suprafetele peretilor si
acoperisurilor.
(3) Aria de referinta A fr este aratata n Figura 4.22. Fortele de frecare se vor aplica pe
suprafetele exterioare paralele cu directia vntului,
zate fata de streasina sau colt la o
distanta egala cu cea mai mica valoare dintre 2 b sau 4 h.
(4) naltimea de referinta ze este egala cu naltimea cladirii h, vezi Figura 4.22.
Tabelul 4.10 Coeficientii de frecare, c fr pentru suprafetele peretilor, parapetelor si acoperisu ilor
[3]
Tipul suprafatei
Neteda (de ex.: otelul, betonul cu suprafata lisa)
Rugoasa (de ex.: betonul nefinisat, placi bituminoase)
Foarte rugoasa (de ex.: nervuri, ondulari, pliuri)
63
Coeficient de frecare c fr
0,01
0,02
0,04
vnt
vnt
Aria de referinta
vnt
vnt
Figura 4.22 Aria de referinta pentru determinarea fortei de frecare [3]
4.6
Elemente structurale cu sectiune rectangulara
(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f pentru elemente structurale cu sectiune rectangulara

pe care vntul actioneaza perpendicular pe o fata se d termina cu relatia:
c f = c f,0 y r y
(4.9)
unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru sectiuni rectangulare cu colturi ascutite si
fara curgere libera a aerului la capete (element de lungime infinita), Figura 4.23;
y r este factorul de reducere pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite, dep ndent de numarul
Reynolds, vezi NOTA 1;
y - factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete (reducerea
apare ca urmare a cailor suplimentare de curgere a aer
n jurul unui element de lungime
finita), definit la 4.13.
NOTA 1. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui y r (obtinute n conditii de
turbulenta redusa) sunt date n Figura 4.24. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.
NOTA 2. Figura 4.24 se poate folosi si n cazul cladirilor cu h/d > 5,0.
64
Figura 4.23 Coeficienti aerodinamici de forta, c f,0 pentru sectiuni rectangulare cu colturi
ascutite
si fara curgere libera a aerului la capete [3]
Figura 4.24. Factorul de reducere, y r pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite [3]
(2) Aria de referinta Aref se determina cu relatia:

Aref = l . b
(4.10)
unde l este lungimea elementului structural considerat.
65
(3) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a elementului
considerat.
(4) Pentru sectiunile subtiri (d/b < 0,2), cresterea fortelor la anumite unghiuri de atac ale
vntului poate atinge 25%.
4.7
Elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite
(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f al elementelor structurale avnd sectiuni cu muchii

ascutite (de ex., elemente cu sectiuni prezentate n Figura 4.25) se determina cu relatia:
c f = c f,0 y
(4.11)
unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru sectiuni rectangulare cu muchii ascutite si
fara curgere libera a aerului la capete;
y - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13.
Pentru elementele fara curgere libera a aerului la cap te, valoarea recomandata este c f,0 = 2.0.
Aceasta valoare este obtinuta n conditii de turbulent redusa si este considerata a fi
acoperitoare.
?
directia
vntului
Figura 4.25 Sectiuni cu muchii ascutite [3]

NOTA. Relatia (4.11) si Figura 4.25 se poate folosi si n
ul cladirilor cu h/d > 5,0.
(2) Ariile de referinta se determina astfel (vezi Figura 4.25):
pe directia x:
Aref,x = l . b
pe directia y :
= l.d
(4.12)
Aref,y

66
(3) naltimea de referinta, ze este egala cu naltimea maxima deasupra suprafetei terenului a
sectiunii considerate.
4.8
Elemente structurale cu sectiune poligonala regulata
(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f pentru elemente cu sectiune poligonala regulata cu 5

sau mai multe fete poate fi determinat cu relatia:
c f = c f,0 y
(4.13)
unde:
c f,0
este coeficientul aerodinamic de forta al elementelor
aerului la capete;
ructurale fara curgere libera a
y - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13.
Valorile coeficientului aerodinamic de forta, c f,0 obtinute n conditii de turbulenta redusa sunt
prezentate n Tabelul 4.11.
Tabelul 4.11 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru sectiuni poligonale regulate [3]
Numar
de laturi
5
6
Sectiunea
Finisarea suprafetei si a colturilor
pentagon
hexagon
toate tipurile
toate tipurile
suprafata neteda
r/b < 0,075 (2)
octogon
10
decagon
12
dodecagon
16 - 18
Hexdecagon
octodecagon
suprafata neteda
r/b 0,075 (2)
toate tipurile
suprafata nete da (3)
colturi rotunjite
toate celelalte tipuri
suprafata neteda (3)

colturi rotunjite
Numarul Reynolds,
Re (1)
toate valorile
toate valorile
Re 2,4 105
Re 3 105
Re 2 105
Re 7 105
toate valorile
1,80
1,60
1,45
1,30
1,30
1,10
1,30
2 105 < Re < 1,2 106
0,90
Re < 4 105
Re > 4 105
1,30
1,10
ca la
cilindrii
circulari, a
se vedea
(4.9)
0,70
Re < 2 105
2 105 Re < 1,2 106
67
c f,0
1)
2)
Numarul Reynolds Re este definit n subcapitolul 4.9 si se determina pentru vm ( z e);

r = raza de racordare a coltului, b = diametrul cercului circumscris sectiunii (vezi Figur 4.26)
3)
Conform testelor n tunelul aerodinamic pentru elemente de otel galvanizat si cu o sectiu

si r =0.06 b
cu b =0,3m
Figura 4.26 Sectiune poligonala regulata [3]
(2) n cazul cladirilor cu h / d > 5, c f poate fi determinat din relatia (4.13), precum si din
datele din Tabelul 4.11 si Figura 4.25.
(3) Aria de referinta Aref se obtine cu relatia:
Aref = l . b
...............................................................................................( 4.14)
unde:
l este lungimea elementului structural considerat;
b este diametrul cercului circumscris sectiunii (vezi Figura .26).
(4) naltimea de referinta, ze este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a se
elementului considerat.
4.9
4.9.1
unii
Cilindri circulari
Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioara
(1) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru structuri cu sectiuni

circulare depind de numarul Reynolds, Re definit cu relatia:
Re =
b vp (z e )
(4.15)
unde:
68
este diametrul sectiunii circulare;
este vscozitatea cinematica a aerului (n = 15 10 -6 m2 /s);
vp (z e) este valoarea de vrf a vitezei vntului definita la

a Figurii 4.27).
imea ze (vezi 2.4 (5) si NOTA 2
(2) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, cpe pentru cilindri circulari
sunt determinati cu relatia:
cpe = c p,0 . ?
(4.16)
unde:
cp,0
este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune exterioara pentru elementele fara
curgere libera a aerului la capete (vezi (3));
y
este factorul efectului de capat (vezi (4)).
(3) Valorile coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune exterioara, cp,0 sunt date n Figura
4.27 n functie de unghiul a pentru diferite valori ale numarului Reynolds.
(4) Factorul efectului de capat, y este dat de relatia (4.17):
y = 1
pentru 0 a a min
min
= + (1 ) cos
2 A min
pentru a min < a < a A
y = y
pentru a A a 180
(4.17)
unde:
a A defineste punctul de separare a curgerii aerului (vezi Figura 4.27);
y - factorul de reducere pentru elementele cu curgere libera a aerului la capete (factorul
efectului de capat) (vezi 4.13).
69
Figura 4.27 Distributia valorilor coeficientilor aerod namici de presiune / suctiune exterioara
pentru cilindri circulari, pentru diferite valori ale umarului Reynolds si fara considerarea
efectului de capat [3]
NOTA 1. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpol
niara.
NOTA 2.
Valorile caracteristice din Figura 4.27 sunt date n T elul 4.12. Datele din
figu ra si din tabel sunt obtinute utilizand numarul lu Reynolds calculat cu valoarea de vrf a
vitezei vntului, v p(z e).
NOTA 3. Datele din Figura 4.27 se bazeaza pe o rugozitate echivalenta a cilindrului, k/b mai
mica de 510 -4 . Valori tipice ale rugozitatii k sunt date n Tabelul 4.13.
Tabelul 4.12 Valori tipice pentru distributia presiunii pentru cilindri circulari fa
capat, pentru diferite valori ale numarului Reynolds [3]
Re
a min
cp0,min
aA
cp0,h
5 105
2 106
85
- 2,2
135
-0,4
80
- 1,9
120
-0,7
107
75
- 1,5
105
-0,8
unde
a min
cp0,min
aA
cp0,h
caracterizeaza pozitia unde se realizeaza minimul presiunii

pe suprafata cilindrului, n []
este valoarea minima a coeficientului aerodinamic de
presiune / suctiune
este pozitia punctului de separare a curgerii
este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune de
referinta
(5) Aria de referinta, Aref se determina cu relatia:
70
efectul de
Aref = l . b
(4.18)
unde l este lungimea elementului considerat.

considerat.
4.9.2
Coeficienti aerodinamici de forta
(1) Coeficientul aerodinamic de forta c f, pentru un cilindru circular de naltime finita este at
de relatia:
c f = c f,0 . y
(4.19)
unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru cilindri fara curgere libera a aerului la capete
(vezi Figura 4.28);
y - factorul efectului de capat (vezi 4.13).
Figura 4.28 Coeficientul aerodinamic de forta c f,0 pentru cilindri circulari fara curgere libera a
aerului la capete si pentru diferite valori ale rugozitatii echivalente k/b [3]
NOTA 1. Figura 4.28 se poate folosi si pentru cladiri cu h/d > 5,0.
NOTA 2. Figura 4.28 se bazeaza pe numarul lui Reynolds cal

vitezei vntului, v p(z e).
71
cu valoarea de vrf a
(2) n Tabelul 4.13 sunt date valori ale rugozitatii echivalente k .

(3) Pentru cabluri mpletite (toroane), c f,0 este egal cu 1,2 pentru orice valori ale numarului
Reynolds, Re.
Tabelul 4.13 Rugozitatea echivalenta, k [3]
Tipul suprafetei
Sticla
Metal polizat
Vopsea fina
Vopsea stropita
Otel lucios
Fonta
Otel galvanizat
Rugozitatea
echivalenta, k
Tipul suprafetei
[mm]
0,0015 Beton neted
0,002 Scndura
Rugozitatea
echivalenta, k
[mm]
0,2
0,5
0,006 Beton rugos

0,02 Lemn brut
0,05 Rugina
0,2 Zidarie
0,2
1,0
2,0
2,0
3,0
(4) Aria de referinta, A ref se determina cu relatia:

Aref = l . b
(4.20)

considerat.
(6) Pentru evaluarea actiunii vntului pe cilindrii di vecinatatea unei suprafete plane, pentru
care raportul distantelor zg/b < 1,5 (vezi Figura 4.29), este necesara consultanta de
specialitate.
Figura 4.29 Cilindru n vecinatatea unei suprafate plane [3]

4.9.3
Coeficienti aerodinamici de forta pentru cilindrii verticali asezati n linie
(1) Pentru cilindrii verticali asezati n linie, coefi ientul aerodinamic de forta c f,0 depinde de
directia de actiune a vntului fata de linia de asezare a cilindrilor si de raportul distantei a si a
72
diametrului b (vezi Tabelul 4.14). Coeficientul aerodinamic de forta c f, pentru oricare cilindru
circular poate fi obtinut cu relatia:
c f = c f,0 . y . ?
(4.21)
unde:
c f,0
este coeficientul aerodinamic de forta pentru cilindri fara c gere libera a aerului la
capete (vezi 4.9.2);
este factorul efectului de capat (vezi 4.13);
?
este factorul dat n Tabelul 4.14 (pentru cea mai defavorabila directie de actiune a
vntului).
Tabelul 4.14 Factorul ? pentru cilindrii verticali asezati n linie [3]
a /b
2,5 < a /b < 3,5
1,15
3,5 < a /b < 30

a/b > 30
k =
210
a
b
180
1,00
a - distanta; b - diametru
4.10 Sfere
(1) Coeficientul aerodinamic de forta n directia vntului c f,x pentru sfere este determinat n
functie de numarul Reynolds Re (vezi 4.9.1) si de rugozitatea echivalenta k/b (vezi Tabelul
4.13).
NOTA 1. Valorile c f,x obtinute prin masuratori realizate n conditii de turbulenta redusa sunt
date n Figura 4.30. Valorile din Figura 4.30 se bazeaza pe numarul lui Reynolds calculat cu
valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z e).
NOTA 2. Valorile din Figura 4.30 sunt valabile pentru raportul z g > b/2, unde z g este distanta
de la sfera la suprafata plana si b este diametrul sferei (vezi Figura 4.31). Pentru z g = b/2,
coeficientul de forta c f,x va fi multiplicat cu 1,6.
73
suprafata neteda
Figura 4.30 Coeficientul aerodinamic de forta pe directia vntului, pentru sfere [3]
Figura 4.31 Sfera lnga o suprafata plana [3]
(2) Coeficientul aerodinamic de forta pe directie verticala, c f,z pentru sfere este determinat cu
relatia:
c f,z = 0
pentru
zg >
b
2
c f,z = +0,60
pentru zg <
b
2
(4.22)
(3) Att pentru determinarea fortei n directia vntului ct si n directie verticala, aria de
referinta, A ref este data de relatia:
Aref
= p
b2
4
(4.23)
(4) naltimea de referinta este:
74
ze = z g +
b
2
(4.24)
4.11 Structuri cu zabrele si esafodaje

