Introducere in

Imagistica Medicala

Capitole
Notiuni generale privind tehnicile de imagistica medicala
Imagistica prin transmisie:

Radiografia
Tomografia computerizata
Transiluminarea

Imagistica prin reflexie:

Ecografia
Tomografia prin coerenta optica

Imagistica prin emisie, absorbtie/emisie:

Medicina nucleara, incluzand SPECT

Tomografia prin emisie pozitronica (PET)
Imagistica prin rezonanta magnetica
Termografia
Metode optice de investigare a tesuturilor (absorbtie in IR,
fluorescenta/fosforescenta)

Capitole (cont.)

Agenti de contrast si radiofarmaceutice

Electroencefalografia

Magnetoencefalografia

Tehnica imagistica - o corelatie intre

obiectul fizic (pacient) si observator

Corelatia fizica transmisia de informatii prin unde.

Undele folosite in imagistica medicala:
Unde electromagnetice care acopera tot spectrul de
frecvente, de la undele radio foarte lungi la radiatia
radioactiva

Unde de presiune situate deasupra spectrului de

frecvente audio.

Spectrul electromagnetic

Spectrul de absorbtie al apei

10-9 m
Unde gamma, X

10-6 m
vizibil

1m
Unde radio

Marimi caracteristice undelor

Lungime de unda,
Viteza de propagare, v
Energie
v= ( = frecventa undei)

Pentru
unde electromagnetice, v este egala cu viteza
Pe
luminii (viteza luminii in vid, c, este de 299.792 km/s.
Pentru unde de presiune (folosite in ecografie), v este de
ordinul a sute de metri/s in gaze si pana la cativa km/s
in solide.

Marimi caracteristice undelor (cont.)

Energia unei unde este integrala energiilor cuantelor

energetice.

Energia unei cuante, E=h.

h=constanta lui Planck, h=6,626.10-34J.s

S-a recurs la o alta unitate de masura, anume, energia

unui electron accelerat intr-o diferenta de potential de 1
Volt (eV).
1eV=1,6.10-19 J

Unitati convenabile folosite in domeniile

imagistice
Metoda
EEG, MEG

Unitati pentru exprimarea

convenabila a lungimilor de unda
(frecvente) folosite
Hz

Imagistica prin rezonanta

magnetica

MHz

Metode optice

nm

Radiografia (Rx)

A, nm

Medicina nucleara

keV

Ecografia (unde de presiune)

MHz

Notiuni de baza despre unde si propagarea

lor

La interactia cu materia, undele pot da nastere mai

multor fenomene:
Difractie
Refractie, Reflexie
Imprastiere, Absorbtie, Emisie.

Modelul liniar nu este suficient pentru explicarea acestor

fenemene (difractie, refractie, reflexie) => Principiul
lui Huygens

Principiul lui Huygens

Fiecare punct de-a lungul unei unde poate fi

privit ca sursa unui nou front de unda cu
extindere spatiala sferica.

Difractie la trecerea printr-o singura fanta

Daca lungimea de unda, z, a undei este mai mare

decat dimensiunea fantei, atunci, imaginea fantei
va fi mai mare decat fanta insasi.

Difractie la trecerea printr-o singura fanta

Difractie la trecerea prin 2 fante

Daca distanta, d, dintre cele 2 fante este mai

mica decat , atunci imaginile celor doua fante se
vor contopi.

Rezolutia unei imagini medicale

Daca distanta, d, dintre cele 2 fante este mai

mare decat , atunci imaginile celor doua fante
se vor separa.

Rezolutia maxima ce se poate obtine printro tehnica imagistica este determinata de

lungimea de unda, , a radiatiei respective
(exista o singura exceptie de la aceasta regula, in
cadrul tehnicilor imagistice)

Reflexie, refractie

Intr-un mediu omogen, viteza unei unde (electromagnetice sau de

presiune) este constanta.
La trecerea undei prin medii diferite, viteza acesteia se modifica.
Pentru unde electromagnetice, viteza intr-un mediu oarecare va fi
mai mica decat viteza luminii in vid.
Pentru unde de presiune care au nevoie de materie pentru a se
propaga, viteza lor creste in medii mai dense fata de mediile mai
putin dense.
Indiferent de tipul de unda:
unghiul de incidenta (i) este egal cu unghiul de reflexie (rreflexie);

i = rreflexie
v1.sin i = v2.sin rrefractie

Reflexie, refractie (cont.)

