ALINA V.

BORDAS-MOHOREA

ÎNCĂTUŞAT
SAU ELIBERAT
STUDIU NAŢIONAL PRIVIND
INDEPENDENŢA FINANCIARĂ A
VICTIMELOR VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
DIN CENTRE REZIDENŢIALE
 ECHIPA CONSULTATIVĂ:

Lect. univ. dr. habil. Emanuel Adrian Sârbu – consultanță științifică

As. soc. Paula Drăgan – consultanță generală (Asociația ADRA România, manager proiect)
Cons. jur. Adina Bălan – consultanță generală (Asociația Solwodi, președinte)

Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Creative Workshop ADRA House, la inițiativa
Agenției Adventiste pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor – ADRA România, cu sprijinul financiar
ADRA Internațional.

Adresele de corespondență pentru discuții legate de această cercetare sunt:

alina.mohorea@adra.ro (Psih. drd. Alina Bordas-Mohorea), office@adra.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Bordas-Mohorea, Alina V.
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Încătuşat sau eliberat? : studiu naţional privind independenţa financiară a victimelor violenţei
în familie din centre rezidenţiale / Alina V. Bordas-Mohorea. - Pantelimon: Viaţă şi Sănătate, 2017

ISBN 978-606-911-379-0

316

Pantelimon, 2017

2
 M U LȚ U M I R I
Apariția acestui material nu ar fi fost po-
sibilă fără contribuția extraordinară pe care
fiecare participant la cercetare a avut-o,
prin datele oferite și recomandările venite
din lucrul direct cu victimele. Mulțumesc
tuturor centrelor care ne-au răspuns afir-
mativ și s-au implicat în demersul nostru de
explorare, precum și beneficiarelor victime
ale violenței în familie care au fost de acord
să ne împărtășească din experiența lor di-
rectă, atât de dureroasă.
... echipei ADRA România pentru suges-
tii și tonusul pozitiv, dar și pentru sprijin în
contactarea centrelor pentru realizarea ba-
zei de date finale (Claudia Andrei, psiholog,
și George Mitroi, asistent social), din Anexa
5, pentru scrierea proiectului (Monica Brîn-
ceanu, manager proiect) și a coordonării
acestuia în primă fază (Irinel Ganea, mana-
ger proiect).
... ADRA Internațional, pentru sprijinul
financiar ce a condus la realizarea materia-
lului în această formă.
... domnului Lect. univ. dr. habil. Emanuel
Adrian Sârbu pentru observațiile pertinente
și îndrumarea științifică.
... și nu în ultimul rând, familiei care m-a
susținut pe parcursul întregii perioade de
pregătire a acestei lucrări.
Dincolo de tot sprijinul omenesc, Dum-
nezeu e Cel care conduce lucrurile și le așea-
ză frumos, la vreme potrivită.
3
 P R E FAȚĂ
S-a scris și, mai ales, s-a vorbit mult în so-
cietatea românească despre violență. Noi și
noi cazuri, unele mai discrete, altele mai fra-
pante, unele în zone asociate în mod tradițio-
nal cu un nivel mai ridicat al ratei violenței sau,
cel puțin, cu mai multe cazuri aduse în atenția
publică sunt prezentate aproape cotidian în
jurnale, discuții, conferințe. S-au scris, finan-
țat și implementat zeci de proiecte având ca
scop atât asistarea victimelor, cât și a agreso-
rilor, dar și organizarea unor campanii de pre-
venire, conștientizare, informare. S-au elabo-
rat cercetări, studii, lucrări academice, au fost
promovate acte legislative, personalități pu-
blice și specialiști din mai toate domeniile au
ales să se implice pentru a modifica, într-un
fel sau altul, situația existentă în teren. Re-
alitatea însă pare a se schimba cu o lentoare
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
demnă de o cauză mai bună.
Cazurile de violență domestică, îndeo-
sebi cele în care sunt implicați și copii și, mai
ales, cele petrecute în diaspora, readuc în
prim plan o realitate deloc comodă: violen-
ța pare a fi adânc înrădăcinată în mentalul
nostru colectiv, ca opțiune de gestionare
a unor situații conflictuale. De la istoricele
proverbe și zicători care ne prezintă bătaia
ca fiind ruptă din rai, ca adjuvant al creșterii
copilului atunci când “dă mama”, și până la
4
asocierea unor grade de rudenie - “o mamă
de bătaie”, sau o “bătaie soră cu moartea”,
violența nu apare ca o anomalie, ci ca un
dat, ca o componentă a normalității căreia
i se atribuie chiar anumite valențe educa-
tiv-formative și, contrazicând statisticile
actuale, pare atribuită în mod paradoxal cu
precădere genului feminin. Pentru ca lucru-
rile să fie și mai complicate, folclorul literar
românesc prezintă femeia ca exponentă
(ori chiar întruchipare) a gingășiei, duioșiei și
drăgălășeniei dar, în același timp, personaje
mitologice precum “Mama Dracului” sunt
prezentate ca fiind mai abitir, mai aprige și
mai de temut decât Michiduță însuși.
Și, ca și când nu ar fi de ajuns, inclusiv în
mediile creștine conservatoare texte biblice
(îndeosebi vetero-testamentare), cu precă-
dere referitoare la disciplinarea copiilor, la
“nuiaua care mângâie” (Psalmul 23:4), care
nu trebuie cruțată decât dacă îți urăști copi-
lul (Proverbele 13:24) sunt prezentate uneori
ca niște adevărate argumente imparabile în
favoarea unei apologii a nuielei, a violenței
fizice, ignorând aproape total faptul că ace-
eași Biblie menționează și “nuiaua certării”
(Proverbele 22:15). Desigur, din fericire per-
spectiva nu este una generală ori generali-
zabilă, însă își are cu siguranță adepții săi.
 Nu doar în mediul familial violența pare a
fi considerată justificabilă în societatea ro-
mânească, ci în mai toate celelalte sfere ale
vieții: de la școala în care, pe vremuri, copiii
erau bătuți cu rigla ori cu indicatorul la pal-
mă, erau trași de perciuni ori făcuți atenți
cu câte o bucată de cretă bine țintită, ori
cu câte o “castană” administrată extrem de
precis în creștet, și până la locurile de mun-
că unde, pentru neîndeplinirea sarcinilor
de serviciu sau pentru îndeplinirea necon-
formă cerințelor ori așteptărilor ierarhice,
făptuitorii erau trași de guler, amenințați
ori suduiți în cel mai birjărește sau suburban
mod imaginabil. Desigur, odată cu eman-
ciparea noastră ca nație, cu prăbușirea co-
munismului și cu adoptarea “democrației
originale” post-decembriste și, mai ales,
cu deschiderea granițelor, orizonturilor,
cu aderarea la structurile europene și eu-
ro-atlantice, formele de violență s-au mai
“emancipat”, devenind adeseori mai bine
mascate ori luând forme mai puțin eviden-
te, dar la fel de păguboase pentru victimă.
Și aici avem în vedere nu doar fenomenul
bullyingului din mediul educațional, ci și pe
cel al violenței psihologice, emoționale și,
nu în ultimul rând, al celei economice care,
în condițiile în care victima nu mai are crea-
te premisele unei potențiale independențe
economice (locul de muncă nu mai este asi-
gurat, locuința așișderea), se poate dovedi
chiar mai păguboasă pentru aceasta.
Studiul național privind independența
financiară a victimelor violenței în familie
din centre rezidențiale, elaborat de Alina V.
Bordas-Mohorea abordează exact aceste
aspecte, venind în completarea unor lu-
crări și contribuții contemporane conside-
rate valoroase nu doar pentru teoreticienii
și practicienii în domenii precum asistența
socială, psihoterapia, consilierea, ci și pen-
tru un public mai larg, interesat să cunoască
detalii “de la sursă”, așa cum au fost acestea
experimentate, explorate și apoi analizate
cu ajutorul unor instrumente de cercetare
validate atât academic, cât și practic.
Cercetarea pornește de la o trecere în
revistă a cadrului teoretic, pentru ca apoi
să exploreze realitatea românească, inven-
tariind centrele care oferă servicii pentru
victimele violenței în familie și, cu ajutorul
specialiștilor din nu mai puțin de patruzeci
și șase de astfel de unități, construind un
adevărat profil al acestui tip de beneficiari,
cu rolul de a veni în sprijinul practicienilor
sau al altor specialiști din domeniu.
Sunt utilizate, pentru conturarea unei
imagini complexe, cât mai apropiate de rea-
litate, atât metode cantitative de cercetare
(chestionarul), cât și calitative (focus-gru-
pul), fiind îmbinate și completate perspec-
tivele specialiștilor care activează în centre
specializate răspândite la nivel național, cu
cele ale victimelor, care au fost selectate
din trei centre aflate pe raza Capitalei, un
oraș cosmopolit, care adună în interiorul
său oameni și povești din toată țara, medii-
le sociale și de rezidență.
Lucrarea este așadar comprehensivă, re-
lativ ușor de parcurs chiar și de către cititorii
nespecializați și, în pofida unor limite care,
de altfel, sunt admise și asumate (deși da-
torate mai degrabă specificului subiectului
și subiecților), se poate afirma fără nici o
rezervă că îndeplinește criteriile pentru a fi
considerată valoroasă pentru toți cei inte-
resați să cunoască mai multe detalii des-
pre independența financiară a victimelor
violenței în familie din centrele rezidențiale
românești.
Lect. univ. dr. habil.
Emanuel Adrian Sârbu
Universitatea din București
5
 CU VÂ NT Î NAINT E
Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare,
Refacere și Ajutor  (ADRA) este organizaţia
umanitară globală a Bisericii Adventiste de
Ziua a Şaptea şi reprezintă principala modali-
tate de implicare instituţională în activităţile
caritabile ale acesteia.
Despre originile ei cunoaștem că, până în
anul 1918, Agenția se identifica cu motivația
Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, aceea
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
de iubire față de semeni, iubire prin care cele
două entități și-au creat o misiune comună,
reușind să strângă fonduri pentru ajutorarea
europenilor afectaţi de Primul Război Mon-
dial. Mai târziu, după cel de-al Doilea Război
Mondial, între anii 1944 – 1945, cele două au
răspuns nevoilor apărute, ajutând cu bunuri
peste 41 de țări, având ca sursă cele două
depozite pe care le-au creat special pentru
donații în New York şi San Francisco.
6
Până în anul 1973, ADRA a fost cunoscută
sub denumirea „Serviciul Mondial al Bisericii
Adventiste de Ziua a Şaptea” (SAWS), care s-a
dezvoltat dintr-o organizație înfiinţată de că-
tre Conferinţa Generală a Bisericii Adventiste
de Ziua a Șaptea la nivel mondial, în anul 1956.
În anul 1973, s-a găsit potrivit să se
schimbe cuvântul „mondial” cu cel de „bi-
nefacere” și astfel a apărut Serviciul de
Binefacere al Bisericii Adventiste de Ziua a
Şaptea, ce avea ca scop principal „ajutora-
rea oamenilor din toate naţiile, de pe toate
continentele, în vreme de pace, dar şi în vre-
me de război.”
Prioritatea Serviciului Mondial al Biseri-
cii Adventiste de Ziua a Şaptea pentru anul
1983 a fost intervenția în caz de dezastre
naturale. Însă, a fost identificată nevoia de
o mai mare implicare, de implementarea
unor proiecte pe segmentul de dezvoltare a
comunităților, ce era foarte slab reprezentat
la acea vreme. Astfel, au fost demarate pro-
iecte pe termen lung, oferind persoanelor în
dificultate resurse și oportunităţi prin care
puteau să se ajute singuri.
În anul 1984, Serviciului Mondial al Bise-
ricii Adventiste de Ziua a Şaptea a fost re-
denumit drept ”Agenţia Adventistă pentru
Dezvoltare, Refacere și Ajutor” (ADRA),
aceasta devenind o entitate independentă.
De atunci, ADRA s-a extins, iar în momen-
tul de față este prezentă în peste 130 de ţări
de pe glob, având o reputaţie foarte bună
şi prin faptul că a rămas activă și în zone de
conflict considerate de mare dificultate. De
exemplu, în anul 1994, ADRA a fost singura
agenţie umanitară ce a continuat să active-
ze în Rwanda în timpul războiului civil, tra-
tând mai mult de 1.000 de pacienţi pe zi, în
clinicile şi spitalele din taberele de refugiaţi.
Pe baza activității constante și implicării
necondiționate, în 1997, ADRA a primit sta-
tutul  general consultativ  din partea Consi-
liului Economic şi Social al Naţiunilor Unite
(ECOSOC), statut deținut de încă alte 110 or-
ganizații neguvernamentale. Acest statut
îi oferă posibilitatea de a prezenta subiecte
de interes pe agenda Consiliului Economic şi
Social al Naţiunilor Unite.
ADRA România a fost înființată în 1990
și se implică în special în proiecte de dez-
voltare adresate întregii populaţii, oferind
sprijin în mod necondiţionat, indiferent de
religia, rasa, etnia sau genul beneficiarilor.
ADRA Romania  urmăreşte îmbunătăţi-
rea calităţii vieţii pentru cei aflați în nevoie
şi investeşte în potenţialul oamenilor, prin
iniţiative de dezvoltare comunitară, axân-
du-se pe cinci direcţii principale: dezvoltare
economică, educaţie și sănătate de bază,
lupta împotriva violenței în familie, asista-
rea victimelor dezastrelor naturale şi asis-
tarea categoriilor sociale defavorizate.
Începând cu 2009, ADRA România a în-
ființat “Centrul de Primire în Regim de Ur-
genţă a Victimelor Violenţei în Familie - Casa
ADRA”, fiind în prezent cel mai mare serviciu
de acest gen din sudul țării. Aici, victimele
beneficiază gratuit de cazare, hrană, servicii
specializate de asistență medicală de urgen-
ță, asistență stomatologică de urgență, în-
drumare juridică, consiliere psihologică, con-
siliere socială sau vocațională, produse igie-
nico-sanitare și haine (în funcție de nevoi).
Perioada de ședere în Centrul nostru a
beneficiarelor și copiilor acestora este în-
tre 7 și 60 de zile, însă există situații în care
această perioadă este extinsă, în funcție de
particularitățile fiecărui caz în parte, fiecare
intervenție fiind individualizată. În perioa-
da de găzduire, beneficiarii experimentea-
ză schimbarea, fac primii pași către o viață
nouă lipsită de violență verbală, fizică, eco-
nomică, socială, psihologică, sexuală sau re-
ligioasă. Aici, conștientizează că viața poate
fi trăită altfel, bazată pe valori spirituale și
pe cultivarea unor  obiceiuri alimentare să-
nătoase, centrul fiind în același timp și un
loc unde se pot recrea (deconecta de abuzul
trăit). 
Până în prezent, au fost găzduiți în Cen-
trul ”Casa ADRA”  un număr de 805 benefi-
ciari.
Ca asistent social ce am interacționat în
mod direct cu victimele violenței în familie,
am constatat mereu, alături de colegii mei,
nevoia acută a beneficiarelor de a fi valori-
zate și motivate constant în lupta lor de
autocunoaștere, autoapreciere și creștere
7
 a stimei de sine în vederea reintegrării pe
piața muncii. Acestă nevoie a fost principa-
la motivație pentru care ADRA România a
accesat o sursă de finanțare în vederea im-
plementării proiectului “Creative Workshop
ADRA House”.
Atelierul își propune  realizarea unor
obiecte și materiale personalizate, create
de către beneficiarele centrului, prin care
putem stimula imaginația și dezvolta di-
ferite abilități practice.  De asemenea, prin
acest atelier ne dorim să fructificăm timpul
petrecut de către beneficiare la Casa ADRA,
timp de tranziție în cadrul rutei profesiona-
le a fiecăreia, până la identificarea unui nou
loc de muncă. Mai mult decât atât, acest
atelier reprezintă și un mod de recreere, de
reflecție, prin care încercăm să le ajutăm să
depășească momentele grele ale singură-
tății, dar și cele specifice unui nou început
(descurajare, lipsa motivației, neîncredere,
pesimism etc).
De-a lungul anilor, Centrul Casa ADRA
și-a format numeroase parteneriate stra-
tegice publice și private dintre care menți-
onăm: Ministerul Muncii și Justiției Sociale,
Direcția Generală de Asistență Socială a
Municipiului București, Direcţia Generală de
Poliţie a Municipiului Bucureşti, Autorita-
tea Națională pentru Protecția Familiei și a
Drepturilor Copilului, Direcțiile Generale de
Asistență Socială și Protecția Copilului ale
sectoarelor din București, ADRA Interna-
țional, Asociația Solwodi, Asociația Anais,
Asociația Semn de Viață, Fundația Sensi-
blu, Asociaţia pentru Suport și Iniţiativă –
ASI România, Asociația Touched România,
Asociația Diaconia, Federaţia Organizaţiilor
Neguvernamentale pentru Dezvoltare din
România - FOND România, Federaţia Orga-
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
nizaţiilor Neguvernamentale pentru Pro-
tecţia Copilului - FONPC, Fundația United
Way Romania, Fundația AVON Romania,
Fundația TELEKOM Romania.
Cu sprijinul acestor parteneri, s-au rea-
lizat diferite campanii de sensibilizare, in-
formare și conștientizare, precum: “Bărbați
Adevărați”, „Ciocu’ Mare”, “E treaba ta!”, ”Dai
în ea? Dăm în tine cu legea!” sau “Împreună
ștergem lacrimi!”.
8
O parte dintre acești parteneri și-au ară-
tat disponibilitatea de a susține Casa ADRA,
devenind finanțatori de încredere. An de an,
văzând realizările ADRA România, ni s-au
alăturat și alți finanțatori: ADRA Internați-
onal, Ministerul Muncii și Justiției Sociale,
Direcția Generală de Asistență Socială a Mu-
nicipiului București, Avon Romania, United
Way Romania, Telekom România și Asocia-
ţia pentru Suport și Iniţiativă – ASI România.
Proiectul “Creative Workshop ADRA
House” este finanțat de către ADRA Inter-
național, având ca perioadă de implemen-
tare ianuarie – decembrie 2017. Principalele
activități ale proiectului au fost: achizițio-
narea aparaturii necesare dotării complete
a unui atelier de personalizare obiecte, rea-
lizarea unui număr de 61 sesiuni de lucru cu
beneficiarele centrului și reintegrarea a 20
dintre acestea pe piața muncii. În paralel, a
fost realizat ”Studiul național privind inde-
pendența financiară a victimelor violenței
în familie din centre rezidențiale”.
Inspirați de sloganul ADRA “Schim-
bă o viață și vei schimba lumea!”, ne do-
rim să continuăm să dezvoltăm acest
atelier și pe viitor, sub forma unei între-
prinderi sociale, ce va putea contribui
la autofinanțarea Centrului Casa ADRA,
schimbând astfel destinele beneficiarilor.
Paula Drăgan
Manager de proiect
“Creative Workshop ADRA House”
PARTEA ÎNTÂI
1. INTRODUCERE
Studiul de față vine să răspundă nevoii
de investigare a uneia dintre formele de vi-
olență în familie: violență economică, puțin
studiată pe populația românească, dar și la
nivel internațional. Cercetarea este realiza-
tă pe 2 direcții:
1. la nivelul României, fiind accesate cen-
trele care găzduiesc victime ale violenței în
familie (atât cele cu servicii specializate, cât
și cele care primesc categoria aceasta de
beneficiari, fără a avea servicii licențiate) –
dimensiunea cantitativă și
2. la nivelul Municipiului București, prin
3 focus-grupuri realizate cu victime ale vio-
lenței în familie, din 3 centre – dimensiunea
calitativă.
Sondarea realității acestei categorii de
beneficiari s-a realizat prin aplicarea unui
chestionar care debutează cu informații
statistice privind situația victimelor violen-
ței în familie la nivelul întregii țări în ceea
ce privește găzduirea, statutul ocupațional
al victimelor, situațiile cu care se confrun-
tă și care limitează posibilitatea angajării.
Continuăm cu informații colectate privind
recunoașterea acestui tip de abuz (abuzul
financiar), tipul de muncă prestată pentru
beneficiarii care lucrează (cu forme legale,
fără forme legale) și ocupațiile la care per-
soanele găzduite au acces.
După partea introductivă a chestiona-
rului (culegere de date statistice), ne oprim
asupra abuzului financiar și a consecințelor
acestuia asupra victimelor: recunosc aces-
tea violența economică? Vorbesc despre ea
cu personalul centrelor în care sunt cazate?
Ce manifestări trăiesc ale acestui tip de vi-
olență și cum interferează această realita-
te cu nevoia beneficiarelor de a identifica/
menține un loc de muncă?
Victimele violenței în familie au nevoie
de sprijin în momentul plecării din domi-
ciliul conjugal, nu doar în ceea ce privește
primirea de servicii de bază (cazare, alimen-
te, medicamente), dar și în alcătuirea unui
plan de intervenție, cu stabilire de obiecti-
ve necesare rezolvării situației personale.
Nepuțința învățată se manifestă în toate
domeniile vieții lor, iar personalul de specia-
litate asigură o coerență a intervenției, prin
serviciile oferite. Astfel, lucrarea colectea-
ză date despre tipul de activități realizate
cu victimele, dar și cu privire la așteptările
pe care acestea le au. Pentru o interven-
ție de succes, este important ca cele două
aspecte (serviciile oferite și așteptările be-
neficiarelor) să fie cunoscute și integrate în
aceeași direcție.
Unele victime au un nivel scăzut educa-
țional, fără reprezentativitate în domeniul
calificărilor profesionale ceea ce atrage
după sine dificultăți în câștigarea indepen-
9
 denței financiare, fie pe perioada găzduirii,
fie imediat după aceasta. Pentru a veni în
întâmpinarea lor, am creat un atelier crea-
tiv, în care să poată să-și dezvolte abilități
practice, sa-și identifice altele noi, să câș-
tige experiență profesională care să le fie
favorabilă unei angajări ulterioare, să so-
cializeze și să se detașeze de abuzul trăit.
Beneficiile ce ar putea rezulta din această
activitate au fost investigate împreună cu
respondenții la cercetare, dar și direct cu
victimele, prin intermediul întrebărilor adre-
sate în cadrul focus-grupurilor.
Pasul următor găzduirii în centru îl con-
stituie plecarea și autosusținerea financiară
a victimelor: reușesc acestea să fie inde-
pendente financiar când pleacă din centre?
Ce sume minime le sunt necesare pentru a
reuși să facă față cheltuielilor? Mai au nevo-
ie de servicii din partea centrelor și a insti-
tuțiilor statului în această etapă? Care sunt
caracteristicile unei victime independente
financiar?
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
În încheierea chestionarului, am rugat
respondenții din centrele de la nivelul Ro-
mâniei să ne propună demersuri pe care le
consideră utile în procesul de intervenție și
recuperare a victimei, demersuri care să de-
vină sugestii de politici publice. Răspunsuri-
le au fost variate și foarte bine ancorate în
realitatea din teren.
Înainte de a trece la prezentarea rezulta-
telor colectate, ne vom opri asupra câtorva
10
aspecte teoretice. În cele ce urmează, vom
prezenta câteva informații statistice cu pri-
vire la fenomenul violenței în familie, în ge-
neral și a violenței economice, în special, atât
de la nivel internațional, cât și din România.
2. ASPECTE STATISTICE
Violența în familie nu mai este o chesti-
une ce vizează doar spațiul privat, al fami-
liei, deși cele mai multe incidente se petrec
în acest loc (87% din respondenții români
sunt de părere că violența împotriva feme-
ilor este cel mai probabil să apară acasă,
conform datelor oferite de Eurobarometrul
special 449). Efectele acesteia se resimt în
toate domeniile cu care intrăm în contact:
social, financiar, medical, spiritual.
Tot mai multe instituții și organizații se
unesc în a duce mesajul speranței pentru
victimele care trăiesc coșmarul vieții lor în
locul ce ar trebui să fie cel mai sigur colț,
se fac campanii de informare cu privire la
serviciile oferite acestora, de recunoaștere
a manifestărilor abuzului și de angrenare a
vocilor publice care să militeze într-o socie-
tate prea tolerantă la abuz, dar prea intole-
rantă cu victimele.
Agenția Națională pentru Egalitate de
Șanse între Femei și Bărbați, din subordi-
nea Ministerului Muncii și Justiției Sociale,
ne oferă o perspectivă longitudinală asu-
pra fenomenului violenței în familie, punc-
tând răspândirea acestuia în cifre, astfel:
⚫⚫ în anul 2014 – 11.598 cazuri de
violenţă în familie;
⚫⚫ în anul 2015 – 12.273 cazuri de
violenţă în familie;
⚫⚫ în anul 2016 – 13.019 cazuri de
violenţă în familie.
Informațiile de mai sus au fost obținute
în urma centralizării rapoartelor primite
la nivel central de la direcțiile de asisten-
ță socială și protecția copilului (DGASPC),
instituții aflate în subordinea consiliilor
județene și ale consiilor locale ale sec-
toarelor Municipiului București (Agenția
Națională pentru Egalitate de Șanse între
Femei și Bărbați, 2016).
Inspectoratul General al Poliției Româ-
ne informează că, în primele 6 luni ale anu-
lui 2016, în România, s-au înregistrat 8.926
de sesizări privind infracțiunea de lovire și
alte violențe săvârșite în familie. Iar aceste
date cuprind doar cazurile ajunse la Poliție
(Rețeaua pentru prevenirea și combaterea
violenței împotriva femeilor, 2016).
Dimensiunea reală a fenomenului în
România rămâne încă necunoscută, oa-
menii fiind încă tributari ai concepțiilor
de genul: ”să-și rezolve singuri probleme-
le”, ”sigur a făcut ceva care l-a provocat”,
”dacă a stat atâția ani înseamnă că i-a
plăcut”. Multe victime rămân în umbră:
unele cred că nu au scăpare, că nu există
posibilități pentru situația lor, altele ră-
mân de rușine sau cu resemnarea că ar
putea fi și mai rău.
Abuzul fizic este cel mai vizibil și ușor
demonstrabil. Însă cu siguranță nu este
singura formă. Abuzul verbal, psihologic,
social, financiar, spiritual sunt celelalte for-
me care de cele mai multe ori se îmbină în
acest tablou de teroare.
Despre dimensiunea violenței financia-
re există puține date la nivelul țării noas-
tre, statistici care să ajute specialiștii în
a-și personaliza cât mai bine intervențiile.
Un studiu amplu, la nivel național, a fost
realizat de Centrul Parteneriat pentru Ega-
litate, în 2003, pe un eșantion reprezenta-
tiv de 1206 persoane, cu privire la violența
în familie și la locul de muncă. Conform
acestuia, populația României este mai în-
găduitoare cu această formă, chiar și față
de violența socială (scor mediu pentru vio-
lența economică – 3,02, iar pentru violen-
ța socială 3,13), iar victimele sunt la fel de
tolerante cu această formă de abuz. 4,2 %
din populația adultă a țării raportează vio-
lența economică în familie și aceasta este
de două ori mai frecventă la femei (5,7%)
decât la bărbați (2,5%). Tot printre datele
statistice ale acestui studiu găsim infor-
mația că 1/5 din persoanele divorțate, la
momentul cercetării, raportau experiențe
de violență economică în familie, în timp ce
doar 3,5% din persoanele căsătorite oficial
o raportează (Centrul Parteneriat pentru
Egalitate, 2003, p. 105).
Chiar și la nivel internațional, violența
fizică, psihologică, sexuală sunt cele mai
studiate forme, în schimb abuzul economic
începe timid să-și găsească locul în studiul
cercetătorilor. Adams, Sullivan, Bybee &
Greeson, 2008, au elaborat prima scală de
măsurare a abuzului economic, fiind încă
insuficient investigat de către cercetători.
Astfel, cifrele indică o manifestare cres-
cută a acestui tip de abuz: peste 90% dintre
persoanele care apelează la servicii suport
pentru victimele violenței în familie sunt
afectate de abuzul financiar. Iar femeile
cu dizabilități sau probleme de sănătate pe
termen lung sunt semnificativ mai expuse
la violența economică (Adams et al, 2008).
Partenerii abuzivi interferează cu veni-
tul victimei, refuzându-i acesteia să fie tre-
cută titulară pe facturi, pe titluri de propri-
etate, să primească sprijin financiar pentru
copii de la serviciile de asistență socială,
ajutor economic pentru educație sau han-
dicap (Brewster, 2003).
Deși studiul de față vizează violența fi-
nanciară, totuși nu se poate vorbi de aceas-
tă formă în absența celorlalte (violență
fizică, psihologică, sexuală, socială, spiri-
tuală). Într-o relație de abuz, formele se în-
trepătrund și rareori se manifestă doar una
dintre ele. Așadar, tabloul este mult mai
amplu, iar ceea ce vom descrie în această
lucrare este doar o latură a conflictelor fa-
miliale.
Deși serviciile oferite vin în întâmpina-
rea nevoilor actuale ale victimelor, încer-
când să identifice soluții pentru momentul
când victima le accesează, este important
de avut în vedere că implicațiile manifes-
tării abuzului sunt mult mai profunde și vin
din trecutul îndepărtat atât al victimei, cât
și al persoanei agresive, încă din copilăria
acestora. În capitolul următor ”Violența în
familie și copilăria” prezentăm, pe scurt, o
cauză a violenței manifestate și trăite din
prezent.
11

