Satul din Cmpia Nesfr?

ita
I. Ar?i?a
Daca vrem sa n?elegem de ce un sat de cmpie e mai negru la chip ?i mai slabanog, d
e ce minile din care luam harbujii sunt ca ghearele de lut, de ce cimitirul lor s
e ntinde pna la orizont, iar ciorile ?in loc de privighetori, de ce lanul copt nu
umple hambarele ?i bur?ile oamenilor, atunci trebuie sa-l cautam la el acasa, sa
-i intram pe sub pielea uscata de crepet ?i sa-l ntrebam ce mai face. ?i chiar da
ca el o sa taca, noi sa-l mai ntrebam o data.
Prima victima a caniculei a fost un barbat de 51 de ani, din Hurduci. I s-a facu
t rau n timp ce lucra la moara din sat
din cauza caldurii. A fost luat de un cole
g cu ma?ina ca sa-l duca acasa. Pe drum s-a simtit din ce in ce mai rau, a?a ca
au chemat ambulan?a. Cnd ambulan?a a sosit, barbatul murise. Al?i doi barba?i, de
50 si 78 de ani, au fost gasiti morti pe cmp, unul n Gologofta, celalalt n Zorleni
. Cea de-a patra victima a fost nregistrata la Fede?ti, un barbat de 60 de ani a
fost gasit n coma de echipajul medical al Ambulan?ei. Nu a mai putut fi salvat. B
arbatul se afla la pra?it pe cmp nca de la ora 7, dupa cum au afirmat rudele acest
uia. Un altul de 42 de ani din Barlale?ti a fost gasit mort, dupa ce au constata
t ca nu s-a ntors cu vacile de pe cmp. O femeie de 62 de ani din satul Serbote?ti
a fost gasita moarta ntr-un lan de porumb, unde era la lucru. ?i un alt ?aran de
74 de ani a murit pe un cmp n timp ce se ndrepta spre casa. Toate acestea ni se anu
n?a pe un ton oficial la radio n timp ce strabatem Cmpia Sudului. E vara anului 20
16, e pace, dar traim primele zile de canicula. Ne ndreptam spre Dunare ?i vara a
bia ncepe.
Piatra este o comuna din jude?ul Teleorman, aproape de Dunare. Pe masura ce te a
propii de miezul ei ncins de soare, la radio ncep sa se auda bulgarii. Daca te opr
e?ti n centru sa bei apa de la ci?mea, ridici capul ?i mije?ti ochii mpotriva lumi
nii orbitoare po?i citi o lista lunga de nume. Pentru ca, n eroicele batalii de l
a 1916-1918, au cazut n lupta 141 ostasi din Piatra, n amintirea lor ?i a altor er
oi din batalii, s-a ridicat acel monument din care curge acum apa rece.
Roadele Baraganului nu se regasesc n bunastarea localnicilor
Cmpia nesfr?ita din sudul ?arii hrane?te milioane de oameni, dar nu asigura bunast
area celor care o lucreaza
La cte grade mai fierbe Piatra?
1848. Din documente rezulta ca pietrenii au fost printre primii care au depus ju
ramntul pe constitutie si ntr-o atmosfera entuziasta au ars Regulamentul Organic.
Adeziunea la revolutie a fost deplina si definitiva , a?a se spune. Astfel, cnd trup
ele straine au intervenit n tara pentru nabusirea revolutiei, la Piatra s-a organi
zat o puternica rezistenta post-revolutionara care s-a mentinut n tot cursul luni
lor septembrie-decembrie 1848, continund si n anul urmator.
?i flacara rascoalei de la 1907 a ars cu putere n comuna Piatra. n ziua de 9 marti
e, ?aranii de aici au nceput rascoala. Din spusele unor batrni reiese ca s-au prim
it ve?ti ca la Furculesti a nceput Rascoala ?i atunci plcuri-plcuri de tarani s-au
adunat n fa?a primariei unde au fost ntmpina?i de nva?atorul Alexandru Penescu, care
i-a ndemnat sa fie lini?ti?i, asigurndu-i ca stapnirea le va mbunata?i situa?ia. Nen
crezatori n spusele acestuia, cunoscut ca fiind n rela?ii bune cu ciocoii, oamenii
, ndemnndu-se unii pe al?ii, s-au ndreptat catre casa ciocoiului Gheorghe Dumitresc
u cunoscut sub numele de Japonu. La ndemnul unor tarani mai curajosi ca ?acu, N.
Cioaca sau nva?atorul Mndroceanu, taranii au nceput sa arunce cu pietre ?i caramizi
asupra casei ?i apoi s-au napustit n curtea boiereasca. n nvalma?eala, boierul ?i
so?ia acestuia ?i-au pierdut urma iar taranii au trecut la mpar?irea produselor,

smulgnd din pamnt stlpii patulelor.