De asemenea, intensitatile fascicolelor refractat si

reflectat vor depinde de vitezele de propagare in cele
doua medii diferite.
Irefractat/Ireflectat ~ v1/v2
Interesul major intr-o tehnica imagistica este ca radiatia
sa patrunda in profunzimea tesuturilor. De aceea, se
doreste ca Irefractat sa fie cat mai mare. In acest scop se
foloseste in ecografie, la trecerea aer/tesut unde v2>v1,
un material ce poseda o viteza de propagare
intermediara intre cea a aerului si a tesutului investigat.

Imprastiere, absorbtie si emisie

Absorbtia de radiatii (de energie) produce tranzitii spre

o stare de neechilibru, de energie mai mare decat cea
initiala. Absorbtia este urmata de un proces de emisie
de energie, in scopul restabilirii echilibrului termic.

Daca frecventele radiatiei incidente si a celei emise sunt

egale, procesul este numit imprastiere.

incident

= emis

Imprastiere, absorbtie si emisie (cont.)

Imprastiere elastica descrie interactia radiatiei cu

substanta ca pe un camp electromagnetic alternant aflat
in campul electric creat de electroni si nucleu. In acest
proces nu se absoarbe radiatie; frecventa radiatiei emise
este aceeasi cu cea a radiatiei incidente, se schimba
doar directia de propagare a radiatiei; (de exemplu,
gazele fiind dipoli electrici, are loc imprastierea radiatiei
luminoase pe atomii de gaz din atmosfera terestra imprastiere Rayleigh). In imagistica, imprastierea elastica
va fi intalnita la explicarea interactiei radiatiei X cu
tesuturile (una din modalitatile de atenuare in tesut a
radiatiei X apare la radiatii X de energie joasa, atunci
cand este comparabila cu dimensiunea atomului).

Imprastiere, absorbtie si emisie (cont.)

Imprastierea inelastica o parte a radiatiei incidente

este convertita in energia necesara tranzitiei fie a unui
electron, fie a unui nucleon, in stari superioare energetic,
In consecinta, energia radiatiei emise va fi mai mica
decat cea a radiatiei incidente.

emis < incident

Imprastiere, absorbtie si emisie (cont.)

Efect fotoelectric daca

radiatia electromagnetica are
energie suficient de mare, ea
poate scoate un electron din
atom, diferenta dintre energia
radiatiei incidente si cea de
ionizare a atomului regasinduse in energia cinetica a
electronului.

Imprastiere, absorbtie si emisie (cont.)

ImprastiereCompton are loc

atunci cand energia radiatiei
incidente este mai mare decat
energia de ionizare a atomului.
In acest caz, pe langa
electronul scos din atom, se
regaseste si o parte a
fascicolului incident imprastiat
dar, avand, bineinteles, o
energie mai mica decat
fascicolul initial.

Imprastiere, absorbtie si emisie (cont.)

Absorbtia la rezonanta are loc atunci cand energia

radiatiei incidente este egala chiar cu diferenta dintre 2
nivele energetice; in acest caz, intreaga energie
incidenta va fi absorbita. Reemisia ei va avea loc
spontan, fie indusa de o radiatie electromagnetica
ulterioara (fenomenul apare in imagistica prin rezonanta
magnetica)

Imprastiere, absorbtie si emisie (cont.)

Fluorescenta are loc atunci cand moleculele excitate

trec printr-o stare intermediara de viata relativ lunga
inainte de a reveni la starea energetica de baza. Starea
energetica intermediara este foarte apropiata de starea
excitata iar revenirea la starea de baza se face prin
emisie de lumina. De obicei, excitarea se face cu lumina
de frecvente inalte (de exemplu, albastru, 430 490 nm)
iar radiatia emisa prin fluorescenta are o frecventa
inferioara din spectrul vizibil (verde, 530-550 nm).
Fenomenul este folosit in imagistica medicala; La un
anume tip de iluminare (in ultraviolet), tesuturile maligne
emit o radiatie diferita de cea emisa de tesuturile
normale (metoda folosita in bronhoscopie).