3. VIOLENȚA ÎN FAMILIE
ȘI COPILĂRIA
Comportamentul abuziv nu se manifes-
tă pentru prima dată în relația de cuplu, ci își
are ecoul profund în ființa umană și în isto-
ria ei de viață, pornind încă din primii ani de
existență.
”Lipsa atașamentului emoțional față
de membrii familiei este o consecin-
ță a absenței iubirii pe care individul
(abuzatorul) a resimțit-o în timpul
propriei copilării. Părinții săi nu au
investit emoțional suficient de mult
în relația cu acest individ și, acum,
ajuns în perioada adultă, nu poate in-
vesti în următoarea generație. Lipsa
acestui atașament profund față de
ceilalți nu denotă că persoana nu are
nevoi afective. El se va agăța adesea
de alți adulți, dar acest ”atașament”
se bazează pe nevoile din copilărie, și
nu pe legatură matură” (Celani, 2014,
p. 133). colapsul sinelui.” (Celani, 2014, p. 145)
Adulții care au avut o viață plină de sem-
nificație, care au avut nevoile emoționale
îndeplinite sunt incapabili să producă du-
rere în mod conștient partenerelor. Însă cei
privați de relații profunde emoționale se an-
corează în universul celuilalt și, deși aparent
sunt independenți, structura lor este una
dependentă căci nu pot face față singuri ta-
bloului de emoțiile pe care le resimt. în domiciliul conjugal unde se petrece
”Abuzatorii sunt ineficienți în viața reală
și compensează senzația de slăbiciune prin
controlul asupra partenerei lor, ei adesea dis-
prețuiesc încercările partenerei de a îndeplini
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
sarcinile normale ale vieții și preiau controlul
îndeletnicirilor care altădată puneau parte-
nera în contact cu lumea exterioară. Cu cât
își izolează mai mult partenera de influențele
exterioare, cu atât se simt mai siguri, de vre-
me ce obțin un mare beneficiu din controlul și
abuzul partenerei care este aproape captivă”
(Celani, 2014, p. 158). Astfel, soțul va încerca
să preia drumuri pe care le făcea partenera,
cumpărături, discuții, tot ce ar putea însemna
ieșirea de sub influența sa și contactul cu alte
12
persoane. Lipsită fiind de putere, ea regre-
sează la un nivel asemănător cu al copilului
dependent de părinte. Activitățile cotidiene,
angajamentele sociale pot deveni împovără-
toare și aproape imposibil de realizat.
În ceea ce o privește pe victimă, Celani îl citea-
ză pe Armstrong-Perlman (1991) spunând că:
”pierderea relației sau mai degrabă a
speranței într-o relație este greu de
suportat. Aspectele frustrante ale
relației sunt negate, ca și furia înde-
lungată, umilirea și rușinea legată
de umilire... nevoia este compulsivă
și fantasma pierderii este percepută
ca având potențial catastrofic, con-
ducând la dezintegrarea sinelui sau
la teama de golul provocat de singu-
rătate, față de care este preferabilă
orice formă de conexiune, oricât de
multă suferință ar provoca aceasta...
Ei nu pot realiza că se află într-o situ-
ație fără speranță sau că satisfacțiile
sunt parțiale și iluzorii, căci renun-
țarea la această speranță ar duce la
Așadar, plecarea nu este o decizie luată
într-o clipă, ci este un proces de adaptare al
sinelui, mai întâi la ideea unei noi realități,
unui nou statut și abia apoi trecerea în act.
Dincolo de mecanismele de sorginte
emoționale implicate, există și rațiuni fi-
nanciare și legate de securitate care dau
greutate deciziei de a pleca sau rămâne
abuzul. Opinia generală este că o victi-
mă poate pleca oricând dintr-o relație
de abuz, trebuie doar să-și dorească.
Studiile arată totuși că realitatea din te-
ren este alta. Plecarea nu este o decizie
de moment, ci un proces, o stadialitate
ce implică resurse de ordin fizic, emoți-
onal, social, economic și este nevoie de
manifestarea unor triggeri (declanșatori)
pentru a lua decizia finală: plecarea. În
cele ce urmează, aducem în atenție toc-
mai aceste faze care sunt de dorit să fie
cunoscute de toți specialiștii implicați în
sprijinirea victimelor.
4. STADIILE PLECĂRII
Khoury şi Wehbi (2014) prezintă paşii pe
care o victimă îi parcurge în procesul ieşirii
sale din relaţia abuzivă:
1. se încearcă salvarea relaţiei (în primă
fază încearcă salvarea relaţiei în care
este angajată, continuă investiţa emoţi-
onală, identificară motive pozitive pen-
tru continuarea relaţiei);
2. este conştientizată realitatea relaţio-
nală (femeia recunoaşte tiparul abuziv
şi începe să identifice soluţiile cele mai
potrivite pentru ea şi copiii săi de a se
detaşa de situaţia de violenţă);
3. se reformulează contextul şi se pleacă
din relaţia de abuz.
Însă decizia de a pleca nu este luată cu
uşurinţă şi depinde de elementele declan-
şatoare (triggeri). Baly (2007) subliniază
tocmai importanţa acestor triggeri care
ajută femeia victimă să-și clarifice proprii-
le îndoieli. Susţinerea din partea familiei și
a instituţiilor statului o ajută în a-şi clarifica
mai bine care sunt nevoile neîndeplinite şi
a le face prioritare. Toate aceste etape pot
dura perioade lungi de timp, între conştien-
tizarea abuzului şi luarea deciziei de plecare
putând trece câţiva ani până când se con-
sideră plecarea ca fiind singura posibilitate
de menţinere a integrităţii fizice şi mentale
(Bordas-Mohorea, 2014, p. 270).
Plecate de acasă, multe victime descoperă
în centre că există mai multe forme de abuz
trăite chiar de ele, deși în primă fază ar fi putut
crede că doar cea fizică și psihică au fost expe-
riementate. Pentru a le putea identifica și pe
celelalte, este nevoie să le fie cunoscute for-
mele de manifestare, aspect pe care îl avem în
vedere mai departe, în lucrarea de față.
5. MANIFESTĂRILE VIOLENȚEI
ECONOMICĂ
După cum spuneam anterior, forma cea
mai ușor de recunoscut a violenței în fami-
lie este cea fizică, întrucât avem de-a face
cu dovezi clare ale abuzului. Celelalte forme
sunt ascunse de ochii societății și mai dificil
de identificat și dovedit. Unele victime nici
nu recunosc violența economică sau, dacă
o recunosc, nu-i recunosc decât o parte din
manifestări.
Prezentăm mai jos o serie de aspecte care
țin de manifestarea acestei forme de abuz:
⚫⚫ Interferența cu abilitatea partenerului
de a-și menține locul de muncă prin apari-
ția la acesta, hărțuirea telefonică în timpul
programului de lucru, hărțuirea colegilor de
muncă (Riger, S., Ahrens, C., & Blickenstaff,
A., 2001);
⚫⚫ Interdicția de a accesa resursele fi-
nanciare ale familiei chiar și pentru nevoi
bazale, cum ar fi hrana, medicamene (Legea
217/2003 Republicată);
⚫⚫ Distrugerea proprietății victimei, acce-
sarea de împrumuturi pe numele victimei,
fără a le achita, reținerea alocației/sprijinu-
lui pentru copii, sustragerea de bunuri de la
victimă, sabotarea intenției victimei de a se
angaja (Brewster, 2003);
⚫⚫ Întârzierea la serviciu sau absentarea
fără învoire;
⚫⚫ Diminuarea calității muncii;
⚫⚫ Primirea de nenumărate mesaje și te-
lefoane;
⚫⚫ Învoiri neașteptate;
⚫⚫ Îmbrăcăminte sau machiaj necores-
punzătoare pentru a ascunde abuzul;
⚫⚫ Leziuni repetate și care nu se potrivesc
descrierilor făcute de victime.
13
 Se pot manifesta o parte din aspectele
descrise mai sus sau majoritatea, în funcție
de gravitatea abuzului cu care se confruntă
victima și de împletirea cu celelalte forme.
Cu cât avem experimentarea mai multor
tipuri de abuz, cu atât efectele sunt mai vi-
zibile și necesită o perioadă mai mare de in-
tervenție. Cunoașterea efectelor violenței în
familie din perspectivă economică sprijină
personalul de specialitate în stabilirea obiec-
tivelor de intervenție în fiecare caz în parte.
6. EFECTELE VIOLENȚEI ÎN
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
FAMILIE DIN PERSPECTIVĂ
ECONOMICĂ
Deși punctăm aici efectele abuzului
economic, totuși, întotdeauna intervenția
specializată se realizează pe toate paliere-
le: siguranță fizică, stabilizare emoțională,
identificare grup/persoane suport, accesa-
re resurse financiare, educaționale etc. Fie-
care caz atrage după sine o abordare inte-
14
grată și specializată, având la bază principiul
”întâi de toate, nu face rău!”
Pentru că violența economică nu se
manifestă singură, după cum spuneam
anterior, ci poate fi precedată de violență
psihologică, fizică, victimele o pot trece cu
vederea și să o conștientizeze în momentul
în care sunt puse față în față cu descrierea
abuzului.
În cele ce urmează am adus în atenție
câteva efecte directe ale acestei forme de
manifestare a abuzului:
⚫⚫ Femeile care au experimentat
abuzul sunt mai probabil să aibă o rată
a neangajării mai mare, să fi avut mai
multe locuri de muncă, venituri mai
scăzute (Lloyd,1997).
⚫⚫ Nivel educațional scăzut (parte-
nerul abuziv interferează cu dorința
partenerului de a-și continua studiile
(Anderson, Gillig, Sitaker, McCloskey,
Malloy & Grigsby, 2003).
⚫⚫ Dependența economică conduce
la rămânea în relația abuzivă, neavând
un loc în care să meargă, suportul auto-
rităților sau susținerea familiei, priete-
nilor, profesioniștilor (Anderson, 2003).
Având copii, fiind şi căsătorită este mai
probabil să rămână în relaţia de abuz şi
să reuşească plecarea după o perioadă
îndelungată. Indicatorul economic este
considerat a fi cel mai important factor
ce menţine o femeie într-o relaţie de vi-
olenţă în mai multe studii (Burns, 2011;
Anderson & Saunders, 2003). Uneori,
acesta este mai important chiar şi de-
cât siguranţa (Johnson, 1992, apud Kim
& Gray, 2008), în timp ce femeile an-
gajate au mai multe şanse să plece din
mediul nociv.
⚫⚫ Lipsa de oportunități de angaja-
re mărește probabilitatea ca familiile
să aibă nevoie de o subvenție pentru
locuință. Disponibilitatea locurilor de
muncă, împreună cu decontarea trans-
portului și sprijinirea îngrijirii copilului,
ar face ca subvențiile pentru locuințe
să fie mai puțin necesare (Correia & Ru-
bin, 2001).
 ⚫⚫ Calitatea muncii este afectată,
victimele fiind obosite, distrase (peste
80% din respondenți la studiul realizat
de Trades Union Congress, 2014, au dat
acest răspuns).
⚫⚫ Dificultăți în identificarea unui
loc de muncă, dar mai ales în păstrarea
acestuia. Ca urmare a abuzului fizic și a
urmelor vizibile ale acestuia, victimele
aleg schimbarea locului de muncă din
rușine de a nu fi văzute astfel; absen-
teismul ocazional poate conduce la
concediere (Studiu privind identificarea
aspectelor cheie pentru incluziunea so-
cială şi economică a femeilor dezavan-
tajate din punct de vedere social, 2014-
2015, p. 20).
⚫⚫ Pentru a scăpa din relația de abuz,
multe femei scad standardele de viață,
terminând în sărăcie, dependență de
sprijinul autorităților sau devenind om
al străzii (Barnett & LaViolette, 1993,
apud Renzentti, Edleson, Kennedy Ber-
gen, 2012, p. 55).
Au fost expuse câteva statistici naționa-
le și internaționale privitoare la violența în
familie, posibile explicații pentru compor-
tamentul agresiv și submisiv manifestat de
actorii implicați în relația de abuz, stadiile
plecării, precum și manifestările și efectele
violenței economice. Înainte de a trece la
prezentarea propriu-zisă a rezultatelor cer-
cetării, vom expune pe scurt, ca o concluzie,
motivele pe care victimele ar putea să le
aibă pentru a rămâne în relația disfuncțio-
nală de cuplu.
7. MOTIVELE DE RĂMÂNERE
ÎNTR-O RELAȚIA ABUZIVĂ
FINANCIARĂ
Victimele pot alege să rămână într-o re-
lație patogenă cu un partener din mai multe
considerente:
⚫⚫ Nu au o sursă financiară care să fie
accesată odată cu plecarea;
⚫⚫ Nu au unde să meargă pentru a fi
găzduite;
⚫⚫ Se tem pentru siguranța financia-
ră a copiilor;
⚫⚫ Nu au încredere în capacitatea lor
de a se descurca pe cont propriu;
⚫⚫ Teama de a nu determina o creș-
tere a comportamentelor agresive prin
plecare.
⚫⚫ Cunoașterea motivelor care au
condus la întârzierea deciziei de a pleca
contribuie la alcătuirea unui plan indivi-
dualizat care să răspundă nevoilor vic-
timei. Trecerea cu vederea a acestora
poate însemna o întoarcere prematu-
ră în relație sau intrarea într-o alta cu
același pattern abuziv dacă victima nu
se simte înțeleasă sau temerile ei sunt
minimalizate.
15
 PARTEA A DOUA
1. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Studiul de față își propune explorarea/
investigarea percepțiilor personalului de
specialitate care lucrează în centre de pri-
mire a victimelor violenței în familie sau
alte tipuri de centre care găzduiesc astfel
de beneficiari, pe de o parte, și a victimelor
în mod direct pe de altă parte:
1. Investigarea situației beneficia-
relor găzduite în centre la nivelul Ro-
mâniei și a statutului ocupațional al
acestora.
2. Investigarea nivelului de cunoaș-
tere și recunoaștere a abuzului finan-
ciar de către victime, conform percep-
țiilor specialiștilor.
3. Explorarea dificultăților cu care
victimele se confruntă în identifica-
rea/susținerea unui loc de muncă.
4. Identificarea serviciilor oferite în
cadrul centrelor pentru sprijinirea vic-
timelor în identificare/menținere loc
de muncă, precum și a așteptărilor pe
care victimele le au legat de comple-
xul de servicii oferit.
5. Sondarea percepțiilor cu privire la
beneficiile unui atelier creativ la care
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
să aibă acces victimele.
6. Investigarea provocărilor cu care
se confruntă victima ce dorește să
devină independentă financiar.
7. Prezentarea de către specialiști a
unor caracteristici individuale din por-
tretul victimelor violenței în familie
ajunse independente financiar.
8. Elaborarea de sugestii de politici
publice.
16
Aceste obiective au fost vizate atât prin
partea de cercetare cantitativă, cât și prin
cercetarea calitativă.
2. IPOTEZELE DE CERCETARE
Pentru atingerea obiectivelor propuse,
vom avea în vedere următoarele ipoteze de
cercetare:
1. Există diferențe semnificative în
ceea ce privește gradul de angajare la
nivelul diferitelor tipuri de centre.
2. Numărul victimelor care experi-
mentează și descriu abuzul financiar
este semnificativ, chiar dacă nu știu
să-l numească.
3. Există diferențe între victimele cu
copii sub 10 ani și cele cu copii de vârste
mai mari din perspectiva dificultăților
cu care se confruntă în identificarea
sau menținerea unui loc de muncă.
4. Cu cât o victimă este mai im-
plicată în activități (desfășurate în
cadrul atelierului creativ) care să o
detașeze de propria situație, cu atât
efectele pozitive se resimt pe mai
multe planuri: emoțional, al deprin-
derilor manuale, social și al experien-
ței profesionale.
5. O victimă nu este independen-
tă financiar la plecarea din adăpost,
chiar și dacă a identificat un loc de
muncă și o locuință cu chirie.
3. DEFINIREA CONCEPTELOR
În cele ce urmează, vom oferi o descriere
a principalelor concepte cu care vom opera
în lucrarea de față.
 Violenţa în familie reprezintă orice act
de violență psihică, fizică, sexuală, financia-
ră, socială sau spirituală, amenințări, privind
îngrădirea identității și independenței unui
membru de familie.
Istoricului de abuz se referă la perioada
de agresiune și numărul de relații abuzive
avute de victimă de-a lungul vieții.
Victima violenței în familie rezidentă în
centru – ne referim la persoana care a avut
o relație abuzivă de orice formă (fizică, psi-
hologică, sexuală, financiară, socială, spiri-
tuală), relație de căsătorie sau consensua-
lă, care a plecat din domiciliul conjugal și a
fost găzduită în centre rezidențiale (centre
cu cazare pe termen limitat: de la 7 zile la 18
luni), fiind înscrisă în registrele de evidență
internă a instituției/organizației (Chestio-
nar – item 2; Ghid de interviu – item 1).
Agresorul – partenerul care manifestă
un comportament de constrângere asupra
victimei, de subjudgare emoțională, finan-
ciară, socială, spirituală, nepermițăndu-i
acesteia să ia propriile decizii.
Abuzul financiar – se referă la interdicția
pusă de agresor ca victima să dețină un ser-
viciu, să aibă acces la finanțele familiei, să
facă cumpărături singură sau să-și procure
medicamente, hrană; dacă este în situația
de a achiziționa singură produse, i se cer
decontări ale banilor primiți; sustragerea de
bunuri materiale din casă și vânzarea aces-
tora fără acordul victimei; sustragerea sala-
riului obținut de victimă; sabotarea locului
de muncă prin urmărirea în timpul progra-
mului de muncă, presiuni psihice cu privire
la discuțiile pe care le are sau cuvinte pe care
le spune, telefoane/sms-uri date în tim-
pul programului de lucru, comportamente
agresive manifestate înaintea programului
de lucru sau în timpul acestuia, amenința-
rea și urmărirea colegilor de la serviciu; rea-
lizarea de cheltuieli (alcool, tutun etc.) care
privează familia de cele necesare; dezacor-
dul agresorului de a împărți venitul său cu
victima sau de a-și asuma responsabilitea
de întreținere financiară a familiei; exerci-
tarea de presiuni asupra victimei să facă
împrumuturi/credite cu care cea din urma
nu este de acord și lipsa ajutorului acordat
pentru achitarea acestora (Chestionar – ite-
mii 5, 6, 7, 8; Ghid de interviu – itemii 2, 3).
Independența financiară se referă la ca-
pacitatea persoanei care a fost într-o relație
de violență în familie de a se întreține sin-
gură pe sine și copiii săi, prin accesarea unui
serviciu, asigurarea hranei, cheltuielilor de
întreținere și asigurarea unui spațiu locativ
(prin propriile forțe sau prin accesarea unor
servicii sociale: decontare chirie, cantină so-
cială, ajutor de urgență). (Chestionar – ite-
mii 12, 13, 14, 15, 16, Ghid de interviu – itemii
5, 6, 7, 8, 13, 17, 18)
Specialiștii (experții) care lucrează în
centrele de primire a victimelor violenței în
familie sau alte tipuri de centre ce găzdu-
iesc astfel de beneficiari se referă la experții
care lucrează direct cu victimele, având la
bază formare socio-umană (asistență so-
cială, psihologie, sociologie, teologie, peda-
gogie, drept).
Statutul ocupațional se referă la statutul
de angajat sau neanagajat, liber profesionist
sau antreprenor pe care o persoană îl poate
avea (Chestionar – itemii 1, cu subitemii 1.1 și
1.2., 3; Ghid de interviu – itemii 4, 6, 7).
Serviciile specializate / activitățile din
centre (care contribuie direct sau indirect la
atingerea independenței financiare) sunt:
cazare, hrană, asistență socială, consiliere
vocațională, consiliere de criză, psihoterapie,
consiliere parentală, consiliere juridică, con-
siliere medicală, pază și protecție (Chestionar
– itemii 9, 10; Ghid de interviu – 9, 10, 11, 12).
Ocupațiile și profesiile la care victimele
din centre au avut acces pe perioada desfă-
șurării studiului sunt cele care pot fi ocupa-
te în concordanță cu nivelul de școlarizare și
formare profesională a acestora (Chestio-
nar – item 4).
17
 Atelierul creativ este reprezentat de o Tabel nr. 1 – Media vârstei și experienței profe-
serie de activități de personalizare a diferite- sionale ale respondenților
lor obiecte (ex. Insigne, tricouri, pixuri, mape, N Media
agende etc.) cu ajutorul unor utilaje speciale.
Vârsta 46 42,61
Activitățile sunt realizate de către victime în
Experiența 46 6,70
cadrul centrului, pe perioada rezidenței (Ches-
tionar – item 11; Ghid de interviu – itemii 15, 16). Mărime eșantion 46
Organizații / instituții active în dome-
niul violenței în familie se referă la acele or- În ceea ce privește sexul participanților
ganisme care desfășoară activități în acest la cercetare, din cei 48 de specialiști, 44 au
domeniu, având și servicii de găzduire. fost femei și 4 bărbați (Tabel nr. 2).
Politicile publice reprezintă o serie de
Tabel nr. 2 – Distribuția respondenților în
măsuri concrete, cu obiective clare și măsu-
funcție de sexul acestora
rabile pe o situație specifică, în cazul prezen-
tei cercetări, violența în familie (Chestionar Frecvența Procent
– itemul 17; Ghid de interviu – itemul 19).
Feminin 41 89,1
4. PARTICIPANȚII LA Masculin 3 6,5
CERCETARE feminin+masculin 1 2,2
4.1 Cercetarea cantitativă feminin+feminin 1 2,2
Total 46 100,0
Sunt persoane desemnate de reprezen-
tanții instituțiilor publice (direcții de asis- Cei mai mulți participanți la cercetare au
tență socială și protecția copilului, servicii profesia de asistenți sociali (20), urmați de
publice de asistență socială sau comunitară, psihologi în diferite specialități (16), consili-
direcții publice de protecție socială), precum eri juridici (3), sociologi (2), lucrător social (1),
și neguvernamentale (asociații și fundații) pedagog social (1), economist (1), educator
pentru a răspunde la chestionarul trimis, fi- (1). Au fost și 3 specialiști care nu și-au de-
ind contactați telefonic și prin e-mail. Aceș- clarat profesia (Tabel nr. 3).
tia au fost în număr de 48 (chestionarele au
fost completate de către specialiști din 46 Tabel nr. 3 – Frecvența profesiilor participanților
centre, iar la 2 dintre acestea, s-a completat la cercetare
în echipă de câte 2 specialiști). Totuși, când
ne vom referi la respondenți, ne vom referi Frecvența Procent
la n=46 (în Anexa 1, se regăsește tabelul cu psiholog 14 30,4
cele 46 de centre și numărul de beneficiari asistent social 18 39,1
din fiecare, cu păstrarea confidențialității consilier juridic 3 6,5
asupra numelor centrelor, întrucât nu toa-
sociolog 1 2,2
te și-au exprimat acordul de a fi prezentate
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

personalizat în cercetare). lucrător social 1 2,2

Media de vârstă este de 42,61 ani, iar me- pedagog social 1 2,2
dia experienței în lucrul cu victimele violen- sociolog, terapeut
1 2,2
ței în familie este de 6,7 ani (Tabel nr. 1). Au de familie
fost și 4 specialiști cu experiență sub 1 an, economist 1 2,2
care au fost cotați în baza de date SPSS cu 0 educator 1 2,2
(1, 2, 5, respectiv 7 luni) și nu au fost calculați
psiholog + asistent
la media experienței. 2 4,3
social
Un criteriu de a completa chestionarul pro-
pus a fost ca persoanele desemnate să fie din- nedeclarat 3 6,5
tre specialiștii care lucrează direct cu victimele. Total 46 100,0
18
 Principala funcție deținută de respondenți a fost aceea de coordonator centru/șef servi-
ciu/director etc. (funcție de conducere) (25), urmată de cea de asistent social (9), psiholog (7),
lucrător social (2), mediator social (1), sociolog (1), educator (1) (Tabel nr. 4)
Tabel nr. 4 - Frecvența funcțiilor ocupate de
participanții la cercetare
Frecvența Procent 4.2 Cercetarea calitativă
coordonator
25 54,3 La cele 3 focus-grupuri au fost 9 partici-
centru/șef serviciu
panți (câte 3 în fiecare centru), selectați pe
psiholog 6 13,0
baza prezenței în cele 3 centre în perioada
asistent social 8 17,4 planificată pentru desfășurarea interviu-
lucrător social 2 4,3 rilor și a îndeplinirii criteriului de victimă a
mediator social 1 2,2 violenței în familie.
sociolog 1 2,2 Datele socio-demografice ale partici-
educator 1 2,2 panților sunt regăsite în tabelul de mai jos:
psiholog + asistent
2 4,3
social
Total 46 100,0

