Psihologia dusmanului (la copii) 12 aprilie 2016, 13:29 Citesc mai trziu downloa

d pdf print article Articol Comentarii 2 citeste totul despre: copii dusmani psi
hologie experimente imparatul mustelor +3 (7 voturi) 8 share 0 inShare 1 Live Ab
oneaza-te la newsletter Abonare Psihologia dusmanului (la copii) Copiii sunt la
fel de pasibili ca si adultii de a fi implicati n confruntari violente Da, ne pla
ce sa ne divizam n tabere beligerante. Aceasta placere e si instinctuala, si cult
ivata social. Cautam prilejul unei opozitii nversunate n raport cu altii, ne bucur
am de oportunitatea conflictului, ne fascineaza hartuirea colectiva a unor strain
i sau marginali , ne da fiori senzatia de a fi parte a unui grup care lupta pentru o
cauza . De acelasi autor Devenim, oare, mai pasnici? (II) Despre agresivitate si d
orinta de raz... Devenim oare mai pasnici? (I) Ne lasam lejer antrenati n campani
i moralizatoare si ideologice, campanii care trezesc reactii si trec usor n manif
estari de ura si dusmanie, att de usor, nct se pare ca e o predispozitie fireasca,
dect o dispozitie de moment. Asa este. Psihologia tribalismului, psihologia urii
si a dusmanului nu e o trasatura proprie adultilor rationali si ambitiosi, ci e
comuna si pentru copiii pasionali si naivi. Aceasta nseamna ca mecanismul e arhai
c, are radacini primitive. Divizarea n grupuri, tabere si opinii, oricare ar fi e
le, declanseaza o gama de emotii greu de controlat; devenim n scurt timp victime
ale prejudecatii de grup, facem erori de atribuire si ncepem sa-i infraumanizam p
e ceilalti . Sunt apti de asa ceva nca din copilarie si putini adulti au reusit sa s
e ridice deasupra acestor reflexe... n 1963, scriitorul britanic William Goldwing
primeste Premiul Nobel n domeniul literaturii pentru cartea de fictiune mparatul m
ustelor ( The Lord of the Flies ), n care descrie un scenariu terifiant al luptei ucig
ase dintre doua grupuri de copii. Dupa un accident maritim, o echipa numeroasa d
e minori coristi ajung pe o insula nepopulata, pomenindu-se acolo de unii singur
i, fara maturi. Treptat, minorii se separa n doua tabere, iar una dintre tabere si
nsuseste reflexele razboinice, impune un cult primitiv caruia i se supun toti me
mbrii, construieste o ierarhie interna si se declara trib de vnatori. n scurt timp
, tribul vnatorilor ajunge sa-i identifice drept straini pe membrii celuilalt grup, c
are mpartaseau alte reguli si valori. n consecinta, se organizeaza o vnatoare de cap
ete , care duce la omorrea salbatica a ctorva dintre minorii straini . Povestirea lui G
oldwing, inclusiv ecranizarile ei au scandalizat opinia publica, autorul reusind
sa descrie de fapt o istorie a omenirii n sens invers , un fel de involutie rapida
de la omul civilizat la omul primitiv, aratndu-ne ct de simplu, n conditii vitrege,
se poate reveni la natura umana primara, la instinctele dezgolite. Autorul fuse
se pe deplin constient de efectele pe care a reusit sa le produca. n unul din com
entariile la cartea sa, Goldwing a declarat cu privire la rautatea oamenilor: Eu
recunosc n aceasta o trasatura comuna a naturii umane, pe care trebuie sa o nteleg
em, altfel nu o vom putea controla. De aceea, scriu cu toata pasiunea pe care o
gasesc n mine si le spun oamenilor: Priviti, priviti, priviti: iata cum este ea, c
um o vad eu, firea celei mai periculoase fiare omul . Un spirit asemanator transpar
e si n povestirea Baietii din strada Pal ( A Pal Utcai Fiuk ) a scriitorului ungar Fere
nc Molnar, lucrare care a nregistrat un succes stralucitor, fiind foarte populara
pna n prezent n rndul tinerilor cititori. n povestire, Molnar dezvolta acelasi subie