(1) Coeficientul aerodinamic de forta, c f, pentru structuri cu zabrele si pentru esafodaje cu
talpi paralele se obtine cu relatia:
c f = c f,0 . y
(4.25)
unde:
c f,0
este coeficientul aerodinamic de forta pentru structuri cu zabrele si esafodaje fara

curgere libera a aerului la capete; acest coeficient este dat n Figurile 4.33...4..35 n
functie de valoarea coeficientului de obstructie, j (4.11 (2)) si de numarul Reynolds,
Re ;
Re
este numarul Reynolds utiliznd valoarea medie a diame relor bi ale elementelor (vezi
Figura 4.32); n cazul sectiunilor necirculare se utilize
valoarea medie a
dimensiunilor sectiunii transversale expuse actiunii vntului;
este factorul efectului de capat (vezi 4.13), ce depinde de zveltetea structurii, l ,

calculata cu lungimea l si latimea b = d, vezi Figura 4.32;
NOTA. Valorile din Figurile 4.33 pna la 4.35 se bazeaza pe numarul Reynolds calculat cu
valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z e).
Figura 4.32 - Structuri cu zabrele sau esafodaje [3]
75
Figura 4.33 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri plane cu zabrele avnd
elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) n functie de coeficientul de obstructie j [3]
Figura 4.34 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri spatiale cu zabrele avnd
elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) n functi de coeficientul de obstructie j [3]
76
Figura 4.35 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri plane sau spatiale cu
zabrele avnd elemente cu sectiune transversala circulara [3]
(2) Coeficientul de obstructie, j se determina cu relatia:

j =
A
Ac
(4.26)
unde:
A
este suma proiectiilor ariilor elementelor structurii

perpendicular pe directia vntului, A = bi l i + Agk ;
i
Ac
are si gusee) pe un plan
este aria totala a structurii proiectata pe un plan perpendicular pe directia vntului,

Ac=d l;
este lungimea structurii cu zabrele;
este latimea structurii cu zabrele;
77
b i, l i
este latimea si lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.32), proiectate
normal pe fata expusa;
A gk -
aria guseului k .
(3) Aria de referinta Aref este determinata cu relatia:

Aref = A
(4.27)
(4) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima a elementului deasupra

suprafetei terenului.
4.12 Steaguri
(1) Coeficientii aerodinamici de forta, c f si ariile de referinta, Aref pentru steaguri sunt dati n
Tabelul 4.15.
(2) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea steagului deasupra suprafetei
nului.
Tabelul 4.15 - Coeficienti aerodinamici de forta, c f pentru steaguri [3]

Aref
cf
h .l
1,8
Steaguri
Steaguri fixe
Forta normala pe plan

Steaguri libere
h .l
a)
A
0,02 + 0,7
ref
2
r h h
mf
b)
0,5 .h.l
78
1, 25
Forta n plan
unde:
mf este masa unitatii de arie a steagului
? este densitatea aerului (egala cu 1,25 kg/m3)
z e naltimea steagului deasupra suprafetei terenului
NOT A. Relatia de calcul data pentru steaguri nefixate (liber
produse de fluturarea steagului.
nclude fortele dinamice
4.13 Zveltetea efectiva l si factorul efectului de capat y l

(1) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere
a aerului la capete (factorul
efectului de capat), y poate fi determinat n functie de zveltetea efectiva, .
NOTA. Valorile coeficientilor aerodinamici de forta, c f,0 prezentate la 4.6...4.12 au la baza
rezultatele masuratorilor efectuate pe structuri fara curgere libera a aerului la capete. Factorul
efectului de capat ia n considerare reducerea actiunii vntului pe structuri datorita curgerii
aerului n jurul capatului liber al acestora. Valorile din Figura 4.36 si din Tabelul 4.16 au la
baza rezultatele masuratorilor realizate n conditii d turbulenta redusa.
(2) Zveltetea efectiva, l se defineste n functie de pozitia si dimensiunile str cturii. Valorile
l sunt date n Tabelul 4.16, iar valorile y sunt date n Figura 4.36 pentru diferiti coeficienti
de obstructie, j .
(3) Coeficientul de obstructie, j (vezi Figura 4.37) este dat de relatia:
j =
A
Ac
(4.28)
unde:
A
este suma proiectiilor ariilor elementelor;
Ac
este aria totala a structurii, Ac = l . b .
79
Tabelul 4.16 Valori pentru zveltetea efectiva, l pentru cilindri, sectiuni poligonale, sectiuni
rectangulare, elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite si structuri cu zabrele [3]
Nr.
Pozitia structurii,
vnt perpendicular pe planul paginii
Zveltetea efectiva, l
Pentru sectiuni poligonale, sectiuni
rectangulare, elemente structurale cu
sectiuni avnd muchii ascutite si
structuri cu zabrele:
pentru l 50m, se alege cea mai
mica valoare dintre: l =1,4 l/b sau

l =70
pentru l <15m, se alege cea mai
mica valoare dintre: l =2 l/b sau
l =70
Pentru cilindrii circulari:
mica valoare dintre: l =0,7 l/b sau
l =70
mica valoare dintre: l = l/b sau

l =70
Pentru valori intermediare ale lui l

se poate folosi interpolarea liniara

mare valoare dintre: l =0.7 l/b sau
l =70
4
mare valoare dintre: l = l/b sau

l =70
Pentru valori intermediare ale lui l
se poate folosi interpolarea liniara
80
Figura 4.36 Factorul efectului de capat, y n functie de coeficientul de obstructie, j

si de zveltetea, l [3]
Figura 4.37 Arii folosite pentru definirea coeficientului de obstructie, j [3]
81
5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RASPUNS DINAMIC
5.1
Turbulenta vntului
(1) Lungimea scarii integrale a turbulentei, L (z ) reprezinta dimensiunea medie a vrtejurilor

vntului produse de turbulenta aerului pe directia vntului. Pentru naltimi z mai mici de 200
m, lungimea scarii integrale a turbulentei se poate de ermina cu relatia:
a
Lt , pentru z min z z max = 200 m
L (z ) = z t
L(z min ),
pentru z < z min
(5.1)
unde naltimea de referinta z t = 200 m, lungimea de referinta a scarii L t = 300 m si

a = 0,67 + 0,05 ln(z0). Lungimea de rugozitate, z 0 si naltimea minima, z min sunt date n
Tabelul 2.1.
(2) Turbulenta pe directia vntului, caracterizata de istributia puterii rafalelor vntului n
functie de frecventa acestora, este exprimata prin densitatea spectrala de putere a rafalelor
vntului turbulent, Sv(z ,n ). Forma unilaterala (definita doar pentru frecvente p itive) si
normalizata (de arie unitara) a densitatii spectrale de putere S L(z , n) este:
S L ( z , n) =
n S v ( z , n)
s v2
6,8 f L ( z , n )
(1 + 10, 2 f L ( z , n)) 5 / 3
(5.2)
unde
Sv(z,n)
este densitatea spectrala de putere unilaterala (definita doar pentru

frecvente pozitive) a rafalelor vntului pe directia a
ora;
este frecventa rafalelor vntului;
2
v
f L ( z , n) =
este dispersia fluctuatiilor vitezei instantanee a vntului fata de v teza

medie;
n L( z )
este frecventa adimensionala calculata n functie de f cventa,
vm ( z )
n, de viteza medie a vntului la cota z , v m( z) (vezi relatia 2.3) si de
lungimea scarii integrale a turbulentei, L( z) definita la (5.1). Functia
densitatii spectrale de putere unilaterale si normaliz e este ilustrata n
Figura 5.1.
82
0.25
S L (fL )
0.20
0.15
0.10
0.05
fL
0.00
1.0E-02
1.0E -01
1.0E+00
1.0E+01
1.0E+02
Figura 5.1 Densitatea spectrala de putere normalizata si unilaterala a rafalelor pe directia

vntului, SL (f L)
5.2
Procedura detaliata de determinare a coeficientului de raspuns

dinamic
(1) Coeficientul de raspuns dinamic, c d este prezentat n subcapitolul 3.4.2.2 si se determina

cu relatia (3.8):
cd =
1 + 2 k p I v (z s ) B 2 + R 2
1 + 7 I v (z s )
(2) Factorul de raspuns nerezonant (cvasistatic), B2 , ce ia n considerare corelatia efectiva a

valorilor de vrf ale presiunilor pe suprafata expusa cladirii/structurii, se determina cu
relatia:
B2 =
1
b+h
1 + 0,9
(
)
L
z
s
(5.3)
0, 63
unde:
b, h
sunt latimea si naltimea structurii, vezi Figura 3.2;
83
L(z s)
este lungimea scarii integrale a turbulentei data de relatia (5.1) la naltimea de

referinta, zs definita n Figura 3.2.
(3) Factorul de vrf pentru determinarea raspunsului e rem maxim al structurii, k p, definit ca
raportul dintre valoarea extrema maxima a componentei
uante a raspunsului structural si
abaterea sa standard, se obtine cu relatia:
k p = 2 ln (n T ) +
g
3
2 ln (n T )
(5.4)
unde:
?
este frecventa medie a vibratiilor pe directia si sub actiunea vntului turbulent;
este durata de mediere a vitezei de referinta a vntului, T = 600 s (aceeasi ca pentru

viteza medie a vntului);
= 0,5772, este constanta lui Euler.
(4) Frecventa medie ? a vibratiilor pe directia si sub actiunea vntului turbulent se obtine cu
relatia:
n = n1,x
R2
B2 + R2
0,08 Hz
(5.5)
unde n1,x este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru rii pe directia vntului
turbulent. Valoarea limita de 0,08 Hz din relatia (5.5) corespunde unui factor de vrf kp=3,0
n relatia (5.4).
(5) Factorul de raspuns rezonant, R2, ce ia n considerare continutul de frecvente al
turbulentei vntului n cvasi-rezonanta cu frecventa proprie fundamentala de vibrati al
structurii, se determina cu relatia:
R2 =
p2
S L ( z s , n1,x ) Rh (h h ) Rb (h b )
2 d
(5.6)
unde:
d
este decrementul logaritmic al amortizarii dat n Anex
SL
este densitatea spectrala de putere unilaterala si normalizata data de relatia

(5.2), evaluata la naltimea z s pentru frecventa n1,x;
R h, R b
sunt functiile de admitanta aerodinamica date de relatiile (5.7) si (5.8).
la C.5;
(6) Functiile de admitanta aerodinamica R h si R b , pentru vectorul propriu fundamental, se

determina cu relatiile:
84
1
R h (h h ) = 1
1 e 2h
h h 2 h h2
1
R b (h b ) = 1
1 e 2h b
h b 2 h b2
pentru h h = 0
(5.7)
pentru h h > 0
pentru h b = 0
(5.8)
pentru h b > 0
Valorile h h si h b sunt determinate astfel:
hh =
hb =
5.3
4,6 h n1, x
(5.9)
v m (z s )
4, 6 b n1, x
(5.10)
v m (z s )
Procedura simplificata de determinare a valorilor coef cientului de

raspuns dinamic pentru cladiri
(1) Folosind procedura detaliata de calcul al coeficientului de raspuns dinamic (descrisa la