Tabel nr. 5 – Date socio-demografice ale victimelor participante la focus-grupuri

proveniență

ocupațional
educațional

momentul
interviului

Tip centru
agresiune
Perioadă

Perioadă
găzduire
Nr. copii

până la
Statut
Vârstă

Mediu
Nivel

Participanta 1 42 8 rural 1 4 luni angajată 3 săptămâni Urgență

Participanta 2 40 13 urban 2 5 ani angajată 2 luni Urgență

Participanta 3 38 4 urban 2 20 ani neangajată 3 luni Urgență

Participanta 4 42 10 rural 1 23 ani angajată 3 săptămâni Recuperare

1 lună 2
Participanta 5 47 10 urban 6 30 ani angajată Recuperare
săptămâni

Participanta 6 18 10 urban 1 1 an neangajată 1 săptămână Recuperare

Participanta 7 39 12 urban 5 6 ani angajată 1 an 6 luni Maternal

4 ani 6
Participanta 8 27 12 urban 2 neangajată 6 luni Maternal
luni
1 an 6
Participanta 9 20 12 rural 1 neangajată 7 luni Maternal
luni
19
 Media de vârstă a respondenților este
de 34,77 ani, cei mai mulți provin din mediul
urban (6), iar 5 dintre aceștia sunt angajați.
5. INSTRUMENTELE FOLOSITE ȘI
METODELE DE CERCETARE
Au fost concepute 2 instrumente pentru
acest studiu:
1. Chestionar de evaluare a percepțiilor
specialiștilor cu privire la independența
financiară a victimelor violenței în fami-
lie (Anexa 2), găzduite în centre în perioada
ianuarie – august 2017. Chestionarul, trans-
mis prin poșta electronică, este împărțit în
6 subteme:
⚫⚫aspecte statistice din centru (itemii 1,
2, 3, 4);
⚫⚫abuzul financiar și consecințele lui (5,
6, 7, 8);
⚫⚫organizația și serviciile specializate
pentru victimele violenței în familie
(9, 20);
⚫⚫atelier creativ (itemul 11);
⚫⚫plecarea din adăpost (itemii 12, 13, 14,
15, 16);
⚫⚫politici publice (itemul 17).
Chestionarul a însumat 21 de itemi și subitemi.
Statutul ocupațional pe care l-am ope-
raționalizat la partea de DEFINIREA CON-
CEPTELOR se regășește ca și conținut infor-
mațional în subtema Aspecte statistice din
centru, abuzul financiar la Abuzul financiar
și consecințele lui, serviciile specializate la
organizația și serviciile specializate pentru
victimele violenței în familie, iar indepen-
dența financiară la plecarea din adăpost.
2. Ghid de interviu (Anexa 3), împărțit
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
tot în 6 subteme:
⚫⚫identificarea și experimentarea vio-
lenței financiare (itemii 1, 2);
⚫⚫situația actuală din perspectiva inde-
pendenței financiare (itemii 5, 6, 7, 8)
⚫⚫perioada de găzduire în adăpost (9,
10, 11, 12, 13, 14);
⚫⚫atelier creativ (itemii 15, 16);
⚫⚫plecarea din adăpost (itemii 17, 18);
⚫⚫politici publice (itemul 19).
20
Acest ghid a fost alcătuit din 19 de itemi
și a fost aplicat în cadrul a 3 focus-grupuri.
Timpul mediu de desfășurare a unui fo-
cus-grup a fost de 80 minute.
Statutul ocupațional este regăsit în sub-
tema Identificarea și experimentarea vio-
lenței financiare și Situația actuală din per-
spectiva independenței financiare, abuzul
financiar la Identificarea și experimentarea
violenței financiare, serviciile specializate la
Perioada de găzduire în adăpost, iar inde-
pendența financiară la Plecarea din adăpost.
Ca metode de cercetare au fost folosite
atât metode cantitative, cât și calitative:
⚫⚫cantitative: chestionarul autoad-
ministrat, studiul dosarelor pentru
datele statistice (metodă folosită de
respondenți pentru cuantificarea răs-
punsurilor oferite în chestionar)
⚫⚫calitative: focus-grupul.
6. EȘANTIONAREA
Având în vedere numărul mic de centre la
nivelul țării care găzduiesc victime ale violenței
în familie (sub 100), în cercetarea de față, eșan-
tionul este egal cu populația. Centrele au fost
identificate pe baza consultării bazei de date
a Ministerului Muncii și Justiției Sociale a insti-
tuțiilor/organizațiilor ce au servicii licențiate
în domeniul violenței în familie, precum și din
bazele de date a organizațiilor ce au servicii de
găzduire pe această nișă (ale Asociației Agen-
ția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și
Ajutor, Asociației Solwodi, Fundației Sensiblu
și Asociației Anais), precum și prin utilizarea
motoarelor de căutare în mediul online. Baza
de date finală a fost alcătuită în urma discuției
cu reprezentanții fiecărui centru și obținerea
informațiilor despre existența și oferirea servi-
ciilor destinate victimelor violenței în familie la
momentul efectuării cercetării.
7. PRELUCRAREA
REZULTATELOR
Rezultatele obținute la cercetarea canti-
tativă au fost prelucrate cu programul IBM
SPSS Statistics, versiunea 23, folosindu-se
procedee statistice descriptive și inferenți-
ale și EXCEL, din Pachetul Microsoft Office.
8. DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
Cercetarea s-a desfășurat pe 2 planuri:
⚫⚫pe plan național – aplicarea chestio-
narului de evaluare a percepțiilor spe-
cialiștilor cu privire la independența
financiară a victimelor violenței în
familie (46 respondenți finali = 46
centre);
⚫⚫pe plan local - la nivelul Municipiu-
lui București – organizarea de 3 fo-
cus-grupuri (9 victime participante)
în 3 centre (urgență, recuperare, ma-
ternal).
În primă fază, a fost alcătuită o bază
de date cu centrele de primire a victimelor
violenței în familie, din România, conform
informațiilor prezentate la EȘANTIONARE.
A doua fază a constituit-o contactarea
fiecărei instituții/organizații pentru con-
firmarea serviciilor pentru victime și obți-
nerea datelor de contact pentru trimiterea
informațiilor legate de studiu.
A treia fază – trimiterea chestionarului
și menținerea legăturii cu persoana desem-
nată să participe la cercetare ca reprezen-
tant al instituției.
A patra fază – colectarea răspunsuri-
lor. Întrucât rata inițială de răspuns a fost
sub 50%, au fost contactate organizațiile
rămase pentru investigarea situației, ceea
ce a condus la modificarea timpului limită
de răspuns, dar și creșterea ratei de răs-
puns.
Chestionarul a fost transmis în final că-
tre 55 de instituții și asociații active (care
au servicii de găzduire pentru victime) în
domeniul violenței în familie, din toată
țara. În urma discuțiilor telefonice, s-au
constat următoarele:
⚫⚫1 instituție era în situația schimbării
echipei manageriale (lipsa accesului
la personalul de specialitate) – nu cu-
noaștem situația beneficiarilor;
⚫⚫1 organizație nu a putut fi contactată,
deși găzduiește victime – nu cunoaș-
tem situația beneficiarilor;
⚫⚫1 instituție nu a revenit cu un răspuns
final – nu cunoaștem situația benefi-
ciarilor;
⚫⚫1 organizație nu a dorit să participe
la cercetare – nu cunoaștem situația
beneficiarilor;
⚫⚫2 organizații nu au avut victime în pe-
rioada ianuarie-august 2017 și nu au
completat;
⚫⚫3 instituții au deschis adăpost în pe-
rioada martie-august 2017 și nu au
avut încă beneficiari;
⚫⚫46 instituții și organizații neguver-
namentale de la nivelul României au
completat chestionarul (dintre care 3
instituții/organizații nu au avut bene-
ficiari, completând chestionarul fără
partea de statistică la nivelul centrului).
Rata de răspuns la solicitarea pri-
vind participarea la cercetare a fost
de 96.36% (53 centre), iar rata de răs-
puns prin completarea chestionaru-
lui a fost de 83,63% (46 instituții și
organizații).
În ceea ce privește tipul de centru, infor-
mațiile primite sunt următoarele:
⚫⚫Centre de urgență: 22 (47.8%)
⚫⚫Centre de recuperare: 14 (30.4%)
⚫⚫Centre de criză: 2 (4.3%)
⚫⚫Centre maternale care primesc și victi-
me: 5 (10.9%)
⚫⚫Centru de găzduire pentru victimele vi-
olenței în familie – maxim 8 luni: 1 (2.2%)
⚫⚫Centru de servicii integrate în regim de
urgență cu posibilitatea de cazare până
la 18 luni: 1 (2.2%)
⚫⚫Centru multifuncțional: 1 (2.2%) (Gra-
fic nr. 1)
21
 2

22

14

1
1 1

Centre de urgență 2

Centre de recuperare 22

Centre de criză

Centre maternale care primesc și victime

Centru de găzduire pentru victimele violenței în familie – maxim 8 luni

14
Centru de servicii integrate în regim de urgență cu posibilitatea de cazare până la 18 luni

Centru multifuncțional

Centre de urgență
Grafic nr. 1 – Tipurile de centre participante la cercetare
Centre de recuperare

Centre de criză
Planificarea cercetării a fost următoarea: Din totalul persoanelor adulte (n=581),
Centre maternale care primesc și victime
Ianuarie – Mai 2017: documentarea teore- au fost victime cu serviciu la intrarea în
Centru de găzduire pentru victimele violenței în familie – maxim 8 luni
tică, alcătuirea instrumentelor pentru cerce- centru (n=131), victime angajate în perioada
Centru de servicii integrate în regim de urgență cu posibilitatea de cazare până la 18 luni
tare, alcătuirea bazei de date cu respondenți. găzduirii (nu lucrau înainte de a fi găzduite
Centru multifuncțional
Iunie – Septembrie 2017: contactarea în centru), n=74, victime cu serviciu la ieși-
centrelor, transmiterea chestionarului rea din centru (n=184) și victime ce aveau
spre completare; desfășurarea celor 3 fo- serviciu la intrarea în centru, dar pe care l-au
cus-grupuri, colectarea rezultatelor. pierdut și nu au mai identificat un altul pe
Octombrie – Noiembrie 2017: colectarea perioada găzduirii (n=12) – Tabel nr. 7:
rezultatelor, interpretarea acestora.
Tabel nr. 7 – Situația ocupațională a victimelor
violenței în familie din datele specialiștilor (a)
9. REZULTATE Total centre Sumă
9.1 Cercetarea cantitativă
Victime cu
serviciu la
În perioada ianuarie-august 2017, si- 46 131
intrarea în
tuația beneficiarilor este următoarea
centru
(n=50, în acest număr fiind cuprinse și
centrele deschise recent, care nu au în- Victime cu
registrat cereri de găzduire din par- serviciu la ieșirea 46 184
tea victimelor și prin urmare nici nu au din centru
completat chestionarul) – Tabel nr. 6: Victime
angajate
46 74
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Tabel nr. 6 – Numărul total de beneficiari din pe perioada

cele 50 de centre despre care respondenții au găzduirii
oferit informații Victime ce au
Total centre Sumă pierdut serviciul
Adulți 581 și nu au mai 46 12
identificat un
Copii 820
altul
Total centre 50
Total centre 46
Total: 1401 victime adulte și minore De asemenea, beneficiarele s-au mai
aflat în următoarele situații (Tabel nr. 8):
22
 ⚫⚫În timpul studiilor (n=11); N = 581(100%) din care:
⚫⚫În concediu creștere și îngrijire copil ⚫⚫victime cu serviciu la intrarea în cen-
(n=31); tru: n=131 (22,54%)
⚫⚫Pensie (n=41); ⚫⚫victime angajate în perioada găzduirii
⚫⚫Alte situații (n=275). (nu lucrau înainte de a fi găzduite în
Tabel nr. 8 – Situația ocupațională a centru): n=74 (12,73%)
victimelor violenței în familie din datele ⚫⚫victime cu serviciu la ieșirea din cen-
specialiștilor (b) tru: n=184 (31,66%)
⚫⚫victime ce aveau serviciu la intrarea în
Total
Sumă centru, dar pe care l-au pierdut și nu
centre
au mai identificat un altul pe perioada
Victime în
46 11 găzduirii: n=12 (9,16%, din 131)
timpul studiilor
⚫⚫în timpul studiilor: n=11 (1,89%)
Victime în ⚫⚫În concediu creștere și îngrijire copil:
concediu n=31 (5,33%)
46 31
creștere și ⚫⚫Pensie: n=41 (7,05%)
îngrijire copil ⚫⚫Alte situații: n=275 (47,33%) din care:
Victime  Îngrijire copil cu handicap: n=2
46 41
pensionare (0,72% din 275)
Altă situație 46 275  Persoane însărcinate: n=3 (1,09%)
Total centre 46  Muncă ocazională: n=16 (5,81%)
 Încadrare în grad de handicap: n=3
Altă situație: îngrijire copil cu handicap, (1,09%)
persoane însărcinate, muncă ocazională,  Persoană de naționalitate străină:
încadrare în grad de handicap, persoană de n=1 (0,36%)
naționalitate străină, casnice (Grafic nr. 2).  Casnice: n=249 (90,54% din 275,
Pe scurt, proporția cazurilor e următoarea: 42,85% din 581)

26

249

îngrijire copil cu handicap, femei însărcinate, muncă ocazională, încadrare în grad de handicap,
persoană naționalitate străină

casnice

Grafic nr. 2 - Situația victimelor violenței în familie din datele specialiștilor, aflate în alte situații decât
cele prevăzute în Tabelul 7 și 8 (n = 275)
23
 Deși nu a fost trecută în chestionar situ- Tabel nr. 9 – Rata de angajare
ația victimelor ce au identificat serviciu pe Angajate
perioada găzduirii, dar l-au pierdut înainte Victime
Tip centru în perioada
de plecare din centru, conform datelor pri- adulte
găzduirii
mite din teren, ar rezulta un număr de 9 be-
Urgență 261 25 (9,57%)
neficiari (12,16% - 9 din 74).
Din calculul procentelor, observăm că Recuperare 194 35 (18,04%)
acestea dau adunate peste 100%, ceea ce Alt tip 126 14 (11,11%)
înseamnă că au existat persoane care s-au
încadrat la mai multe categorii. Așadar, rata de angajare în centrele de
recuperare este aproape dublă față de cea
În ceea ce privește distribuția public – din centrele de urgență, ceea ce este de aș-
privat, din totalul de 46 centre care au com- teptat având în vedere perioada extinsă de
pletat chestionarul, informațiile sunt pre- găzduire.
zentate în Graficul nr. 3. Se confirmă astfel ipoteza conform că-
17
reia există diferențe în ceea ce privește gra-
dul de angajare la nivelul diferitelor tipuri de
centre.
Ceea ce atrage atenția este rata de pier-
17
29 dere a locului de muncă (Tabel nr. 10) dintre
cele care aveau serviciu la intrarea în centru
29
și care nu au mai identificat un altul pe peri-
oada găzduirii:
⚫⚫În centrele de urgență = 11,59% (8 din 69);
⚫⚫În centrele de recuperare = 0% (0 din 43);
centre de stat centre private
⚫⚫În alte tipuri de centre = 20% (4 din 20).
centre de stat centre private

Grafic nr. 3 – Distribuția celor 46 centre în Tabel nr. 10 – Rata de pierdere a locului de
funcție de criteriul public-privat muncă din victimele care aveau serviciu la
intrarea în centru
Ca tipuri de centre (Grafic nr. 4), cele mai Au pierdut
Cu
multe la nivel național sunt cele de urgență, serviciul (din
serviciu
urmate de cele de recuperare și alte tipuri cele care aveau
Tip centru la
de centre. job la intrarea în
intrarea
centru și nu au
în centru
identificat altul
Urgență 69 8
Recuperare 43 0
Alt tip 20 4
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Din datele primite, rata de pierdere a lo-

cului de muncă este 0 în cazul centrelor de
recuperare. Iar în cazul celorlalte tipuri de
centre, altele decât de urgență și recupe-
rare, rata este de 20%. Aici intră și centrele
Grafic nr. 4 – Tipurile de centre la nivel națio-
maternale și rezultatele ar putea fi influen-
nal care au participat la cercetare
țate de acestea, având în vedere că benefi-
ciarele ar putea să fie în situația de a naște,
Rata de angajare (Tabel nr. 9) este urmă-
iar un loc de muncă ar fi incompatibil cu sta-
toarea, conform datelor din teren:
tutul de proaspătă mămică.
24
 Itemul 2 - Au apelat la serviciile centrului victime care au fost găzduite și de către alte
instituții/organizații? Victimele trec prin plecări succesive de acasă și pot accesa servicii din
organizații diferite. Așasar, din cele 581 de victime adulte, 91 persoane (15,66%) au fost adă-
postite și în alte centre sau au avut găzduiri multiple în același centru (Grafic nr. 5).

91, 16%

Grafic nr. 5 – Situația

beneficiarelor în funcție
de numărul de găzduiri
în același centru sau în
centre diferite
490, 84%

victime găzduite o singură dată

victime cu găzduiri multiple la același centru sau la organizații diferite

La Itemul 3 - Care este situația benefici-

arelor care aveau loc de muncă pe perioada Tabel nr. 11 – Situația ocupațională a bene-
găzduirii în adăpost, din punct de vedere al ficiarilor din punctul de vedere al formelor de
formelor legale de prestare a muncii? avem angajare
următoarea situație (Tabel nr. 11):
Total
⚫⚫Cu forme legale (n = 188) Sumă
centre
⚫⚫Fără forme legale (n = 19) + persoanele cu
muncă ocazională (n=16) (Altă situație de Victime cu
46 188
la Itemul 1, 1.2.) forme legale
⚫⚫Liber profesionist (n = 2) Victime fară
46 19
--------------------------------------- forme legale
Total: 225 persoane implicate în activi- Liber
tăți remunerate (ocazional sau stabil). profesionist/ 46 2
intreprinzător
Din rezultatele la Itemul 1, 1.1 și 1.2. se ob- Total centre 46
servă următoarele:
⚫⚫131 persoane cu serviciu la intrarea în cen- Itemul 4. Care sunt ocupațiile la care vic-
tru; timele au acces? (din perioada raportată)
⚫⚫74 persoane angajate pe perioada găz-
duirii; Cele mai multe victime, lucrează în do-
⚫⚫16 persoane cu muncă ocazională. menii ca: vânzări, curățenie, babysitter/în-
--------------------------------------- grijire, croitorie, restaurant. În Anexa 4, este
Total: 221 persoane. regăsită lista completă cu ocupații/profesii
Nu au fost identificate informații referi- avute de victime și distribuția acestora în
toare la diferența de 4 persoane. perioada ianuarie-august 2017.
25
 Itemul 5 - Victimele găzduite în centrul
dvs. vă menționează abuzul financiar prin-
tre formele de violență suferite (în cazul în
care se manifestă)? Cât de des este men-
ționat abuzul financiar de către victimele
care îl experimentează?
Cei mai mulți specialiști au răspuns afir-
mativ la acest item (n=38): victimele re-
cunosc abuzul financiar și îl menționează
printre celelalte forme de violență experi-
mentate. Având în vedere numărul mare
de respondenți care au dat un răspuns afir-
mativ, am putea înainta ideea că peste 50%
din victimele întregistrate în perioada ianu-
arie-august 2017 au experimentat violența
economică (Grafic nr. 6).

Grafic nr. 6 – Frecvența cu care victimele menționează abuzul financiar printre formele de violență suferite

La itemul 6 – ”Care sunt cele mai frecvente 3 manifestări ale abuzului financiar?”, din 46 de res-
pondenți ai studiului, 1 respondent nu a completat, iar la 4 dintre aceștia nu s-a aplicat itemul (nu au
avut victime care să fi suferit această formă de abuz). Așadar, în final au rămas 41 de respondenți
care au completat acest item (rata de răspuns de 89,13%) – Grafic nr. 7.

Interdicția din partea abuzatorului ca victima să aibă un … 1 6

15
1

Sabotarea locului de munca de către abuzator … 1 9

4
2

6
Monopolizarea veniturilor victimei. 7 8
3

Dezacordul abuzatorului de a împarți veniturile sale cu … 6 8

5
4

Păstrarea secretă a câș tigurilor proprii de către abuzator. 3 5

0
5

Solicitarea de justificăria fiecărui ban cheltuit de victimă. 6 8

4
6
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Interdicția din partea abuzatorului ca victima să posede bani. 3 5

0
7

Exercitarea de presiuni asupra victimei să facă … 0 1 4

8

Realizarea de cheltuieli (alcool, tutun etc.) care privează … 3 9

13
10 9

Altele (Care? …

0 2 4 6 8 10 12 14 16

A treia alegere A doua alegere Prima alegere

Grafic nr. 7 - Manifestări ale abuzului financiar

26
 Alegerile cele mai frecvente la acest item sunt următoarele:

Grafic nr. 8 – Cele mai întâlnite 3 manifestări ale abuzului financiar

La itemul 7, Care sunt cele mai frecvente 3 aspecte, ce interferează cu menținerea/iden-

tificarea unui loc de muncă, după ieșirea din relația agresivă?, din 46 de respondenți, unul
nu a răspuns și altuia nu i se aplică itemul (asociație care lucrează cu vârtsnicii în cazul căro-
ra nu mai poate fi vorba de identificare/menținere loc de muncă). Numărul final de respon-
denți la acest item este 44 (rata de răspuns de 95,65%).

Altele
7

Teama de a merge la serviciu/interviu (din motivele

1

gate de securitatea personală

Sabotarea locului de muncă de către agresor
2

(telefoane/sms-uri date în timpul programului de …

Nevoia de z ile libere pentru rez olvarea problemelor
3

personale (înfățișări tribunal, identificare chirie, …

Neîncrederea victimelor că au aptitudinile și
4

competențele profesionale necesare pentru a …

Lipsa unui plan de dezvoltare profesională realizat prin
5

consiliere vocațională

Starea emoțională negativă

6

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

A treia alegere A doua alegere Prima alegere

Grafic nr. 9 - Aspecte ce interferează cu menținerea/identificarea unui loc de muncă,

după ieșirea din relația de abuz

27
 Primele trei opțiuni în alegerile respondenților sunt prezentate mai jos. Având în vedere
locul 2 și 3 ocupat de același aspect, vom considera mai departe primele 2 opțiuni.

