25/04/2016

Un oras greu de ucis: Hiroshima Romniei

Zlatna, Trg de Aur altadata, pare un oras ghinionist. Creat din pofte si patimi,
la ndemna marilor imperii sau a unui dictator nebun, locul acesta n-a cunoscut lin
istea. A trait cnd prea bine, cnd prea rau. Lovit de poluare si de foamete, de toa
te crizele lumii moderne, cu greu puteai sa te gndesti n Zlatna la viitor. Dar iat
a ca se nfiripa viata dupa minerit...
n 13 ani, Hiroshima a renascut dupa ce a fost lovit de bomba atomica si a devenit
un mare centru industrial si comercial al Japoniei, desi a fost distrusa n total
itate si a pierdut 140.000 de locuitori. La o luna dupa bombardament, au nceput s
a se ntoarca supravietuitorii. Au recuperat ce s-a mai putut din ruine si viata a
nceput din nou n Hiroshima, chiar daca oamenii locuiau n adaposturi improvizate, n
u existau locuri de munca, iar mncarea era putina. Exact cnd ncepeau sa-si refaca v
ietile, locuitorii Hiroshimei au fost loviti de o alta tragedie. Pe 17 septembri
e, la miezul noptii, orasul a fost lovit de taifunul Makurazaki, care a ucis si
ranit nca 3.000 de persoane. Orasul, si asa ars, a fost maturat de furtuna si ada
posturile improvizate au fost puse la pamnt. Oamenii au pierdut si putinul pe car
e reusisera sa-l salveze dintre ruine.
Desi unii spuneau ca nimic nu va mai creste n Hiroshima timp de 70 de ani si ca n
imeni nu va mai putea locui acolo, la scurt timp dupa taifun, n cele cteva saptamni
calde de toamna, primele fire de iarba au nceput sa creasca prin ruinele arse al
e Hiroshimei, readucnd speranta n sufletele oamenilor.
La mai bine de 10.000 de kilometri de orasul japonez despre care o lume ntreaga s
tie ce i s-a ntmplat, ntr-o alta Hiroshima , a noastra, una anonima, si-au trait Apocal
ipsa 12.000 de oameni, din care au mai ramas vreo 8.000. Traiau n iadul poluarii,
si carnea le luase miros de acid. Daca traiau. Cei puternici o duceau pna spre 70
de ani.
Dar, ntr-o zi de primavara, acum 13 ani, pcla de gaz toxic pe care o pufaiau hornu
rile din Zlatna a ramas ncremenita deasupra orasului, ca o farfurie goala. Apoi s
-a lasat ncet-ncet peste oameni, pamnturi si ape. Se nchisese Combinatul Metalurgic.
Asa a venit sfrsitul unui chin si nceputul altora.
n timp ce Romnia si vedea mai departe de grijile ei, fostii mineri si familiile lor
au ramas sa scormoneasca n ruine ca sa supravietuiasca. ncet-ncet si, despre asta
am sa va povestesc, n Hiroshima romneasca s-a organizat supravietuirea. Si sperantel
e au nceput sa apara din nou n sufletele oamenilor.
Dar, ca un blestem, din cnd n cnd, peste trupul descompus care se zbate sa renasca,
vin nepoftite vesti despre moarte.
? Inginerul de dezvoltare si patronul fabricii Alba Aluminiu Zlatna n laboratorul p
ropriu de cercetare
Inginerul de dezvoltare si patronul fabricii Alba Aluminiu
priu de cercetare
ISIS si Zlatna. Ghinionul