Calitatea imaginii
Criterii

de baza in aprecierea calitatii unei

imagini.
Gradul de distorsionare geometrica.
Rezolutia
Raportul semnal/zgomot.

Calitatea imaginii (cont.)

Gradul de distorsionare geometrica: un obiect are

aceeasi imagine, indiferent in ce punct al campului vizual
se afla. In imagistica medicala obisnuita, de diagnostic,
acest parametru nu este chiar atat de important precum
este in planificarea radioterapiei.
Rezolutia reprezinta marimea celei mai mici structuri
care poate fi inregistrata ca distincta. Pentru sistemele
imagistice digitale, rezolutia este data de marimea
pixelului. Pentru a exprima si a evalua caracteristicile
unui sistem imagistic in privinta rezolutiei pe care este
capabil s-o furnizeze, se foloseste o functie matematica
numita PSF (point spread function).

Calitatea imaginii (cont.)

(PSF)

In mod ideal, imaginea unui punct obiect este un pixel.

In realitate, imaginea punctului va consta intr-o pata de
cativa pixeli, cel mai luminos fiind in centru si devenind
progresiv mai putin luminosi odata cu departarea de
pixelul central. Profilul dat de distributia intensitatilor
acestui grup este descris de functia PSF. Rezolutia poate
fi definita ca dimensiunea spatiala in interiorul careia PSF
scade la jumatate din valoarea ei maxima (full width half
maximum FWHM).
Daca obiectul de interes consta in 2 puncte aflate la o
distanta una de alta egala cu FWHM, atunci ele vor
trebui sa poata fi distinse pe imagine ca diferite.

Calitatea imaginii (PSF)

Rezolutia poate fi definita ca dimensiunea spatiala in

interiorul careia PSF scade la jumatate din valoarea ei
maxima (full width half maximum FWHM).

Calitatea imaginii (S/N)

Raportul semnal/zgomot definitia lui depinde de

tehnica imagistica dar, ca o definitie generala, S
reprezinta semnalul mediu masurat iar N este
deviatia standard a semnalului masurat pe imagini
repetate.

Zgomotul unei imagini radiologice orice imagine

radiologica contine informatii care nu au nici o
legatura cu problema diagnosticului. Zgomotul
poate fi considerat a avea 4 componente majore:
Zgomot structural
Zgomotul radiatiei
zgomotul propriu al receptorului
Zgomotul dat de fluctuatiile statistice

Calitatea imaginii (S/N)

Calitatea imaginii (S/N)

Zgomotul structurat este intrinsec pacientului (de

exemplu coastele care artefacteaza o imagine Rx de
plamani); zgomotul structural poate fi redus in CT sau
MRI si alte tehnici tomografice prin excitarea doar a unei
anume zone restranse din corp.

Zgomotul propriu al radiatiei se denumeste astfel

radiatia imprastiata in urma interactiei radiatiei insasi cu
corpul pacientului (de ex. Radiatia imprastiata prin efect
Compton).

Calitatea imaginii (S/N) (cont.)

Zgomotul propriu al radiatiei (imprastiere)

afecteaza baza de distributie (FWTH) a
intensitatilor semnalului

Calitatea imaginii (S/N)

Zgomotul receptorului in tehnicile imagistice se folosesc diverse

tipuri de receptori, cu propriile lor caracteristici; ele pot si impieta
rezultatul inregistrarii. De exemplu, un detector in medicina nucleara
este format dintr-un cristal de scintilatie in spatele caruia se afla mai
multi fotomultiplicatori. Tuburile fotomultiplicatorilor si electronica
aferenta trebuie reglate astfel incat sa se obtina o sensibilitate
uniforma la radiatii, pe toata suprafata cristalului.

Zgomotul dat de fluctuatiile statistice ale fascicolului de radiatii

devine important atunci cand se foloseste o cantitate limitata de
radiatii sau X; poate deveni o problema in conditiile in care se
incearca tot mai mult limitarea expunerii pacientului la radiatii
ionizante.