10

12 10

12

Starea emoțională negativă Starea emoțională negativă

Starea emoțională negativă Starea emoțională negativă
Grafic nr. 10 – Primele 3 aspecte ce interferează cu menținerea/identificarea unui loc de muncă,
după ieșirea din relația de abuz

Alte variante pe care respondenții le-au
propus la acest item au fost:
⚫⚫Lipsa unui parcurs profesional anteri-
or (ex: nu a lucrat niciodată, în afara
gospodăriei proprii) sau o pauza foar-
te lungă de la ultimul serviciu avut;
⚫⚫Lipsa suportului social;
⚫⚫Imposibilitatea de a avea un serviciu
cu desfășurarea muncii în schimburi
(având copii mici, deseori sugari);
⚫⚫Aptitudini reduse în domeniile dispo-
nibile pe piaţa muncii;
⚫⚫Lipsa calificărilor;
⚫⚫Nivel redus al școlarizării;
⚫⚫Lacune profesionale/lipsa calificării;
⚫⚫Lipsa consecvenței și perseverenței a
unui țel definit;
⚫⚫Mulți copii minori aflați în întreținere.
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
La itemul 8 - Care sunt primele 3 difi-
cultăți pe care le observați în demersurile
victimelor de a identifica/menține un loc
de muncă (pe perioada găzduirii)?, cu copii
sub 10 ani, nu au răspuns 2 specialiști, ite-
mul nu se aplică la 1 asociație, și s-au primit
răspunsuri incomplete de la 5 respondenți,
care nu au completat varianta 3 (82,60% -
au fost excluși și respondenții cu răspunsuri
incomplete).
La itemul cu copii peste 10 ani, din 46
respondenți total, au răspuns 41 (rata de
răspuns este 89,13%)

28
 1. Starea emoțională precară; 0 10
6
2. Probleme legate de siguranța fizică; 3 6
1
3. Veniturile insuficiente; 1 2
1
4. Slaba pregătire educațională; 4 15
1
5. Încredere scăzută în capacitățile personale; 2 5 8
6. Lipsa unor calificări profesionale certificate; 3 10
2
7. Motivație scăzută pentru câștigarea … 2 5
2
8. Nevoia de zile libere pentru rezolvarea … 1 4
2
9. Program de lucru nepotrivit; 0 6
3
10. Lipsa unei persoane cu care să-și lase … 6 7 9

11. Dificultatea de a face față unor detalii … 0

0 2
12. Lipsa unui parcurs profesional (lipsa unui … 5 6
5
0 2 4 6 8 10 12 14 16

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune

Grafic nr. 11 – Dificultăți în demersurile victimelor de a identifica/menține un loc de muncă (pe peri-
oada găzduirii) pentru victimele cu copii sub 10 ani

1. Starea emoțională precară; 0 12

4
2. Probleme legate de siguranța fizică; 4 6
2
3. Veniturile insuficiente; 2 5
0
4. Slaba pregătire educațională; 4 13
2
5. Încredere scăzută în capacitățile personale; 1 5 8
6. Lipsa unor calificări profesionale certificate; 6 8
1
7. Motivație scăzută pentru câștigarea … 2 6
4
8. Nevoia de zile libere pentru rezolvarea … 0 3
1
9. Program de lucru nepotrivit; 1 2 3
10. Lipsa unei persoane cu care să-și lase … 0 0 3
11. Dificultatea de a face față unor detalii … 0
0 3
12. Lipsa unui parcurs profesional (lipsa unui … 5 6
6
0 2 4 6 8 10 12 14

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune

Grafic nr. 12 – Dificultăți în demersurile victimelor de a identifica/menține un loc de muncă (pe peri-
oada găzduirii) pentru victimele cu copii peste 10 ani

29
 Clasamentul la acest item este următorul:
8 8
15
10
1. Slabă pregătire educațională
2. Încredere scăzută în capacitățile personale
3. Lipsa unor calificări profesionale certificate
Grafic nr. 13 - Primele 3 dificultăți în
demersurile victimelor (cu copii sub 10 ani)
de a identifica/menține un loc de muncă (pe
perioada găzduirii)
Din răspunsurile specialiștilor, reiese că
nu există diferențe în ceea ce privește dificul-
tățile pentru identificarea/susținerea unui job
în funcție de vârsta copiilor aflați în îngrijire.
Ipoteza este infirmată.
O dificultate propusă suplimentar a fost:
mulți copii aflați în întreținere, motiv pentru
care într-o cercetare ulterioară ar putea fi in-
vestigat dacă numărul de copii minori aflați
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
Grafic nr. 15 - Așteptările pe care victima le are de la organizațiile reprezentate de specialiști pentru
identificarea/susținerea unui job, pe perioada găzduirii
30
8
13
13
8
8
1. Slabă pregătire educațională
1. Slabă pregătire educațională
2. Încredere scăzută în capacitățile personale
2. Încredere scăzută în capacitățile personale
3. Lipsa unor calificări profesionale certificate
3. Lipsa unor calificări profesionale certificate
Grafic nr. 14 - Primele 3 dificultăți în
demersurile victimelor (cu copii peste 10 ani)
de a identifica/menține un loc de muncă (pe
perioada găzduirii)
în îngrijirea mamei conduce la o diferența în
ceea ce privește obstacolele întâlnite în pro-
cesul de obținere a independenței financiare.
Itemul 9 - Care credeți că sunt așteptări-
le pe care victima le are de la organizația pe
care o reprezentați, pentru identificarea/sus-
ținerea unui job, pe perioada găzduirii?, relevă
următoarele așteptări pe care beneficiarii le
au de la organizația care îi găzduiesc:
 Din răspunsurile obținute, observăm că
primele 3 așteptări vizează aspecte ce țin
de supraviețuirea fizică (hrană) și suprave-
gherea copiilor, ca apoi să urmeze cele ce
țin în mod direct de identificare/susținerea
unui serviciu.
Specialiștii au identificat și alte așteptări
pe care victimele le pot avea în perioada de
găzduire într-un centru rezidențial:
⚫⚫Sprijin privind pregătirea temelor
pentru școală;
⚫⚫Însoțirea victimei la interviul de an-
gajare;
⚫⚫Orientare vocațională;
⚫⚫Învoiri de la muncă;
⚫⚫Comunicarea deciziei de demisie an-
gajatorului;
⚫⚫Însoțire la tribunal;
⚫⚫Suport în realizarea demersurilor de
revizuire a certificatului de handicap,
de obținere a certificatului de ori-
entare școală a copilului cu cerințe
speciale, însoțire la diverse controale
medicale periodice;
⚫⚫Însoțire la domiciliul conjugal pentru
recuperarea actelor/copiilor/medica-
mentelor rămase la agresor;
⚫⚫Demersuri pentru înscrieri/transfe-
ruri școlare;
⚫⚫Identificare de posibilități de continu-
are a studiilor/participare la cursuri de
calificare/recalificare profesională;
⚫⚫Sprijin în redactarea unui CV/scrisoare
de intenție în vederea angajării;
⚫⚫Îngrijirea copiilor (hrană, igienă, pro-
gram de somn) pe perioada în care
victima este la serviciu;
⚫⚫Desfășurarea unor activități educați-
onale și de petrecere a timpului liber
împreună cu aceștia pe perioada pro-
gramului de muncă al mamei;
⚫⚫Identificarea unui loc de muncă bine
plătit, cu program flexibil.
Răspunsurile de la itemul 10 - Care sunt
activitățile realizate, pe perioada găzduirii,
pentru creșterea independenței financiare
a victimei și de către cine? ne indică prefe-
rința pentru activitățile întreprinse de diada
victimă – personal de specialitate.

Tabel nr. 12 - Activitățile realizate pe perioada găzduirii și de către cine

Victima și
Doar Personalul de
  personalul de
victima specialitate
specialitate
Căutare loc de muncă 2 39 1
Căutare creșă/grădiniță/școală 0 34 8
Căutare chirie 9 31 1
Pregătire pentru interviul de angajare 2 32 2
Elaborarea unui plan de siguranță pentru
0 39 4
protecția fizică și emoțională a victimei
Stabilirea unei sume de bani care să fie
economisită pe perioada găzduirii în
11 24 2
centru și care să ajute victima în creșterea
independenței financiare, la plecare
Identificarea de cursuri de calificare/
0 29 11
specializare profesională

31
 Căutare chirie și stabilirea unei sume de bani care să fie economisită pe perioada găzduirii în
centru și care să ajute victima în creșterea independenței financiare, sunt 2 activități realizate
în cea mai mare măsură de diada victimă-personal de specialitate, dar și victimele sunt încu-
rajate să întreprindă singure, doar personalul de specialitate realizând acestea în foarte mică
măsură.
Alte activități numite de specialiști ca realizându-se pe perioada găzduirii sunt: consiliere
vocațională, identificarea aptitudinilor, deprinderilor, valorilor, intereselor, motivației, consiliere
pentru identificarea/menținerea unui loc de muncă, suport informațional și instrumental pen-
tru întocmirea CV-ului, consiliere pentru managementul eficient al resurselor financiare proprii,
abordarea integrată a cazului în oferirea de asistență și suport (consiliere psihologică, consiliere
juridică, asistență socială, facilitarea accesului la alte servicii de suport.
Itemul 11 - Care considerați că ar fi beneficiile unui atelier creativ (desfășurat în cadrul
centrului), în care victimele să efectueze diferite activități, ce au ca scop comercializarea
produselor pentru autosusținerea centrului? vizează oferirea unui cadru propice victimelor
în care să-și exerseze abilitățile și deprinderile sau să-și dezvolte altele noi, care să le ajute
în parcursul profesional. Din totalul de 46 respondenți, au răspuns 38 (rată de răspuns de
82,60%).
Beneficiile acestui tip de activitate au fost împărțite pe 5 domenii: domeniul personal/
emoțional, domeniul abilităților practice, domeniul social, domeniul financiar și domeniul
profesional.

Tabel nr. 13 – Beneficiile unul atelier creativ desfășurat în perioada de găzduire, în centre
Încredere în capacitățile proprii;
Îmbunătățirea capacității de concentrare;
Creșterea autonomiei personale;
Creșterea și consolidarea stimei de sine și a încrederii în sine;
Eliberarea tensiunilor și a sentimentelor negative;
Dezvoltarea responsabilității;
Creșterea stabilității emoționale;
Împlinirea nevoii de apreciere prin vânzarea produselor realizate;
Destindere, detașare de experiența personală;
DOMENIUL
PERSONAL/ Identificare noi mecanisme de coping;
EMOȚIONAL Creșterea motivației;
Experimentarea sentimentului utilității personale (oferă ceva în
schimbul ajutorului primit la Centru, de care vor beneficiar și alte
persoane aflate în aceeași situație);
Ventilare emoțională;
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Creșterea autoaprecierii;
Dezvoltarea aptitudinilor de viață independentă;
Stimularea creativității și a imaginației;
Creșterea sentimentului de apartenență, valorizare;
Dezvoltarea inițiativei.
Dezvoltarea abilităților practice care să contribuie la creșterea
DOMENIUL posibilităților de angajare;
ABILITĂȚILOR
Descoperirea de abilități personale;
PRACTICE
Dobândire de deprinderi noi.

32
 Dezvoltarea/formarea de abilități care stau la baza încadrării în
câmpul muncii, a integrării sociale în ansamblu;
Socializare cu alte persoane și crearea de relații stabile între aceștia;
DOMENIUL SOCIAL Dezvoltarea abilităților sociale;
Ieșire din rutină;
Grupul de lucru poate avea rol de grup suport;
Creșterea calității relațiilor sociale.
Dezvoltarea spiritului antreprenorial;
DOMENIUL
Crearea unei strategii pentru deschiderea unei afaceri proprii;
FINANCIAR
Creșterea autonomiei financiare.
Disciplinarea timpului și a programului personal;
Conștientizarea aptitudinilor personale cu scopul dezvoltării
profesionale;
Învățarea lucrului în echipă;
Evidențierea punctelor forte care să sprijine procesul de angajare/
DOMENIUL
menținere a locului de muncă;
PROFESIONAL
Creșterea capacității de disciplinare și de parcurgere a traseului de
la idee la produs final;
Descoperirea interesului pentru domeniul artistic (realizare de
produse handmade);
Creșterea experienței profesionale.
Itemul a fost formulat având în vedere prinderilor manuale și al experienței profesi-
realizarea acestui studiu în cadrul proiectului onale, cât și în plan social este confirmată.
Creative Workshop ADRA House, iar activită- La itemul 12 - Care este suma minimă, în
țile propuse pentru beneficiare sunt și cele din general, de care victimele au nevoie pentru
cadrul proiectului. Pe lângă acestea, specialiștii a se putea întreține, după plecarea din adă-
au mai propus și alte activități cu efecte pozi- post?, cel mai mare număr de respondenții (17
tive asupra parcursului victimei în cadrul unui din 46) consideră că o victimă are nevoie de
centru rezidențial: ateliere de lectură, audiţii o sumă de bani cuprinsă între 1200 și 1599 lei
mu­zicale, floricultură, grădinarit, ţesătorie, tri- pentru a se putea întreține. Cu toate acestea
cotaje, broderie, pictură, artizanat, crearea de opțiunea cea mai apropiată de prima alegere
cărți poștale, calendare, confecționarea unor este aleasă de 15 respondenți (1600-2000 lei).
sacoșe, realizare de obiecte de artizanat, arta Având în vedere numărul aproape egal de res-
gastronomiei, deprinderea meseriei ospătar/ pondenți la cele două intervale, se poate con-
bucatăr, confecționat felicitări, pregătit și con- sidera că o medie a finanțelor necesare unui
servat gemuri, zacuscă, murături, aranjarea victime este de aproximativ 1600 lei.
produselor pentru bazar. Deși nu toate pro-
Tabel nr. 14 – Suma minimă necesară la
punerile vizează activități în urma cărora să
plecarea din centru pentru o victimă
rezulte produse ce să poată fi comercializate,
pot fi totuși realizate pentru beneficiile per- Frecvența
sonale ale victimelor (ocuparea timpului liber, până în 1200 lei 5
contribuirea activă la procesul lor de recupera- 1200-1599 lei 17
re, creșterea încrederii în sine etc.) 1600-2000 lei 15
Ipoteza conform căreia desfășurarea peste 2000 9
unui atelier creativ în centru are efecte pozi-
Total centre 46
tive atât în plan emoțional, al dezvoltării de-
33
 Următorii doi itemi (nr. 13 și nr. 14) vizează în mod direct aspectul independenței finan-
ciare a victimelor.
Peste jumătate din respondenți (35) consideră că victimele nu sunt independente la
momentul părăsirii centrelor, fiind mai departe necesare servicii de suport pentru acestea,
fie că este vorba de suport financiar sau informațional. Ipoteza este confirmată.

Tabel 15 – În ce măsură sunt victimele independente la plecarea din centru?

Frecvență Procent
în mică măsură 35 76,1
în mare măsură 11 23,9
Total centre 46 100,0

Aceste răspunsuri întăresc și rezultatul obținut la itemul 2 (2.1.), conform căruia 91 de

victime (15,66%) din totalul de 581 de beneficiare au fost găzduite și în alte centre.

91, 16%

490, 84%

victime găzduite o singură dată

victime cu găzduiri multiple la același centru sau la organizații diferite

Grafic nr. 5 (reluat) – Victime venite din alte centre sau cu mai multe găzduiri la același centru

În ceea ce privește timpul în care o victimă poate deveni independentă financiar, cei
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

mai mulți specialiști (12) au ales ca răspuns varianta Altele, aceasta însemnând că obține-
rea autonomiei economice depinde de:
⚫⚫Nivelul de școlarizare al victimei;
⚫⚫Numărul de copii minori aflați în întreținere;
⚫⚫Existența/absența rețelei de suport formală/informală;
⚫⚫Numărul de plecări anterioare din relația abuzivă;
⚫⚫Statutul ocupațional la momentul intrării în adăpost;
⚫⚫Existența unui parcurs ocupațional;
⚫⚫Sprijinul familiei extinse.

34
 Tabel nr. 16 – Frecvența răspunsurilor specialiștilor în ceea ce privește atingerea independenței
financiare de către victimă la plecarea din centru
Frecvență Procent
Independentă când pleacă 9 19,6
Independentă după 6 luni 9 19,6
Independentă după 1 an 10 21,7
Independentă după 2 ani 6 13,0
Altele 12 26,1
Total centre 46 100,0

Astfel, o concluzie cu privire la timpul în care o victimă devine independentă după ple-
carea din adăpost, chiar și dacă a identificat un loc de muncă și o locuință cu chirie nu poa-
te fi emisă, având în vedere că restul opțiunilor alese de respondenți sunt prea apropiate
ca număr.

Pentru a susține rezultatele obținute în timpul găzduirii și pentru a sprijini victimele în
atingerea independenței financiare, suntem interesați și ce alte demersuri ar fi necesare
pentru realizarea acestui scop (Item 15 - Ce demersuri ulterioare găzduirii(altele decât cele
realizate pe perioada locuirii în centru) considerați că sunt necesare pentru susținerea inde-
pendenței financiare?). Rata de răspuns la acest item a fost de 80,43%, cu 37 respondenți.
Răspunsurile au fost împărțite în 5 tipuri de servicii: servicii sociale, servicii profesionale,
servicii financiare, servicii interinstituționale și alte servicii specifice.

Tabel nr. 17 – Demersuri după plecarea victimei, împărțite pe domenii

Asigurarea unei locuinţe protejate/locuinţe sociale în care victima să
poată fi primită în mod gratuit pentru o perioadă medie de 6 luni, în
condiţiile inexistenţei unui loc de muncă, sau contra-cost, valoarea
chiriei fiind raportată la venitul/membru de familie;
SERVICII Asigurarea mesei prin servicii sociale specifice (ex. cantine sociale) pe
SOCIALE durată limitată;
Asigurarea, printr-un serviciu specializat gratuit, a îngrijirii copiilor pe
durata serviciului (pentru mamele angajate, cu copii minori sub 10 ani);
Asigurarea de After-school gratuit sau cu sprijinul organizațiilor
partenere;
Identificare creșă/grădiniță socială pentru minori;
Alcătuirea dosarului pentru locuință socială (dacă se încadrează).
Consiliere profesională pentru întărirea capacității de a menține locul
de muncă;
Identificarea unui loc de muncă mai bine remunerat în funcție de
pregătirea profesională (în cazul în care nu a fost posibil la momentul
prezenței în centru);
SERVICII Alcătuirea unei rețele de operatori economici (angajatori);
PROFESIONALE Cursuri de perfecționare;
Continuarea studiilor;
Program de lucru adaptat, într-un singur schimb (existența copiilor
minori avuți în îngrijire face imposibilă susținerea unui loc de muncă cu
serviciul în ture);
Reconversie profesională pentru obținerea unui câștig mai mare.
35
 Suportarea anumitor cheltuieli, pe o perioadă de 6 luni, de către stat;
SERVICII
Crearea unui cont de economii;
FINANCIARE
Susținerea victimei în alcătuirea și respectarea bugetului de cheltuieli.
Dezvoltarea rețelei de servicii comunitare existentă în proximitatea
SERVICII INSTI- victimei;
TUȚIONALE
Colaborări cu furnizori de servicii medico-sociale.
”Monitorizare frecventă, consiliere, a avea tot timpul un al doilea plan
pentru eventualitate în care victima ar trebui să se întoarcă în mediul
abuziv din care a vrut să se detașeze”.
Consiliere pentru depășirea stării de anxietate;
Servicii de consiliere psihologică/terapie gratuite, grupuri de dezvoltare
personală (”cele mai multe victime au un venit mic din cauza lipsei
experienței și calificării profesionale, stimei de sine și motivației scăzute
pentru dezvoltare profesională, personale, tulburări de comportament
etc. și chiar dacă identifică un loc de muncă stabil, obțin un venit ce
le menține doar la limita supraviețuirii”; ”consiliere pentru susținerea,
menținerea încrederii în sine, a valorii de sine și a sentimentului de
control”; ”consiliere pentru consolidarea/ dezvoltarea abilităților de
ALTE SERVICII autodeterminare, consolidarea grupului de suport, sprijin în creșterea
și educarea copiilor”);
SPECIFICE
Identificarea de cursuri de calificare/recalificare profesională;
Clarificarea aspectelor de ordin juridic: ordin de protecție, partaj,
stabilirea domiciliului minorilor, etc.;
Înscrierea în programul de reinserție școlară: A doua șansă;
Acordarea de asistență juridică gratuită inclusiv în relațiile de muncă;
Suportarea contravalorii chiriei de către un ONG sau o persoană de
suport în perioada imediat ulterioară părăsirii centrului;
Sprijinirea din partea autorităților locale SPAS;
Sprijin prin acordarea de produse alimentare, articole de îmbrăcăminte,
încălțăminte, produse de igienă;
Participarea la cursuri de autoapărare.

La acest item, au răspuns 37 specialiști me medicale netratate) vor îngreuna proce-

(rata de răspuns de 80,43%).
Itemul 16 (Care este profilul unei victime
independente financiar?) propune schița-
rea portretului unei supraviețuitoare ce a
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
sul de obținere a autonomiei și constituie
un factor de risc.
Din punct de vedere personal, perspec-
tiva de viitor (speranța în posibilitatea unei