Zlatna n laboratorul pro

Sfrsitul iernii lui 2016. Agentia Reuters da publicitatii un raport n care Zlatna
apare ca furnizor de materiale folosite pentru producerea armamentului. Studiul
realizat de Institutul pentru Studierea Armamentului utilizat pe timp de Conflic
t (CAR), la solicitarea Uniunii Europene, a scos la iveala faptul ca 51 de firme
din state precum Romnia, Austria, Turcia, Brazilia, Rusia, Statele Unite au prod
us, au vndut sau au livrat peste 700 de componente utilizate de organizatia teror
ista Stat Islamic n fabricarea de dispozitive explozibile improvizate. Materialel
e au fost gasite ntr-un depozit al ISIS n Irak, la Tikrit, n timpul celei de-a doua

batalii din 2 martie -17 aprilie 2015

Potrivit Raportului CAR, etichetele lipite pe cteva butoaie de pasta de aluminiu d
escoperite n locul indicat (depozitul capturat n Tikrit
nota red.) indicau prezent
a unei substante care fusese produsa n lunile august si octombrie 2014 de catre t
rei fabricanti diferiti: Aldoro, n Brazilia; Alba Aluminiu, n Romnia; si Sunrise Al
uminium Pigments, n China. Cele trei companii au vndut pasta de aluminiu catre tre
i companii turcesti avnd sediul n Istanbul, pe numele lor: Gltas Kimya, Marikem Kim
yevi ve Endstriyel rnler and Metkim.
Aluminiul amestecat cu ngrasamntul se spune n acelasi raport, este unul dintre cei
mai ntlniti explozibili artizanali utilizati de ISIS n Irak si Siria. Pe cteva bidoa
ne, etichetele indicau producatorul din Zlatna. Acesta Alba Aluminiu Zlatna este u
na dintre putinele societati comerciale din Zlatna aparuta dupa caderea industri
ei comuniste si care se mentine pe linia de plutire n acel oras. Specializata n pr
oductia de pulberi si paste de aluminiu, firma a preluat o sectie a vechiului co
mbinat bazndu-se pe traditia industriei chimice din oras si supravietuieste dator
ita faptului ca exporta cea mai mare parte a productiei realizate n Europa, Ameri
ca si Asia, dar si pentru ca este singura care produce pasta de aluminiu n tot es
tul Europei.
Patronul Ion Dragnea, un inginer chimist din Bucuresti, a cumparat sectia din Zl
atna n 1999, dupa ce acolo avusese loc o explozie. Apoi a reorganizat productia l
a nceputul anilor 2000. Fabrica noastra produce pigmenti de aluminiu pentru lacuri
si vopsele si pasta de aluminiu pentru beton celular autoclavizat, acele BCA-ur
i pe care le stiti. Livram produse peste tot n lume, ncepnd cu Statele Unite, Ameri