pct. 5.2) s -au obtinut valori acoperitoare ale acestui coeficient pentru cladiri cu forma de
paralelipiped dreptunghic si cu o distributie regulata a maselor si rigidita tilor. Valorile se
bazeaza pe estimarea aproximativa a valorilor frecventei fundmentale proprii de vibra tie si a
decrementului logaritmic al amortiz arii structurale folosind rela tiile simplificate din Anexa C.
(2) Valorile coeficientului de ra spuns dinamic sunt date n Tabelul 5.1 pentru cladiri de beton
armat si n Tabelul 5.2 pentru cladiri cu structura metalica. Valorile sunt valabile pentru
cladiri cu dimensiunea n plan orizontal ma surata perpendicular pe directia vntului, b = 50 m
s i cu ina ltimea, h = 30 m (vezi Figura 3.2 a).
(3) Pentru toate celelalte cazuri de cladiri la care nu se poate aplica procedura simplificata
prin valori date n Tabelele 5.1 si 5.2, coeficientul
raspuns dinamic se va determina
conform metodei detaliate prezentate la 5.2.
Tabel 5.1 Valori ale coeficientului de raspuns dinamic, cd pentru cladiri cu structura de beton armat
(ds = 0,10)
z0 , m
0,003
b? ,
h?, m
10
10
20
30
40
50
0,95
0,92
0,90
0,89
0,88
85
0,01
0,05
0,30
1,00
20
0,95
0,93
0,91
0,90
0,88
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
0,96
0,9 4
0,94
0,95
0,92
0,92
0,93
0,87
0,88
0,89
0,85
0,85
0,85
0,93
0,91
0,91
0,92
0,88
0,89
0,90
0,85
0,85
0,86
0,85
0,85
0,85
0,91
0,89
0,90
0,90
0,85
0,87
0,88
0,85
0,85
0 ,85
0,85
0,85
0,85
0,90
0,87
0,88
0,89
0,85
0,85
0,86
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,89
0,86
0,87
0,88
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
Tabel 5.2 Valori ale coeficientului de raspuns dinamic, cd pentru cladiri cu structura metalica
(ds = 0,05)
z0 , m
0,003
0,01
0,05
0,30
1,00
b? ,
h?, m
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
40
50
1,00
1,03
1,06
0,98
1,02
1,05
0,96
1,00
1,03
0,90
0,95
0,98
0,85
0,89
0,92
0,95
0,98
1,01
0,94
0,97
1,00
0,91
0,94
0,97
0,86
0,89
0,92
0,85
0,85
0,87
0,93
0,95
0,98
0,91
0,94
0,96
0,88
0,91
0,94
0,85
0,86
0,89
0,85
0,85
0,85
0,91
0,93
0,95
0,89
0,92
0,94
0,86
0,89
0,92
0,85
0,85
0,87
0,85
0,85
0,85
0,90
0,92
0,94
0,88
0,90
0,92
0,85
0,87
0,90
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
86
Deplasari si acceleratii corespunzatoare starii limita de serviciu a

constructiei
5.4
(1) Pentru cladiri nalte sau flexibile (naltimea h = 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1
= 1 Hz), pentru verificarea la starea limita de servic u se utilizeaza valorile maxime ale
deplasarii si acceleratiei cladirii pe directia vntului, prima evaluata la naltimea z = zs si cea
de a doua la na ltimea z = h. Deplasarea maxima a structurii pe directia vntului la cota z s se
determina folosind forta globala pe directia vntului F w definita n subcapitolul 3.3.
(2) Abaterea standard, s a,x a acceleratiei caracteristice a structurii pe directia vntului la cota z
se obtine cu relatia:
s
a ,x
c f r b I v (z s ) v m2 (z s )
m1,x
R K x 1,x (z )
(5.11)
unde:
cf
este coeficientul aerodinamic de forta, vezi Capitolul 4;

- pentru cladiri se poate considera simplificat
h
h
pentru 0, 25 < 1,0

0,9 + 0,4 d ,
d
h
h
c f = 1, 25 + 0,05 ,
pentru 1,0 5,0
d
d
vezi subcapitol ele 4.6, 4.8 sau 4.9.2 pentru h > 5, 0
este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 ;
este latimea structurii, definita n Figura 3.2;
este lungimea structurii, definita n Figura 3.2;
este naltimea structurii, definita n Figura 3.2;
Iv(z s)
este intensitatea turbulentei la naltimea z = z s deasupra terenului; vezi pct. 2.4

(2) si Figura 3.2;
v m( zs)
este viteza medie a vntului pentru z = z s pentru o viteza de referinta a vntului

cu IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vntului cu IMR = 10 ani,
vezi Anexa A); (vezi, de asemenea, pct. 2.3 (2) si 5.5 (2));
zs
este naltimea de referinta; vezi Figura 3.2;
este radacina patrata a factorului raspunsului rezonant, vezi pct. 5.2 (5);
Kx
este coeficientul adimensional dat de relatia (5.12);
m1,x
este masa echivalenta pentru modul fundamental de vibr tie n directia vntului,
vezi pct. C.4 (1);
87
n1,x
este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru urii n directia vntului;
F 1,x ( z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibratie pe directia vntului la

cota z.
(3) Coeficientul adimensional Kx se determina cu relatia generala :
h
v (z ) (z )dz
2
m
Kx =
1, x
v (z s )
2
m
2
1, x
(5.12)
(z )dz
unde h este naltimea structurii (vezi Figura 4.1).

NOTA. Daca F 1,x(z )= (z /h)z (vezi Anexa C) si co(z ) = 1 (teren plat, vezi pct. 2.3 (5)),
relatia (5.12) poate fi aproximata prin relatia :
(2 z
Kx =
z

+ 1) (z + 1) ln s + 0,5 1
z0

(z + 1)2 ln z s
z0
(5.13)
unde
z0
este lungimea de rugozitate (vezi Tabel 2.1);
este exponentul formei modale aproximative pe directia vntului (vezi Anexa C).
(4) Acceleratiile caracteristice de vrf ale constructiilor, amax,x sunt obtinute prin nmultirea
abaterii standard date la pct. 5.3 (2) cu factorul de vrf dat la pct.5.2 (3) calculat cu frecventa
n = n1,x:
g
s
amax,x = 2 ln (n1, x T )+
2 ln (n1, x T )
5.5
a, x
(5.14)
Criterii de confort
(1) Efectele vntului pe cladiri nu trebuie sa produca disconfort ocupantilor acestora.

Reactiile de disconfort ale ocupantilor depind de ampl
si frecventa cu care se produc
oscilatiile cladirii si de diversi alti factori fiziologici si psihologici, asociati cu caracteristicile
fiecarei persoane.
(2) Pentru a asigura o utilizare adecvata a cladirii, se va verifica ndeplinirea conditiei:
a max, x alim
(5.15)
88
unde
amax,x este valoarea de vrf a acceleratiei pe directia vntului la ultimul etaj al cladirii
( z=h ), evaluata cu rel. (5.14), pentru o viteza de referin a a vntului cu IMR =
10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vntului cu IMR = 10 ani, vezi
Anexa A);
alim
alim
este acceleratia limita superioara de confort calculat cu relatia:
a0
pentru n 1,x < 1 Hz
n 0 ,56
1
,
x
= a0
pentru 1 Hz n 1,x 2 Hz
0,5 a n
pentru n 1, x 2 Hz
0
1, x
(5.16)
unde:
a0
= 6 cm/s2 pentru cladiri de birouri;
a0
= 4 cm/s2 pentru cladiri de locuit;
n1,x
este frecventa proprie a cladirii corespunzatoare primului mod de vibratie de

ncovoiere n directia vntului.
89
FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICA GENERATE DE VRTEJURI
6.1
Generalitati
(1) Pentru constructii zvelte (cosuri de fum, turnuri, cabluri s.a.) este necesar sa se ia n
considerare efectul dinamic produs de desprinderea alternanta a vrtejurilor vntului.
Fenomenul de desprindere a vrtejurilor produce o actiune fluctuanta perpendiculara pe
directia vntului, a carei frecventa depinde de viteza medie a vntului, precum si de forma si
de dimensiunile sectiunii n plan a constructiei. n c ul n care frecventa de desprindere a
vrtejurilor este apropiata de o frecventa proprie de
e a constructiei se realizeaza
conditiile de cvasi-rezonanta ce produc amplificari ale amplitudinii oscilatiilor constructi i,
cu att mai mari cu ct amortizarea si masa structurii sau a elementului sunt mai mici.
Conditia de rezonanta este indeplinita atunci cnd vit
ntului este teoretic egala cu viteza
critica a vntului ce provoaca desprinderea vrtejurilor (definita la 6.3.1).
6.2
Considerarea efectului desprinderii vrtejurilor
(1) Efectul desprinderii vrtejurilor va fi considerat daca este ndeplinita conditia
vcrit ,i 1, 25 vm
(6.1)
unde:
v crit,i
este viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie (vezi 6.3.1);
vm
este viteza medie a vntului n sectiunea n care se produce desprinderea

vrtejurilor.
6.3
Parametrii de baza pentru desprinderea vrtejurilor
6.3.1 Viteza critica a vntului, v crit,i
(1) Viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie este definita ca viteza vntului pentru
care frecventa de desprindere a vrtejurilor este egal cu o frecventa proprie de vibratie a
structurii pe directia transversala vntului si este data de relatia:
90
vcrit ,i =
b ni , y
(6.2)
St
unde
b
este latimea sectiunii transversale n care se produce desprinderea rezonanta a

vrtejurilor; pentru cilindri circulari latimea de ref rinta este diametrul exterior;
ni,y
este frecventa proprie a modului i de vibratie pe directia transversala vntului;
St
este numarul lui Strouhal, definit la 6.3.2.
(2) Viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului este
definita ca viteza vntului pentru care dublul frecventei de desprindere a vrtejurilor este
egala cu frecventa proprie a modului i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului si este
data de relatia:
v crit ,i =
b ni, o
2 St
(6.3)
unde
b
este diametrul exterior al cilindrului;
St
este numarul lui Strouhal, definit la 6.3.2;
ni,o
este frecventa proprie a modului i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului.
6.3.2 Numarul lui Strouhal, St

(1) Numarul lui Strouhal, St, este un parametru adimensional ce depinde de forma sectiunii,
de caracteristicile turbulentei, de numarul lu i Reynolds alculat pentru v crit,i, si de rugozitatea
suprafetei. n cazul sectiunilor cu muchii/colturi asc ite, numarul lui Strouhal poate fi
evaluat simplificat n functie doar de forma sectiunii.
Tabelul 6.1 si Figura 6.1 (pentru sectiuni dreptunghiulare) indica
numarului lui Strouhal, St.
91
ori medii orientative ale
Tabelul 6.1 Numarul lui Strouhal, St pentru diferite forme ale sectiunii transversale [3]
St
Sectiune transversala
0,18
Pentru toate valorile numarului lui Reynolds, Re
din
Figura 6.1
0,5 = d /b = 10
d/b = 1
d/b = 1,5
0,11
0,10
d/b = 2
0,14
d/b = 1
0,13
d/b = 2
0,08
d/b = 1
0,16
d/b = 2
0,12
d/b = 1,3
0,11
d/b = 2,0
0,07
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
NOTA. Nu sunt admise extrapolari ale numarului lui Strouhal
de raportul d/b.
92
tie
Figura 6.1 Numarul lui Strouhal St pentru sectiuni transversale dreptunghiulare cu colturi ascutite
[3]
6.3.3 Numarul lui Scruton, Sc

(1) Numarul lui Scruton, Sc este un parametru adimensional ce depinde de masa echivalenta,
de fractiunea din amortizarea critica si de dimensiunea de referinta a sectiunii. Sensibilitatea
la vibratii depinde de amortizarea structurii si de raportul ntre masa structurii si masa aerului.
Numarul lui Scruton, Sc , este dat de relatia:
Sc =
2 mie d s
r b2
(6.4)
unde:
m ie
este masa echivalenta pe unitatea de lungime pentru modul i de vibratie n directie

transversala, asa cum este definita la C.4 (1);
ds
este decrementul logaritmic al amortizarii structurale;
este densitatea aerului, a carei valoare este 1,25 kg/m3;
este dimensiunea sectiunii transversale, evaluata n sectiunea n care se produce

fenomenul critic de desprindere a vrtejurilor rezonante.
6.3.4 Numarul lui Reynolds, Re

(1) Actiunea de desprindere a vrtejurilor de pe un cilindru circular depinde de numarul lui
Reynolds, Re corespunzator vitezei critice a vntului v crit,i. Numarul lui Reynolds
corespunzator vitezei critice a vntului este dat de r latia:
93
Re(v crit,i )=
b v crit,i
(6.5)
unde
b
este diametrul exterior al cilindrului circular;
este vscozitatea cinematica a aerului ( 15.10 -6 m2/s);
v crit,i
este viteza critica a vntului (vezi 6.3.1).
6.4
Actiunea produsa de desprinderea vrtejurilor
(1) Efectul vibratiilor produse de desprinderea vrtejurilor se va evalua folosind forta de

inertie pe unitate de lungime, F w( s) care actioneaza perpendicular pe directia vntului la cota
s a structurii (masurata de la baza acesteia) si este da a de relatia:
Fw (s ) = m(s) 2 p ni , y
) (s ) y
2
i, y
F , max
(6.6)
unde
m(s)
este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m];
ni,y
este frecventa proprie de vibratie a structurii ntr-un plan perpendicular pe
directia vntului;
F i,y ( s)
este forma proprie de vibratie a structurii ntr-un plan perpendicular pe direc tia
vntului, normalizata la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxima;
este deplasarea maxima a structurii la cota s (la care F i,y ( s) = 1), vezi 6.5.
yF ,max
6.5
Calculul amplitudinii deplasarii produse pe directie transversala

vntului
(1) Deplasarea maxima produsa pe directie transversala vntului, y F,max se calculeaza cu

relatia:
y F ,max
1 1
K K w clat
St 2 Sc
(6.7)
unde:
St
este numarul lui Strouhal, Tabelul 6.1;
Sc
este numarul lui Scruton, relatia (6.4);