reușit să devină independentă din punct de
vedere financiar. 43 specialiști au răspuns
(rata de răspuns de 93,47%) la această în-
trebare.
Pentru a reuși să devină independentă
financiar, victima trebuie să aibă, în primul
rând, o stare bună de sănătate, care să-i
permită efortul de a susține un loc de mun-
că și copiii aflați în întreținere. Problemele
medicale apărute în urma relației de abuz
(recuperare în urma agresiunii fizice, proble-
36
noi vieți în afara abuzului) crește șansele de
a fi pe cont propriu. Se știe că persoanele
care suferă traume au dificultăți în a face
proiecții pozitive asupra parcursului lor și au
nevoie de sprijin pentru sublinierea resurse-
lor menite să le susțină în depășirea dificul-
tăților cu care se confruntă. Beneficiarele
incluse în programul de găzduire depășesc
mentalitatea de victimă (persoană care nu
poate sau nu este lăsată să decidă singu-
ră, nu are acces la toate resursele necesare
unei vieți independente, în cadrul relației de
abuz: resurse financiare, comportamenta-
le, sociale, educaționale), fiind interesată de
evoluția sa, învățând să transforme experi-
ențele traumatice în posibilități de creștere
personală. Este centrată și determinată în
rezolvarea situației personale, crescându-și
încrederea în sine, inițiativa și angajamen-
tul în utilizarea resurselor de suport dispo-
nibile. Își formulează obiective cel puțin pe
termen mediu și își reglează corespunzător
emoțiile în direcția susținerii unui loc de
muncă și a unor relații sociale suportive. Ca-
pacitatea bună de adaptare, perseverența
și punctualitatea constituie alte ingredien-
te necesare a fi aplicate pentru a se bucura
de stabilitate ocupațională.
Are un tonus emoțional pozitiv, își sus-
ține drepturile, dar fără a le încălca pe ale
celorlalți, își dezvoltă noi mecanisme de
coping adaptate statutului de persoană
liberă. Are în vedere creșterea capacității
la frustrare, astfel încât să susțină locul de
muncă, chiar și în situația în care nu este
unul preferat, având în vedere obiectivul in-
dependenței pentru sine și minorii aflați în
îngrijirea sa, accesul la informații, flexibilita-
tea în acțiune și gândire sprijină persoana în
realizarea demersurilor dorite.
Din punct de vedere social, se reușește
alcătuirea unei rețele de suport bine repre-
zentată (prieteni, familie, vecini, colegi de
muncă), iar calitatea relațiilor sociale exis-
tente se îmbunătățește.
Accesul copiilor la educație permite
victimei să se concentreze pe susținerea
locului de muncă și pe asigurarea stabilității
locative.
Din punct de vedere educațional, victi-
ma are cel puțin studii medii sau este inte-
resată de continuarea anilor de școlarizare.
Din punct de vedere profesional, exis-
tența unui traseu profesional și/sau a ca-
lificărilor profesionale sprijină victima în
identificarea unui loc de munca cu o remu-
nerație mai bună.
Demersurile juridice finalizate (ordin de
protecție, divorț sau încredințare) și sus-
ținerea din partea autorităților (prin acor-
darea de servicii sociale: acces gratuit la
educație pentru copii, cantină socială, plata
chiriei, ajutor social etc.) contribuie la creș-
terea încrederii victimei în viitorul pe care îl
poate avea (un viitor cu limitarea abuzului
de orice formă).
Din punct de vedere financiar – își gesti-
onează eficient bugetul, reducând cheltuie-
lile mai putin necesare, acumulează minime
cunoștințe de educație financiară, se înca-
drează în venitul ei, se poate întreține atât
pe ea, cât și minorii aflați în întreținerea ei
(acoperirea nevoilor bazale, de școlarizare a
copiilor, de întreținere, îmbrăcăminte, încăl-
țăminte).
Deși victimele, transformate în supra-
viețuitori independenți financiar, pot avea
orice vârste, totuși cele aflate în intervalul
25-50 de ani au mai multe șanse la identifi-
carea unui loc de muncă sau optează pentru
calificarea/reconversia profesională.
La plecarea din adăpost, este
puțin probabil ca o victimă să întru-
nească toate atributele descrise an-
terior. Cu toate acestea, în perioada
ulterioară găzduirii, prin serviciile de
monitorizare, ea poate fi sprijinită în
alcătuirea unui plan personalizat, de
această dată adaptat situației de pă-
rinte unic, cu obiective care să vizeze
dezvoltarea acelor aspecte care să-i
aducă independența financiară.
Ultimul item al chestionarului, itemul
17 - Ce propuneri ați face reprezentanților
statului pentru a se implica activ în cazul
persoanelor care experimentează abuzul
financiar?) vizează propuneri ale specialiș-
tilor către actori publici care pot propune și
pune în aplicare măsuri de îmbunătățire a
vieții supraviețuitoarelor violenței în familie.
Rata de răspuns la această întrebare a fost
de 82,60%, doar 8 respondenți neoferind
propuneri.
37
 Tabel nr. 18 – Propuneri către reprezentanții statului în domeniul violenței în familie
DOMENIUL PROFESIONAL
- Asigurarea cursurilor de calificare/reconversie
profesională gratuit;
- Crearea, prin lege specială (ex. persoanele cu
dizabiliăți) de oportunități pentru angajatorii care
vor să integreze pe piața muncii persoane victime
ale violenței în familie;
- Flexibilitatea programului de lucru pentru
mamele cu copii sub 10 ani;
DOMENIUL PUBLIC
- Un set riguros de studii, realizarea unei analize
de situație, evaluări, cercetări care să susțină
recomandările pentru introducerea de noi politici
sociale în domeniul violenței în familie;
- Creșterea implicării societăţii civile în crearea şi
înființarea unor servicii/programe de suport, prin
campanii naționale;
- Elaborarea unei strategii naționale și stabilirea
unei mecanism de monitorizare privind
implementarea acesteia la nivel local, referitor la
accesul victimelor la servicii de suport pe termen
lung, astfel încât să nu fie nevoite sa se întoarcă
în situația de abuz;
- Standarde de calitate privind serviciile din
adăpost stabilite în urma consultărilor publice
active, iar în cazurile în care nu sunt îndeplinite să
existe sprijin pentru atingerea exigențelor;
- Sprijin financiar public pentru înființarea de
centre/locuințe sociale destinate victimelor
violenței în familie;
- Crearea unei metodologii de recunoaștere a
celorlalte forme de abuz, altele decât abuzul fizic
sau sexual (ex: abuzul economic)
- Creșterea alocației copiilor;
- Creșterea salariului minim;
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
- Activități de prevenție prin ”adaptarea
procesului educațional la derularea de activități
de informare și teme practice privind formele de
abuz și violența, începând din școala gimnazială.
Un copil informat și educat va deveni un ”adult
protejat”; acţiuni de informare şi promovare a
egalităţii de gen;
- ”Suport informaţional încă din primii ani
şcolari dat celor mici pentru a identifica şi
abuzul financiar, ca formă de violenţă (inclusiv
activităţi sub formă de joc de anteprenoriat, de
management eficient al resurselor financiare, de
38
- Construirea unei platforme online pe care
angajatorii să-și anunțe posturile vacante;
- Înființarea unor ateliere (profesionale), secții de
lucru cu diverse profiluri de activități lucrative,
unde victimele să poată activa o perioadă de timp
în vederea obținerii unor sume de bani pentru a-și
putea susține financiar familia.
autogospodărire, de întețegere/argumentare a
avantajelor independenţei financiare”;
- Îmbunătățirea colaborării interinstituţionale şi
intervenţia în echipă multidisciplinară (”formată
din reprezentanţi ai mai multor organizaţii,
instituţii pentru cazurile de abuz –ex. medicul de
urgenţă să fie instruit să identifice cazurile de
abuz, să evalueze gradul de risc, să direcționeze
victima spre consiliere psihologică sau centru,
care să o motiveze pentru eliberarea din relaţia
abuzivă; Poliţia, în special din localităţile rurale,
să nu mai consilieze victima pe direcția îndurării
umilinţelor, bătăilor pentru a preveni dizolvarea
familiei şi să nu mai perpetueze mentalităţi
patriarhale de toleranţă a violenţei, ci de coping
proactiv pentru eliberarea din situaţia abuzivă,
de sprijin şi de sancţionare a comunităţii aplicată,
măcar moral/civic, agresorului”);
- Modificări legislative care să permită organelor de
poliție să emită ordine de protecție fără să aştepte
o decizie în acest sens a intanţei de judecată și
obligația de a îndepărta imediat agresorul din
domiciliul comun, indiferent cine este proprietarul
locuinţei, la sesizarea unor acte de violență
domestică; obligarea agresorului la a urma ședințe
de consiliere psihologică, iar nerespectarea acestei
hotărâri să constituie infracțiune;
- Înființarea unor centre de zi, conform Legii
217/2003, cu oferirea de servicii de consiliere și
psihoterapie în comunitate;
- Desemnarea unor autorităţi competente în
vederea restricţionării accesului abuzatorului la
veniturile victimei.
- Prevederi legislative clare și aplicabile, care să
nu mai permită sustragerea abuzatorilor de la
responsabilitățile financiare care le revin în raport
cu propriii copii sau care să-i oblige în asumarea
acestor responsabilități;
- Consultanță juridică gratuită/ reprezentare gratuită
în instanță pentru persoanele care experimentează
abuzul financiar și nu au posibilități financiare pentru
a accesa aceste servicii contra cost;
- Obligarea agresorului de a suporta chiria şi/
sau întreţinerea pentru locuinţa unde victima
urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de
a rămâne în locuinţa familială;
- Practici unitare de înregistrare și raportare a
cazurilor de violență în familie, inclusiv a tipurilor
de violență identificate;
- Instrumente standardizate de colectare și
monitorizare a datelor;
- Acțiuni coerente pentru creșterea nivelului de
conștientizare publică și profesională;
- Campanii de informare a comunității privind
existența serviciilor de asistență;
- Educație sexuală – implicarea instituțiilor la
nivel local în campanii de prevenție, privind
contracepția, pentru familiile numeroase cu
situație financiară și locativă precară ce sunt mai
expuse la diferitele forme de abuz;
- Realizarea/oferirea unui pachet de servicii
gratuite, pentru o perioada de minim 6 luni (suport
financiar, acces la servicii medicale, consiliere
psihologică și psihoterapie, calificare/recalificare
profesională, consiliere juridică, program special
pentru copii, cu activități educaționale, de
supraveghere și de petrecere a timpului liber,
hrană), pentru ca mama să poată deține un
loc de muncă fără a neglija aceste aspecte;
- Stabilirea unei metodologii de lucru cu Ministerul
Educației în ceea ce privește schimbarea unității
de învățământ a copilului, cu obligarea la păstrarea
confidențialității asupra noii unități de învățământ.

DOMENIUL SERVICIILOR SOCIALE

- Susținerea financiară a chiriei pe o perioadă
limitată de timp (minim 6 luni de zile), ”cu condiția
ca acestea să-și mențină locul de muncă și să
fie consiliate privind gestionarea eficientă a
resurselor financiare”;
- Susținerea financiară a costurilor educaționale
pentru minorii avuți în îngrijire (creșă, grădiniță)
sau asigurarea accesului gratuit;
- Accesul în creșe a copiilor mai mici de 1 an;
- Servicii de consiliere psihologică/psihoterapie de
cuplu gratuite, în situația în care victima revine în
familie;
- Monitorizarea atentă a cazurilor întoarse în
familie
- Consiliere parentală;

- ”Înființarea unor locuințe sociale protejate
(gratuite sau cu costuri foarte mici) care să poată
fi accesate de persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate accentuată datorată abuzului
financiar (inclusiv femei victime ale violenței
domestice) temporar, până la dobândirea unei
situații de echilibru financiar”;
- Cursuri de educație financiară pentru victime;
- Susținerea victimelor, după depășirea situației
de abuz și plecarea din adăpost, cu alimente,
articole de îmbrăcăminte, rechizite pentru copii;
- Acordarea unei indemnizații de integrare a
victimelor violentei in familiei.

DOMENIUL MEDICAL
- Gratuitate la obținerea certificatului medico-legal;
- Acces gratuit la analize de bază.

39
 9.2 Cercetarea calitativă efecte au avut asupra statutului ocupațio-
nal, parcursul ocupațional din ultimii 2 ani?).
Cercetarea a fost desfășurată în 3 centre
Prin primul item, participantele au fost
(centru de urgență, centru de recuperare,
rugate să enunțe formele de abuz expe-
centru maternal).
rimentate, apoi manifestări ale abuzului
S-a folosit ca metodă calitativă fo- financiar pentru a vedea dacă este recunos-
cus-grupul, întrunind condiția de a avea cel cut. Ulterior a fost definit și de către mode-
putin 3 participanți. Rațiunile care au stat la ratoare, conform Legii 217/2003.
baza alegerii acestei metode au fost: oferi-
La toate cele 3 focus-grupuri, beneficia-
rea posibilității ca fiecare participant să se
rele participante la cercetare au enunțat ca
exprime, intervențiile să poată fi înregistra-
forme de violență pe cea fizică, psihologică,
te, interacțiunea și dinamica grupului pot
verbală, sexuală, o singură doamnă a verba-
stimula răspunsurile participanților, în grup
lizat, în primă fază trăsături ale violenței fi-
apar idei noi care nu sunt relevate în inves-
nanciare (privarea de mijloace de existență
tigarea individuală, stimulează exprimarea,
primară: hrană, medicamente, obiecte de
timp de colectare a răspunsurilor mai redus
primă necesitate), iar formele de violen-
în comparație cu interviurile individuale
ță socială și spirituală sau manifestări ale
(Stănciulescu, 2006-2007).
acestora nu au fost deloc amintite.
Având în vedere dimensiunea mică a
Următoarea întrebare a vizat violența fi-
grupurilor, nu a necesitat prezența unui
nanciară și manifestările acesteia.
asistent. Colectarea răspunsurilor s-a rea-
lizat direct de către autoarea studiului, cu Participanta 5, cu o istorie de abuz de
o experiență de 9 ani în lucrul cu victimele 30 de ani, ne-a împărtășit: ”nu mă lăsa să-
violenței în familie. mi cumpăr niciodată nimic, trebuia să-i
cer bani când aveam nevoie să-mi cumpăr
Încă de la începutul întâlnirii, modera-
vreun obiect sau să merg cu autobuzul sau
toarea discuției a asigurat participantele de
să iau ceva.... bani munciți de mine că eu lu-
confidențialitatea informațiile și de aseme-
cram, el nu. Nu mi se permitea să mănânc
nea de faptul că au libertatea de a nu răs-
cât aveam nevoie [privarea de mijloace de
punde la anumite întrebări dacă nu se simt
existență primară – Legea 217/2003 Repu-
confortabil. Însă ar fi de preferat ca fiecare
blicată], iar banii erau luați de el. Cardul de
să se implice în egală măsură. Nici nu răs-
salariu era la el [acţiune de sustragere in-
puns nu face obiectul vreunei evaluări, ci
tenţionată a bunurilor persoanei – Legea
sunt perceții izvorâte din propria realitate,
217/2003 Republicată]. Noi eram slugile [ea
așadar sunt foarte importante pentru cer-
și copiii], el era stăpânul”. Deși avea proble-
cetare. De asemenea, s-a informat asupra
me de sănătate, soțul nu i-a permis urma-
înregistrării întâlnirii în scopul prelucrării
rea tratamentului medicamentos [privarea
mai facile a informațiilor. Toate participan-
de mijloace de existență primară – Legea
tele au fost de acord.
217/2003 Republicată], dar dânsul și-l pro-
Deși cercetarea a vizat în special abuzul cura. S-a simțit mereu desconsiderată de
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

financiar și viceversa, independența finan- soț (”aa, e femeie de serviciu...”) și ”el nu

ciară, totuși nu a fost stabilit ca și criteriu de
selecție al participantelor experimentarea
acestei forme de abuz. Cu toate acestea,
din răspunsurile primite, fiecare a trăit ma-
nifestări care se subordonează acestei for-
me de violență în familie.
Prima subtemă a focus-grupului a fost
Identificarea și experimentarea violenței fi-
nanciare (ce forme de abuz au fost trăite, ce
avea decât 4 clase și prin intermediul meu a
făcut 10 la frecvență redusă (i-am pregătit
dosarul, am vorbit cu directoarea).”
Participanta 4, cu o perioadă de agresi-
une de 23 ani, povestește cum primea re-
proșuri de la partener în privința cheltuieli-
lor legate de copil: ”îmi reproșa de copil că
cheltuiesc prea mult, că îi cumpăr pampers
și am căutat serviciu pe internet și cum am