ca de Sud, Asia, Otrientul Mijlociu si-n toata Europa, dar cel mai mult n Marea B
ritanie. n toate tarile n care livram avem distribuitori, care cumpara de la noi s
i revnd pe piata locala, catre clientii lor. Unii distribuitori ne sunt cunoscuti
, si asta e bine pentru continuitatea afacerii, dar clientii distribuitorilor no
stri nu ne sunt cunoscuti si nu avem cum sa-i stim. Noi am livrat pasta de alumi
niu clientului nostru din Turcia, Marikem, care ne este si prieten, dar nu avem
cum sa stim ce se ntmpla cu produsul nostru dupa ce ajunge la el. Nici el nu are c
um sa controleze cine l cumpara. Pasta asta se poate folosi la orice, chiar si la
vopsit tabla sau usile sobelor. Singura solutie pentru stoparea fenomenului ar
fi nchiderea granitelor ntre Siria si Turcia, altfel nu poti mpiedica comertul. n al
ta ordine de idei, aceasta pasta contine benzina si daca, n-ar fi avut-o, puteau
folosi orice component pe baza de benzina sau chiar benzina. Nimeni nu poate re
strictiona comertul cu benzina si nu-l poate controla. Este regretabil ce se ntmpl
a, dar trebuie sa fim realisti si sa luam masuri la nivel politic , ne explica Ion
Dragnea ntmplarea de a fi ajuns n Raportul CAR privind armamentul ISIS.
Din locul acesta au pornit cteva bidoane de pasta de aluminiu spre Orient. Si ast
a l-a facut din nou celebru
Din locul acesta au pornit cteva bidoane de pasta de aluminiu spre Orient. Si ast
a l-a facut din nou celebru
Nicicnd viata nu fu prea usoara-n Zlatna
Vechea fabrica din Zlatna a fost nfiintata n 1976 pentru a produce pulberi de alum
iniu destinate industriei de constructii usoare din Romnia. n 1999, aceasta compan
ie de stat a fost privatizata, noua companie lund numele de Alba Aluminiu . n 2001, c
ompania a nceput productia de pigmenti de aluminiu. Ulterior, s-a dezvoltat o div
izie de pasta de pigment, care a devenit acum o parte principala a afacerii, pas
ta de pigment fiind foarte cautata. Are 65 de angajati, muncitori si laboranti l
ocuitori din oras, fosti angajati ai vechiului combinat. ?i un sediu refacut dup
a exploziile de la sfrsitul anilor 90, nainte sa fie privatizata. Atunci au murit d
oi oameni. Dar n alte trei explozii, mai murisera patru. Cnd a cumparat-o Ion Drag
nea cu 50 de mii de dolari, era o ruina. A refacut-o n scurt timp si a dat drumul
la productie. De atunci n-a mai fost nicio explozie n fabrica si an de an, produ
ctia si cifra de afaceri au crescut.