94
Kw
este factorul lungimii de corelatie, L j;
este factorul formei modale de vibratie;
c lat
este coeficientul aerodinamic de forta pe directie transversala v ntului;
este dimensiunea sectiunii transversale, evaluata n sectiunea n care se produce

fenomenul critic de desprindere a vrtejurilor rezonante.
(2) Valorile c lat,0 ale coeficientului aerodinamic de forta pe directie transversala vntului sunt
date n Figura 6.2 si n Tabelul 6.2, n functie de nu arul Reynolds si pentru valori
vcrit,i
v m , Lj
0,83 .
Pentru alte valori ale raportului
vcrit,i
v m, Lj
se recomanda utilizarea valorilor din
Tabelul 6.3.
Figura 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de forta laterala, c lat,0 n functie de
numarul lui Reynolds, Re (v crit,i) pentru cilindrii circulari [3]
95
Tabelul 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de forta laterala, c lat,0 pentru diferite
sectiuni transversale [3]
c lat,0
Sectiune transversala
din
Figura 6.2
Pentru toate numerele lui Reynolds (Re)
0,5 = d/b = 10
1,1
d /b = 1
d /b = 1,5
0,8
1,2
d /b = 2
0,3
d /b = 1
1,6
d /b = 2
2,3
d /b = 1
1,4
d /b = 2
1,1
d /b = 1,3
0,8
d /b = 2,0
1,0
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
NOTA. Nu este permisa extrapolarea coeficientilor de forta laterala n functie
de raportul d/b.
96
Tabelul 6.3 Coeficientul aerodinamic de forta laterala, c lat n functie de raportul vitezei critice a
vntului,
vcrit,i
v m, Lj
[3]
c lat
vcrit,i
v m , Lj
0,83
0,83
v crit,i
v m , Lj
1,25
c lat = c lat,0
v
clat = 3 2, 4 crit,i clat ,0
vm , Lj
1,25
vcrit,i
c lat = 0
vm, Lj
unde:
clat,0 este valoarea de baza din Tabelul 6.2 si, pentru cilin i circulari, din
Figura 6.2;
v crit,i este viteza critica a vntului (vezi relatia (6.1));
v m, Lj este viteza medie a vntului (vezi 2.3 (2)) n centrul lungi mii efective
de corelatie, asa cum este definita aceasta n Figura 6.3.
(3) Factorul lungimii de corelatie si factorul formei

le de vibratie sunt indicati, pentru
unele structuri simple, n Tabelul 6.5, n functie de ungimea de corelatie, Lj indicata n
Tabelul 6.4.
(4) Lungimea de corelatie se poate considera ca fiind
(vezi Tabelul 6.4 si Figura 6.3 pentru exemplificare).
nta ntre nodurile formei modale
Tabelul 6.4 Lungimea de corelatie, Lj n functie de amplitudinea vibratiei, y F(sj) [3]

yF(sj) / b
< 0,1
Lj / b
6
y s
4,8 + 12 F j
b
12
()
ntre 0,1 si 0,6

> 0,6
97
modul 1 de vibratie
modul 2 de vibratie
v m,L 2
v m,L 1
v m,L 2
v m,L 1
v m,L 1
v m,L 1
ventra
v m,L 2
v m,L 1
NOTA 1. Daca sunt indicate cel putin doua lungimi de c relatie, este acoperitor sa se
foloseasca ambele n calcul si sa se aleaga valoarea maxima a c lat.
NOTA 2. n este numarul zonelor n care se produce simultan desprinderea vrtejurilor.
NOTA 3. m este numarul ventrelor formei modale proprii de vibratie F i,y.
Figura 6.3 Exemple de aplicare a lungimii de corelatie, Lj ( j = 1, 2, 3) [3]
Tabelul 6.5 Factorul lungimii de corelatie, Kw si factorul formei modale de vibratie, K

pentru unele structuri simple ( ? = l / b) [3]
Kw
Structura
98
L j /b
?
L j /b
?
2
1 L j /b

3 ?
0,13
Kw
Structura
L j /b
cos 1
?
2
Lj b
?
1
p
i =1 Lj
n
j =1 l j
6.6
L j b
sin p 1-
0,10
i,y ( s )
ds
i,y ( s )
ds
0,11
0,10
Efectele vrtejurilor la cilindri verticali dispusi n linie sau grupati
(1) n cazul cilindrilor circulari dispusi n linie sau grupati (cuplati sau necuplati) (Figura 6.4)
se pot produce vibratii excitate de desprinderea alternanta a vrtejurilor vntului.
Figure 6.4 Dispunerea cilindrilor n linie sau grupati [3]
(2) Amplitudinea oscilatiilor poate fi calculata cu re atia (6.7) cu modificarile aduse de

relatiile (6.8) si (6.9), respectiv:
99
- Pentru cilindri circulari dispusi n linie si necuplati:
a
10
b
a
pentru 10 < 15
c lat = c lat (individual)
(6.8)
b
a
pentru 10 15
interpolare liniara
b
unde c lat (individual) = c lat are valorile date n Tabelul 6.3 si numarul lui Strouhal este determinat
cu relatiile:
a
a
St = 0,1 + 0,085 log
pentru 1 9
b
b
a
pentru > 9
St = 0,18
b
c lat = 1,5 . c lat (individual)
pentru 1
- Pentru cilindri cuplati:

c lat = Kiv . c lat (ind ivid ual) pentru 1,0 a/b 3,0
(6.9)
unde Kiv este factorul de interferenta pentru desprinderea vrt
n functie de numarul lui Strouhal si numarul lui Scruton.
100
(indicat n Tabelul 6.6)
Tabel 6.6 Date pentru estimarea raspunsului perpendicular pe dir ia vntului pentru cilindri
cuplati dispusi n linie sau grupati [3]
Cilindri cuplati
Numarul lu i Scruton, Sc =
2 d s mi , y
r b2
a /b = 1
a /b = 2
Kiv = 1,5
Kiv = 1,5
Kiv = 4,8
Kiv = 3,0
Kiv = 4,8
Kiv = 3,0
Interpolare liniara
Valori inverse ale numarului lui Strouhal pentru cilindri cuplati dispusi
n linie sau grupati
101
ANEXA A (normativa)
ZONAREA ACTIUNII VNTULUI N ROMNIA
Analiza statistica efectuata pentru zonarea hazardului natural din vnt n Romnia a avut ca
date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vntului la 10 m deasupra terenului,
masurate n peste 140 de statii meteorologice ale Administratiei Nationale de Meteorologie
pna n anul 2005. Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de referi ta) ale
vitezei vntului cu IMR = 50 ani, calculate n repartitia Gumbel pentru maxime.
Pentru determinarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului au fost prelucrate
valorile de referinta ale vitezei vntului la amplasamentele statiilor meteorologice de la care
s -au obtinut inregistrari.
Datele din harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru
altitudini mai mici sau egale cu 1000 m (Figura 2.1) reprezinta presiuni dinamice mediate pe
10 minute si avnd un interval mediu de recurenta de 50 ani, n conformitate cu prevederile
SR EN 1991-1-4.
n tabelul A.1 sunt prezentate valorile de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru
337 de localitati urbane din Romnia, amplasate la altitudini mai mici sau egale cu 1000 m.
Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o
altitudine z mai mare ca 1000 m se poate determina cu relatia:
qb,z >1000m = cz >1000m qb
(A.1)
unde :
q b,z >1000m
- este valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului pentru un

amplasament aflat la o altitudine z mai mare ca 1000 m;
qb
- este valoarea de referinta a presiunii dinamice a vnt lui n

amplasament din harta de zonare prezentata n Figura 2.1;
c z>1 000m
- este factorul de altitudine ce se poate determina, apr ximativ, cu

relatia:
c z >1000m = 1 + 1,6
1
1000
(A.2)
Pentru amplasamente aflate la altitudini mai mari de 1000 m si n zonele cu o expunere

speciala la vnt (sud-vestul Banatului), se recomanda obtinerea de date primare de la ANM si
consultarea institutiilor de specialitate din domeniul
structiilor pentru analiza acestor date.
Valoarea de referinta a vitezei vntului cu un interval mediu de recurenta de 50 ani pentru un
amplasament situat la o altitudine mai mica sau egala cu 1000m se determina pe baza valorii
de referinta a presiunii dinamice a vntului corespunz oare amplasamentului (vezi harta de
zonare din Figura 2.1 si datele din Tabelul A.1) si se calculeaza cu relatia:
102
vb =
2 qb
= 1,6 qb
r
(A.3)
unde ? este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 , si q b este valoarea de referinta a presiunii
dinamice a vntului masurata n Pa (1 kPa=1000 Pa).
Valorile caracteristice ale vitezelor vntului definite cu un interval mediu de recurenta de 1
ani si 10 ani se pot calcula simplificat n functie de
rea caracteristica a vitezei vntului
pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani, cu urmatoarele relatii:
v b , IMR=100 ani
v b, IMR=50 ani
v b, IMR=10 ani
v b, IMR=50 ani
1,10
(A.4)
0,75
(A.5)
Valorile caracteristice ale presiunilor dinamice ale v tului definite cu interval mediu de
recurenta de 100 ani si 10 ani se pot calcula simplificat n functie de valoarea caracteristica a
presiunii dinamice a vntului cu un interval mediu de recurenta de 50 ani, u urmatoarele
relatii:
qb, IMR=100 ani
q b, IMR=50 ani
q b, IMR=10 ani
qb, IMR=50 ani
1,15
(A.6)
0,65
(A.7)
103
Tabelul A.1 Valorile de referinta ale presiunii dinami e a vntului pentru 337 de localitati urbane din
Romnia
Nr.
Localitate
1 Abrud
2 Adamclisi
3 Adjud
4 Agnita
5 Aiud
6 ALBA IULIA
7 Alesd
8 ALEXANDRIA
9 Amara
10 Anina
11
12
13
14
15
16
Aninoasa
ARAD
Judet
ALBA
CONSTANTA
VRANCEA
SIBIU
ALBA
ALBA
BIHOR
TELEORMAN
IALOMITA
CARAS- SEVERIN
HUNEDOARA
ARAD
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,4
0,5
0,6
0,4
0,4
0,4
0,5
0,7
0,6
0,7
0,4
0,5
Ardud
Avrameni
Avrig
Azuga
17 Babadag
18 BACAU
19 Baia de Arama
20 Baia de Aries
21 BAIA MARE
22 Baia Sprie
23 Bals
24 Banloc
SATU MARE
ALBA
MARAMURES
MARAMURES
DOLJ
TIMIS
0,4
25 Baraolt
26 Basarabi
27 Baicoi
COVASNA
PRAHOVA
0,6
0,5
0,4
28 Babeni
29 Baile Govora
30 Baile Herculane
31 Baile Olanesti
VLCEA
VLCEA
CARAS- SEVERIN
VLCEA
0,4
0,4
0,6
0,4
32 Baile Tusnad
33 Bailesti
34 Balan
HARGHITA
0,6
0,4
0,6
BOTOSANI
SIBIU
PRAHOVA
TULCEA
BACAU
MEHEDINTI
CONSTANTA
DOLJ
HARGHITA
104
0,4
0,7
0,6
0,6
0,6
0,6
0,4
0,6
0,6
0,5
0,7
Nr.
35
36
37
38
Localitate
Judet
Balcesti
Baneasa
VLCEA
CONSTANTA
Brlad
Bechet
VASLUI
DOLJ
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,5
0,6
0,6
0,4
39 Beclean
40 Beius
41 Berbesti
42 Beresti
BISTRITA NASAUD
VLCEA
GALATI
0,4
0,5
0,4
0,6
43 Bicaz
44 BISTRITA
45 Blaj
46 Bocsa
NEAMT
0,4
BISTRITA NASAUD
ALBA
CARAS- SEVERIN
0,4
0,6
0,7
47 Boldesti-Scaeni
48 Bolintin-Vale
49 Borod
PRAHOVA
GIURGIU
BIHOR
0,4
0,5
0,5
50 Borsec
51 Borsa
52 BOTOSANI
53 Brad
54 Bragadiru
55 BRASOV
56 BRAILA
57 Breaza
HARGHITA
0,4
MARAMURES
HUNEDOARA
ILFOV
BRASOV
BRAILA
PRAHOVA
0,4
0,7
0,4
0,5
0,6
0,6
0,4
58
59
60
61
62
63
64
Brezoi
Brosteni
VLCEA
SUCEAVA
0,4
0,4
Bucecea
BOTOSANI
BUCURESTI
BUCURESTI
Budesti
CALARASI
0,7
0,5
0,4
Buftea
ILFOV
Buhusi
BACAU
65
66
67
68
69
70
Bumbesti-Jiu
Busteni
GORJ
PRAHOVA
0,5
0,6
0,4
0,6
BUZAU
BUZAU
0,7
Buzias
Cajvana
TIMIS
SUCEAVA
0,6
0,6
Calafat
DOLJ
0,4
BIHOR
BOTOSANI
105
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,7
Caracal
OLT
Caransebes
CARAS- SEVERIN
0,6
Carei
Cavnic
SATU MARE
MARAMURES
0,4
0,6
75 Calan
76 CALARASI
77 Calimanesti
78 Cazanesti
HUNEDOARA
CALARASI
VLCEA
IALOMITA
0,4
0,6
0,4
0,6
79 Cmpia Turzii
80 Cmpeni
81 Cmpina
82 Cmpulung
CLUJ
0,4
ALBA
PRAHOVA
ARGES
0,4
0,4
0,4
83 Cmpulung Mold.
84 Ceahlau
85 Cehu Silvaniei
SUCEAVA
NEAMT
SALAJ
0,6
0,4
0,4
86 Cernavoda
87 Chisineu-Cris
88 Chitila
89 Ciacova
90 Cisnadie
91 CLUJ-NAPOCA
92 Codlea
93 Colibasi
CONSTANTA
0,5
ARAD
ILFOV
TIMIS
SIBIU
CLUJ
BRASOV
ARGES
0,6
0,5
0,7
0,6
0,5
0,6
0,5
Comarnic
Comanesti
PRAHOVA
BACAU
0,4
0,6
CONSTANTA
CONSTANTA
Copsa Mica
SIBIU
Corabia
OLT
0,5
0,4
0,5
71
72
73
74
94
95
96
97
98
99
100
Corugea
Costesti
101 Cotnari
102 Covasna
103 CRAIOVA
TULCEA
COVASNA
0,5
0,5
0,7
0,7
DOLJ
0,5
104 Cristuru Secuiesc

