Colectarea, prelucrarea i

interpretarea datelor din msurtori

pentru supravegherea comportrii
construciilor hidrotehnice

Eroarea relativa

Intervalul de incredere si metode de eliminare a valorilor

eronate
Criteriu lui Grubb.

Regula trei sigma.

Neteyirea valorilor.

Alte metode.

Modele statistice
Modelul statistic tip EdF . Acest model consider c efectele
a trei aciuni (sarcin hidrostatic, temperatur, evoluie n
timp) sunt aditive, iar temperatura prezint o variaie
sezonier care modelat poate fi substituit cu o funcie
trigonometric. Modelul este simplu, liniarizarea lui pentru
aplicarea algoritmului celor mai mici ptrate nepunnd
probleme deosebite.
Expresia matematic a modelului:
y = a0 + f1(h) + f2(s) + f3(T) +
unde - este eroarea de aproximare a modelului, aceeasta fiind o
component aleatoare funcie de fenomenele ignorate i erorile de
msur.

f 1 (h) = a1 h + a 2 h 2 + a 3 h 3 + a 4 h 4 forma exp .

NNR - H
unde h=
Hb

f 3 (T ) = a9 e T + a10 e -T

T =

D0 - Di
ani
365.25

Modele statistice
Modelul statistic tip Condor . Este un model derivat din modelul statistic EdF
forma pol. + exp .
(Frana) si difer prin exprimarea influenei timpului .
f 3 (T ) = a 9 T + a10 T 2 + a11 e -T

T=

D 0 - Di
ani
365.25

Modelul statistic cu ntrziere (defazaj) . Comportarea n domeniul timp al

elementelor liniare cu ntrziere de ordinul n este descris prin ecuaia diferenial:
edin = a0 y(t ) - x(t )

Se pune n eviden o eroare dinamic care este :

Prin diverse simplificri se consider valabil funcia:
Modelul statistic autoregresiv Gresz-Szalavri.

d n y(t )
dy(t )
an
+ L + a1
+ a0 y(t ) = x(t )
n
dt
dt

yi = yi -1 + Dj xi yi = f (xi -1 ) + Dj xi
f1 ( y, t ) = a1 yi -1 + a2 yi -2 + a3 yi -3 + a4 yi -4

Modelul statistic cu integrarea temperaturii aerului. In locul functiei sezoniere se

utilizeaza o funcie de temperatur de forma unei serii.
unde pt - pas de integrare a temperaturii (n zile);
nt - numr de intervale de integrare.

f 2 (t ) =

pt

nt

a t
j

j =1

kt = 1

kt , j

Retele artificiale de neuroni

Descrierea neuronului McCulloch-Pits:
- intrrii xi, i=1..n;
- ponderi wi;

- valoarea prag de exitare t, deci wn+1=t, xn+1=1;

-activarea neuronului:
- ieirea neuronului: y=f(s), f-funcie de activare sau neuronal.

s=

n +1

wi xi ; " wn+1 = t , xn+1 = 1

i =1

Retele artificiale de neuroni

Nu exist o teorie care s detemine cu siguran o funcie de activare
optim, dar se recomand s aib ieiri (Stornetta i Huberman) n
intervalul [-0.5;0.5].
Exemple de funcii de activare:

1, x 0
f ( x) =
0, x 0

1, x 0
f ( x) =
- 1, x 0

a
f ( x) =
- b, k > 0
-k x
1+ e

1, x a

f ( x) = a 1+b x + ab+b , a > x > -b

0, x -b

e k x - e - k x
f ( x) = k x
,k > 0
-k x
e +e

e k x - e - k x
f ( x) = k x
,k > 0
-k x
e +e

Acestor funcii se pot aplica parametrii sau modificri pentru transformarea

intervalului de ieire astfel nct s fie (-0.5;0.5).

Retele artificiale de neuroni

Cunotiinele unei RAN sunt nglobate n ponderile sale. Algoritmii de nvare

(antrenare) a RAN se mpart n do categorii, supervizai i nesupervizai (mai
puin importani).
Invarea supervizat se realizeaz prin algoritmi de propagare napoi, i
presupune pentru vectorii de intrare ali vectori de ieire care reprezint
rspunsul care se dorete de la RAN. Vectorii de intrare formeaz o pereche de
antrenament n cadrul nvrii supervizate. Din compararea vectorilor de ieire
cu rspunsul dorit (diferena) se obine eroarea, care propagat napoi,
ajusteaz ponderile conform unui algoritm care tinde s minimizeze eroarea
pn la un prag minim mai mare sau egal dect cel minim posibil.

Retele artificiale de neuroni

output - ieirea calculat a RAN;

Fie

inp - intrarea RAN;

w - ponderile RAN;

xi ,t ,T

n +1

= fi
x j ,T wi , j ,t ,T
j =1

tp - ieirea care se dorte a fi obinut de la RAN.