Am avut noroc ca, imediat dupa ce am pornit productia, a fost cerere de la fabric
ile de ciment autoclavizat, care sunt destul de multe
unsprezece n toata tara si
apoi a nceput boom-ul imobiliar, se construia foarte mult si era nevoie de pasta
de aluminiu pentru BCA. Timp de zece ani, Zlatna a fost considerata zona defavor
izata si am avut facilitati, iar asta ne-a ajutat mult , marturiseste patronul com
paniei.
Ion Dragnea are acum 65 de ani. n timpul comunismului, a lucrat ntr-o fabrica de b
eton celular autoclavizat din Bucuresti ca inginer, iar fabrica aceea avea nevoi
e de pasta de aluminiu, dupa care Dragnea era trimis regulat la Zlatna. Asa i-a
cunoscut pe cei de aici, iar meseria , marturiseste el, a nvatat-o de la Florea Ilie
, un chimist local, cel care nfiintase si fabrica mama din Zlatna.
Vine de la Bucuresti si sta o saptamna-doua pe luna n Zlatna. Are trei copii, doi
dintre ei l urmeaza. Un baiat este director comercial n fabrica, iar fiica si da do
ctoratul n chimie la Bucuresti. Sotia are si ea planuri legate de Zlatna. A cumpa
rat douazeci de hectare de teren n Muntii Apuseni, suprafata pe care a terasat-o
si pe care, n primavara asta, a umplut-o cu puieti de meri si pruni. Sapte mii de
bucati. n jurul acestei livezi, mpreuna cu alti prieteni arhitecti si artisti, vr
ea sa amenajeze un sat dacic.
Fabrica functioneaza acum dupa toate standardele n domeniu, are utilaje noi, desi
pentru unele au fost nevoiti sa faca singuri proiectul si sa le confectioneze l
a comanda n atelierele unor fabricanti din Buzau. Procesele tehnologice, precum si
diversele tipuri de produse, au fost dezvoltate n urma cercetarilor proprii efec
tuate n departamentul de cercetare-dezvoltare al companiei. Nicaieri n lume nu exi
sta furnizori de tehnologii pentru fabricarea unor astfel de produse , spune Liviu
Milea, director de marketing n cadrul societatii.
Dupa ce industria chimica din Romnia s-a prabusit, nu numai ca nu avem tehnologie,
dar nu mai avem nici specialisti. Am cerut la Minister sa ne aprobe nfiintarea u
nei clase de specialitate la o scoala de aici, dar nu s-a putut. Nu gasim tineri
care sa vina sa lucreze n locuri ca acesta si poate ca unii ar deveni buni meser
iasi, chiar daca nu stiu mare lucru cnd ies din scoli, dar nici nu au dorinta de
a nvata meserie. Ce constat la tnara generatie este lipsa de dorinta de a sti. Sun
tem n situatia n care lucrez cu ingineri tineri, precum domnul Grigore, care are 70
de ani si colegul lui de gradinita, care are 74. Ei sunt specialistii nostri n pr
oiectare si dezvoltare, pe ei ne bazam , spune Dragnea n timp ce ne conduce n labora
torul fabricii.
Daca inginerii specialisti sunt greu de adus, laboranti tineri se mai gasesc. Sa
nda si Sorina au venit n fabrica imediat dupa ce au absolvit liceul, iar acum sun
t experte n domeniu. Ana, Nicoleta si Maria Iriza au lucrat n vechiul Combinat, da
r conditiile din laboratorul noii fabrici li se par mult mai bune. Salariile sun
t n jur de 2.500 de lei, iar faptul ca n-au fost nevoite sa plece n strainatate sa
-si caute de lucru a fost un noroc. Au aflat si ele despre cum pasta de aluminiu
produsa aici a ajuns bombe n minile jihadistilor si li se pare revoltator, o pun
pe seama rautatii si prostiei umane. Cnd lucram, nu ne gndim ca facem ceva periculo
s, e la fel ca atunci cnd faci ciocolata, stii ca faci ceva util pentru oameni. D
in produsele de aici oamenii fac materiale de constructii si vopsele, cerneala t
ipografica, vopseaua de pe pixul acela sau cea de pe masina de afara. Sa nu-si i
magineze nimeni ca producem explozibili! Nici cei de la fabrica de chibrituri nu
produc incendii! Nu materialele ucid, oamenii o fac , spune Maria Iriza n timp ce
amesteca ceva care chiar seamana cu ciocolata, ntr-un flacon de plastic.
Laboratorul, alb ca laptele, curat, luminos, e plin de plante care arata ca nu-i
att de periculos pe cum s-ar crede. Ni se arata bidoanele, sunt ca acelea fotogr
afiate n depozitul jihadistilor, metalice, pot contine 25 de kilograme de pasta d
e aluminiu si sunt importate din Italia pentru ca respecta anumite norme obligat