105 Cugir
HARGHITA
ALBA
0,4
0,4
106 Curtea de Arges
ARGES
0,4
ARGES
IASI
106
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,6
Curtici
Darabani
ARAD
BOTOSANI
Dabuleni
Darmanesti
DOLJ
BACAU
0,5
0,6
111 Dej
112 Deta
113 DEVA
114 Dolhasca
CLUJ
HUNEDOARA
SUCEAVA
0,4
0,7
0,4
0,6
115 Dorohoi
116 Dragomiresti
117 Dragasani
118 Draganesti-Olt
BOTOSANI
0,7
MARAMURES
0,4
0,5
0,7
119 DROBETA TURNU SEVERIN

120 Dumbraveni
121 Eforie Nord
MEHEDINTI
CONSTANTA
0,6
0,4
0,5
122 Eforie Sud

123 Fagaras
124 Faget
125 Falticeni
126 Faurei
127 Fetesti
128 Fieni
129 Fierbinti-Trg
CONSTANTA
0,5
BRASOV
BRAILA
IALOMITA
DMBOVITA
IALOMITA
0,4
0,4
0,6
0,6
0,6
0,4
0,4
DOLJ
BOTOSANI
0,4
0,7
VRANCEA
CALARASI
SUCEAVA
0,6
0,4
0,6
GALATI
Gaesti
137 Gataia
138 Geoagiu
139 Gheorgheni
GALATI
DMBOVITA
TIMIS
HUNEDOARA
0,6
0,5
0,7
0,4
HARGHITA
0,4
140 Gherla
141 Ghimbav
142 GIURGIU
CLUJ
BRASOV
0,4
0,6
GIURGIU
0,5
107
108
109
110
130
131
132
133
134
135
136
Filiasi
Flamnzi
FOCSANI
Fundulea
Frasin
TIMIS
VLCEA
OLT
SIBIU
TIMIS
SUCEAVA
107
0,7
Nr.
143
144
145
146
Localitate
Judet
Gurahont
IALOMITA
ARAD
Gura Humorului
SUCEAVA
Hateg
HUNEDOARA
Grivita
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,6
0,4
0,6
0,4
147 Hrlau
148 Hrsova
149 Holod
150 Horezu
IASI
GORJ
0,7
0,6
0,6
0,4
151 Huedin
152 Hunedoara
153 Husi
154 Ianca
CLUJ
0,5
HUNEDOARA
0,4
0,7
0,6
155 IASI
156 Iernut
157 Ineu
IASI
ARAD
0,7
0,4
0,5
158 Isaccea
159 nsuratei
160 ntorsura Buzaului
161 Jimbolia
162 Jibou
163 Jurilovca
164 Lehliu Gara
165 Lipova
TULCEA
0,6
BRAILA
0,6
0,6
0,4
0,4
0,6
0,6
0,4
166
167
168
169
170
171
172
CONSTANTA
BIHOR
VASLUI
BRAILA
MURES
COVASNA
TIMIS
SALAJ
TULCEA
CALARASI
ARAD
Liteni
Livada
SUCEAVA
Ludus
MURES
Lugoj
TIMIS
Lupeni
HUNEDOARA
SATU MARE
Mangalia
Marghita
173 Macin
174 Magurele
175 Marasesti
CONSTANTA
176 Medgidia
177 Medias
178 MIERCUREA CIUC
0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
TULCEA
ILFOV
0,5
0,5
0,6
0,5
VRANCEA
0,6
CONSTANTA
SIBIU
0,5
0,4
HARGHITA
0,6
BIHOR
108
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,4
Miercurea Nirajului
MURES
Miercurea Sibiului
SIBIU
0,6
Mihailesti
GIURGIU
Milisauti
SUCEAVA
0,5
0,6
183 Mizil
184 Moinesti
185 Moldova Noua
186 Moneasa
PRAHOVA
BACAU
CARAS-SEVERIN
ARAD
0,6
0,6
0,7
0,4
187 Moreni
188 Motru
189 Murgeni
190 Nadlac
DMBOVITA
0,4
GORJ
VASLUI
ARAD
0,4
0,6
0,4
191 Nasaud
192 Navodari
193 Negresti
BISTRITA NASAUD
VASLUI
0,4
0,5
0,7
194 Negresti Oas

195 Negru Voda
196 Nehoiu
197 Novaci
198 Nucet
199 Ocna Mures
200 Ocna Sibiului
201 Ocnele Mari
SATU MARE
0,6
CONSTANTA
GORJ
BIHOR
ALBA
SIBIU
VLCEA
0,5
0,6
0,4
0,4
0,4
0,6
0,4
179
180
181
182
CONSTANTA
BUZAU
202
203
204
205
206
207
208
Odobesti
Odorheiul Secuiesc
VRANCEA
HARGHITA
0,6
0,4
Oltenita
CALARASI
BACAU
BIHOR
0,4
0,6
0,5
209
210
211
212
213
214
Orsova
Otopeni
CARAS-SEVERIN
HUNEDOARA
MEHEDINTI
ILFOV
0,7
0,4
0,6
0,5
Otelu Rosu
CARAS-SEVERIN
0,4
Ovidiu
Panciu
CONSTANTA
VRANCEA
0,5
0,6
Pantelimon
ILFOV
0,5
Onesti
ORADEA
Oravita
Orastie
109
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,7
Pascani
IASI
Patrlagele
BUZAU
0,6
Pncota
ARAD
ARAD
0,5
0,5
219 Petrila
220 Petrosani
221 PIATRA NEAMT
222 Piatra Olt
HUNEDOARA
NEAMT
DOLJ
0,4
0,4
0,6
0,7
223 PITESTI
224 PLOIESTI
225 Plopeni
226 Podu Iloaiei
ARGES
0,5
PRAHOVA
PRAHOVA
IASI
0,4
0,6
0,7
227 Pogoanele
228 Popesti Leordeni
229 Potcoava
BUZAU
OLT
0,7
0,5
0,5
230 Predeal
231 Pucioasa
232 Racari
233 Radauti
234 Rauseni
235 Rmnicu Sarat
236 RMNICU VLCEA
237 Rsnov
BRASOV
0,6
DMBOVITA
0,4
0,5
0,6
0,7
0,6
0,4
0,6
215
216
217
218
Pecica
HUNEDOARA
ILFOV
DMBOVITA
SUCEAVA
BOTOSANI
BUZAU
VLCEA
BRASOV
Recas
TIMIS
Reghin
MURES
0,4
0,4
Resita
CARAS-SEVERIN
NEAMT
TELEORMAN
0,7
0,7
0,7
Rovinari
Roznov
245 Rupea
246 Salcea
247 Salonta
GORJ
NEAMT
BRASOV
SUCEAVA
0,4
0,6
0,4
0,6
BIHOR
0,6
248 Sntana
249 SATU MARE
250 Sacele
ARAD
SATU MARE
0,6
0,4
BRASOV
0,6
238
239
240
241
242
243
244
Roman
Rosiori de Vede
110
Sacuieni
BIHOR
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,5
Saliste
SIBIU
0,6
Salistea de Sus
Sarmasu
MARAMURES
MURES
0,4
0,4
255 Savrsin
256 Saveni
257 Sngeorz Bai
258 Sngeorgiu de Padure
ARAD
BOTOSANI
BISTRITA NASAUD
MURES
0,4
0,7
0,4
0,4
259 Snnicolau Mare

260 Scornicesti
261 Sebes
262 Sebis
TIMIS
0,4
OLT
0,5
0,4
0,4
263 Seini
264 Segarcea
265 SFNTU GHEORGHE
MARAMURES
COVASNA
0,6
0,5
0,6
266 Sf. Gheorghe

267 SIBIU
268 Sighetul Marmatiei
269 Sighisoara
270 Simeria
271 Sinaia
272 Siret
273 SLATINA
TULCEA
0,6
SIBIU
0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
0,6
0,5
Nr.
251
252
253
254
Localitate
Judet
ALBA
ARAD
DOLJ
MARAMURES
MURES
HUNEDOARA
PRAHOVA
SUCEAVA
OLT
274
275
276
277
278
279
280
Slanic Moldova
Slanic Prahova
BACAU
PRAHOVA
0,7
0,6
SLOBOZIA
Sovata
IALOMITA
SUCEAVA
MURES
0,6
0,6
0,4
Stei
BIHOR
Strehaia
MEHEDINTI
281
282
283
284
285
286
SUCEAVA
SUCEAVA
Sulina
TULCEA
0,5
0,4
0,6
0,6
Simleul Silvaniei
SALAJ
0,4
Somcuta Mare
MARAMURES
Stefanesti
ARGES
0,4
0,5
Stefanesti
BOTOSANI
0,7
Solca
111
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,6
Talmaciu
SIBIU
Tasnad
SATU MARE
0,4
Tautii Magheraus
MARAMURES
TRGOVISTE
DMBOVITA
0,6
0,4
291 Trgu Bujor

292 Trgu Carbunesti
293 Trgu Frumos
294 TRGU JIU
GALATI
GORJ
IASI
GORJ
0,6
0,4
0,7
0,4
295 Trgu Lapus

296 TRGU MURES
297 Trgu Ocna
298 Trgu Neamt
MARAMURES
0,4
MURES
0,4
0,6
0,6
299 Trgu Secuiesc

300 Trnaveni
301 Techirghiol
COVASNA
CONSTANTA
0,7
0,4
0,5
302 Tecuci
303 Teius
304 Tismana
305 Titu
306 TIMISOARA
307 Toplita
308 Topoloveni
309 Turceni
GALATI
0,6
ALBA
GORJ
DMBOVITA
TIMIS
HARGHITA
ARGES
GORJ
0,4
0,4
0,5
0,6
0,4
0,5
0,4
0,5
0,6
287
288
289
290
BACAU
NEAMT
MURES
310
311
312
313
314
315
316
Turnu Magurele
TELEORMAN
TULCEA
TULCEA
Turda
Tusnad
Tandarei
CLUJ
HARGHITA
IALOMITA
0,4
0,6
0,6
Ticleni
317
318
319
320
321
322
Ungheni
Uricani
GORJ
MARAMURES
MURES
GORJ
0,4
0,4
0,4
0,4
Urlati
PRAHOVA
0,6
Urziceni
Valea lui Mihai
IALOMITA
BIHOR
0,6
0,4
VASLUI
VASLUI
0,7
Ulmeni
112
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,4
Vascau
Vatra Dornei
BIHOR
SUCEAVA
0,4
Valenii de Munte
PRAHOVA
MEHEDINTI
0,6
0,6
327 Vicovu de Sus