40
găsit, m-am dus la interviu și am zis să lu-
crez pentru copilul meu. Când am fost bă-
tută, cu tentativă de omor, aveam o săptă-
mână de la angajare, când am plecat de la
el. ”Relația sa este una consensuală, iar ex-
periența acesteia scoate în evidență vulne-
rabilitatea victimelor cu copii minori și cu un
pattern de relație disfuncțional care încep o
nouă relația înainte de a fi schimbat ceva în
dezvoltarea lor. Partenerul este pensionat
pe caz de boală și, deși inițial și-a asumat
întreținerea doamnei și a minorului său (în
vârstă de 2 ani și 10 luni), ulterior a reproșat
cheltuielile: ”dădea bani și apoi scotea ochii,
că se consumă prea mult pe pampers, pe
mâncare. Deși nu m-a trimis el la muncă
direct, eu mi-am pus ambiția căci reproșa
mereu că cheltuiește cu mine și copilul [nu
este al său], având în vedere că știa totul (că
are un copil) de la început”.
Participanta 6 nu a dorit să răspundă
(”nu vreau să vorbesc despre nici o formă de
abuz asupra mea”). Moderatoarea a readus
în discuție ideea de a se simți libere partici-
pantele de a nu răspunde sau poate chiar de
a participa la întâlnire și i s-a oferit cadrul
să răspundă la itemii care i-au fost confor-
tabili. Nu a fost exprimată obligativitatea
participării și s-a specificat că nu există re-
percursiuni în caz de neparticipare.
Participanta 3 împărtășește faptul că
despre tipurile de violență nu știa prea
multe înainte de a fi găzduită într-un cen-
tru: ”le-am aflat mai mult din centru, ce
înseamnă mai multe abuzuri, sexuale,
asupra copiilor...”; ”toți banii care veneau
în casă, indemnizația copilului, toți, îi juca
la jocuri, eu nu aveam voie să țin banii, să
fac cumpărături singură; și la cumpără-
turi mergeam împreună. Dacă vroiam să
fac sarmale, el zicea: „nu, facem pui!” , nu
aveam voie să merg singură pe stradă; ba-
nii stăteau la mine, dar nu puteam să-i fo-
losesc.”; ”mă rugam să-i ia ceva copilului și
aveam bani, nu să zici că nu aveam”; ”mă
chinuiesc cu copilul meu să-l operez (copil
cu dizabilități), ceream să mergem la doc-
tor, dar nu, vroia să aștepte să ia banii lui,
să stea în scaun. De 3 ani nu a mai fost la
evaluare medicală”.
Participanta 2 povestește faptul că a fost
bine până în urmă cu 6 ani, când, soțul, impli-
cat într-o altercație, a suferit un traumatism
cranio-cerebral ce a condus la schimbări în
personalitatea acestuia – ”îmi dădea bani,
dar nu pe toți, mereu își oprea din ei, priorita-
re erau țigările, dulciurile și berea; nu conta
că vroiam să cumpăr adidași copilului, spu-
nea că 200 lei e prea mult pentru o pereche
de adidași, la anul îi crește piciorul, dar nici de
50 lei că nu sunt buni. Mai așteptăm până
luna viitoare. Și eu trebuia să stau cu băiatul
cu adidașii rupți. Pe mine mă deranja ernorm
și mi se părea un abuz emoțional.”; ” nu era
vorba de pofte, ieșirea la un restaurant etc.
noi nu ieșeam că nu aveam bani, dar pentru
țigări erau”. Se făceau reproșuri, de aseme-
nea, că banii aduși de victimă nu sunt sufi-
cienți, în condițiile în care aceasta făcuse un
credit, de comun acord, pe numele ei, pentru
nevoi personale. Obsesia soțului era repre-
zentată de banii puțini și de oamenii care
doreau să ia bani de la el. În acest caz, banii
erau lăsați într-un loc la care ambii parteneri
aveau acces.
Participanta 1 era însoțită în permanen-
ță la cumpărături, iar soțul nu era niciodată
de acord cu prețurile, intervenea în alegerile
sale culinare. Povestește cum acesta ”de-
venise obsedat, eram în tură de noapte,
stăteam în magazin, el afară, mă privea pe
geam și mă întreba: cu cine sunt, dacă se
uită cineva la mine... dacă râd... (doar când
era în tura de noapte) - obsesia că aș avea
pe cineva, dacă vorbeam cu mama, se în-
treba ce vorbesc atâta?”
Participanta 7 era privată de bunuri din
casă: ”bani, bunuri materiale (erau luate
din casă și date), eu aduceam banii în casă
și banii erau folosiți de el [partener]; făcea
41
 împrumuturi și trebuia să le plăteasc eu,
vindea lucruri din casă, lua bani...” Iar stre-
sul cel mai mare îl constituia faptul că nu se
putea baza pe soț măcar în supravegherea
copiilor. Nu de puține ori aceștia au fost ne-
supraveghiați și într-una din ocazii au fost
luați în vizorul Direcției de Asistență Socială
tocmai pe acest motiv. ca recepționeră, a zis că-mi caut bărbați, că
Participanta 8 nu beneficia de alocația
copilului și era forțată să meargă la cerșit
(de către partener și familia sa), iar banii
erau luați de acesta; banii erau cheltuiți la
jocuri de noroc, alcool, iar despre a-și cum-
păra îmbrăcaminte sau cele necesare nu
putea fi vorba.
Item 3 - Ce efecte a avut relația de abuz
pe care ați experimentat-o asupra statutu-
lui dvs. ocupațional prezent?
Participanta 3 avea cu cine să-și lase copii
pentru a merge la serviciu și își dorea acest
lucru. Însă partenerul nu era de acord, consi-
derând că cei din jur trebuie să-l vadă pe el ca
fiind întreținătorul familiei. În perioadele în
care nu au fost unul lângă celelalte, din moti-
ve obiective (câțiva ani), beneficiara a lucrat
și s-a întreținut singură. Dar toți acești ani de
muncă au fost nereprezentați în cartea de
muncă (muncă la negru).
Participanta 2 lucra când a plecat de
acasă, dar a fost nevoie să-și dea demisia
pentru a-și rezolva problemele cu relocația.
Având o relație bună cu angajatorul (experi-
ență profesională la locul de muncă de 1 an
de zile), i s-a promis totuși că va fi reprimi-
tă oricând. Partenerul nu a fost împotriva
muncii sale. Însă discuțiile despre bani erau
permanente (presiuni psihice), iar 1 an de
zile (din ultimii 2 ani la care se referă itemul),
a fost în concediu creștere și îngrijire copil.
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
Participanta 1 nu lucra când a plecat de
acasă, pierduse locul de muncă cu câteva
zile înainte de a ieși din domiciliul conjugal
(serviciu pe care îl avea de 4 luni). În ultimii
10 ani nu a lucrat.
Participanta 4 nu a avut un loc de mun-
că înaintea celui actual, îngrijind de minor
(2 ani 10 luni), dar glumele făcute pe seama
ei au ambiționat-o să se angajeze și să de-
monstreze că se poate descurca și singură.
42
Participanta 5 a lucrat în mai multe lo-
curi și ”întotdeauna a fost gelos (lucram ca
asistent medical, a venit o bătrânică și mi-a
spus”sarut-mâna, dna asistentă – și a doua
zi nu m-a mai lăsat la muncă zicând că sunt
plină de mândrie”, m-a bătut și m-a încuiat în
casă; după aceea, m-am angajat la un hotel
mă dau mare că știu engleza și am pierdut și
locul acela de muncă; apoi am îngrijit de bă-
trână, am lucrat la o școală... peste tot unde
m-am dus, mi-a făcut scandal. El zice că ține
la mine că sunt bolnavă – diabet, 2 preinfarc-
te. Dar nu îmi lua tratamentele. Doar insulina
căci e gratuită, medicamentele de inimă rar
(120 lei și i se părea că dau prea mult pe ele,
dar el își cumpara medicamentele).”
Participanta 7 – are locul de muncă de 5
luni; când era acasă, lucra în altă parte; nu a
fost reținută de soț în a merge la muncă, ci
mai degrabă a fost o necesitate, căci dacă
nu ar fi mers, nu ar fi avut cum să se întreți-
nă. Totuși, desfășurarea activității profesio-
nale avea loc cu dificultate, având în vedere
permanenta neliniște legată de copiii nesu-
praveghiați de soț.
Participanta 8 nu și-a putut alege sin-
gură un loc de muncă care să-i placă, im-
punându-se cerșetoria. În prezent, are un
copil de 5 luni. Alte doua beneficiare au copii
de aproximativ 1 an de zile, ceea ce întârzie
procesul de integrare profesională.
Itemul 4 - Ați lucrat în ultimii 2 ani? Dacă
da, descrieți pe scurt parcursul ocupațional.
În cazurile în care munca a fost permisă,
nu au existat dificultăți ale beneficiarelor în
a-și identifica un nou loc de muncă. Dar au
existat comportamente de sabotaj (urmă-
riri la locul de muncă, tentative de omor,
presiuni psihice cu privire la finanțele insu-
ficiente ale familiei etc.) din partea partene-
rilor, ceea ce a condus la demisii și angajări
repetate (participanta 5 – ”5 ani am avut
un serviciu. Când să reînnoiesc contractul,
m-a strâns de gât, mi-a pus perna pe cap și
a vrut să mă omoare. Am fugit din țară și
mi-am găsit serviciu. Dar după 2 săptămâni
m-am întors la insistențele lui. Am vrut să
mă reangajez, să plec, dar m-a amenințat
că dacă cunoaște Poliția că a încercat să mă
asfixieze, mă taie cu toporul și se omoară și
el”). Participantele 3 și 7 au avut în medie 5
ani de experiență profesională recentă.
2 participante au fost creștere și îngrijire
copil în ultimii 2 ani, iar alte 3 participante au
în prezent minori în jurul vârstei de 1 an.
Dintre beneficiarele care nu lucrează, 4
au făcut sau urmează să parcurgă un curs
de calificare profesională.
A doua subtemă abordată în cadrul în-
tâlnirii a fost situația actuală din perspecti-
va independenței financiare, iar primul item
al acestei secțiuni se referă la împrumuturi
pe care victimele ar putea să le aibă de achi-
tat (item 5) - Există obligații financiare (îm-
prumuturi, datorii, rate etc.) pe care le aveți
în prezent și pe care sunteți obligată să le
achitați?
Participantele au fost rugate să scrie
această informație pe foaie pentru a nu exis-
ta dificultate în exprimare în fața colegelor de
centru. 4 dintre cele 9 respondente nu au ast-
fel de obligații financiare. Celelalte 5 au sume
de restituit lunar între 500 și 900 lei, ceea ce
ar fi imposibil de realizat, având în vedere
salariile obținute de victimele intervievate
(aproximativ 1400 lei). Banii datorați sunt fie
împrumuturi la Provident, amenzi auto sau la
bancă. Toate sunt făcute cu acordul partene-
rului (deși acesta nu le mai susține) sau pen-
tru familie (copii, frate etc. care nu mai doresc
să contribuie pentru stingerea creditului).
Ca modalitate de a face față acestei situații,
aproape toate beneficiarele aleg să ignore da-
toriile, neavând cum să le achite (participan-
ta 5 – ”trebuia să plătesc de mult, n-am luat
pentru mine, ci pentru fiica și ginerele meu.
Au zis că plătesc și n-au mai plătit deloc. Am
mers cu ei în magazin, și-au luat plasmă, au
plătit 12 rate, după care n-au mai plătit deloc
[nu știe ce este acronimul la care are una din-
tre datorii, fiind condusă de familie să semne-
ze pentru împrumut] și m-au pus să iau restul
de bancă pe numele meu (telefon, plasmă,
botezul copilului)”.
Itemul 6 - Care este situația dvs. ocupa-
țională actuală? Dacă lucrați, ce anume? Și
de cât timp? Cât de mulțumit sunteți de na-
tura activității pe care o desfășurați?
Participanta 5 – lucrează de 1 lună, în
domeniul hotelier și îi place activitatea
desfășurată; îî place colectivul de colegi,
angajatorul. Deși este multă muncă, o face
cu entuziasm (”las deoparte problemele de
sănătate și îmi văd de treabă”).
Participanta 4 – lucrează de 4 luni, ca
agent curățenie, se simte bine în echipa din
care face parte, iar angajatorul este înțele-
gător. Locul de muncă nu o solicită mai mult
decât poate face din perspectiva probleme-
lor de sănătate pe care le are (probleme cu
inima și rinichii).
Participanta 1 – lucrează de mai puțin de
1 săptămână, în domeniul pază și protecție,
iar participanta 2 are o vechime de 1 an 2
luni, ca mercantizor, declarându-se împlini-
tă de activitatea desfășurată.
Participanta 7 – lucrează de 1 an, ca ad-
ministrator și, deși nu îi place activitatea în
mod special, este motivată a continua pen-
tru relațiile pozitive stabilite cu angajatorii
care îi înțeleg situația.
Celelalte 4 participante sunt în curs de
participare la cursuri de calificare sau ur-
mează, având și copii sub 2 ani în îngrijire
sau copil cu dizabilități.
Itemul 7 - Ați absentat (de când ați
plecat de acasă) de la serviciu din cauza
consecințelor abuzului (de ex: strângere
documentație pentru angajare/tribunal,
înfățișare tribunal, căutare chirie, școală
etc.)? Dacă da, aceste absențe s-au re-
flectat în retragerea unei sume de bani
din salariu?
Participantele au ales ca modalități de
rezolvare a demersurilor fie concedii medi-
cale, fie demisie, iar altele au avut o perioa-
dă de liniște înainte de a începe un serviciu,
perioadă pe care au folosit-o pentru a-și
aduna toate actele necesare, astfel încât
la începerea acestuia să nu mai fie nevoie
de învoiri. Ba într-un caz, angajatorul chiar
a dat beneficiarei bani în avans pentru a-și
putea rezolva din probleme, deși lucra de
foarte puțin timp (1 săptămână).
Itemul 8 - Care sunt dificultățile cu care
v-ați confruntat în identificarea/menține-
43
 rea unui loc de muncă, după ieșirea din re-
lația de abuz? Cum le-ați făcut față? Există
persoane care vă sprijină?
Respondentele formulează puține di-
ficultăți, subliniind ajutorul primit din par-
tea personalului de specialitate al centrelor
în rezolvarea demersurilor individuale, iar
angajatorii identificați par a fi înțelegători
față de problemele cu care se confruntă o
victimă (nevoia de a-și lua zile libere pentru
mutarea în alt centru, începerea serviciului
fără atestat profesional și susținerea exa-
menului pentru acesta ulterior). O benefici-
ară a amintit printre dificultățile pe care le-a
resimțit: primind bani în avans, ulterior nu a
mai avut cu ce să fie plătită, plătirea creșei,
transportul. Însă locurile de muncă par a fi
fost identificate în perioade scurte de timp
și fără multe cerințe. Au fost însoțite la in-
terviu, s-au căutat locuri de muncă împreu-
nă cu personalul de specialitate al centrului,
s-au realizat CV-uri, s-au identificat cursuri
de calificare potrivit cu preferințele benefi-
ciarelor etc.
A treia subtemă a focus-grupului a con-
stituit-o Perioada de găzduire în adăpost.
Itemul 9 - În ce măsură vă simțiți sprijini-
tă de personalul de specialitate al centrului
în identificarea/susținerea unui serviciu?
Toate beneficiarele au afirmat că se simt
sprijinite de personalul de specialitate al
centrelor, realizând împreună cu acesta de-
mersuri de integrare a minorilor în mediul
educațional, strângere de documente de
identitate, de studii, însoțire la investigații
medicale, însoțire la avocat pentru rezolva-
rea problemelor juridice, identificare cursuri
de calificare, înscriere în programul a doua
șansă. ”Personalul mi-a spus: 'poți, se poa-
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
te așa, așa, m-au făcut puternică, mi-au
deschis mintea'” (participanta 3); ”mă simt
foarte sprijinită: psihic, fizic, material, nici
nu mă așteptam, în viața mea nimeni nu
mi-a dat nimic degeaba... și o vorbă dacă
a trebuit să mi-o spună, a trebuit să fac un
serviciu, dar doamnele nimic. N-o să am
vreodată posibilitatea să le răsplătesc cât
m-au ajutat” (participanta 5); ”comunică,
iar pentru mine contează foarte mult, ne
44
sprijină financiar (alimente, tratamente
medicale), când am nevoie de îndrumare,
stă de vorbă cu mine - pentru mine contea-
ză foarte mult comunicarea, ce n-am avut
eu de când am deschis ochii pe lume. Ai mei
nu m-au primit, mi-au zis să abandonez co-
pilul. Dar doamnele m-au susținut!” (parti-
cipant 4)
Itemul 10 - Care sunt așteptările pe care
le aveți de la organizația care vă adăpos-
tește, pentru identificarea/susținerea unui
job, pe perioada găzduirii?
Beneficiarele se simt copleșite de spri-
jinul primit (”ne ajută foarte mult, mi-e și
rușine să mai cer” – participanta 2), fiind
nu doar încurajate că vor reuși în ceea ce își
doresc, dar și sprijinite activ prin alcătuirea
unui plan personalizat de activități pe peri-
oada găzduirii și apoi punerea în act a aces-
tora. Cele care au un număr mai mic de ani
de școlarizare sunt încurajate să-și continue
studiile sau să urmeze calificări profesiona-
le care să le ajute în alegerea unui serviciu
cât mai aproape de nevoile lor.
Participanta 1 are ca așteptare să-i fie
plătit transportul mai departe, măcar până
la primul salariu, participanta 2 – identifi-
care creșă/grădiniță, alcătuirea dosarului
pentru o casă socială, participanta 4 – să
comunice și să primească mai departe spri-
jinul financiar pentru alimente, articole igie-
nico-sanitare, îmbrăcăminte, încălțăminte,
medicamente, transport.
Nevoia de comunicare și aprecierea spri-
jinul financiar a reieșit din discursul mai
multor participante.
În ceea ce privește sprijinul din partea
familiei, prietenilor, colegilor, a fost reliefat
în cazul participantelor cu serviciu în mod
special, la acestea rețeaua de suport fiind
mai bine reprezentată (familie, colegele din
centru, de la locul de muncă).
Itemul 11 - Considerați că a crescut încre-
derea în capacitatea dumneavoastră de a
avea/susține un serviciu și de a reuși să vă
întrețineți în afara relației de abuz, de când
sunteți în adăpost? Descrieți schimbarea
petrecută.
 Participanta 4 – ”m-au ajutat să-mi dau
seama ce pot, mi-a ridicat moralul [perso-
nalul din centru] și cu ambiția mea, a fost
numai bine; nu mai stau cu gândul că nu
am strictul necesar pentru copil, mă pot
descurca și pentru mine, nu mai stau la
mâna lui [a partenerului]”.
Participanta 5 – ”toata viața am crezut
că sunt o femeie proastă că așa mi se zicea
în familie, de la cel mai mic copil la cel mai
mare, inclusiv soțul meu, îmi ziceau că sunt
proastă. Dar am văzut că nu, nu sunt, chiar
mă descurc destul de bine. Pot să înaintez,
un pic cam greu, la început pășesc, dar apoi
voi merge drept. În schimb, ai mei nu se
descurcă fără mine. M-au ajutat doamnele
să-mi dau seama de cine sunt cu adevărat,
nu cine credeam că sunt.”
În general, beneficiarele au vorbit despre
o claritate mai mare în privința parcursului
ulterior, se simt în siguranță fiind departe
de agresori și concentrate pe rezolvarea
propriilor probleme. Majoritatea au amintit
copiii ca surse de putere.
Itemul 12 - Enumerați și descrieți activi-
tățile pe care le-ați realizat până în prezent
pe perioada găzduirii, care au avut un im-
pact semnificativ în creșterea independen-
ței dvs financiare. Vă rog să-mi specificați
și dacă le-ați făcut singură sau sprijinită de
personalul de specialitate al centrului.
Printre activitățile amintite, enumerăm:
⚫⚫Ședințele de consiliere/interacțiunile zilni-
ce (”zilnic mă întreabă cum a fost la mun-
că și sunt așa fericită că se interesează
cineva de starea mea.” – participant 5)
⚫⚫Identificare loc de muncă;
⚫⚫Însoțire la interviuri;
⚫⚫Sprijin în alcătuirea CV-ului;
⚫⚫Identificare cursuri de calificare profe-
sională;
⚫⚫Îndrumare către jurist în rezolvarea de-
mersurilor legale (ordin de protecție/
custodie minori/divorț etc.);
⚫⚫Sprijin în alcătuire dosar pentru obține-
re indemnizație minor cu dizabilități;
⚫⚫Integrare minori în diferite forme edu-
caționale;
⚫⚫Sprijin în identificarea programelor de
tipul a doua șansă;
⚫⚫Însoțire la evaluarea medicală pentru
minorul cu dizabilități;
⚫⚫Activități de recreere (grădinărit);
⚫⚫Obținere acte de identitate, de studii;
⚫⚫Decontare medicamente;
⚫⚫Identificare maternitate (o participan-
tă era însărcinată la momentul intrării
în centru);
⚫⚫Înscriere la medic de familie;
⚫⚫Găzduire, hrană, consiliere socială/vo-
cațională (servicii de bază în centre).
Itemul 13 - În opinia dvs., care credeți că
ar fi avantajele găzduirii într-un adăpost
din punct de vedere al câștigării indepen-
denței financiare, după ce ați ieșit din rela-
ția de violență? Încercați să identificați cel
puțin 3 avantaje.
Avantajele menționate ar putea fi îm-
părțite pe mai multe categorii:
1. financiare: directe (bonuri de masă
pentru alimente, îmbrăcăminte, în-
călțăminte, decontare medicamente,
decontare transport), indirecte (neplă-
tind chirie, întreținere, medicamente,
produse igienico-sanitare, beneficiare-
le își pot economisi o sumă de bani pe
perioada găzduirii);
2. securitate și stabilitate personală (nu
este expusă abuzului, stabilitatea că nu
i se va cere să plece din centru dintr-un
moment în altul);
3. emoționale (experimentarea sentimentu-
lui de apreciere, creșterea stimei de sine);
4. îngrijire nou-născut: cursuri de masaj al
bebelușului, despre alăptare;
5. servicii: identificare loc de muncă, spri-
jin în demersurile juridice, în obținerea
unei locuințe, integrarea minorilor în-
tr-o formă educațională.
Item 14 - Care sunt așteptările pe care le
aveți de la un șef, în cazul în care acesta ar
cunoaște situația de violenței în familie tră-
ită? Pentru persoanele care lucrează – ați
spus angajatorului despre aceasta? Dezvol-
tați răspunsul.
45
 Beneficiarele au evidențiat în primul
rând nevoia de a fi înțelese, în situația în
care ar avea nevoie de zile de învoire sau
urgențe medicale pentru ele sau minorii
avuți în îngrijirea lor; mărirea de salariu să
fie aplicată după cum a fost promisă, să
nu fie exploatate prin muncă, iar mediul de
desfășurare a activității să fie unul potrivit
cu starea de sănătate a persoanei în cauză;
să respecte zilele de salariu; în cazul în care
activitatea desfășurată nu atinge cotele
maxime de performanță, să existe îngădu-
ință până persoana va reuși să îndeplineas-
că exigențele postului (să nu fie concediată
și angajat altcineva); să nu expună victima
dacă este căutată de partener/soț; să fie
autentic (părerea pe care o prezintă în fața
sa, să o prezinte și colegilor despre aceasta);
O beneficiară a fost depășită în așteptări
de angajatorul său, acesta oferind o sumă
de bani pentru fiecare copil al doamnei (5)
în vederea pregătirii pentru școală sau ofe-
rirea de cadouri de ziua acestora.
A patra subtemă a întânirii – Atelier cre-
ativ, item 15 - Pentru că dorim să venim în
întâmpinarea nevoilor dvs., vă întrebăm:
Cu ce credeți ar putea să vă ajute dacă ați
participa la activitățile unui astfel de atelier
creativ? Considerați util un astfel de atelier?
Ce activități/produse v-ar plăcea să reali-
zați în cadrul unui astfel de atelier creativ?
Enumerați cel puțin 2-3 activități/produse.
(item 16)
Participantele la studiu s-au exprimat în
favoarea desfășurării acestui tip de activități
(”mi-ar plăcea să facem ceva atât pentru
noi cât și pentru doamnele care vor veni și
ne ajută și pe noi să ne mutăm gândul” –
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
participanta 3). Implicarea într-un astfel de
atelier ar avea rolul de detensionare emo-
țională și deconectare de la propria experi-
ență traumatică, acumularea de cunoștințe
și abilități practice, stimularea creativității.
Ca activități propuse: confecționare de bi-
juterii, pictura pe statuiete/bibelouri, croi-
torie, pictură pe vase de ceramică, tablouri
cu tehnica quilling, păpuși din materal tex-
til. Participantele cu loc de muncă ar avea
dificultăți în a se angaja în astfel de activi-
46
tăți având în vedere oboseala rezultată în
urma programului de la serviciu, însă sunt
doritoare să participe în măsura resurselor
interne disponibile.
A cincea subtemă a interviului este Ple-
carea din adăpost.
Itemul 17. Care considerați că este suma
minimă de care ați avea nevoie pentru a vă
întreține, după plecarea din adăpost? Vă rog
să notați sumele pe care le estimați pe fieca-
re cheltuială pe coala primită. Ca de ex”- hra-
nă 10 lei, îmbrăcăminte 5 lei, facturi 1 leu etc.
Bugetele propuse de respondente sunt
între 1500 și 5000 lei, 7 dintre ele fiind peste
3000 lei.
Un exemplu de buget minim:
1000 lei – chirie
250 lei - utilități
500 lei – alimente
400 lei – articole minor sub 2 ani
(pampers, îmbrăcăminte, lapte praf etc.)
800 lei – creșă/grădiniță
20 lei – fond școală
300 lei – medicamente, abonament
transport, cartelă telefon/abonament TV
100 lei – articole igienico-sanitare,
îmbrăcăminte, încălțăminte
Total: 3.370 lei
Salariul participantelor la studiu este în medie
1400 lei. Cu un asemenea venit, nu vor reuși să
devină independente financiare, iar cazurile
mamelor cu mai mulți copii sunt cu atât mai
dificile.
Itemul 18. Ce condiții ar trebui să fie înde-
plinite pentru a vă considera independentă
financiar, după plecarea din adăpost?
Având în vedere suma de care au nevoie pen-
tru a se întreține pe ele însele și pe copiii lor, par-
ticipantele la studiu punctează câteva elemente
care le-ar ajuta să devină independente financiar
sau să păstreze autonomia economică:
- deținerea unei case proprietăți perso-
nale (sociale sau o casă pe care să o achite
într-o perioadă definită de timp);
 - un loc de muncă mai bine plătit (decât - obligativitatea angajatorului de a per-
cele actuale), cu carte de muncă (pentru mite unei victime întârzieri/zile libere pen-
stabilitate); tru rezolvarea demersurilor personale;
- deținerea mai multor calificări profesi- - divorțul să fie acordat într-un timp
onale care să le sporească șansele de a iden- scurt pentru cazurile ce au fost cazate în-
tifica un serviciu bine plătit; tr-un adăpost + custodia;
- verificarea dacă ajutorul acordat copi-
- un bun manangement financiar (să
lului cu handicap (lunar, trimestrial), dacă
existe și o sumă rămasă după plata tuturor
banii sunt folosiți într-adevăr pentru nevo-
cheltuielilor)
ile copilului;
- copiii să fie înscriși într-o formă educa- - școala să fie gratuită (50-100 lei lunar
țională, cu un program prelungit pentru a-i pt activități) – ”neavând bani pentru a-i
permite mamei, care să fie complementar lăsa să participe, îi țin acasă în această pe-
cu programul de lucru; rioadă” – participant 7;
Participanta 6 consideră a fi foarte dificil - creșterea alocației copiilor (400 lei).
de atins autonomia economică: ”e foarte
greu să te consideri independent financi-
ar pentru că la atât de multe câte sunt de
10. DISCUȚII
plătit, nu ai cum să te simți independent fi-
În urma analizei făcute prin acest studiu,
nanciar, primești salariul și îl dai înapoi, e ca
am constatat existența a 10 județe nerepre-
și cum muncești ca să trăiești, nu pentru a
zentate la nivelul țării (din totalul de 41), iar
rămâne cu ceva.”
cele mai multe sunt în zona București-Ilfov
(7), Galați (3), Cluj (3), Gorj (3), Iași (3), Sibiu
Ultima subtemă (a șasea) propusă în ca-
(3). Centrele maternale nu pot prelua întot-
drul focus-grupului este Politici publice.
deauna cazurile de violență în familie, fiind
Itemul 19 - Ce propuneri ați face repre-
necesară existența măcar a unui minor sub
zentanților statului pentru a se implica activ
2 ani.
în cazul persoanelor care experimentează
O altă situație întâlnită a fost reprezen-
abuzul financiar? Fiecare membru al grupu-
tată de centre (6) care nu au avut benefici-
lui este rugat să facă cel puțin 2 propuneri.
ari pe o perioadă de mai multe luni de zile,
Propunerile au fost următoarele:
aceasta putând fi interpretată în 2 direcții:
- mărirea salariului minim pe economie;
1. rata violenței este scăzută în zona re-
- sprijin financiar (ex. Sprijinul dat mame-
spectivă, deși servicii specializate există;
lor eroine sau persoanelor cu dizabilități);
2. populația nu cunoaște suficient de
- protecție din partea poliției și autorita-
mult serviciile existente pe această nișă.
tea de a intervine în cazurile de violență în
O analiză a situației ar putea fi de folos
familie;
pentru elaborarea unei strategii potrivite
- agresorul să fie dat afară, nu mama cu
zonei: informare și conștientizare a feno-
copii;
menului de violență în familie sau dezvolta-
- penalizarea soților agresivi;
re de alte servicii, adaptare cerințelor.
- gratuitatea demersurilor juridice;
Din totalul beneficiarilor despre care
- sprijin financiar acordat minorilor până
avem date colectate (n=581), casnice sunt
la majorat (cheltuieli pentru copii: plata
aproape jumătate din acestea, mai exact
grădiniței, sănătate, educație, sport etc.),
42,85%. Acest fapt subliniază ideea nevoii de
pentru suplinirea absenței celui de-al doilea
intensificare a eforturilor organizațiilor im-
salariu din creșterea copiilor;
plicate în asistarea victimelor în direcția an-
- acordarea de locuințe sociale, cu pla-
gajării în muncă a beneficiarelor. Dar, având
ta utilităților și posibilitatea de a cumpăra
în vedere perioadele scurte petrecute de
casa respectivă, prin achitarea unei sume
victime în centre (chiar și în cazul centrelor
stabilită lunar;