Convin?i ca rnduielile trebuie schimbate, rascula?ii ?i-au extins activitatea ?i n
comunele din jur. Din telegrama adresata de catre prefectul de Teleorman, Flori
an Moncea, cu numarul 2762, din data de 12 martie 1907, catre ministrul de inter
ne Ion I. C. Bratianu, instalat n func?ie chiar n aceea?i zi, aflam ca locuitorii
comunei Piatra cu mic cu mare n numar de 2000 au devastat casele proprietarilor Dum
itrescu (Japonu) si Dicu, iar doamna Dumitrescu a fost grav ranita.
La cteva zile, nsa, n Piatra ?i face apari?ia un pluton de infanterie condus de catr
e un maior. Acesta a ordonat ca ?aranii care au participat la rascoala sa napoiez
e bunurile luate de la boier. Sub presiunea amenin?arilor, o parte din ?arani au
napoiat produsele, dar cei mai curajo?i ?i nver?una?i nu s-au supus. n zilele care
au urmat, unitatea a trecut sub comanda sergentului Cristea Capra, mo?ier din c
omuna vecina. Acesta a depistat pe unii dintre capii rascula?ilor ?i i-a nchis n b
eciul casei boierului Marin Dicu, unde au fost tortura?i. O parte dintre ei au f
ost lega?i cu funiile ?i du?i la Turnu Magurele pentru cercetari. n fruntea acest
ora se aflau: Nicolae Cioaca, Vasile Ignat, Marin Strmbu, Ion Cristea, Ion Filip
(?acu). Nutrind o ndrepta?ita ura, taranii au pastrat amintirea mor?ii lui Carama
n, victima schingiuirilor jandarmilor.
Monumentul eroilor din Piatra, n centrul comunei
Monumentul eroilor din Piatra, n centrul comunei
Progresul din interbelica
Erau 18 ateliere de cizmarie n Piatra, 8 de croitorie, 18-20 pravalii n care se vi
ndeau diferite articole. De la stofe la cle?te ?i cuie ?i tot felul de lucruri
necesare traiului. Fiecare proprietar procurnd marfa care se vindea mai repede ?i
avea cautare rapida. O larga raspndire o avea crciumaritul, la Piatra erau pe atu
nci 18 crciumi ?i cafenele. Dar aveau ?i zece tractoare, 16 batoze, 5 mori dintr
e care doua pe apa Calmatuiului si trei cu motor. Detineau mori de apa: Ilie Bez
nea, Stegaru (Davidescu) si mori cu motor: Aurica Fra?ilescu (moara care func?io
neaza ?i astazi), Na?oi ?i Gogoana. Influen?a ma?inista se concretizeaza prin ap
ari?ia unui atelier de fabricat palarii (al lui Ilie Beznea) n care lucrau mai mu
l?i angaja?i ?i o presa pentru fabricat uleiul la proprietarul G. Dumitrescu (Ja
ponu) n 1934. Apar semne evidente de modernizare a comunei. Medicul Creanga mpreun
a cu conducerea comunei colecteaza produse ?i bani pentru construc?ia unei bai c
omunale. Astfel, la 5 noiembrie 1938 se realizase suma de 54.000 lei.
Primarul Gheorghe Balcangiu sprijina ac?iunea, organiznd sectoare cu responsabili
ta?i pentru colectarea produselor sau banilor.
Istoria acestor oameni, a?a cum v-am reprodus-o aici, a scris-o unul din Piatra c
are a plecat n America , dupa cum ni-l prezinta Chera Danu?, primarul comunei, pe s
emnatar: Sorin Pa?cu?. Nu-l cunoa?te, dar a auzit de el ?i asta e bine.
?i ultima piatra pe piatra
De?i suntem n 2016, nu suntem pe progres , ncepe abrupt primarul sa explice situa?ia
la zi. O explica singur, secretarul Mortu Costica fiind liber azi, la fel ?i cei
lal?i, fiind zi de sarbatoare. Poate a?i vazut, nu e ?ipenie pe drum, sunt to?i l
a blci la Alexandria. Vin ei, dar mai ncolo. A?a sa va arat. Vede?i de aici ?i pna a
ici? ?i-mi ntinde degetele palmei deasupra Pietrei, de-a lungul, pe harta de pe p
erete. Toata zona asta nu avea ncotro dect sa treaca prin Piatra! Pietrenii, ca sa
nu treaca norocul pe lnga ei, facura trguri, pravalii, crciumi. Pe aci era un fel
de autostrada 66 a lor. Aproape ca nu era casa sa n-aiba u?a ?i fereastra la dru
m, o ncapere special lasata pentru comer?. ?i de aici ?i-a luat avnt comuna. Avea
bai, cabinet medical, frizerie, atelier de palarii, mori ?i batoze. A?, dar veni
comunismul, se aleasa praful! Nu ramasa piatra pe piatra, se ?terse trecutu cu bu
retele ?i trecuram la nfaptuit socialismul. nfaptuiram ce nfaptuiram, dar nu ne tre
cu de foame ca dadeau aia de la Bucure?ti tot ce recoltam la export. A?a ca facu