328 Victoria
329 Videle
330 Viseu de Sus
SUCEAVA
MARAMURES
0,6
0,4
0,5
0,4
331 Vlahita
332 Voluntari
333 Vulcani
334 ZALAU
Harghita
0,4
ILFOV
0,5
0,4
0,4
335 Zarnesti
336 Zimnicea
337 Zlatna
BRASOV
323
324
325
326
Vnju Mare
BRASOV
TELEORMAN
HUNEDOARA
SALAJ
TELEORMAN
ALBA
113
0,4
0,7
0,4
ANEXA B (normativa)
B.1
EFECTELE TERENULUI
Tranzitia ntre categoriile de rugozitate 0, I, II, III si IV
(1) Determinarea valorilor vitezei vntului pentru proiectare trebuie sa ia n considerare

tranzitia ntre categoriile de teren corespunzatoare diferitelor rugozitati (vezi Tabelul 2.1) .
(2) Daca amplasamentul cladirii sau structurii este situat n apropierea unei zone n care are
loc schimbarea de rugozitate a terenului la o distanta mai mica de:
2 km fata de terenul de categoria 0
1 km fata de terenul de categoriile I, II si III,
atunci se va folosi categoria de teren mai putin rugoa a situata n vecinatatea

amplasamentului.
(3) Daca nu sunt ndeplinite conditiile de la (2) sau aca zonele de schimbare de rugozitate
reprezinta mai putin de 10% din suprafata considerata
cnd distantele de la punctul (2),
atunci categoria de rugozitate a terenului este cea di
entul constructiei.
B.2
Calculul numeric al factorului orografic
(1) Pentru dealurile si falezele izolate, vitezele vntului se modifica n functie de panta, F a
versantului perpendicular pe directia vntului ( =
H
, unde naltimea H si lungimea Lu sunt
Lu
definite n Figura B.1).

v m (z ) - viteza medie la naltimea z deasupra terenului
vm,plat (z ) - viteza medie la naltimea z deasupra terenului plat
co =
v m (z )
- factorul orografic
v m,plat (z )
v m (z )
v m,plat (z )
v m,plat (z )
Figura B.1. Cresterea vitezei vntului datorata orografiei [3]

114
(2) Valorile coeficientului orografic se determina n functie de viteza vntului la baza

versantului si se calculeaz a cu relatia:
1,
c 0 = 1 + 2 s F ,
1 + 0,6 s,
pentru F 0,05
pentru 0,05 < F 0,3
pentru F > 0,3
(B.1)
unde:
s
este factorul de locatie obtinut din Figura B.2 sau Figura B.3;
este panta versantului din amonte, H/L u, n directia vntului (vezi Figura B.2 si
Figura B.3).
(3) Cea mai mare crestere a vitezelor vntului are loc n apropierea vrfului pantei.
(4) Efectele orografice se vor lua n considerare n urmatoarele situatii:
a)
pentru amplasamente situate pe panta din amonte a deal rilor, coamelor si falezelor,
acolo unde 0,05 < F 0,3 si x Lu/2;
b)
pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealur or si coamelor, acolo unde
F < 0,3 si x < Ld / 2, sau acolo unde F 0,3 si x < 1,6 H;

c)
pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor si pantelor abrupte, acolo
unde F < 0,3 si x < Le / 2, sau acolo unde F 0,3 si x < 5 H;
in care (vezi Fig. B.2 si B.3):
Le
este lungimea efectiva a versantului din amonte, data n Tabelul B.1;
Lu
este lungimea reala a versantului din amonte n directia vntului;
Ld
este lungimea reala a versantului neexpus (aval) actiunii vntului;
este naltimea efectiva a dealului, coamei, falezei etc.;
este distanta pe orizontala de la amplasament la vrful crestei;
este distanta pe verticala de la nivelul terenului la amplasamentul considerat.
Tabel B.1 Valori ale lungimii efective, Le [3]

Tipul pantei (F = H / L u)
Panta moderata (0,05 < F 0,3)
Panta abrupta (F > 0,3)
Le = Lu
Le = H / 0,3
115
creasta
panta din aval < 0,05
vnt
amplasament
Figura B.2 Factorul s pentru faleze si pante abrupte [3]
creasta
vnt
amplasament
panta din aval < 0,05
Figura B.3 Factorul s pentru dealuri si coame [3]

(4) n vai, daca nu se astepta o crestere a vitezei, c o (z) poate fi luat egal cu 1,0.
116
B.3
Cladiri si/sau structuri nvecinate
(1) Daca o cladire/structura este de doua ori mai nalta dect naltimea medie, hmed a
cladirilor/structurilor nvecinate, atunci valorile de vrf ale vitezei si presiunii dinamice a
vntului, v p si q p, pentru oricare structura nvecinata se vor considera la naltimea zn
(considernd z e = zn) deasupra solului, determinata cu relatia:
1
2 r,
2 h jmare
1
z n = r 1
r
2
hmic ,
daca x r
(x r ) , daca r < x < 2r
daca x 2r
(B.2)
unde raza r este:
h , daca hmare 2 d mare

r = mare
2 d mare , daca himare > 2 d mare
(B.3)
naltimea constructiei nvecinate cu regim mai mic de

me hmic, raza r , distanta x si
dimensiunile dmica si dmare sunt aratate n Figura B.4. Sporirea vitezei si a presiunii dinamice a
vntului poate fi ignorata cnd hmic depaseste jumatate din naltimea hmare a cladirii nalte. n
acest caz zn= hmic.
d mare
d mic
dmare
dmic
hmare
z
hmed
hmic,1
Figura B.4 Influenta cladirii nalte asupra a doua cladiri nvecinate (1 si 2) [3]
117
B.4
naltimea de deplasare a planului de cota zero
(1) Pentru cladirile amplasate pe teren categoria IV, cinatatea cladirilor si alte obstacole fac
ca profilul vitezelor si al presiunilor vitezelor vntului sa se modifice. Aceasta modificare se
manifesta ca si cum nivelul terenului (planul de cota
) se ridica la o naltime, h depl, numita
naltime de deplasare a planului de cota zero si care poate fi determinata cu relatia (B.4) (vezi
Figura B.5).:
daca x 2 hmed
min [0,8 hmed , 0,6 h],
hdepl = min [(1, 2 hmed 0, 2 x ), 0,6 h], daca 2 hmed < x < 6 hmed
0,
daca x 6 hmed
(B.4)
naltimea z din relatiile de calcul al valorilor medii ale vitezei (2.3) si presiunii dinamice a
vntului (2.7) este nlocuita cu o naltime efectiva, (z - hdepl). n acest caz profilul factorului
de expunere (vezi Figura 2.1) este deplasat n sus cu naltim a hdepl.
(2) n lipsa unor informatii mai exacte, pentru teren ategoria IV, hmed = 15 m.
6hm e d
2 hm ed
h me d
hdepl
h depl
Figura B.5 naltimea obstacolului si distanta din amonte [3]
118
CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR
ANEXA C (informativa)
C.1
Generalitati
(1) Metodele de calcul recomandate n aceasta anexa au la baza ipoteza ca structurile se

comporta n domeniul liniar elastic.
(2) Proprietatile dinamice ale structurilor se vor evalua pe baze teoretice si/sau experimentale
prin aplicarea metodelor din dinamica structurilor.
(3) Intr-o prima aproximatie, proprietatile dinamice ale struct or (frecventele proprii,
vectorii proprii, masele echivalente si decrementul lo itmic al amortizarii) pot fi evaluate
simplificat cu relatiile date n C.2 ... C.6.
C.2
Frecventa proprie fundamentala
(1) Pentru structuri ncastrate la baza sau de tip con ola cu o masa atasata la capatul liber se
poate folosi relatia (C.1) pentru calculul frecventei proprii fundamentale, n1 :
n1 =
1
g
2p
x1
(C.1)
unde
g
este acceleratia gravitationala, egala cu 9,81 m/s2 ;
x1 este deplasarea maxima produsa de greutatea proprie aplicata pe directia de vibratie,

n [m].
(2) Frecventa proprie fundamentala n1 pentru cladiri mu ltietajate expuse actiunii vntului
poate fi estimata cu relatia:
n1 =
55
[Hz]
h
pentru cladiri de beton armat
(C.2a)
n1 =
40
[Hz]
h
pentru cladiri cu structura metalica
(C.2b)
si
unde h este naltimea cladirii, n [m].

(3) Frecventa fundamentala de ncovoiere, n1 pentru cosuri poate fi estimata cu relatia:
n1 =
e1 b Ws
Wt
hef2
[Hz]
(C.3)
119
cu
hef = h1 +
h2
3
(C.4)
unde
b
este diametrul cosului la vrf, [m];
hef
este naltimea efectiva a cosului, [m] ; h1 si h2 sunt date n Figura C.1;
Ws
este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea cosului;
Wt
este greutatea totala a cosului;
e1
este egal cu 1000 pentru cosuri metalice, si 700 pentr cosuri de beton armat si de
zidarie.
Nota. h 3 = h1/3, vezi pct. C.4 (2).
Figura C.1 Parametri geometrici pentru cosuri [3]
(4) Frecventa proprie fundamentala de ovalizare, n1,o a peretelui cilindrilor lungi (co suri), fara
inele de rigidizare, poate fi calculata cu relatia:
n1,o = 0, 492
t3 E
ms 1 n
) b
(C.5)
unde
E
este modulul lui Young, n [N/m2];
este grosimea peretelui cilindrului, n [m];
este coeficientul lui Poisson;
ms
este masa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului, n [kg/m2];
este diametrul cilindrului, n [m].
120
Inelele de rigidizare maresc frecventa de ovalizare.
C.3
Vectorul propriu fundamental
(1) Pentru cladiri, turnuri si cosuri, modelate ca str cturi n consola ncastrate la baza,
vectorul propriu fundamental de ncovoiere, F 1(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproximat cu o
relatie de forma:
z
1 (z )=
h
(C.6)
unde
? = 0,6
pentru structuri zvelte n cadre cu pereti neportanti;
? = 1,0
pentru cladiri cu nucleu central si stlpi perimetrali sau cladiri cu stlpi si

contravntuiri verticale;
? = 1,5
pentru cladiri cu nucleu central de beton armat;
? = 2,0
pentru cosuri si turnuri;
? = 2,5
pentru turnuri metalice cu zabrele.
(2) Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan vertical, F 1( s) pentru structuri si

elemente structurale simplu rezemate si ncastrate poate fi aproximat asa cum este indicat n
Tabelul C.1.
121
z/h
1.0
0.8
0.6
? = 2,5
0.4
? = 2,0
? = 1,5
0.2
? = 1,0
? = 0,6
1( z )
0.0
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
Figura C.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru cladiri, turnuri si cosuri
Tabelul C.1 Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan vertical pentru structuri si
elemente structurale simplu rezemate si ncastrate [3]
Schema statica
Vectorul propriu
F 1 (s )
sin
1
s
1 cos 2
2
l
C.4
Masa echivalenta
(1) Masa echivalenta pe unitate de lungime, me pentru modul fundamental de vibratie este
data de relatia:
122
m(s ) (s )ds
2
1
me =
(C.7)
(s )ds
2
1
unde
m
este masa constructiei pe unitatea de lungime;
este naltimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.
(2) Pentru structuri n consola cu o distributie variabila a masei, me poate fi aproximata prin
valoarea medie a lui m n treimea superioara a structurii, h3 (vezi Figura C.1).
(3) Pentru structuri rezemate la ambele capete, cu deschiderea l, cu o distributie variabila a
masei, me poate fi aproximata prin valoarea medie a lui m pe o lungime de l/3 centrata fata de
punctul pe structura pentru care valoarea F ( s) este maxima (vezi Tabelul C.1).
C.5
Decrementul logaritmic al amortizarii
(1)
Decrementul logaritmic al amortizarii, d pentru modul fundamental de vibratie este
estimat cu relatia:
d = ds + d a + d d
(C.8)
unde
d s este decrementul logaritmic al amortizarii structurale;
d a este decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice pentru modul fundamental;
d d este decrementul logaritmic al amortizarii produse de
ispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), daca este cazul.