47
 de recuperare, de tranziție, unde perioadele
sunt mai mari, ajungând și la 1 an 6 luni), timp
în care primează intervenția în criză pentru
stabilizarea emoțională a persoanei, clarifi-
carea cu privire la pașii pe care i-ar putea face
mai departe, este dificil a se lucra îndeaproa-
pe obiectivul identificării și susținerii unui
loc de muncă. Această realitate, reieșită și
din răspunsurile primite la ceilalți itemi, atât
date de specialiști, cât și de victime, sublini-
ază necesitatea alcătuirii de echipe interdis-
ciplinare care să lucreze pe cazuri, nu doar pe
perioada găzduirii unei victime, cât mai ales
după plecarea acesteia.
Gradul de angajare este mai mare în
cazul benefiarilor găzduiți în centrele de
recuperare față de celelalte tipuri de cen-
tre (18,04%, față de 9,57% în centrele de
urgență și alte tipuri – 11,11%). O diferență
s-a înregistrat și în privința gradului de pier-
dere a locului de muncă în cazul victimelor
care lucrau la intrarea în centru și care nu au
mai identificat al serviciu (centre urgență –
11,59%, centre recuperare – 0%, alte centre
– 20%). Acest fapt ar putea deriva, în cazul
centrelor de urgență, din faptul că victimele
pleacă din domiciliul conjugal și au nevoie
de o perioadă de timp pentru a-și organiza
viața, a-și aduna acte, intenta procese, ceea
ce poate conduce la pierderea serviciului fie
prin demisie, fie prin concediere.
Cele mai multe locuri de muncă accesate
de beneficiarele ce au fost găzduite în peri-
oada realizării studiului au fost în domeniile
curățeniei și vânzărilor, domenii ce nu nece-
sită existența unei calificări specifică.
În timpul focus-grupurilor, victimele au
evidențiat aspecte ale abuzului financiar
resimțite în perioada locuirii în domiciliul
conjugal, iar specialiștii întăresc ideea că
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
acestea istorisesc despre violența econo-
mică, 27 specialiști cuantificând enunțările
victimelor în des și foarte des.
Manifestările cele mai frecvente ale vio-
lenței economice alese de specialiști se re-
feră la interdicția din partea abuzatorului ca
victima să aibă un serviciu, sabotarea aces-
teia la locul de muncă și realizarea de chel-
tuieli (alcool, tutun, jocuri de noroc etc.) ce
privează familia de cele necesare. Din inter-
48
viurile de grup, au reieșit ca dificultăți domi-
nante sabotarea locului de muncă (tentative
de omor, jigniri, acuzații nefondate, privare
de libertate pentru a nu merge la serviciu),
determinarea victimelor de către abuzator
de a prelua/susține familia și dependențele
sale (alcool, tutun, jocuri de noroc), privarea
de hrană, medicamente, sustragerea de bu-
nuri din casă, realizarea de împrumuturi pe
care victima trebuie să le achite, interdicția
de a face cumpărături neînsoțite.
Printre aspectele ce pot interfera cu iden-
tificarea/susținerea unui loc de muncă, după
plecarea din relația abuzivă (conform speci-
aliștilor), avem în primul rând neîncrederea
victimelor că au aptitudinile și competențele
profesionale necesare pentru activarea sta-
tutului ocupațional și starea emoțională ne-
gativă care nu permite focusarea pe soluții,
la momentul intrării în adăpost.
Alte interferențe se referă la lipsa unui
parcurs profesional, nivelul de educație scă-
zut, lipsa suportului social sau a calificărilor
profesionale, dar și numărul de copii minori
aflați în întreținere.
Nu s-au înregistrat diferențe între ale-
gerile făcute de specialiști în cazul mamelor
cu copii sub 10 ani și peste această vârstă în
privința dificultăților întâlnite de victime pe
perioada găzduirii: slaba pregătire educa-
țională, încrederea scăzută în capacitățile
personale și lipsa unor calificări profesiona-
le certificate sunt principalele alegeri.
Participantele la focus-grupuri numesc
cu dificultate obstacole întâlnite în proce-
sul de recuperare și integrare profesiona-
lă, toate subliniind ajutorul primit de către
personalul de specialitate al centrelor, atât
la nivel emoțional (susținere, crearea unui
spațiu de eliberare emoțională, creșterea
autoaprecierii, evidențierea capacităților
personale, proiecția reușită a cazului), cât
și instrumentar, prin înscrierea la cursuri de
calificare, sprijin în alcătuirea dosarelor juri-
dice, locuințe sociale, studii etc.
De notat faptul că această selecție făcu-
tă de specialiști ar putea reprezenta și difi-
cultățile pe care aceștia pe resimt în atinge-
rea planului individualizat personalizat, la
ieșirea din adăpost victima trebuind să în-
deplinească obiective ca: loc de muncă, chi-
rie, încadrarea copiilor în medii educaționale
potrivite, dificultăți resimțite uneori mai
puțin de victime care au ca așteptări ca spe-
cialiștii să găsească soluții acolo unde ele
nu le-au identificat. Această discuție poa-
te conduce către ideea traumei secundare
trăită de specialiști și care ar trebui incluși în
programe permanente de dezvoltare profe-
sională și ventilare emoțională.
La itemul cu privire la așteptările pe care
victima le are de la personalul specializat al
organizației în care este găzduită, specialiștii
ierahizează în primul rând îndeplinirea nevo-
ilor bazale (asigurarea hranei), iar pe urmă-
toarele locuri așteptări ce țin de încadrarea
copiilor în medii educaționale sau numirea
unei persoane care să-i supravegheze pe pe-
rioada programului de lucru al victimei.
Participantele la focus-grupuri au men-
ționat importanța unei relații deschise pe
care o au cu personalul de specialitate al
centrelor, comunicarea permanentă și im-
plicarea de ambele părți în realizarea planului
individualizat de servicii. Numesc mai puțin
așteptări legate de îndeplinirea nevoilor ba-
zale, acestea fiind deja avute în vedere, în-
tr-un mod total neașteptat pentru victime,
care nu au fost sprijinite anterior, cu atât mai
puțin să beneficieze atât de sprijin material,
cât și emoțional. Ele își mai doresc să fie spri-
jinite în identificare de programe de calificare
profesională, identificare creșă/grădiniță și
continuarea primirii de articole igienico-sa-
nitare, vestimentare, tichete/bani pentru
cumpărarea hranei, ceea ce le ajută să-și
economisească resursele financiare.
Pe perioada găzduirii în centre, partici-
pantele la focus-grupuri povestesc despre
creșterea încrederii în sine, creșterea sigu-
ranței personale, deschiderea perspectivei
pentru rezolvarea situației personale.
Dincolo de ceea ce se întâmplă în centre
și sprijinul acordat de personalul de specia-
litate, beneficiarele care lucrează așteaptă
de la șeful pe care îl au să fie înțelegător față
de situația în care se află, dacă au nevoie de
zile de învoiri, dacă actul profesional nu se
desfășoară la nivelul cel mai înalt de calitate
căci vor fi perseverente și vor reuși să-și în-
deplinească sarcinile, să plătească suma cu
care s-au înțeles sau să ofere creșteri sala-
riale acolo unde este cazul.
Beneficiile desfășurării unui atelier cre-
ativ la nivelul centrelor sunt nenumărate,
de la efecte pozitive în domeniul personal/
emoțional (sentimentul apartenenței la
un grup, eliberarea tensiunilor negative,
consolidarea încrederii în sine, detașare de
experiența personală de abuz, creșterea
motivației, stimularea creativității, dez-
voltarea inițiativei), domeniul abilităților
practice (descoperire de abilități persona-
le, dobândire de noi deprinderi manuale),
social (creșterea calității relațiilor sociale,
socializare, crearea unui grup de suport),
domeniul financiar (dezvoltarea spiritului
antreprenorial, crearea unei strategii pen-
tru deschiderea unei afaceri proprii), până la
efecte în plan profesional (conștientizarea
aptitudinilor personale, evidențierea punc-
telor forte care să sprijine procesul de anga-
jare/menținere a unui loc de muncă)
S-a observat o diferență semnificativă
între suma minimă considerată necesară
de specialiști pentru întreținerea victimei
și a copiilor săi, după plecarea din adăpost
și cea menționată de participantele la fo-
cus-grupuri. Astfel, o medie a răspunsuri-
lor specialiștilor a dus la obținerea sumei
aproximative de 1600 lei, în timp ce cele mai
multe victime au vorbit de o sumă aproape
dublă (2800-3200 lei) pentru a putea să se
considere independente financiar, în măsu-
ra în care nu există servicii sociale de suport
(acordarea de locuință socială, acordarea
unei indemnizații pentru victime, diferen-
țiată în funcție de numărul de copii, acces
gratuit la educație pentru minori, servicii
medicale gratuite etc.)
49
 În ceea ce privește perioada de timp în
care victima ar putea deveni independen-
tă, după plecarea din centru, aceasta nu a
putut fi precizată, fiind în relație directă cu
nivelul acesteia de școlarizare, numărul co-
piilor aflați în îngrijirea sa, existența unei re-
țele de suport social, statutul ocupațional la
intrarea în centru sau parcursul profesional
anterior găzduirii.
Cele mai importante servicii acordate vic-
timelor după plecarea din centru sunt cele de
monitorizare a cazului, în vederea anticipării
revictimizărilor; alte servicii ar fi cele socia-
le (locuință socială, acces la cantină socială,
încadrarea minorilor într-o formă educațio-
nală gratuită), continuarea cursurilor de cali-
ficare sau identificare de noi oportunități de
reconversie profesională, susținerea pentru
definitivarea demersurilor juridice (divorț, în-
credințare minori, partaj), dezvoltarea rețelei
interinstituțională din localitatea unde victi-
ma este reintegrată și sprijin prin acordarea
de produse igienico-sanitare, rechizite etc.
O victimă ce a depășit acest statut, de-
venind o supraviețuitoare independentă din
punct de vedere emoțional și financiar este o
persoană cu o stare de sănătate bună, echili-
brată psihic și care a acceptat situația în care
se află pentru a putea construi mai departe,
interesată de propria dezvoltare și angajată în
rezolvarea aspectelor ce țin de creșterea ato-
nomiei personale. Are cel puțin studii medii și
o rețea socială bine reprezentată. A finalizat
sau este în curs de finalizare a demersurilor ju-
ridice și este capabilă să stabilească obiective
pe termen mediu și lung. Gestionează eficient
bugetul și are minime cunoștințe de educație
financiară.
Eforturile specialiștilor și ale victimelor ar
fi insuficiente, dacă nu ar exista și susținere
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
din partea instituțiilor publice în cazurile de
violență în familie, în general, și cele de abuz
financiar în particular. Astfel, este nevoie de
o luptă susținută în clarificarea cadrului le-
gislativ, care să prioritizeze siguranța victimei
(sancțiuni pentru agresori, scoaterea din locu-
ința conjugală, creșterea puterii de intervenție
a Poliției), de oferire de servicii sociale care să
suplinească absența unui părinte: locuință și
cantină sociale, acordarea unei indemnizații în
50
funcție de numărul de copii, acces la educație
gratuit, supravegherea copiilor pe perioada
programul de lucru a mamei, oferirea de be-
neficii angajatorilor care integrează victime
ale violenței în familie pe piața muncii, înfi-
ințarea de ateliere lucrative în care victimele
să obțină experiență profesională, campanii
de informare și sensibilizare a populației în
devederea creșterii toleranței față de victime
și nondiscriminarea acestora, creșterea sala-
riului minim pe economie sau a alocației co-
piilor, alcătuirea de echipe interinstituționale
funcționale, sprijinirea specialiștilor prin pro-
grame de dezvoltare profesională și personală
pentru anticiparea instalării efectelor traumei
secundare, cursuri de calificare profesională și
de management financiar.
Având în vedere că la nivelul României nu mai
există alte cercetări pe tema violenței financiare,
considerăm informațiile obținute ca fiind impor-
tante pentru direcții ulterioare de cercetare, atât
cele obținute în studiul cantitativ, cât și în cel ca-
litativ. Există totuși și limite ale lucrării de față pe
care le amintim în cele ce urmează.
11. LIMITE ȘI DIRECȚII
ULTERIOARE
DE CERCETARE
O primă limită ar putea fi constituită
de beneficiarii ce sunt adăpostiți și în alte
centre care nu au fost identificate în urma
analizei făcute. Deși la momentul contac-
tării centrelor, fiecărui reprezentant al în-
stituțiilor/organizațiilor participante i s-a
adresat și întrebarea ce alte organizații din
județ mai oferă servicii pentru această ca-
tegorie de beneficiari (chiar dacă nu servicii
specializate), considerăm că ar putea exista
beneficiari găzduiți care să nu fie cuprinși în
statistica noastră.
Rezultatele acestei cercetări se
referă la victimele violenței în familie
găzduite în centre și nu la victime ale
violenței în familie în general. Așadar,
informațiile obținute în această lucrare
nu vor fi extrapolate la întreaga popu-
lație de victime ale violenței în familie.
 Pentru viitor, recomandăm o cer-
cetare mai amplă asupra:
⚫⚫cauzelor care conduc la gradul scăzut
de angajare și de pierdere a locului de
muncă, aspect ce nu a putut fi apro-
fundat în lucrarea de față;
⚫⚫situației locale din zonele cu centre
unde nu au existat solicitări de găzdu-
ire;
⚫⚫modalităților de sprijin ale victimelor
după plecarea din centre, prin experi-
mentarea beneficiilor formării de echi-
pe interinstituționale active;
⚫⚫aspectelor ce pot contribui la obținerea
unor venituri crescute de către victime;
⚫⚫impactului pe care locul de muncă (sus-
ținerea colegilor de serviciu, a șefului,
mediului de muncă per ansamblu) îl
poate avea asupra independenței fi-
nanciare ale victimelor;
⚫⚫formulării de politici publice.
12. CONCLUZII
Deși fenomenul violenței în familie ge-
nerează nenumărate discuții, întâlniri inte-
rinstituționale, accesare de fonduri, nu este
observată o scădere a acestuia.
Multe victime aleg să rămână mai de-
parte în mediul abuziv, nu din ”plăcere”,
conform opiniilor populare, ci din lipsă de
alternative. Chiar și în situația în care există
un centru care poate prelua cazul, victima
este găzduită o perioadă limitată. Ce se în-
tâmplă mai departe? Cum procedează dacă,
după 1 an de la ieșirea din adăpost timp în
care nu a mai fost agresată, nu mai reușeș-
te să facă față cheltuielilor financiare? În ce
tip de centru mai poate fi integrată? Cum
poate fi ajutată?
Conform studiului nostru, există victime
care sunt găzduite, li se acordă un complex
de servicii, apoi își identifică o chirie, loc de
muncă și pleacă. Salariile obținute în cele
mai multe cazuri, sunt insuficiente pentru
toate cheltuielile cu care acestea se vor
confrunta. Există și posibilitatea accesării
unor servicii sociale (locuință socială, chirie
decontată, grădiniță/creșă gratuită, canti-
nă socială), dar acestea nu sunt o practică
unitară, în România, ci în funcție de priorită-
țile de la nivelul administrației locale.
Efectele violenței în familie se propagă
pe perioade mari de timp, chiar și ani de la
încheierea relației abuzive, influențând și
această zonă de angajament profesional.
O victimă cu un nivel educațional scăzut
și fără calificare profesională va avea ne-
voie de o perioadă lungă de timp să poată
accesa locuri de muncă mai bine plătite.
Dacă nivelul de pregătire educațională este
primar, va trebui mai întâi să-și continue
studiile, apoi să urmeze o calificare. Între
timp, trebuie să aibă grijă de minori și să
se întrețină. Alte persoane nu au actele de
studii asupra lor când pleacă sau nici nu-și
mai amintesc unde au terminat astfel încât
să le poată solicita. Chiar și în situația în care
nivelul educațional este de minim 8 clase și
există și calificări profesionale, s-a accesat
un loc de muncă, respectarea programului
de lucru este dificilă. Dacă vorbim de unul
standard (9.00-17.00), înainte de a ajunge
la serviciu, este nevoie să însoțească mi-
norii la forma educațională în care sunt în-
scriși. Însă și programul acestor locuri este
asemănător cu cel de muncă al victimelor.
Deși școala este gratuită, totuși sunt o serie
de activități (de ex. Săptămâna Școala Al-
tfel) ce trebuie plătite astfel încât copiii să
participe. Fiind o cheltuială în plus, într-un
buget foarte limitat, victimele aleg să nu-și
trimită copiii. Accesul la serviciile medicale
de urgență sunt gratuite, însă tratamente-
le nu. Mamele aleg să nu se trateze sau să
achiziționeze pentru copii medicamentele
de maximă importanță.
Nu există buget pentru jucării, pentru
activități recreative, pentru haine moderne
sau dispozitive inteligente. Cu toate aces-
tea, viața celor care au supraviețuit abuzul
merge mai departe. La limită.
Sprijinul venit din partea centrelor, insti-
tuțiilor statului după părăsirii domiciliului
conjugal este de un real folos. Perioada de
găzduire și serviciile oferite au menirea de
a întări capacitatea victimei de a face făță
stimulilor noi cu care se va confrunta în viața
51
 de persoană liberă. Sunt centre care monito-
rizează victimele și dupa plecarea din centru,
însă nici aceasta nu este o practică unitară.
Pentru ca aceste victime să fie cazuri de
succes, este nevoie ca, după plecare, să se
alcătuiască o echipă pluridisciplinară și in-
terinstituțională care să monitozeze cazul
în vederea anticipării revictimizării. O astfel
de echipă poate fi alcătuită din personal de
specialitate al centrului unde persoana a
fost găzduită, de la școala unde copiii sunt
încadrați, medic de familie, polițist de pro-
ximitate, agent economic, asistență socială
din cadrul direcției de asistență socială sau
serviciului local de asistență socială, repre-
zentant bisericesc (dacă e cazul), dar și din
alte organizații care pot oferi sprijin persoa-
nei în cauză. Această echipă se poate întâni
lunar sau trimestrial împreună cu victima, în
funcție de nevoile cazului.
Sprijinul oferit prin aceste echipe, acorda-
rea de servicii sociale (locuință socială, creșă/
grădiniță, cantină socială etc.) acordate prin
formularea de politici publice specifice aces-
tei categorii de beneficiari cresc șansele de
reușită a fiecărui caz. Chiar dacă se dorește
o limitare a dependenței de serviciile sociale,
totuși este nevoie de această etapă pentru a
se atinge aceea de independență financiară.
Cazul unei victime trebuie văzut în perspec-
tivă, conducând către dezvoltarea personală
și profesională a victimei. Altfel, în același
sistem social va reveni mai devreme sau mai
târziu și cheltuielile publice vor fi și mai cres-
cute, pe termen lung.
O victimă este o supraviețuitoare chiar
dacă decide să rămână acasă căci și-a dez-
voltat mecanisme de coping prin care să
facă față unui mediu abuziv, cu forme dife-
rite de manifestare. Este o supraviețuitoare
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?
când hotărăște plecarea căci sunt atât de
multe alte dificultăți cu care se confruntă
și își adună toate resursele să le facă față.
Este o persoană demnă de tot respectul și
52
sprijinul, o persoană aflată într-o situație
critică din viața ei, în care nu judecata e cea
care trebuie să primeze, ci empatia.
Printre factorii de risc în ceea ce privește
revictimizarea subliniem cazul în care vic-
tima are minori din altă relație, observân-
du-se o vulnerabilitate crescută a acesteia
la a reintra în patternul disfuncțional de re-
lație, urmând a fi atât ea, cât și copilul/copiii
abuzați.
Pe perioada găzduirii a reieșit necesita-
tea unei minime consilieri financiare, atât în
ceea ce privește alcătuirea unui buget, cât
și gestionarea unor împrumuturi/rate pe
care victima le are, accentuându-se ideea
că ”împrumutul nu dispare dacă nu ne mai
interesăm de el”, raportare practicată de
multe dintre victime.
Dincolo de sprijinul acordat victimelor
pentru a se recupera, există și specialiștii
care nu beneficiază de protecție fizică sau
psihică la elementele traumatice cu care
vin în contact permanent în activitatea
lor. Este important să fie avuți în vedere și
aceștia și implicați în formări profesionale
și dezvoltare personală care să-i sprijine în
activitatea desfășurată
”Un om singur nu poate birui problema-
tica adusă de traumă. Situațiile traumatice
și încercările de elaborare și de autovinde-
care ale celui în cauză au esențialmente o
dimensiune socială” (Riedesser & Fischer,
2007, p. 69).
Să nu avem așteptări ca o victimă să re-
ușească singură sau ca personalul unui cen-
tru să identifice soluțiile cele mai potrivite
pentru rezolvarea cazurilor găzduite. Însă
printr-o viziune comună asupra acestui fe-
nomen din partea instituțiilor statului și a
organizațiilor neguvernamentale, este po-
sibil ca acest flagel să scadă în intensitate
și chiar să se obțină rezultate mai bune în
procesul de recuperare al victimelor violen-
ței în familie.
BIBLIOGRAFIE
1. Adams, A. E., Sullivan, C. M., Bybee, D., & Greeson,
M. R. (2008). Development of the Scale of Economic
Abuse. Violence Against Women, 14, 563-588.
2. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse
între Femei și Bărbați (2016) – Raport de monito-
rizare a stadiului implementării Planului operaţi-
onal pentru implementarea Strategiei naţionale
pentru prevenirea şi combaterea fenomenului
violenţei în familie pentru perioada 2013-2017
http://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2017/09/
RAPORT-DE-MONITORIZARE-STRATEGIE-Violen-
ta-in-familie-2016.pdf, 4-5.
3. Anderson, M. A., Gillig, P. M., Sitaker, M., McClos-
key, K., Malloy, K., & Grigsby, N. (2003). “Why doesn’t
she just leave?”: A descriptive study of victim repor-
ted impediments to her safety. Journal of Family
Violence, 18, 151-155.
4. Anderson, D. J., & Saunders, D. G. (2003). Leaving
an abusive partner: An empirical review of predic-
tors, the process of leaving, and psychological we-
ll-being. Trauma Violence & Abuse, 4(2), 163–191.
5. Baly, A. R. (2010). Leaving abusive relationships:
constructions of self and situation by abused wo-
men. Journal of interpersonal violence, 25 (12), 2297-
2315.
6. Bordas-Mohorea, A. (2014). Ar putea pleca ori-
când – Cum se ajunge la decizia plecării dintr-o re-
lație abuzivă, vol. VII. Noi perspective ale psihologiei
aplicate în instituțiile sistemului de securitate nați-
onală, Simpozionul Național de Psihologie al Poliției
Române, Ed. a VII-a.
7. Brewster, M. P. (2003). Power and control dyna-
mics in prestalking and stalking situations. Journal
of Family Violence, 18, 207-217.
8. Burns, S. M. (2011). Women across cultures: A glo-
bal perspective (3rd ed.). NY: McGraw Hill.
9. Celani, David P. (2014). Iluzia iubirii. De ce se întoar-
ce femeia maltratată la agresorul său, Editura Trei.
10. Centrul Parteneriat pentru Egalitate (2003) –
Cercetare națională privind violența în familie și la
locul de muncă. http://www.cpe.ro/wp-content/
uploads/2016/03/Violenta-in-familie-si-la-lo-
cul-de-munca.-Cercetare-nationala.pdf
11. Commonwealth Bank. Addressing financial abu-
se. A domestic and Family Violence Community
Resource Guide New South Wales. https://www.
commbank.com.au/content/dam/commbank/as-
sets/about/opportunity-initiatives/addressing-fi-
nancial-abuse-guide.pdf
12. Eurobarometrul special 449 (iunie, 2016). Violența
bazată pe gen - https://ec.europa.eu/commfron-
toffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSur-
veyDetail/search/gender/surveyKy/2115.
13. Femintegra (2014-2015). Studiu privind identifi-
carea aspectelor cheie pentru incluziunea socială şi
economică a femeilor dezavantajate din punct de
vedere social. http://femintegra.ro/wp-content/
uploads/2014/12/Studiu-Femei-victime-A4-WEB.
pdf
14. Kim, J., & Gray, K. A. (2008). Leave or stay? Bat-
tered women’s decision after intimate partner
violence.  Journal of Interpersonal Violence,  23(10),
1465-1482.
15. Khoury, J., & Wehbi, S. (2014). Leaving a vio-
lent domestic relationship: Experiences of wo-
men in Lebanon.  International Social Work,
0020872813502244.
16. Lloyd, S. (1997). The effects of domestic violence
on women’s employment. Law and Policy, 19, 139-
167.
17. Renzetti, C.M., Edleson, J.L., Kennedy Bergen, R.
(2012). Companion Reader on Violence against Wo-
men, Sage Publications, Inc.
18. Rețeaua pentru prevenirea și combaterea vio-
lenței împotriva femeilor (2016). Statistici privind
violența în familie. https://violentaimpotrivafeme-
ilor.ro/statistici-privind-violenta-in-familie-aproa-
pe-noua-mii-de-cazuri-de-lovire-si-alte-violente-
si-80-de-violuri-in-familie-in-primele-6-luni-ale-
anului/, paragr. 2.
19. Riedesser, P., Fischer, G. (2007). Tratat de psihotrau-
matologie, ediția a II-a revizuită și adăugită, Ed. Trei.
20. Riger, S., Ahrens, C., & Blickenstaff, A. (2001).
Measuring interference with employment and
education reported by women with abusive part-
ners: Preliminary data. In K. D. O’Leary & R. D. Maiuro
(Eds.), Psychological abuse in violent domestic rela-
tions (pp. 119-133). New York: Springer.
21. Stănciulescu, E. (2006-2007). Modulul 4. Fo-
cus-grupul şi alte interviuri de grup. Note de curs.
22. Trades Union Congress (TUC, 2014). Domestic
violence and the workplace. A TUC survey report.
https://www.tuc.org.uk/sites/default/files/Do-
mestic_Violence_And_The_Workplace_0.pdf
53
 ANEXE

ANEXA 1
LISTA CENTRELOR CE AU PARTICIPAT LA CERCETARE
ȘI BENEFICIARII ACESTORA

CENTRU ADULȚI COPII OBSERVAȚII

Centrul nr. 1 3 1
Centrul nr. 2 0 0
Centrul nr. 3 14 24
Centrul nr. 4 20 40
Centrul nr. 5 2 4
Centrul nr. 6 0 0
Centrul nr. 7 34 36
Centrul nr. 8 17 31
s-a realizat și focus-grup (3
Centrul nr. 9 19 21
victime participante)
Centrul nr. 10 12 11
s-a realizat și focus-grup (3
Centrul nr. 11 9 20
victime participante)
Centrul nr. 12 8 4
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Centrul nr. 13 12 12
s-a realizat și focus-grup (3
Centrul nr. 14 7 8
victime participante)
Centrul nr. 15 14 42
Centrul nr. 16 4 3
Centrul nr. 17 5 8
Centrul nr. 18 6 15
Centrul nr. 19 26 40

54
Centrul nr. 20 5 8
Centrul nr. 21 13 17
Centrul nr. 22 25 38
Centrul nr. 23 12 0
Centrul nr. 24 21 31
Centrul nr. 25 2 4
Centrul nr. 26 8 15
Centrul nr. 27 9 4
Centrul nr. 28 1 2
Centrul nr. 29 4 0
Centrul nr. 30 14 8
Centrul nr. 31 9 15
Centrul nr. 32 29 42
Centrul nr. 33 0 0
Centrul nr. 34 4 7
Centrul nr. 35 46 22
Centrul nr. 36 19 36
Centrul nr. 37 9 13
Centrul nr. 38 5 7
Centrul nr. 39 14 48
Centrul nr. 40 15 31
Centrul nr. 41 8 9
Centrul nr. 42 4 8
Centrul nr. 43 25 27
Centrul nr. 44 8 18
Centrul nr. 45 32 57
Centrul nr. 46 28 33

55
 ANEXA 2

CHESTIONAR PRIVIND INDEPENDENȚA FINANCIARĂ A BENEFICIARELOR

GĂZDUITE ÎN CENTRE DE PRIMIRE A VICTIMELOR VIOLENȚEI ÎN FAMILIE
(DIN PERSPECTIVA PERSONALULUI DE SPECIALITATE)

Instructaj:

Răspunsurile dvs. vor fi folosite doar în scopul realizării cercetării cu privire la independența fi-
nanciară a rezidentelor victime ale violenței în familie”. Identitatea dvs. nu va fi expusă. Având
în vedere intenția de a generaliza rezultatele, vă rugăm să răspundeți la fiecare item.

Informațiile solicitate prin acest chestionar vizează perioada IANUARIE-AUGUST (inclusiv) 2017!

I. ASPECTE STATISTICE DIN CENTRU

1. Câte victime au fost găzduite în centrul dvs., în perioada ianuarie-august 2017?
Adulți – ......... Copii - .........

1.1. Din totalul victimelor adulte cazate (în perioada amintită la itemul precedent), câte
victime au fost în următoarele situații?
(completați nr. persoanelor în coloana din dreapta)

Nr persoane
Victime cu serviciu la intrarea în centru
Victime cu serviciu la ieșirea din centru
Victime angajate în perioada găzduirii (nu lucrau înainte de a fi găzduite
in centru)
Victime ce aveau serviciu la intrarea în centru, dar pe care l-au pierdut și
nu au mai identificat un altul pe perioada găzduirii

1.2. Câte victime s-au aflat într-una din situațiile enunțate mai jos?
(completați nr. persoanelor în coloana din dreapta)
Nr. persoane
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

În timpul studiilor
În concediu creștere și îngrijire copil
Pensionară (orice tip)
Altă situație:

2. Au apelat la serviciile centrului victime care au fost găzduite și de către alte instituții/organi-
zații? Notați cu un X varianta aleasă. Daca răspunsul dvs. este Nu, treceți direct la întrebarea nr.3.

1. Da 2. Nu
56
2.1. Câte victime din cele găzduite în centrul dvs. au apelat la serviciile de cazare din alte
organizații? (inclusiv cele care au avut mai multe găzduiri la dvs. în centru)

...................

3. Care este situația beneficiarelor care aveau loc de munca pe perioada găzduirii în adă-
post, din punct de vedere al formelor legale de prestare a muncii?

(completați nr. persoanelor în coloana din dreapta)

Nr. persoane
Cu forme legale
Fără forme legale
Liber profesionist

Altele: .........................................................................................................................................

4. Care sunt ocupațiile la care victimele au acces?

1. Agent curățenie

2. Bona

3. Vânzătoare

4. Îngrijitoare bătrâni

5. Coafeza, manichiurista/pedichiurista

6. Funcționar public

7. Altele (enumerați ocupatiile/profesiile victimelor găzduite în perioada ianua-

rie-septembrie 2017) ......................................................................................................

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

II. ABUZUL FINANCIAR ȘI CONSECINȚELE SALE

5. Victimele găzduite în centrul dvs. vă menționează abuzul financiar printre formele de
violență suferite? (în cazul în care se manifestă). Notați cu un X varianta aleasă. Dacă răs-
punsul dvs. este Nu, treceți direct la întrebarea nr.7.

1. Da 2. Nu

5.1. Cât de des este menționat abuzul financiar de către victimele care îl experimentează?
Notați cu un X varianta aleasă.

Foarte des Des Rar Foarte rar Niciodată

57
 6. Care sunt cele mai frecvente 3 manifestări ale abuzului financiar ? Notați răspunsurile
în caseta din partea dreaptă.
1. Interdicția din partea abuzatorului ca victima să aibă un
serviciu.
2. Sabotarea locului de munca de către abuzator (telefoa-
ne/sms-uri date în timpul programului de lucru, însoțirea
forțată la serviciu, comportamente agresive manifestate
înaintea programului de lucru etc.) Prima alegere
3. Monopolizarea veniturilor victimei.
_____________
4. Dezacordul abuzatorului de a împarți veniturile sale cu vic-
tima. A doua alegere
5. Păstrarea secretă a câștigurilor proprii de către abuzator.
_____________
6. Solicitarea de justificări a fiecărui ban cheltuit de victimă.
7. Interdicția din partea abuzatorului ca victima să posede A treia alegere
bani.
_____________
8. Exercitarea de presiuni asupra victimei să facă împrumu-
turi/credite cu care cea din urma nu este de acord.
9. Realizarea de cheltuieli (alcool, tutun etc.) care privează
familia de cele necesare
10. Altele (Care? ...............................................................................
....................................................................................................)
7. Care sunt cele mai frecvente 3 aspecte, ce interferează cu menținerea/identificarea
unui loc de muncă, după ieșirea din relația agresivă? Notați răspunsurile dvs. în caseta
din partea dreaptă.