orii pentru transportul pe mare.

Autorii Raportului CAR au primit informatii chiar de la fabrica, cei de la Zlatn
a au raspuns tuturor ntrebarilor si au fost de acord cu publicarea raportului la
final, fapt pentru care au primit si multumiri. Dar, multe zile dupa aceea, n Zla
tna n-a mai fost liniste. Presa si toti cei interesati au navalit cu ntrebarile.
Iar fabricuta de pe fosta platforma a Combinatului Zlatna va continua sa produca
paste si pulberi, sa exporte n cele 30-40 de state ale lumii, sa-i concureze pe
germani, sa se prezinte la trguri internationale si sa dezvolte noi produse, pna cn
d ghinionul i poate arunca, din nou, n vltoarea stirilor de pe frontul invizibil al
mortii.
Fostul tribunal al orasului, o cladire monument istoric, trebuia renovata n doua
luni si nu a mai fost terminata nici dupa patru ani
Fostul tribunal al orasului, o cladire monument istoric, trebuia renovata n doua
luni si nu a mai fost terminata nici dupa patru ani
Dupa 13 ani de la Apocalipsa
n vechea asezare Ampellum, nfiintata de romani n anul 158, cu scopul de a exploata a
urul si argintul, pe la 1747 se construia prima uzina de topit minereurile nefer
oase. Exploatarea de adncime creste necontenit de-a lungul timpului, iar din 1965
se fac investitii majore n combinat, prin construirea cuptorului cu vatra pentru
topirea concentratelor cuproase si a instalatiilor pentru obtinerea sulfatului
de cupru, de magneziu sau a acidului sulfuric ori a pulberii de aluminiu. ntre 19
82 si 1988, se ridica, distrugnd o parte a vechiului oras roman, noua uzina chimi
ca, proiectata sa produca anual 30 de mii de tone de cupru electrolitic. Deja, n
1997, bucatarii nu aveau cui sa mai gateasca la combinat, n 2004 intrnd n lichidare
voluntara si uzina veche. De atunci si nu se stie pna cnd, cele 92 de procente de
someri locali, daca nu s-au ndepartat de Zlatna, au ramas sa scoata, sa dezmembr
eze si sa taie urma de fier ce a mai ramas n maruntaiele combinatului, jinduind l
a uzina veche nca bine pazita.
Si a avut dreptate autorul descrierii din revista Igloo sa spuna nu se stie pna cnd ,
caci Zlatna n-a iesit nici azi cu totul din haul n care s-a zbatut dupa decesul
Combinatului. Si astazi i se mai vad oasele goale profilate pe cer, scheletele d
e beton din care n-a mai ramas mare lucru, doar urme ale unor mini neputincioase
care au zgmit gauri n carnea zidurilor.
Si astazi mormanele de moloz si resturi carbonizate umplu valea nsotind cu umbra
lor trista ntmplare. S-a petrecut ntr-o dimineata, era sapte, sapte si ceva, am desc
his geamul si n-am vazut tipenie de om pe strada. A fost ca ntr-un film urt. Cu o
zi mai devreme, la aceeasi ora, cnd deschisesem geamul era o forfota grozava, oam
enii mergeau grabiti spre combinat, masini, autobuze. Acum, dintr-o data totul s
e oprise n loc. Orasul era pustiu. Se nchisese uzina. Din ziua aceea am stiut ca u
rmeaza greul. Pna atunci, oamenii stiau ca au unde sa se duca, luau salariu, avea
u o masa calda, o pine pentru acasa. De atunci nsa toate astea nu mai erau. Nu ave
am idee ce va urma , povesteste, pentru prima data si cu greu convinsa, despre cum
a nceput supravietuirea n Zlatna, Adina Zavragiu.
Este nascuta n Zlatna, lucreaza ca secretar al Primariei si n computerul sau de pe
biroul are toata istoria chinului ce a urmat. Dar mai mult l are n minte. Nu era d
e trait aici nici nainte. Combinatul infecta aerul, hornul de pe deal scotea noxe
le si le mprastia peste dealuri prin toate vaile. La 10-11 iesea bunica si ne bag
a n casa, ne lua de la joaca, ne zicea sa intram ca vine aerul rau. Era att de aci
d aerul, nct ardea frunzele, gaurea hainele, ciorapii femeilor. Bunica avea saci d
e pnza pe care la amiaz cnd se lasau noxele i punea peste tufele din gradina, sa nu
le atace. Frunzele de napi, mari si carnoase, deveneau gaurite ca sitele, scoro
jite de acid arse pe margini. Aratau ca pergamentul. Copiii cresteau cu spaima f
ata de aer, nvatau ca nu era bine sa respire tot timpul. Spre deosebire de alte l