ram revolu?ia. Dupa revolu?ie venira altele

Trecut si prezent n Piatra
Trecut si prezent n Piatra
?i primarul se a?aza oftnd la birou. ncep sa regret ca nu e Mortu acolo sa ne ajut
e. Oamenii au luat pamntul, dar daca n-au cu ce-l munci , continua primarul, trecura
la arenda. Aproape to?i l-au dat n arenda la fermieri, 80%. Din arenda vine pu?in
ca facura contractele pe cantitate fixa. nsa, mai cresc animale. Sunt vreo 20-30
de tineri care cresc capre. Cam 50 de fiecare. Dar micul fermier nu e sprijinit
. Nici acum n-au venit subven?iile. Degeaba a?tep?i ca aici, n sud, pe?tele mare l
nghite pe cel mic.Sunt vreo trei-patru fermieri, mari fermieri, ei se ocupa de c
ultura mare. Nu sunt din localitate, parca unul daca nu ma n?el
Satul romnesc la momentul asta este n degringolada. n 2-3 ani se va stabiliza,
dupa parerea mea, fiecare dintre noi ?i va gasi locul
Chera Danu?, primar n Piatra
La Piatra, din 6000 de locuitori, c?i erau n vremurile bune, mai sunt 3000. Este ?
coala, chiar ?i un liceu, pentru copiii pietrenilor: 550 de to?i. Dar primarul e
nemul?umit ca, n comuna lor, Ministerul Educa?iei a facut Liceu Teoretic ?i nu o
?coala profesionala. Cum sa iasa, va ntreb, to?i din Piatra scriitori ?i programa
tori? Cnd le-am zis, s-au suparat pe mine, ca profesorii au ?i ei ni?te materii d
e predat, ni?te norme, ce ma bag daca nu ma pricep?! ?i le-am spus atunci: conti
nua?i cu Luceafarul frumooos, dar sa vedem cnd termina?i de recitat ce mncam.
Cu toate astea, primarul e optimist: La condi?iile actuale, apa canal pe 10% dar
continuam, eu zic ca-n doi trei ani se ntorc. Eu a?a zic, vin copiii no?tri acasa
?i-i dam bataie! Nu se poate sa nu razbim ?i de data asta!
Medicul din comuna nu s-a dus la Blci. Pentru el satul arata astfel: batrn, bolnav
, fara locuri de munca, afectat de caldura torida ?i rapus de marii fermieri. Ved
e?i, n jur sunt peste 400 de case parasite. De ce crede?i? Ne ntreaba doctorul, au
plecat ca le era bine? Eu n-am plecat pentru ca este satul meu natal dar nu mul
?i au norocul sa aiba ce face n satul lor.
Bunici si nepoti din Piatra, ntr-o zi torida de vara, n usa unei case parasite
Bunici si nepoti din Piatra, ntr-o zi torida de vara, n usa unei case parasite
De pe o uli?a colbuita ies doi batrni cu nepo?ii lor. Copiii ar da un ?ut n minge
dar batrnii i opresc: o prafui?i pe doamna! George Balan are 84 de ani ?i fa?a nea
gra de soare. O palarie decolorata ?i dantura de vipla. nca mai munce?te la cmp. N
u e mul?umit de direc?ia n care a luat-o omenirea. Bine ar fi, spune el, sa ramna
copiii lnga parin?ii lor, sa mearga gospodaria mai departe. Copiii parca l aud ?i
spun ca vor sa se faca unul poli?ist ?i celalalalt motoreta. Se a?aza n fa?a unei
case boiere?ti parasite, George Balan alaturi de prietenul lui ?i de cei doi co
pii.
Fotografia i surprinde ntr-o zi torida de Rusalii lnga casa boierului care nu mai e
, cu acela?i gnd ca la 1907: ca trebuie sa se faca odata ?i odata via?a buna ?i
pentru ei.
Am facut pu?carie pentru omor; dar zi daca nu e asta ceapa perfecta?!
Ionu? a ie?it din pu?care acum trei ani. A fost nchis pentru omor. Are tatuaje pe
bra?e ?i bea o bere la terasa unei crciumi. Bea singur, ailal?i sunt la blci la A
lexandria. Are lnga piciorul scaunului o plasa. Dupa ce-?i poveste?te aventurile
din pu?carie, jura ca nu s-ar mai duce pentru nimic n lume acolo. Iadul, aia e pu?
caria, iadul! M-am ntors, m-am nsurat am ?i copil acum. N-a? mai face nicio prosti
e! Avem o bucata de pamnt la marginea satului. Am pus ceapa. O dau cu 1 leu kilu.