1. Teama de a merge la serviciu/interviu (din motive legate

de securitatea personală)

2. Sabotarea locului de muncă de către agresor (telefoane/

Prima alegere
sms-uri date în timpul programului de lucru, urmărirea la
serviciu, comportamente agresive manifestate la servi- _____________
ciul victimei etc.)
A doua alegere
3. Nevoia de zile libere pentru rezolvarea problemelor perso-
nale (înfățișări tribunal, identificare chirie, grădiniță/cre- _____________
șă/scoală, eliberare documente etc.)
A treia alegere
4. Neîncrederea victimelor că au aptitudinile și competen-
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

țele profesionale necesare pentru a identifica/susține un _____________

loc de muncă.

5. Lipsa unui plan de dezvoltare profesională realizat prin

consiliere vocațională

6. Starea emoțională negativă

7. Altele (Care?...........................................................................)

58
8. Care sunt primele 3 dificultăți pe care le observați în demersurile victimelor de a iden-
tifica/menține un loc de muncă? (pe perioada găzduirii)
Pentru victimele cu copii sub 10 ani
Starea emoțională precară;
Probleme legate de siguranța fizică;
Veniturile insuficiente;
Slaba pregătire educațională;
Încredere scăzută în capacitățile personale;
Lipsa unor calificări profesionale certificate;
Motivație scăzută pentru câștigarea
independenței financiare;
Nevoia de zile libere pentru rezolvarea
problemelor personale;
Program de lucru nepotrivit;
Lipsa unei persoane cu care să-și lase copiii/să-i
ducă la grădiniță/școală etc.;
Dificultatea de a face față unor detalii tehnice
(parcurgerea drumului de la adăpost până
la serviciu din punct de vedere al orientării,
schimbarea mijloacelor de transport, susținerea
interviului de angajare);
Lipsa unui parcurs profesional (lipsa unui
serviciu avut anterior găzduirii, a perfecționării
profesionale etc.);
Altele.............................................................
Prima alegere _____________
A doua alegere _____________
A treia alegere _____________
Pentru victimele cu copii peste 10 ani
Starea emoțională precară;
Probleme legate de siguranța fizică;
Veniturile insuficiente;
Slaba pregătire educațională;
Încredere scăzută în capacitățile personale;
Lipsa unor calificări profesionale certificate;
Motivație scăzută pentru câștigarea
independenței financiare;
Nevoia de zile libere pentru rezolvarea
problemelor personale;
Program de lucru nepotrivit;
Lipsa unei persoane cu care să-și lase copiii/să-i
ducă la grădiniță/școală etc.;
Dificultatea de a face față unor detalii tehnice
(parcurgerea drumului de la adăpost până
la serviciu din punct de vedere al orientării,
schimbarea mijloacelor de transport, susținerea
interviului de angajare);
Lipsa unui parcurs profesional (lipsa unui
serviciu avut anterior găzduirii, a perfecționării
profesionale etc.);
Altele.............................................................
Prima alegere _____________
A doua alegere _____________
A treia alegere _____________
59
 III. ORGANIZAȚIA ȘI SERVICIILE SPECIALIZATE
PENTRU VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE
9. Care credeți că sunt așteptările pe care victima le are de la organizația pe care o repre-
zentați, pentru identificarea/susținerea unui job, pe perioada găzduirii? Notati cu un X,
pe fiecare rând, varianta care corespunde alegerii dvs.

Da Nu
1. Identificare de domenii de interes profesional
Studiul pieței locurilor de muncă
Pregătire pentru interviul de angajare
Decontare transport până la locul de munca
Asigurarea de hrană
Numirea unei persoane cu care să rămână copiii în adăpost

Dusul și preluarea copiilor de la școală (programul victimei

nu permite)

Identificare de creșă/grădiniță/școală
1. Altele: ........................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................

10. Care sunt activitățile realizate, pe perioada găzduirii, pentru creșterea independenței
financiare a victimei și de către cine? Notați cu un X, pe fiecare rând, varianta care cores-
punde alegerii dvs. În cazul în care sunt activități pe care nu le realizați, vă rugăm să lăsați
rândul respectiv necompletat.

Victima împreună
Doar personalul
Doar victima cu personalul
de specialitate
specializat
Căutare loc de muncă
Căutare creșă/grădiniță/școală
Căutare chirie
Pregătire pentru interviul de
angajare
Elaborarea unui plan de siguranță
pentru protecția fizică și emoțională
a victimei
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Stabilirea unei sume de bani care

să fie economisită pe perioada
găzduirii în centru și care să ajute
victima în creșterea independenței
financiare, la plecare
Identificarea de cursuri de calificare/
specializare profesională

Altele: ...................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................

60
IV. ATELIER CREATIV

11. Care considerați că ar fi beneficiile unui ATELIER CREATIV (desfășurat în cadrul cen-
trului), în care victimele să efectueze diferite activități, ce au ca scop comercializarea
produselor pentru autosusținerea centrului? (De-a lungul timpului, am observat că bene-
ficiarele au nevoie de activități în care să se implice în perioada de găzduire, activități care
să le ajute să se detașeze puțin de abuzul trăit și să-și poata reorganiza viața. Pe măsura
posibilităților, cele care s-au implicat în diverse acțuni, au înregistrat o creștere a statusului
emoțional și o concentrare mai bună pe planul de activități stabilit cu personalul de specia-
litate. În cadrul atelierului creativ propus, există activități care vor fi realizate de beneficiare,
iar rezultatul să fie și de autosusținere a centrului (câștigul obținut în urma comercializării
produselor să fie folosit pentru hrană, adăpost, servicii specializate pentru beneficiar). Ex
de activitati: realizare de materiale personalizate/promoționale precum cani, pixuri, agen-
de, tricouri etc. Beneficiarele vor învăța să foloseasca aparatura de personalizare obiecte,
iar cele care nu au experiență profesională deloc, vor avea activități pe care să le poată trece
în C.V.)
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

V. PLECAREA DIN ADĂPOST

12. Care este suma minimă, în general, de care victimele au nevoie pentru a se putea în-
treține, după plecarea din adăpost? Notați cu un X în coloana din dreapta varianta selec-
tată.

Până în 1200 lei

Între 1200-1599 lei
1600-2000 lei
Peste 2000 lei

13. În ce măsura considerați că victimele sunt independente financiar, după plecarea din
adăpost?

1. Mică măsură, au nevoie de susținerea financiară din partea unei organizații mai depar-
te, în proporție mare (peste 70%)

2. Mare măsură, nu au nevoie de susținere financiara din partea altei organizații.

14. În cât timp de la plecarea din centru estimați că o victimă poate deveni independentă
financiar? Notați un X în dreptul variantei aleasă sau completați subpunctul 5:

1. Este independentă financiar când pleacă;

2. Devine independentă financiar după 6 luni de la plecare;

3. Devine independentă financiar după 1 an de la plecare;

61
 4. Devine independentă financiar după 2 ani de la plecare;

5. Altele ........................................................................

15. Ce demersuri ulterioare găzduirii (altele decât cele realizate pe perioada locuirii în cen-
tru) considerați că sunt necesare pentru susținerea independenței financiare?

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................

16. Care este profilul unei victime independenta financiar? (pe scurt)

.......................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................... .......
................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

VI. POLITICI PUBLICE

17. Ce propuneri ați face reprezentanților statului pentru a se implica activ în cazul per-
soanelor care experimentează abuzul financiar?

.......................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................... .......
................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

VII. DATE PROFESIONALE

Profesia persoanei care completează ..................................

Funcția ............................................Vârsta .............. Sex .............

Perioada de când lucrează cu victimele violenței în familie ....................................

Tipul de centru (notați cu un X în dreptul alegerii dvs.):

1. centru de urgență (7-60 zile)

2. centru de recuperare (60-180 zile)

ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

3. altul (care?..................................................................................................................)

Organizația/Instuția
Județ ............................................

62
 ANEXA 3
GHID DE INTERVIU

I. (Identificarea și experimentarea violenței financiare) (10-15 min)

1. Haideți să enumerăm împreună formele de violență în familie care există. Ce forme de
violență ați experimentat dvs.?
2. Ce este violența financiară? Ați trăit-o? Care au fost manifestarile abuzului financiar,
în cazul dvs?
3. Ce efecte a avut relația de abuz pe care ați experimentat-o asupra statutului dvs. ocu-
pațional prezent?
4. Ați lucrat în ultimii 2 ani? Dacă da, descrieți pe scurt parcursul ocupațional.

II. (Situația actuală din perspectiva independenței financiare)(10-15 min)

5. Exista obligații financiare (împrumuturi, datorii, rate etc.) pe care le aveți în prezent și
pe care sunteți obligată să le achitați? Notați pe coala de hârtie pe care v-am oferit-o, care
sunt acestea și ce sume trebuie achitate lunar pentru fiecare.
6. Care este situația dvs. ocupațională actuală? Dacă lucrați, ce anume? Și de cât timp?
Cât de mulțumit sunteți de natura activității pe care o desfășurați?
7. Ați absentat (de când ați plecat de acasă) de la serviciu din cauza consecințelor abu-
zului (de ex: strângere documentație pentru angajare/tribunal, înfățișare tribunal, căutare
chirie, școală etc.)? Dacă da, aceste absențe s-au reflectat în retragerea unei sume de bani
din salariu?
8. Care sunt dificultățile cu care v-ați confruntat în identificarea/menținerea unui loc
de muncă, după ieșirea din relația de abuz? Cum le-ați făcut față? Există persoane care vă
sprijină?

III. (Perioada de găzduire în adăpost) (10-15 min)

9. În ce măsură vă simțiți sprijinită de personalul de specialitate al centrului în identifica-
rea/susținerea unui serviciu?
10. Care sunt așteptările pe care le aveți de la organizația care vă adăpostește, pen-
tru identificarea/susținerea unui job, pe perioada găzduirii?
11. Considerați că a crescut încrederea în capacitatea dumneavoastră de a avea/susține
un serviciu și de a reuși să vă întrețineți în afara relației de abuz, de când sunteți în adăpost?
Descrieți schimbarea petrecută.
12. Enumerați și descrieți activitățile pe care le-ați realizat până în prezent pe perioa-
da găzduirii, care au avut un impact semnificativ în creșterea independenței dvs financiare.
Vă rog să-mi specificați și dacă le-ați făcut singură sau sprijinită de personalul de speciali-
tate al centrului.
13. În opinia dvs., care credeți că ar fi avantajele găzduirii într-un adăpost din punct
de vedere al câștigării independenței financiare, după ce ați ieșit din relația de violență?
Încercați să identificați cel puțin 3 avantaje.
14. Care sunt așteptările pe care le aveți de la un șef, în cazul în care acesta ar cunoaș-
te situația de violenței în familie trăită? Pentru persoanele care lucrează – ați spus angaja-
torului despre aceasta? Dezvoltați răspunsul.

63
 IV. Atelier creativ (7-10 min)
De-a lungul timpului, am observat că beneficiarele au nevoie de activități în care să se
implice în perioada de găzduire, activități care să le ajute să se detașeze puțin de abuzul
trăit și să-și poata reorganiza viața. Pe măsura posibilităților, cele care s-au implicat în di-
verse acțiuni, au înregistrat o creștere a statusului emoțional și o concentrare mai bună pe
planul de activități stabilit cu personalul de specialitate. Există activități care pot fi realizate
de beneficiare, iar rezultatul să fie și de autosusținere a centrului (câștigul obținut în urma
comercializării produselor să fie folosit pentru hrană, adăpost, servicii specializate pentru
beneficiar). Ex de activități: realizare de materiale personalizate precum căni, pixuri, agen-
de, tricouri etc.
15. Pentru că dorim să venim în întâmpinarea nevoilor dvs., vă întrebăm: Cu ce cre-
deți ar putea să vă ajute dacă ați participa la activitățile unui astfel de atelier creativ? Con-
siderați util un astfel de atelier?
16. Ce activități/produse v-ar plăcea să realizați în cadrul unui astfel de atelier crea-
tiv? Enumerați cel puțin 2-3 activități/produse.

V. (Plecarea din adăpost)

17. Care considerați că este suma minimă de care ați avea nevoie pentru a vă întreți-
ne, după plecarea din adăpost? Vă rog sa notați sumele pe care le estimați pe fiecare chel-
tuială pe coala primită. Ca de ex”- hrană 10 lei, îmbrăcăminte 5 lei, facturi 1 leu etc.
18. Ce condiții ar trebui să fie îndeplinite pentru a vă considera independentă financi-
ar, după plecarea din adăpost?

VI. (Politici publice) (5 min)

19. Ce propuneri ați face reprezentanților statului pentru a se implica activ în cazul per-
soanelor care experimentează abuzul financiar? Fiecare membru al grupului este rugat să
facă cel puțin 2 propuneri.

Întrebare finală:

Considerați că ar mai fi vreun subiect important care ar fi trebuit să fie discutat ? Dacă
da, vă rugăm să precizați.
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

64
 ANEXA 4

OCUPAȚIILE LA CARE VICTIMELE AU AVUT ACCES

ÎN PERIOADA RAPORTATĂ

Frecvența răspunsurilor
Nr crt. Loc de muncă
oferite de specialiști
1 agent curățenie 13

2 vânzătoare 13

3 muncitor necalificat 8

4 asistent personal 7

5 confecționer îmbrăcăminte+mobilă 8

6 bucătar 5

7 ajutor bucătar 5

8 cadru didactic 5

9 operator date 4

10 coafeză 4

11 patiser 4

12 cameristă 3

13 ospătar 2

14 manipulant marfă/lucrător depozit 2

15 îngrijitor 2

16 funcționar public 2

17 agent securitate 2

18 casier 2

19 muncitor fabrică 2

20 asistent medical 2

65
 21 muncitor calificat 1

22 muncitor construcții 1

23 personal auxiliar în unități medicale 2

24 consilier juridic 1

25 bibliotecar 1

26 operator cablaje 1

27 serviciu salubrizare 1

28 referent 1

29 lucrător spălătorie 1

30 lucrător măcelarie 1

31 medic 1

32 barman 1

33 manager 1

34 economist 1
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

66
 ANEXA 5

LISTA CU CENTRE CE OFERĂ SERVICII REZIDENȚIALE (ȘI) VICTIMELOR

VIOLENȚEI ÎN FAMILIE
Observație: Instituțiile/organizațiile prezentate mai jos nu reprezintă lista completă a centrelor ce oferă
servicii de găzduire victimelor violenței în familie, ci doar cele care și-au dat acordul pentru a fi prezenta-
te sau informația cu privire la existența centrului a fost găsită public, pe site-ul instituției/organizației
în cauză!

Județ Instituție/organizație Contact

Alba Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir 0258.750.738 – Nedel Viorica

Alba Direcția de Asistență Socială Alba iulia 0258.810.325 – Cristescu Adela

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Argeş 0248.271.131
Protecţia Copilului Argeş
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi 0372.703.391 – șef complex Vatamanescu
Bacău Protecţia Copilului Bacău Marian

Bihor Asociaţia Smiles 0259.318.052 – Hanga Daniela

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Botoșani 0231.537.993
Protecţia Copilului Botoșani

Brașov Biserica Reformată Casa Speranței 0268.421.244

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Brașov 0231.537.993
Protecţia Copilului Brașov
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Brăila 0239.677.839, 0239.614.583
Protecţia Copilului Brăila
Asociaţia Agenţia Adventistă pentru
Bucureşti Dezvoltare, Refacere şi Ajutor - ADRA 021.25.25.117
România

Bucureşti Asociaţia Anais 0738.977.019 – Anghel Romina

Bucureşti Asociaţia Diaconia 0770.371.940

Bucureşti Asociaţia Solwodi 021.33.25.020, 0756.514.940- Bălan Adina

 Bucureşti Fundatia Sensiblu 021.31.14.636 – Cristina Horia

 Bucureşti Asociatia Semn de Viata 021.66.85.770 – Chirițescu Alina

 Bucureşti Asociatia Touched Romania 031.105.776 – Nistor Anca

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Buzău 0238.711.051
Protecţia Copilului Buzău

67
 Buzău Fundaţia Pentru Copii Sfântul Sava 0238.710.349 – Șerban Liliana

Cluj Asoc Atena Delphi 0730.788.962

Cluj Serviciul Public de Asistenţă Socială Turda 0264.317.163 – Popa Anca

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Cluj 0264.420.146
Protecţia Copilului Cluj

Dâmbovița Direcţia de Asistenţă Socială Târgovişte  0372.764.198

Fundaţia pentru Sprijinul Familiilor cu

Galaţi Mulţi Copii Aflate în Situaţie de Risc Social 0236.647.742 – director Robea Mariana
din Județul Galați Familia

Gorj Direcția Publică de Protecție Socială 0253.216.494

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Ialomita 0243.231.088 - Marcu Paul
Protecţia Copilului Ialomița

Iași Direcţia de Asistenţă Comunitară 0332.440.647

Direcția de Generală de Asistență Socială și  0232.474.800

Iași Protecția Copilului Iași

Iași Fundatia Hecuba 0232.221.616

Serviciul Public de Asistenţă Socială Baia

Maramureş 0262.211.949 – Gavra Viorel Bogdanel
Mare
Fundaţia Institutul Est European de
Mureş 0265.255.532 –Micheu Elena
Sănătate a Reproducerii

Prahova Fundaţia Bucuria Ajutorului - Filiala Urlaţi 0244.270.056

Direcția Generală de Asistență Socială și

Prahova 0244.282.597 – Georgescu Denisa
Protecția Copilului Prahova
Asociaţia Casa de Femei Creştină Germană 0721.162.093 – Fronius Elfriede
Sibiu Estera, Medias

Sibiu Asociaţia Femeilor din Sibiu 0269.216.850 – Mates Ileana Cristina

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Sibiu 0269.215.177 – Mirela Lupu
Protecţia Copilului Sibiu
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Suceava 0230.523.337 – Cretulea Georgeta Nadia
Protecţia Copilului Suceava
Direcția Generală de Asistență Socială și
Teleorman 0247.316.611
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Protecția Copilului Teleorman 

0256.499.554 fcdt@federatia-caritas.ro
Timiş Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara Herbert Brun
Directia Generală de Asistență Socială și
Tulcea 0240.517.455
Protecția Copilului Tulcea
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Vaslui 0235.410.909
Protecţia Copilului Vaslui
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Vâlcea 0786.403.045 – Dr. Paraschiv Daniela
Protecţia Copilului Vâlcea

68
 ANEXA 6
INDEX TABELE

Tabel nr. 1 – Media vârstei și experienței profesionale ale respondenților

Tabel nr. 2 – Distribuția respondenților în funcție de sexul acestora

Tabel nr. 3 – Frecvența profesiilor participanților la cercetare

Tabel nr. 4 - Frecvența funcțiilor ocupate de participanții la cercetare

Tabel nr. 5 – Date socio-demografice ale victimelor participante la focus-grupuri

Tabel nr. 6 – Numărul total de beneficiari din cele 50 de centre despre care respondenții
au oferit informații

Tabel nr. 7 – Situația ocupațională a victimelor violenței în familie din datele specialiștilor
(a)

Tabel nr. 8 – Situația ocupațională a victimelor violenței în familie din datele specialiș-
tilor (b)

Tabel nr. 9 – Rata de angajare

Tabel nr. 10 – Rata de pierdere a locului de muncă din victimele care aveau serviciu la
intrarea în centru

Tabel 11 – Situația ocupațională a beneficiarilor din punctul de vedere al formelor de an-

gajare

Tabel nr. 12 - Activitățile realizate pe perioada găzduirii și de către cine

Tabel nr. 13 – Beneficiile unul atelier creativ desfășurat în perioada de găzduire, în centre

Tabel nr. 14 – Suma minimă necesară la plecarea din centru pentru o victimă

Tabel 15 – În ce măsură sunt victimele independente la plecarea din centru?

Tabel nr. 16 – Frecvența răspunsurilor specialiștilor în ceea ce privește atingerea inde-

pendenței financiare de către victimă la plecarea din centru

Tabel nr. 17 – Demersuri după plecarea victimei, împărțite pe domenii

Tabel nr. 18 – Propuneri către reprezentanții statului în domeniul violenței în familie

69
 ANEXA 7

INDEX GRAFICE
Grafic nr. 1 – Tipurile de centre participante la cercetare

Grafic nr. 2 - Situația victimelor violenței în familie din datele specialiștilor, aflate în
alte situații decât cele prevăzute în Tabelul 7 și 8 (n = 275)

Grafic nr. 3 – Distribuția celor 46 centre în funcție de criteriul public-privat

Grafic nr. 4 – Tipurile de centre la nivel național care au participat la cercetare

Grafic nr. 5 – Situația beneficiarelor în funcție de numărul de găzduiri în același cen-

tru sau în centre diferite

Grafic nr. 6 – Frecvența cu care victimele menționează abuzul financiar printre for-
mele de violență suferite

Grafic nr. 7 - Manifestări ale abuzului financiar

Grafic nr. 8 – Cele mai întâlnite 3 manifestări ale abuzului financiar

Grafic nr. 9 - Aspecte ce interferează cu menținerea/identificarea unui loc de muncă,

după ieșirea din relația de abuz

Grafic nr. 10 – Primele 3 aspecte ce interferează cu menținerea/identificarea unui loc

de muncă, după ieșirea din relația de abuz

Grafic nr. 11 – Dificultăți în demersurile victimelor de a identifica/menține un loc de

muncă (pe perioada găzduirii) pentru victimele cu copii sub 10 ani

Grafic nr. 12 – Dificultăți în demersurile victimelor de a identifica/menține un loc de

muncă (pe perioada găzduirii) pentru victimele cu copii peste 10 ani
ÎNCĂTUŞAT SAU ELIBERAT?

Grafic nr. 13 - Primele 3 dificultăți în demersurile victimelor (cu copii sub 10 ani) de a
identifica/menține un loc de muncă (pe perioada găzduirii)

Grafic nr. 14 - Primele 3 dificultăți în demersurile victimelor (cu copii peste 10 ani) de a
identifica/menține un loc de muncă (pe perioada găzduirii)

Grafic nr. 15 - Așteptările pe care victima le are de la organizațiile reprezentate de

specialiști pentru identificarea/susținerea unui job, pe perioada găzduirii

70
 CUPRINS

Mulțumiri 3
Prefață 4
Cuvânt înainte 6

PARTEA ÎNTÂI
1. Introducere 9
2. Aspecte statistice 10
3. Violența în familie și copilăria 12
4. Stadiile plecării 13
5. Violența economică 13
6. Efectele violenței în familie din perspectivă economică 14
7. Motivele de rămânere într-o relația abuzivă financiară 15

PARTEA A DOUA
1. Obiectivele cercetării 16
2. Ipotezele de cercetare propuse 16
3. Definirea conceptelor 16
4. Participanții la cercetare 18
4.1. Cercetarea cantitativă 18
4.2. Cercetarea calitativă 18
5. Instrumentele folosite și metodele de cercetare 20
6. Eșantionarea 20
7. Prelucrarea rezultatelor 20
8. Desfășurarea cercetării 21
9. Rezultate 22
9.1. Cercetarea cantitativă 22
9.2. Cercetarea calitativă 40
10. Discuții 47
11. Limite și direcții ulterioare de cercetare 50
12. Concluzii 51

71
 ALINA V. BORDAS-MOHOREA

ÎNCĂTUŞAT
SAU ELIBERAT
STUDIU NAŢIONAL PRIVIND INDEPENDENŢA FINANCIARĂ
A VICTIMELOR VIOLENŢEI ÎN FAMILIE DIN CENTRE REZIDENŢIALE

„La începutul activității cu victimele violenței în familie, am făcut pro-

misiunea de a le sprijini psihologic cât mai bine, prin competențele
mele profesionale. Cu timpul, promisiunea a devenit angajamentul
de a face TOT ce se poate pentru a aduce o licărire de speranță în viața
fiecărei victime cu care interacționez. A lucra cu astfel de beneficiari
este transformațional, nu doar pentru ei, ci și pentru mine, ca om și
specialist.” (Alina V. Bordas-Mohorea - Psiholog, doctorand - ADRA
România)

„Lupta împotriva violenței în familie este mai mult decât un domeniu

de activitate, iar ”Casa ADRA”(Centrul de Primire în Regim de Urgență
a Victimelor Violenței în Familie) și ”Creative Workshop ADRA House”
sunt mai mult decât niște proiecte – ele sunt un loc, o ”cetate de scă-
pare” în care persoanele asistate, victime ale violenței în familie fac
un popas în drumul lor spre o viață liniștită, după ce unele dintre ele
au îndurat ani de-a rândul sentimente de umilință, suferință și frică.” 
(Marius-Robert Georgescu - Director ADRA România )

Alina V. Bordas-Mohorea este psiholog în specialitatea psihoterapie (master în Psihote-

rapii cognitiv-comportamentale) și doctorand cu lucrare de intervenție psihologică în ca-
zurile de violență în familie. Lucrează de 9 ani, la ADRA România, cu beneficiarii acestei
categorii și agresori, oferind consiliere individuală, de familie sau de cuplu.

ISBN 978-606-911-379-0