ocuri din lume aici nici aer nu aveam. Si cu toate astea, cnd s-a oprit otrava iam vazut pe toti distrusi. Pur si simplu nu stiam ce e de facut. Poluarea mncase
aerul si pamntul, cnd ploua curgea acid din cer. Apele erau si ele toxice, iarba n
u era buna, nu puteam creste animale, pur si simplu nu vedeam scapare. ?omajul aj
unsese peste 90%. Mai miscau prin oras doar gunoierii si postasii.
ntr-o zi ne-am adunat la primarie si domnul primar zice: plec la Bucuresti, am pe
unul care stie pe cineva de la Banca Mondiala. Sincer, nu mai stiu daca erau rud
e sau doar se stiau, dar l-a ajutat si a ajuns la cei de la Banca Mondiala de sa tnguit acolo , si aminteste Adina Zavragiu. Cei de la banca l-au ascultat si au zis
: domnu primar, mergeti acasa si faceti o lista cu problemele pe care le aveti, c
u toate, ca sa vedem cum le putem integra ntr-un proiect mare. A venit acasa si a
sa am facut. Dupa discutiile cu cei de la Banca Mondiala am constatat ca ce noua
ni se parea prea mult, lor li se parea prea putin. Ei au vrut un proiect mare,
integrat si cu partea de ecologizare si cu cea de refacere. Asa ca am fost prins
i ntr-un memorandum n la punctul doi figurau Zlatna si Copsa Mica, cele doua orase
cu mari probleme, care urmau sa beneficieze de finantare totala, adica fara cof
inantare. Erau 60 de milioane de euro. Aveam nevoie de acesti bani ca de aer, ca
de aerul pe care nu l-am avut niciodata. Din 2006 pna n 2010 trebuia ncheiat acest
proiect, dar multe s-au ntmplat n anii care au urmat si de multe ori n-am avut nor
oc.
n 2008, Guvernul Romniei a preluat finantarea proiectului pe care Banca Mondiala l
ducea tot mai greu. Premierul de atunci credea ca economia noastra duduie si-si
poate permite. nsa, ghinionul a venit de data asta din Vest si criza mondiala a p
aralizat Romnia, si, ca urmare, lucrarile de la Zlatna. Guvernul n-a mai avut ban
i sa finanteze refacerea infrastructurii orasului si tot ce ncepusera se ruina va
znd cu ochii. n urmatorii ani proiectele au trecut pe finantare europeana, dar era
deja trziu. Si nici de acolo banii n-au venit continuu, sincopele costnd adesea m
ai mult dect lucrarile initiale. Daca ncepi ceva si lasi neterminat, se deterioreaz
a mai repede, se fura, se strica, ai investit degeaba , explica primarul Silviu Po
norean. Noi am avut ghinion, am mers cu un pas n fata si doi n spate. Timpul nu a l
ucrat pentru noi. Am nceput n 2007 si iata, nici azi n-am terminat .
O alta dificultate a acestui oras a fost ca cele 18 sate care i apartin n-au putu
t beneficia de fonduri pentru zona rurala, fiind considerate oras, iar zona a fo
st declarata, ca si Delta Dunarii, zona protejata si impozitul redus la 50 %. As
adar, aproape deloc bani la bugetul local. Care cum venea ntreba
de ce sa investim
aici, domnule draga, ne trebuie un oras n care angajatii nostri sa aiba si cum s
a se relaxeze cnd ies de la lucru, continua Ponorean. Va dati seama, noi eram un
cimitir de ruine, de unde sa ncepi? Asa ca am pornit cu curatarea si ecologizarea
. Am amenajat cursurile apelor, iar asta n-a fost simplu, erau niste ravene de n
u se vedea tractorul din ele. Ati vazut colina de la intrare? Acolo era un morma
n de steril, l-am neutralizat si am plantat salcmi. S-au prins, spre surprinderea
noastra. Am reusit sa cumparam terenul combinatului, o parte din el, 14 hectare
si l-am curatat de ruine, am facut parc industrial si l-am dat la firmele care
voiau sa investeasca. De aceea avem cteva. O fabrica de mobila, una de pantofi, u
na de aluminiu, alta de sulfat de cupru si nca una de zincare. Apoi am trecut la
drumuri, apa, canalizare. n 2009, am terminat o statie de sortare a deseurilor, p
e cnd nici Alba nu avea. Avem cel mai ntins oras, 25 de kilometri patrati, va dati
seama ct de greu a fost sa introducem apa, canalizarea pe suprafete att de ntinse,
88 de kilometri de conducte s-au bagat n Zlatna. Am facut un strand, un patinoar
. Am zis sa aiba angajatii investitorilor unde sa se relaxeze, sa nu mai fie ast
a o piedica. Dar nu sunt toate cum trebuie, mai avem mult de lucru.
Zlatna este un permanent santier
Zlatna este un permanent santier
O noutate: miere si lapte de Zlatna
Dupa cteva saptamni mai caldute, pe piscurile Zlatnei a rasarit iarba. Pornim spre