Sa-mi zice?i daca merita doar att ceapa asta. ?i scoate o capa?na rotunjita, cu ur
mele ?arnei din cmpie ?i-o scutura de mo? deasupa mesei: Ei, ce zice?i, nu e o ceap
a perfecta?! , apoi trecem la discu?ii elaborate despre cum se faceau casele mai d
emult. Ionu? are una, pamnt batut ntre scnduri ?i ntarit, 80 de centimetri zidul, nu
-l darmi nici cu tractorul.
n timp ce-l urmarim pe Ionu? cum poveste?te ncntat despre zidurile lui de lut batut
, apare Stanica. Se rasuce?te cu caru?a n mijlocul drumului, vine de la trg, a car
at doi saci de porumb pentru stapnii lui. Are vreo 12 ani, pielea crapata ?i pe c
ojile de snge uscat de pe grumaz bate musca. Stanica e mic, tacut ?i nu e un maga
r carpanos. Chiar a facut tot ce i-au cerut stapnii. Iar stapnii l ocrotesc. De?i b
atrni, apuca fiecare de col?uri sacul ?i duc boabele n curte. Au ajuns sa cumpere
porumb.
De cte ori iei n mna o pine sa te gnde?ti cum e la 50 de grade
n mijlocul satului se mpletesc n aer doua fierbin?eli. Una cu miros de ierburi ncins
e de soare ?i una cu miros de pine coapta. Vine de la brutaria dezvoltata pe fondur
i europene. Proprietarul s-a ntors de la Bucure?ti sa faca pine acasa. Este ingine
r constructor, nascut n Piatra. Are 23 de angaja?i din sat ?i distribuie pine pe l
a toate magazinele din jur. E suparat pe traficul cu pine nefiscalizata care curg
e cu barjele pe Dunare, vine din Bulgaria ?i se vinde la negru. El da pinea pe fa
ctura, aia nu dau facturi cu anii, vnzatorii nu au aflat niciodata numele fiermel
or de la care iau pinea. Cum sa faca fa?a brutaria lui? ?i dore?te autostrada ?i p
uterea legii. Pinea e fierbinte, se face ?i cu malaxorul ?i cu minile, se face ?i
cu drojdie ?i cu maia. Se face din grne muncite la 50 de grade. Dupa toate reguli
le vechi ?i noi.
Magarusul Stanica si proprietarul lui duc vieti la fel de grele
Magarusul Stanica si proprietarul lui duc vieti la fel de grele
Exista o Romnie a ora?elor mari unde exista lege ?i o Romnie a ora?elor de pna
la 50-70 de mii de locuitori, o Romnia rurala unde legea nu exista
Marin Strmbu, locuitor din Piatra
Romnia Marinelei are doua hectare
Nici mu?tele nu mai zboara pe caldura asta. Aerul tremura imperceptibil deasupra
pamntului. Steagul din vrful prajinii sta scurs pe lnga catarg, fara vlaga. n u?a u
mbrarului din stuf, pe un scaun sta Marinela ?i pe altul un baiat de ajutor care
-i ?ine de urt. La picioarele lor, Pic. Un coco? ro?u, cu pene aurii la gt. E coco
?ul casei, nu se lasa de stapna, ca un cine. Pleaca ea la cmp, pleaca ?i coco?ul dp
a ea. Mannca din bucata ei de pine, iar cnd pe Marinela o fura o a?ipeala de caldur
a, Pic ramne treaz n u?a cortului de stuf. El ?i drapelul sunt armele
n lupta cu pustiul cmpului
A mo?tenit doua hectare de pamnt de la soacra. Soacra fiind ceva mai buna ca o ma
ma. A murit la 84 de ani, de cancer. O vreme nici nu le-a spus ca e bolnava, con
tinua sa vina cu ei la cmp, la lucru. Apoi a cazut la pat si a murit repede, parc
a vrnd sa nu-i ncurce Avea coco?ul asta, l crescuse de mic ?i copiii au zis: nu-l ta
iem, l pastram ca pe o amintire de la mamaia. Copiii sunt mari, studen?i la Bucur
e?ti amndoi. Cu lubeni?a ?i cu ceapa i-a ?inut n ?coli. Unul se face avocat ?i cel
alalt economist. Dar n fiecare weekend vin acasa ?i lucreaza cu ei la cmp. Ea, Ma
rinela, so?ul ?i cei doi copii lucreaza singuri bucata de pamnt care ncepe de la d
rum ?i se termina n zare, cm v-am spus: doua hectare. Pe unul au pus lubeni?a ?i
pe celalalt ceapa. Au nfipt singuri fir cu fir n alveolele pamntului, ca sa nu lucr
eze cu strainii care nu fac treaba ca lumea. Rami coco?at dupa ce nfigi rasaduri nt
r-un hectar de pamnt, dar te ridici pentru ca ele trebuie udate, muncite. Toamna c
umparam samn?a, 3 lei cincizeci o graun?a. Ne trebuie multe. Cumparam turba n care
le sadim. Le ?inem n solar, ncalzim, alta cheltuiala. La 1 mai ie?im cu rasaduril