ct, al confruntarii dintre doua tabere de minori, care si revendica teritoriile si
care aluneca ntr-o dusmanie cu final tragic. Elementul teritorialitatii este si m
ai proeminent n lucrarea scriitorului francez Louis Pergaud, care a scris Razboiul
bumbilor ( La Guerre des boutons ) (ecranizat de cinci ori), despre lupta a doua ban
de de copii din sate diferite. De aceasta data, cu mult umor si spirit aventurie
r, Pergaud dezvaluie beletristic rivalitatea pe criterii de apartenenta comunita
ra care apare deja la o vrsta timpurie. Ceea ce au facut Goldwing, Molnar, Pergau
d, precum si alti prozatori care au abordat subiecte similare, a fost nu altceva
dect a arata n imagini stilizate ceea ce se ntmpla n realitate, chiar n jurul nostru
uneori copiii obisnuiesc si ei sa identifice dusmani si sa se razboiasca cu acestia,
fie si n mod simbolic. Manifestarea comportamentului razboinic si conflictul din
tre grupuri nu sunt trasaturi specifice maturilor doar, ele sunt proprii si copi
ilor, atunci cnd exista conditii pentru aparitia relatiilor concurentiale. Experi
mentele lui Sherif si experimentul Klee-Kandinsky n anii 60, sociologul american de
origine turca Muzafer Sherif a efectuat mpreuna cu colaboratorii sai un sir de ex

perimente n taberele de copii (fara a-i nstiinta pe copii asupra scopului adevarat
al experimentului), pentru a identifica factorii care influenteaza asupra relat
iilor dintre indivizi. Cercetatorii au constatat ca simpla divizare a copiilor n
doua echipe a fost suficienta ca ntre ei sa apara animozitate si diferentiere pe
criterii de apartenenta de grup (chiar daca n grupuri diferite au fost repartizat
i fosti prieteni). Iar denumirea echipelor
Vulturii si Serpii
a intensificat si mai
mult concurenta dintre ele. Participarea la jocuri comune, de competitie intergr
upala, a ncins definitiv spiritele, genernd o rivalitate acerba, etichetari rautac
ioase, ironie si chiar certuri si confruntari fizice ntre reprezentantii echipelo
r. Cnd ambele echipe rvneau acelasi scop, dar numai una dintre ele putea fi nvingat
oare, ostilitatea si facea rapid aparitia n relatia dintre ele. Pe parcursul exper
imentului, au fost nregistrate atacuri asupra corturilor echipelor dusmane , incendi
erea simbolurilor acestora, ncaierari n cantina, n alte locuri unde se ntlneau copiii
aflati n relatie de dusmanie. Experimentele lui Sherif au devenit de referinta n
domeniul psihologiei conflictelor, demonstrnd n mod clar predispozitiile individul
ui spre agresivitate si confruntare n conditii de formare a grupurilor. Un studiu
asemanator asupra comportamentului copiilor a fost realizat n Liban, n 1970. Subi
ectii studiului erau baieti de 11 ani, dintre care zece crestini si opt musulman
i. Acestia au fost separati n doua grupuri, dar nu dupa criteriul confesiunii, ci
n mod aleator. Grupurile au primit denumiri si au fost antrenate n diverse activi
tati competitive. Ca si n experimentele lui Sherif, si de aceasta data s-a ajuns
rapid la ostilitate, conflicte si agresiuni fizice nemijlocite, care au degenera
t n adevarate lupte de strada (inclusiv cu utilizarea cutitelor). Cercetari din ace
lasi registru comportamental a ntreprins si specialistul britanic n psihologie soc
iala Henri Tajfel; el a realizat un experiment cunoscut sub numele de Klee-Kandin
sky , avnd ca subiecti 64 de baieti de 14-15 ani, colegi de clasa. Tajfel a demonst
rat ct de usor se poate modifica comportamentul baietilor prin simpla apartenenta
la anumite grupuri. S-a constatat ca, chiar si atunci cnd nu exista competitie nt
re grupuri, simplul fapt ca indivizii apartin unui grup i face sa dezvolte loiali