satele orasului, pe drumurile nca neterminate. Mergem cu masina de teren prin pu

lbere si mormane de pamnt, cte un excavator se da la o parte sa ne faca loc. Se lu
creaza la canalizare. Lasam pe partea stnga ruina unei cladiri cndva majestuoasa
a
fost tribunal si apoi scoala, are doua sute de ani. Ar trebui sa fie gata renov
ata demult. Conform anuntului de pe zid, din 2012. Se promitea finalizarea n doua
luni. Dar n-au mai venit banii de la Agentia Romna de Dezvoltare Durabila. Nici
promisiunea n-a fost durabila.
Ajungem n curtea lui Iancu Gheorghe, care a fost miner timp de 25 de ani, iar acu
m creste albine. Are 120 de stupi n curte si alti 120 n alta vatra, n transhumanta.
Are si cteva tone de miere n butoaie. Creste albine de ctiva ani, n-ar fi putut so faca nainte. Nicio albina n-ar fi avut din ce trai n Zlatna, de unde sa culeaga e
a ceva? Dar s-a curatat cerul, s-au curatat si pamntul, si iarba. Se fac florile
slava Domnului! , se face si mierea. S-a dat drumul la agricultura, au nceput sa c
reasca oi, s-au facut gradini ne revenim ncet-ncet , ne povesteste el.
E nemultumit ca n-a ajuns apa curenta pna la el, dar primarul i promite ca, ntr-un
viitor proiect, o sa traga apa si pna dincolo de pod. Trebuia sa mai puna o pompa
si ieseau din suma , dar o sa rezolve cumva. Omul e nemultumit, lasa stupii si se
tine dupa primar cu ntrebarile: Da ce sunt eu, domn primar, cetatean de rangul doi?
Eu de ce sa n-am apa? Primarul bombane pe sub mustata, sa nu-l aud: Si eu pentru
Bucuresti am fost primar de rangul doi asa sa stii! .
n Zlatna cresc acum peste 20 de mii de oi si chiar n primavara asta vine un cumpar
ator din Spania sa achizitioneze miei, a sunat la primarie. Primarul a anuntat t
oti ciobanii, sa se asocieze si sa negocieze en-gros, fara intermediary, ca sa s
coata un ban bun. Primarul l stie pe spaniol, e de ncredere, va plati bine.
La una dintre porti, pe pietonala din centrul orasului, vad un anunt: Vnd lapte de
vaca 2,50 lei litrul , alaturi, pe tabla, e si o vacuta vesela pictata cu vopsea.
Ne ntmpina domnul Dudas, care are peste 70 de ani si sta la vnzare. Nepotul lui se
ocupa de afacere, dar este sus pe munte, la turma. Au 20 de vaci si vor sa le nm
ulteasca, va face ferma ca lumea , spune bunicul. Baiatul are 27 de ani si o casa f
rumoasa, n fundul curtii cu gazon. Domnul Dudas este ncrezator n agricultura, dupa
ce toata tineretea lui n-a vazut vaci sau oi n Zlatna spune ca de acum, macar nu
vor mai muri de foame.
n Zlatna sunt copii putini. Din cei aproape 8000 de locuitori 7200 au drept de vo
t, att de mbatrnita este populatia. Din lipsa copiilor s-au nchis gradinite, s-au nch
is scoli. Dar cei care au ramas au liceu si scoala tehnica. Ba mai mult, din clu
bul de fotbal Minaur, unde se perindau multi filfizoni care mncau banii orasului d
egeaba , au facut un club scolar unde merg copiii orasului si din satele din jur s
a faca sport. Echipa lor de fotbal, CS Zlatna juniori, creste bine, duminica o s
a joace cu Olimpia Aiud.
Moise, Anton si Mihai mannca un sandvis n statia microbuzului scolar si povestesc
cum a fost la antrenament. Fiecare dintre ei are cte un parinte plecat la munca n
strainatate. Tatal lui Moise este sofer de tir, iar mama lui Mihai e plecata n It
alia de cinci ani. Copilul are 14 ani, si face singur treburile din gospodarie, a
nvatat tot ce trebuie sa stie un om mare. Vrea sa se faca fotbalist si sa plece
din munti. ntre timp, copiii fac ce le place si un antrenor i supravegheaza: daca
au note mici, nu mai sunt primiti la antenament!
Ceva rar n Zlatna: apicultorii
Ceva rar n Zlatna: apicultorii
Fotografia de portret
n acest moment, pe platforma industriala renascuta dupa Apocalipsa , vreo patru fabric
i si la nca o brutarie si o carmangerie n oras, lucreaza peste 500 de localnici. L
a strand, vara, se duc toti copiii din Muntii Apuseni, care n-au parte de litoral