(2) n Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale d crementului logaritmic al amortizarii
structurale, d s .
(3) Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice, d a pentru modul fundamental de
ncovoiere produs de vibratiile n directia vntului este timat cu relatia:
da =
c f r b v m (z s )
(C.9)
2 n1 me
unde:
c f este coeficientul aerodinamic de forta pentru actiunea vntului pe directie
longitudinala
?
este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 ;

123
este latimea structurii;
v m( zs)
este viteza medie a vntului pentru z = z s (vezi pct. 2.3 (2));
zs
este naltimea de referinta;
n1
este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru urii n directia vntului;
me este masa echivalenta pe unitate de lungime a structurii, determinata cu relatia (C.7).
Tabel C.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmi al amortizarii structurale , ds

pentru modul propriu fundamental de vibra tie [3]
Tip de structura
Cladiri de beton armat

Cladiri de otel
Structuri mixte beton + otel
Turnuri si cosuri de beton armat
Cosuri metalice sudate necaptusite fara izolatie termica exterioara
Cosuri metalice sudate necaptusite cu izolatie termica exterioara
h/b < 18
Cosuri metalice cu un strat de captuseala si cu
20 = h/b < 24
izolatie termica exterioara a
h/b = 26
h/b < 18
Cosuri metalice cu mai multe straturi de
20 = h/b < 24
captuseala si cu izolatie termica exterioara a
h/b = 26
Cosuri metalice cu captuseala de caramida
Cosuri metalice cu captuseala torcretata
Cosuri cuplate necaptusite
Cosuri metalice necaptusite ancorate cu cabluri
Poduri metalice
Sudate
+ turnuri metalice cu
Cu buloane de nalta rezistenta
zabrele
Cu buloane obisnuite
Poduri mixte
Pretensionate nefisurate
Poduri de beton
fisurate
Poduri de lemn
Poduri de aliaje de aluminiu
Poduri din fibra de sticla si plastic (compozite)
Cabluri
Cu cabluri paralele
124
Decrementul
logaritmic al
amortizarii
structurale, ds
0,10
0,05
0,08
0,03
0,012
0,020
0,020
0,040
0,014
0,020
0,040
0,025
0,070
0,030
0,015
0,04
0,02
0,03
0,05
0,04
0,04
0,10
0,06 - 0,12
0,02
0,04 - 0,08
0,006
Cu toroane
0,020
a Pentru valori intermediare h /b este permisa interpolarea liniara.
(5) n cazul n care structura este echipata cu dispozitive disipative speciale, se vor folosi
metode teoretice sau experimentale adecvate pentru det rminarea valorii dd.
C.6
Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri
(1) Frecventa fundamentala de ncovoiere pe directie verticala, n1,B a unui pod cu tablier cu
inima plina sau chesonata poate fi determinata, n mod aproximativ, cu relatia:
n1,B =
K2
2 p L
E Ib
(C.10)
unde
L
este lungimea deschiderii principale, n [m];
este modulul lui Young, n [N/m2] ;
Ib
este momentul de inertie al ariei sectiunii transversale, pentru ncovoiere pe

directie verticala, calculat la mijlocul deschiderii, n [m4 ];
este masa pe unitate de lungime a sectiunii transversale la mijlocul deschiderii

(evaluata pentru ncarcari permanente), n [kg/m];
este un factor adimensional ce depinde de deschideri, dupa cum urmeaza:
Pentru poduri cu o singura deschidere:

K=p
daca este simpla rezemare; sau
K = 3,9
daca este ncastrare la un capat si liber la celalalt capat; sau
K = 4,7
daca este ncastrare la ambele capete;
Pentru poduri cu doua deschideri continue:

K
se obtine din Figura C.3, folosind curba aplicabila podurilor cu doua

deschideri; L1 este lungimea deschiderii laterale si L = L1 ;
Pentru poduri cu trei deschideri continue:

K
se obtine din Figura C.3, folosind curba aplicabila podurilor cu trei

deschideri; unde
L1
este lungimea celei mai mari deschideri laterale;
L2
este lungimea celeilalte deschideri laterale si L = L1 = L2;
Aceasta se aplica si podurilor cu trei deschideri cu deschiderea centrala n

consola/suspendata.
125
Daca L1 > L, atunci K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu doua deschideri,
neglijnd deschiderea laterala cea mai scurta si considernd deschiderea laterala cea mai
lunga ca deschidere principala a unui pod echivalent cu doua deschideri.
-
Pentru poduri simetrice cu patru deschideri continue ( oduri simetrice fata de reazemul
central), K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu dou deschideri din
Figura C.3, considernd fiecare jumatate a podului ca un pod echivalent cu doua
deschideri.
Pentru poduri nesimetrice cu patru deschideri continu

pentru poduri cu mai mult de
patru deschideri continue, K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu trei
deschideri din Figura C.3, considernd cea mai mare deschidere interioara ca deschidere
principala.
NOTA. Daca valoarea
EI b
m
n reazeme este mai mare dect dublul valorii la mijlo
deschiderii, sau este mai mica dect 80% din valoarea

la mijlocul deschiderii, atunci
relatia (C.10) va fi folosita doar pentru obtinerea unor valori foarte aproximative.
(2) Frecventa fundamentala de torsiune a podurilor cu ablier cu inima plina este egala cu
frecventa fundamentala de ncovoiere calculata cu rela ia (C.10), cu conditia ca valoarea
medie a momentului de inertie longitudinal la ncovoie e pe unitate de latime sa fie cel putin
egala cu de 100 de ori valoarea medie a momentului de
rtie transversal la ncovoiere pe
unitate de lungime.
(3) Frecventa fundamentala de torsiune a podurilor cu tablier chesonat po e fi determinata

aproximativ cu relatia:
n1,T = n1, B P1 (P2 + P3 )
(C.11)
cu
P1 =
P2
m b2
Ip
r
=
2
j
(C.12)
Ij
(C.13)
b Ip
2
P3 =
L2 J j
(C.14)
2 K b 2 I p (1 + n )
unde
n1,B
este frecventa fundamentala de ncovoiere, n Hz;
este latimea totala a podului;
este masa pe unitate de lungime, definita la C.4;
126
este coeficientul lui Poisson pentru materialul tablierului;
rj
este distanta de la axa elementului de cheson j la axa podului;
Ij
este momentul de inertie masic pe unitate de lungime a elementului de cheson j

pentru ncovoiere n plan vertical la mijlocul deschid ii, cu considerarea unei
latimi efective a tablierului;
Ip
este momentul de inertie masic pe unitate de lungime a sectiunii transversale la

mijlocul deschiderii. Acesta este dat de relatia:
Ip =
md b 2
+ (I pj + m j r j2 )
12
(C.15)
unde
md
este masa pe unitate de lungime doar a tablierului (fa a chesoane), la mijlocul

deschiderii;
Ipj
este momentul de inertie masic al elementului de cheson j la mijlocul deschiderii;
mj
este masa pe unitate de lungime a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii,

fara a considera partea asociata de tablier;
Jj
este constanta de torsiune a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii; aceasta

este data de relatia:
Jj =
4 A j2
ds
t
(C.16)
unde
Aj
ds
este aria golului delimitat de cheson la mijlocul deschiderii;

este integrala pe perimetrul chesonului a raportului lungime/grosime pentru
fiecare latura a chesonului la mijlocul deschiderii.
NOTA. Aplicarea relatiei (C.16) la poduri cu mai multe chesoane al caror raport de forma n
plan (= deschidere / latime) este mai mare ca 6 produc o scadere neglijabila a preciziei de
evaluare a constantei de torsiune.
(4) Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan ertical, F 1( s) pentru poduri poate fi
estimat asa cum este indicat n Tabelul C.1.
(5) Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizarii structurale, dS pentru
poduri sunt date ?n Tabelul C.2.
(6) Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice, da pentru modul fundamental de
ncovoiere produs de vibratiile n directia vntului este estimat cu relatia (C.9).
(7) n cazul n care structura podului este echipata cu dispozitive disipative spe iale, se vor
folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii dd.
127
Poduri cu trei deschideri
Poduri cu doua deschideri
Figura C.3 Factorul K folosit n calculul frecventei fundamentale de ncovoiere [3]
128
ANEXA D (normativa)
ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA PODURILOR
D.1
Elemente generale
(1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podur lor cu naltime constanta si cu sectiuni
transversale ca n Figura D.1, alcatuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.
deschis sau nchis
Zabrele sau
placa
Zabrele sau
placa
Figura D.1 Exemple de sectiuni transversale ale tablierelor uzuale [3]
129
(2) Fortele exercitate de vnt pe tabliere sunt detaliate n D.2 si D.3. Fortele exercitate de vnt
pe pile sunt tratate n D.4. Fortele exercitate separat de actiunea vntului p diferite parti ale
podului trebuie sa fie considerate simultan daca efect l lor este mai defavorabil.
(3) Actiunea vntului pe poduri produce forte n direc iile x , y si z asa cum este indicat n
Figura D.2, unde:
directia x
este directia paralela cu latimea tablierului, perpendiculara pe deschidere
directia y
este directia n lungul deschiderii
directia z
este directia perpendiculara pe tablier
Fortele produse n directiile x si y sunt datorate actiunii vntului pe diferite directii, si n mod
normal, ele nu sunt simultane. Fortele produse n directia z pot fi rezultatul actiunii vntului
pe mai multe directii; daca ele sunt defavorabile si s
ebuie luate n considerare
concomitent cu fortele produse n oricare alta directie.
NOTA. Urmatoarele notatii sunt utilizate pentru poduri
L
lungimea n directia y
latimea n directia x
naltimea n directia z
e vedea figura D.2):
Pentru unele prevederi din aceasta anexa, valorile atribuite lui L, b si d sunt definite cu mai
multa acuratete. Atunci cnd se face referire la Capit lele 3 si 5, este necesara readaptarea
notatiilor aplicabile lui b si lui d.
Directia
vntului
Figura D.2 Directiile actiunii vntului pe poduri [3]
(4) Atunci cnd traficul auto e ste considerat a fi simultan cu vntul (vezi A2.2.1 si A2.2.2 n
Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de comb natie y 0F wk a actiunii vntului
asupra podului si asupra autovehiculelor trebuie sa fie limitata la o valoare Fw* determinata
prin nlocuirea valorii v b cu valoarea vb *. Valoarea este vb*= 23 m/s.
130
(5) Atunci cnd traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vntul (vezi A2.2.1 si A2.2.4
n Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de combinatie y 0F wk a actiun ii
vntului asupra podului si asupra trenurilor trebuie sa fie limitata la o valoare Fw** determinata
prin nlocuirea vb cu valoarea v b**. Valoarea este vb**= 25 m/s.
D.2
Alegerea procedeului de calcul al raspunsului la actiu
vntului
(1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de alcul al raspunsului dinamic n cazul
podurilor. Metoda de calcul dinamic nu este n general necesara pentru tablierele podurilor
rutiere si feroviare normale cu deschidere mai mica de 40m. Pentru aceasta clasificare,
podurile normale pot fi considerate podurile din otel, beton, aluminiu sau lemn, inclusiv
podurile compozite (mixte), si a caror forma uzuala a ectiunii transversale este descrisa n
Figura D.1.
(2) Daca nu este necesara o metoda de calcul a raspunsului dinamic, valoarea coeficientului
de raspuns dinamic, cd poate fi luata egala cu 1.
D.3
Coeficienti aerodinamici de forta
(1) Atunci cnd este necesar, se vor determina coefici ii aerodinamici de forta pentru
parapetele si suportii de semnalizare de pe poduri. n acest caz se recomanda folosirea
prevederilor de la 4.4.
D.3.1 Coeficientii aerodinamici de forta pe directia x (metoda generala)

(1) Coeficientii aerodinamici de forta pentru actiunea vntului pe tablierele podurilor n
directia x se determina cu relatia:
c f,x = c fx,0
(D.1)
unde:
c fx,0
este coeficientul aerodinamic de forta n cazul n care nu exista curgere libera a
aerului la capete (vezi 4.13).
(2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), c fx,0 poate fi luat egal cu 1,3. Alternativ, c fx,0
poate fi luat conform Figurii D.3 n care sunt aratate cteva cazuri uzuale pentru stabilirea
valorilor Aref,x si dtot.
131
(3) Atunci cnd unghiul de nclinare al actiunii vntu ui depaseste 10, coeficientul
aerodinamic de forta poate fi obtinut prin studii speciale. Acest unghi de inclinare poate fi
datorat declivitatii terenului n directia de actiune vntului.
(4) n cazul n care doua tabliere, n general asemanatoare, sunt situate la acelasi nivel si
separate transversal printr-un spatiu ce nu depaseste 1 m, forta pe structura expu a actiunii
vntului poate fi calculata ca pentru o structura indi
ala. n alte cazuri trebuie sa se acorde
o atentie speciala interactiunii vnt-structura.
Tipuri de poduri
Grinzi cu zabrele
separate
a) faza de constructie, parapete cu suprafata
deschisa (mai mult de 50% ) si bariere de
securitate cu suprafata deschisa
b) Parapete, bariere anti-zgomot, bariere de
siguranta si pentru trafic cu suprafata plina
Figura D.3 Coeficient aerodinamic de forta pentru poduri, c fx,0 [3]
(5) Acolo unde fata expusa actiunii vntului este ncl ta (vezi Figura D.4), coeficientul
aerodinamic de forta c fx,0 poate fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de nclinare, a 1 de la
directia verticala, dar reducerea este limitata la maximum 30%. Aceasta reducere nu se apli
valorii F w, definita la D.3.2.
132
Figura D.4 Tablierul unui pod ce prezinta o fata nclinata expusa actiunii vntului [3]
(6) Atunci cnd tablierul podului este nclinat pe directie transversala, c fx,0 poate creste cu 3%
pentru fiecare grad de nclinare, dar nu mai mult de 25%.
(7) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinatiile de ncarcari fara ncarcarea din trafic vor fi
definite dupa cum urmeaza:
a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plina, Aref,x este suma (vezi Figura D.5 si Tabelul
D.1):
1) ariilor suprafetelor expuse ale grinzii principale