tatea fata de membrii acelui grup, iar cei din afara grupului sunt desconsiderat
i, discriminati sau, si mai rau, considerati inamici demni de dispret. Concluzii
Experimentele citate mai sus ne permit sa facem cel putin trei concluzii raport
ate la tematica acestei carti: 1. Comportamentul agresiv este usor de provocat n
rndul copiilor, lor nu le sunt straine relatiile de ostilitate; 2. Copiii sunt la
fel de pasibili ca si maturii de a fi implicati n confruntari violente, pe crite
rii identitare sau de apartenenta la un grup; 3. Procesul de identificare a unui
dusman , de coalizare si manifestare mpotriva acelui dusman reprezinta un fenomen pro
priu pentru reprezentarile sociale ale copiilor, deci exista o motivatie launtri
ca mai profunda, irationala a acestui fenomen, care se face remarcat deja la o vr
sta frageda. Deci oamenii au predispozitia nativa de a se delimita n grupuri, cu
aparitia sentimentelor de rivalitate fata de indivizii deveniti straini . De mici,
oamenii stiu sa identifice un dusman concret. ntr-un studiu olandez care a avut dre
pt scop elucidarea modului n care se formeaza ntelegerea imaginii dusmanului la co
piii de 7-12 ani, s-a constatat ca, cu ct copiii sunt mai mici, cu att dusmanul es
te perceput de catre ei n termeni mai concreti; dusman poate fi o persoana concre
ta, nu cineva sau ceva abstract. Abia odata cu naintarea n vrsta, copiii sunt capab
ili sa perceapa un dusman non-uman, un produs al fictiunii sau al ideologiei. Re
zultatele studiului indica, indirect, caracterul aplicativ al primelor perceptii
privind identificarea dusmanului
acesta este o figura umana concreta. Teza ca l
a copii, odata cu vrsta, imaginea strainului/dusmanului evolueaza de la concret l
a abstract a fost formulata anterior si de psihologul elvetian Jean Piaget; peri
oada de trecere de la un tablou concret la unul abstract se nregistreaza n jurul vr
stei de doisprezece ani. Trecerea de la o identitate concreta a dusmanului la un
a abstracta reflecta procesul de formare a atitudinilor si convingerilor politic
e; copiii ajung treptat la ntelegerea ca dusmanul poate fi un construct social. M
inorii pot afisa deja anumite predilectii ideologice, apar primele sentimente na
tionaliste, se dezvolta perceptiile privind statutul social si cine sunt aliatii
si dusmanii. Psihiatrul american Robert Coles n lucrarea Viata politica a copiilo
r ( The political life of children ) a dezvaluit modalitatile prin care copiii ajung
sa nteleaga fenomenul politic si sa-si formeze opinii ideologice. n cadrul cerceta

rii sale, autorul a intervievat copii de pe toate continentele, vreme de peste z

ece ani, si sustine ca, n mare masura, sentimentele si convingerile politice ale
adultilor si au originea n impresiile si ntelesurile formate nca n copilarie, cnd se c
ristalizeaza identitatea nationala, pozitia sociala, apartenenta confesionala si
de grup. Pornind de la constatarile de mai sus, rolul familiei si al grupului d
e origine n formarea comportamentelor si a primelor convingeri sociale este deter
minant, iar deseori hotartor. n raport cu viziunea maturilor se produce si identif
icarea dusmanului de catre copii. Identificarea dusmanului se produce, de regula
, n baza sugestiilor, voite sau involuntare, care vin din partea maturilor; uneor
i la cererea copiilor. Gordon Allport, fondatorul teoriei despre prejudecata, a
inserat n cartea sa dialogul dintre o fetita de sase ani si mama sa, n care fetita
ntreaba: Mama, cum se numesc copiii pe care as putea sa-i urasc? . Cte mame vor sti
sa raspunda adecvat la asemenea ntrebari ale copiilor? Dar cti adulti reusesc sa e
vite, n sinea lor, asemenea ntrebari?
Citeste mai mult: adev.ro/o5inri