si mare
biletul
e tocmai
ne, n-a

, astfel ca anul trecut strandul a avut o suta de mii de lei profit, desi
e doar 10 lei. Profitabil a fost si hotelul de lnga el, facut de primari
ca sa aiba investitorii unde sa se cazeze. Numai patinoarul n-a mers bi
fost o idee prea inspirata , recunoaste primarul.

Dar n-au niciun magazin cu produse locale, n-au pensiuni

una singura e functiona
la si n-au un muzeu. Exista doar o sectie muzeala organizata de maicute n incinta
unei manastiri, cu obiecte recuperate din ruine si gunoaie. Expozitia lor arata
impecabil si salveaza memoria muntenilor, dar este sus pe munte, la mnastirea Bu
navestire, iar orasul nu are nca un muzeu al lui, desi trage dupa el 2000 de ani
de glorie. N-au spital, au doar promisiuni sa se redeschida o sectie cu 16 patur
i. Sunt sceptici, nsa, ca vor veni medicii ntre timp, primarul le tot pregateste ap
artamentele.
Cu toate astea, strategia, ambitia lor cea mare este sa dea drumul la turism . De a
ceea organizeaza, de ctiva ani ncoace, un Festival al Filmului Etnografic, unul de
Romante ct si un Congres al Spiritualitatii la care vin multi academicieni. Au a
chizitionat activele sociale de la fostul combinat si, n fosta cantina, au amenaj
at sali de conferinte si spectacole, ca sa vina lumea . Au cumparat o locomotiva cu
aburi, pentru linia ngusta, si cteva vagoane vechi, vor sa-i dea drumul anul aces
ta, n aprilie. Au n plan amenajarea unei prtii de schi de la Bucium la Fenes si a u
nei galerii de mina pentru turism. Este singura localitate din tara care are n pr
oprietate o mina, 2.800 de metri de galerii, si vor s-o amenajeze pentru turism.
Au multe planuri. Doar ca, de fiecare data, n toate planurile lor se strecoara u
n pic de bine, dar si o gramada de ghinion.
n urma cu 120 de ani intra n Zlatna prima garnitura de tren inaugurnd linia ferata n
gusta ce lega orasul de Alba Iulia. Investitia era necesara n conditiile dezvolta
rii metalurgiei la vechea uzina din localitate. Constructia acestei cai ferate s
i a celebrei Mocanita s-a datorat unui fiu al Zlatnei.