Calitatea imaginii (S/N)

Zgomotul dat de fluctuatiile statistice
ale fascicolului de radiatii

Calitatea imaginii (S/N)

O alta clasificare a tipurilor de zgomot:

Zgomot extern este dat de zgomotul instalatiei prin care se
realizeaza investigatia (propriul zgomot electronic,
interferentele dintre sistemul respectiv si alte instalatii din
jur)
Zgomot intern cel mai important zgomot intern intr-o
imagine medicala este dat de agitatia termica. Acesta mai
este denumit si zgomot alb (white noise) si are o distributie
uniforma in toata banda de frecvente. La sistemele biologice
se mai intalneste un alt tip de zgomot intern, zgomotul numit
Lorentzian, datorat trecerii ionilor prin membrane (zgomot
electric). Acest ultim tip de zgomot este mai prezent in zona
frecventelor joase.

Imaginea digitala

Inlocuirea suportului analogic al informatiei (de exemplu,

filmul) cu o retea de detectori digitali; prin utilizarea unui
algoritm de reconstructie a imaginii, imaginea va consta
intr-o matrice de unitati de imagine (pixeli). Intensitatea
fiecarui pixel se considera a fi o buna reprezentare a
datelor inregistrate.

Imaginea digitala (cont.)

Imaginea digitala (cont.)

Intensitatii fiecarui pixel I se pot aduce modificari (variatia

contrastului, filtrarea).
Filtrul trece-jos
creste raportul Semnal/Zgomot pe baza scaderii, intr-o
anume masura, a rezolutiei

Imagine zgomotoasa

Aceeasi imagine filtrata

cu filtrul trece-jos

Imaginea digitala (cont.)

Filtrul trece-sus conduce la accentuarea
granitelor intre structuri diferite

Imagine originala

Aceeasi imagine
dupa aplicarea filtrului trece-sus

Imaginea digitala (cont.)

Reconstructia unei imagini din mai multe proiectii

unidimensionale ale obiectului, obtinute sub anumite
unghiuri (Radon, 1917) aplicare in 1970, in tomografia
computerizata.

Un obiect nu poate fi imaginat dintr-o singura proiectie a

sa.

Chiar un numar mare dar finit de proiectii nu va putea

reproduce imaginea obiectului cu exactitate.

Numar optim de proiectii compromis intre calitatea

imaginii, durata unei investigatii si capacitatea de
stocare si prelucrare a datelor.

Imaginea digitala (cont.)

Intr-un spatiu bidimensional, imaginea este
reconstruita din proiectiile 1-D (integrala de linie)

Exista un numar infinit de posibilitati de distributie a valorilor

densitatilor in interiorul obiectului
problema subdeterminata -

Traiectoriile se intersecteaza
constructiv in dreptul zonei
spatiale a obiectului + informatii
false star-like artifacts -> filtrul
trece-sus

Analiza utilitatii unui test (metoda

imagistica) in stabilirea diagnosticului

Care este capacitatea unei tehnici imagistice in

detectarea prezentei unor leziuni?

Analiza utilitatii unui test (metoda

imagistica) in stabilirea diagnosticului

Puterea de discriminare a prezentei sau absentei unei

leziuni, folosind o tehnica imagistica, este ROC curve
(Receiving Operating Characteristic).
ROC este un grafic al sensibilitatii versus specificitatea
metodei.
Sensibilitatea metodei arata cat de performant este
testul respectiv in descoperirea leziunii existente.
Specificitatea metodei arata cat de performant este
testul respectiv in excluderea leziunii atunci cand ea este
absenta.

Analiza utilitatii unui test (metoda

imagistica) in stabilirea diagnosticului

Sensibilitatea probabilitatea ca rezultatul testului sa fie

pozitiv atunci cand leziunea este intr-adevar prezenta.
Sensibilitate = TP/(TP+FN)

Specificitatea probabilitatea ca rezultatul testului sa fie

negativ atunci cand leziunea este intr-adevar absenta.
Specificitate = TN/(TN+FP)

Analiza utilitatii unui test (metoda

imagistica) in stabilirea diagnosticului

Testul cel mai fiabil este testul 1. Linia dreapta

corespunde unui test complet
nediscriminatoriu (liber arbitru)