2) ariilor suprafetelor acelor parti ale grinzilor principale situate sub nivelul
primei grinzi
3) ariilor suprafetelor cornisei, trotuarului sau caii fe
situate deasupra nivelului grinzii principale
e pe prism de piatra sparta
4) ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu sup afata plina sau a

barierelor anti-zgomot, acolo unde este relevnt, situate deasupra nivelului
suprafetei descrise la 3) sau, n absenta unor astfel de echipamente, 0,3m
pentru fiecare parapet sau bariera cu suprafata deschi a.
b) pentru tabliere cu grinzi cu zabrele, Aref,x este suma:
1) ariilor frontale ale unei cornise, trotuar sau linie de cale ferata pe prism de
piatra sparta
2) ariilor acelor suprafete pline ale grinzilor principale cu zabrele, n elevatie
situate deasupra sau dedesubtul suprafetelor descrise
).
3) ariilor frontale ale dispozitivelor de securitate cu suprafata plina, acolo unde
este relevnt, situate deasupra suprafetei descrise la 1) sau, n absenta unor
astfel de dispozitive 0,3m pentru fiecare parapet sau
riera cu suprafata
deschisa.
Totusi, aria totala de referinta nu va depasi aria obtinuta prin considerarea unei
grinzi cu inima plina plane echivalente avnd aceeasi
ltime totala, incluznd
toate partile ce se proiecteaza.
133
c) pentru tabliere compuse din mai multe gr inzi n timpul executiei, nainte de amplasarea
placii caii de rulare, Aref,x este suprafata expusa a doua grinzi principale.
Parapet cu
suprafata
deschisa
Parapet, bariera
antizgomot sau
bariera de securitate
cu suprafata plina
Bariera de securitate
cu suprafata deschisa
Figura D.5 naltimea ce trebuie utilizata pentru determinarea Aref,x [3]
Tabel D.1 naltimea dtot ce trebuie utilizata pentru determinarea Aref,x [3]
Dispozitive de protectie pe sosea
Parapet sau bariera de securitate cu suprafata
deschisa
Parapet sau bariera de securitate cu suprafata
plina
Parapet si bariera de securitate cu suprafata
deschisa
pe o parte
pe doua parti
d + 0,3 m
d + 0,6 m
d + d1
d + 2 d1
d + 0,6 m
d + 1,2 m
(8) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinatiile de ncarcari cu ncarcarea din trafic trebuie
considerate asa cum se prezinta la (4), cu urmatoarele
dificari. n locul suprafetelor
descrise mai sus n paragrafele a) 3) si 4) si b)3), urmatoarele trebuie luate n considerare
atunci cnd sunt mai mari:
a) pentru poduri rutiere, aria suprafetei obtinute considernd o naltime de 2 m deasupra
nivelului caii de rulare, pe lungimea cea mai defavora a, independent de pozitia ncarcarilor
verticale din trafic;
b) pentru poduri de cale ferata, aria suprafetei obtinute considernd o naltime de 4 m
deasupra nivelului superior al sinelor, pe toata lungimea podului.
(9) naltimea de referinta, ze, poate fi considerata ca distanta de la cel mai de jo nivel al
terenului pana la centrul de greutate al tablierului p ului, fara luarea n considerare a
celorlalte parti (de exemplu parapete), ale suprafetelor de refer nta.
(10) Efectele presiunii vntului datorate vehiculelor n miscare nu fac obiectul acestui cod.
Pentru efectele vntului produse de trecerea trenurilor a se vedea SR EN 1991-2.
134
D.3.2 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia x Metoda simplificata

(1) Acolo unde nu este necesar sa se utilizeze o metoda de calcul dinamic al raspunsului,
forta produsa de actiunea vntului pe directia x poate fi obtinuta utiliznd relatia:
Fw =
1
r vb2 C Aref,x
2
(D.2)
unde:
vb
este viteza de referinta a vntului
este factorul de ncarcare pentru actiunea vntului. C = c e c f,x, unde c e este factorul de
expunere si c f,x este dat n D.3.1(1); valorile pentru C sunt prezentate n Tabelul D.2
Aref,x este aria de referinta indicata n D.3.1
este densitatea aerului
Tabelul D.2 Valorile factorului de ncarcare, C [3]

b/dtot
ze = 20 m
z e = 50 m
0,5
4,0
6,7
3,6
8,3
4,5
Valorile din tabel sunt determinate pe baza urmatoarelor ipoteze:

- Teren categoria II;
- Coeficientul aerodinamic de forta c fx,0 n conformitate cu 4.3.1 (1) ;
- c o = 1,0 ;
- k l = 1,0.
Pentru valori intermediare ale b/d tot, si z e se poate folosi interpolarea liniara.
D.3.3 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z

(1) n cazul actiunii vntului asupra tablierelor podurilor pe directia z, coeficientii
aerodinamici de forta c f,z trebuie definiti att n sens ascendent ct si descend nt (coeficienti
de portanta). c f,z nu trebuie folositi pentru analiza vibratiilor vertica e ale tablierelor
podurilor.
(2) n absenta testelor realizate n tunele aerodinamice (de vnt), valoarea recomandata c f,z
poate fi luata egala cu 0.9. Aceasta valoare ia n considerare, n mod global, influenta unei
eventuale pante transversale a tablierului, a unei declivitati a terenului si a fluctuatiilor
unghiului de incidenta a vntului fata de tablier, dat rate turbulentelor.
(3) Alternativ, c f,z poate fi evaluat cu ajutorul Figurii D.6. n aceasta situatie:
- naltimea dtot poate fi limitata la naltimea tablierului, netinndu-se cont de trafic ori de
echipamentele montate pe pod;
135
- pentru un teren plat orizontal, unghiul a al vntului cu orizontala poate fi considerat egal cu
5 datorita turbulentelor. Aceasta recomandare este valabila si n cazul terenurilor denivelate
acolo unde tablierul podului se afla la o naltime de cel putin 30m deasupra terenului.
b - nclinarea tablierului fata de orizontala (supranalta e)

a unghiul actiunii vntului cu orizontala
Figura D.6 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,z pentru poduri cu panta transversala [3]
(4) Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z pot avea efecte semnificative doar
daca sunt de acelasi ordin de marime cu fortele vertic le produse de actiunile permanente.
(5) Aria de referinta Aref,z este egala cu (vezi Figura D.2):

Aref,z = b . L
(D.3)
(6) Nu va fi considerat factorul efectului de capat (vezi capitolul 4).

(7) naltimea de referinta este aceeasi ca si pentru c f,x (vezi D.3.1(6)).
(8) Excentricitatea fortei pe directia x poate fi luat ca e = b/5.
D.3.4 Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia y

(1) Daca este necesar, se vor lua n considerare forte e longitudinale ale vntului pe directia y.
136
Valorile pentru fortele longitudinale ale vntului pe directia y sunt:
pentru podurile cu grinzi cu inima plina, 25% din fortele din vnt de pe directia x;
pentru podurile cu grinzi cu zabrele, 50% din fortele din vnt de pe directia x.
D.4
Pilele podurilor
D.4.1 Directiile vntului si situatii de proiectare

(1) Pentru evaluarea actiunii vntului pe tablierele podului si pe pilele ce le sustin trebui
identificata cea mai defavorabila directie a vntului
intreaga structura pentru efectul
considerat.
(2) Se vor efectua calcule separate ale actiunii vntului n cazul situatiilor de proiectare
tra nzitorii n timpul fazelor de constructie cnd nu este posibila transmiterea pe orizontala sau
redistribuirea actiunii vntului de la tablier. Daca n timpul unor astfel de faze pilele sustin
parti de tablier sau de esafodaj n consola, trebuie luata n considerare o posibila asimetrie a
actiunii vntului pe astfel de elemente. Pentru valori caracteristice din timpul situatiilor de
proiectare tranzitorii, a se vedea SR EN 1991- 1-6, si pentru esafodaje, a se vedea 4.11.
D.4.2 Efectul vntului pe pilele podurilor

(1) Efectul vntului pe pilele podurilor trebuie evaluat utiliznd formatul general definit n
cod. Pentru ncarcarile globale se vor considera prevederile punctelor 4.6, 4.8 sau 4.9.2.
(2) Pentru tratarea cazurilor de ncarcare nesimetrice, se recomanda neluarea n considerare a
ncarcarii de proiectare din actiunea vntului pe acele parti ale structurii pe care produce
efecte favorabile.
137

CR 1 1 4 2012 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CR 1 1 4 2012 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDINUL

nr.... din .....

Ordinul si anexa se publica si n Buletinul Constructiilor editat de catre Institutul

la Ordinul MDRT nr................../ 2012

ELEMENTE GENERALE ....................................................................................................................................... 6

VITEZA VNTULUI. PRESIUNEA DINAMICA A VNTULUI .................................................................14

Scop si domeniu de aplicare.................................................................................................. 6

ACTIUNEA V NTULUI ASUPRA CLADIRILOR SI A ALTOR CONSTRUCTII .................................. 22

3.1 Elemente generale................................................................................................................ 22

COEFICIENTI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCTIUNE SI DE FORTA ...................................... 31

4.1 Generalitati ........................................................................................................................... 31

4.8 Elemente structurale cu sectiune poligonala regulata ....................................................... 67

FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICA GENERATE DE VRTEJURI ......................... 90

6.1 Generalitati ........................................................................................................................... 90

ZONAREA ACTIUNII VNTULUI N ROMNIA ..........................................102

EFECTELE TERENULUI ......................................................................................114

Tranzitia ntre categoriile de rugozitate 0, I, II, III, si IV................................................ 114

CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR ...........................119

Generalitati ......................................................................................................................... 119

ACTIUNEA VNTULUI ASUPRA PODURILOR .............................................129

D.1 Elemente generale.............................................................................................................. 129

Scop si domeniu de aplicare

(4) Codul nu contine prevederi referitoare la urmatoarele aspecte:

evaluarea actiunii vntului pe piloni si cosuri de fum ancorate cu cabluri;

evaluarea actiunii combinate vnt-ploaie, vnt-chiciura si vnt-gheata (pentru aceste

evaluarea actiunii vntului pe durata executiei (vezi

calculul vibratiilor de torsiune, de exemplu la cladir nalte cu nucleu central;

calculul vibratiilor tablierelor de pod generate de tu bulenta transversala a vantului;

evaluarea actiunii vntului pe poduri cu cabluri suspe date;

considerarea influentei modurilor proprii superioare d

EN 1-1-4, art. 2(3) si SR EN

(5) Codul nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornadelor asupra

(6) Prevederile codului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor, precum si

Cod de proiectare. Bazele

Proiect de reglementare tehnica notificat

Eurocod: Bazele proiectarii structurilor - Poduri

(1) Ipotezele generale prezentate n CR 0 sunt valabile si n prezentul cod.

Proiectarea asistata de ncercari

(1) Pentru utilizarea codului de proiectare se dau urm toarele definitii:

valoarea de referinta a vitezei vntului - viteza caracteristica a vntului mediata pe

valoarea medie a vitezei vntului - viteza vntului mediata pe o durata de 10 minute,

valoarea de vrf a vitezei vntului - viteza maxima asteptata a vntului pe o durata

coeficient aerodinamic de presiune / suctiune - coeficientul aerodinamic de

globali sunt coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune pentru suprafete expuse

coeficient aerodinamic de forta - coeficientul aerodinamic de forta caracterizeaza

factorul de raspuns cvasistatic - factorul ce evalueaza corelatia presiunilor din vnt

factorul de raspuns rezonant - factorul ce evalueaza efectele de amplificare

valoarea caracteristica (presiune / forta) vezi si CR 0.

(2) Codul utilizeaza urmatoarele simboluri:

A fr arie (suprafata) expusa la vnt

Aref arie de referinta

B 2 factor de raspuns cvasistatic

C factor de ncarcare din vnt pentru poduri

E modulul lui Young

F fr rezultanta fortelor de frecare

F j forta de excitatie produsa de vrtejuri aplicata ntr -un punct j al structurii

F w forta rezultanta din vnt

H naltimea unui element orografic

K factor formei proprii modale; parametru de forma

Kiv factor de interferenta pentru desprinderea vrtejurilor

Krd factor de reducere pentru parapeti

Kw factor al lungimii de corelatie

Ld lungimea reala a versantului ne -expus vntului