e ?i timp de o saptamna nu ridicam capul din brazda. Apoi cumparam folia, cam 80
de milioane vechi, picuratorile, furtunele. Uita?i-le aici, prin pamnt, pe sub fr
unze. ?i Marinela da cu mna ?arna la o parte dezvelind o pnza de paianjen din furtun
e, perfect geometrica care strabate cmpul. n dreptul fiecarei plantu?e fiind un or
ificiu prin care spre seara va ??ni apa, sngele pamntului.
Marinela este propriul ei primar ?i pamntul este tot ce are
Regatul

Marinelei

Apa este adusa ?i ea cu cisternele de acasa n capul ogorului ?i conectata la re?e

a printr-un robinet unic. n cteva ceasuri, pna cnd soarele se rostogole?te peste Cmpi
e ?i cade dincolo de Alexandria, lichidul dulce ca harbuzul curge prin toate al
veolele din ?arna de sub picioarele Marinelei. Acum lubei?a este ct pumnul, dar n d
oua saptamni va ncepe sa se coaca ?i rnd pe rnd, barbatul ei o va culege ?i o va adu
ce la cort unde ea ?i coco?ul ?i vor a?tepta clien?ii n spatele unui cntar instalat
la ?osea. O va vinde, ca ?i-n anii trecuti, cam cu un leu kilogramul. Nu va c?ti
ga mult, dar va avea cu ce sa-?i trimita din nou copiii la toamna la faculta?ile
din Capitala.
De?i locuie?te ntr-un sat din apropiere, satul ei este aici, cuprinde cortul ala,
coco?ul, barbatul, lubeni?a ?i steagul din vrful catargului. Ea este propriul pr
imar ?i pamntul ei este tot ce are.