Deci

output = f(w,inp);

c = ERR(tp, output) ==> c = ERR(tp, f(w, inp))

Se pune problema ca c = ERR 0.
Pentru aceasta se folosesc metode iterative care ajusteaz valorile ponderilor
din aproape n aproape pn cnd se ajunge la eroarea dorit. Cteva dintre
aceste metode iterative sunt metoda gradientului, Newton-gradient combinat,
Levenberg-Merquardt (pentru epoci), Fridman.

Integrarea modelului RAN n sistemul de supraveghere

Informatie
existenta

Factori
exteriori

Valori masurate ale

parametrilor

Model RAN

Valori prognozate ale

parametrilor

Diferente intre valorile masurate - prognozate

NU

DA
Diferenta < toleranta

Comportare atipica

Reconsiderari ale
modelului RAN,
Analiza

Comportare normala

Barajul Gura Raului

Serii cronologice ale factorilor exteriori

Nivel lac [mdM]
660

640

620

600

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

1998

2000

2002

2004

Temperatura aerului [grd.C]

40
30
20
10
0
10
20

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

Analiza statistica a factorilor exteriori

0.15

0.08

mx

0.06

Repartitia teoretica si reala

Repartitia teoretica si reala

mx mode( Taer)

0.04

0.02

20

10

mean ( Taer) = 8.97

0
10
20
Temperatura aerului [grd. C]

median ( Taer) = 10

30

mode( Taer) = 16

40

mode( Hlac)

0.1

0.05

0
600

610

620

mean ( Hlac) = 646.21

630
640
650
Temperatura aerului [grd. C]

median ( Hlac) = 649.02

660

mode( Hlac) = 658

Repartitiile factorilor exteriori sunt diferite de repartitia normala unimodala.

Temperatura aerului este rezultatul a doua repartitii normale.
Nivelul din acumulare este asemanator unei repartitii exponentiale.
Valabilitatea functiilor de influenta va fi conform intervalului de incredere asociat
unei repartitii teoretice Gauss, cu exceptia limitei maxime a nivelului din
acumulare care va fi cota coronament 662.50 mdM

670

Corelograma
Ym-Taer

CORELATIA Ym-Taer
20

15

Raport de corelatie

ys+ dy

10

ys+ dy
y tA( tA)

yktA( tA)
0

CORELOGRAMA Ym-Taer
0.8
151

10

0.6

Raport de corelatie

0.4

0.2

ykr kr
0

0.2

0.4

0.6

100

200
kr
Lag [zile]

300

400

20

10

10
20
150
Taer , yar1
, tA , tA
Lag [zile]

30

40

Model tip EdF

Model statistic tip EdF pentru Pendul plot 11 am-av

col = 13

UM = 0.01 mm

20

y ci

10

y mi
5

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

ano+ ani

Distorsiunea modelarii
5

Deplasari [mm]

Deplasare [mm]

15

mean( da)
0

5
1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Grafice de influenta
10
Influenta sezoniera [mm]

Influenta hidrostatica [mm]

0
600

610

620
630
640
Nivel lac [mdM ]

650

660

6
Sezon [luni]

12

Tendinta globala [mm]

10

1986

1988

1990

1992

1994
1996
Timp [ani]

1998

2000

2002

2004

Serii cronologice ale influentelor

Serii cronologice ale influentelor
20

Deplasare [mm]

15

10

1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Modelul statistic
Influenta nivelului amonte
Influenta sezoniera
Influenta timpului
Th = 30.3 %

Ts = 51.1 %

Tt = 42.5 %

Rh = 0.273

Rs = 0.615

RT = 0.656

1
Ty

= 92.7 %

R = 0.966

syr = 1.1
n = 1862

Analiza statistica a reziduului, corelatia masurat

calculat si limite de atentie
Fx( mx+ eps)

1
mx- eps

Corelatia mas-calc. si limite de atentie

mx+ eps

15

median
mean( yc
( yc
))

Repartitia teoretica si reala

0.8
10
Deplasari masurate [mm]

0.6

0.4

0.2
Fx( mx- eps)
4

0
2
Valorile diferentelor masurat-calculat

Densitatea repartitiei teoretice

Probabilitatea cumulativa a repartitiei teoretice
Histograma (intervale de grupare dupa H.A. Sturges)
Probabilitatea cumulativa a repartitiei teoretice

mean(( ym
mode
ym))
5

10

10

0
5
Deplasari calculate [mm]

10

15

Model tip Condor

Model statistic tip Condor cu Interp pentru Pendul plot 11 am-av

UM = 0.01 mm

20

y ci

10

y mi
5

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

ano+ ani

Distorsiunea modelarii
5

Deplasari [mm]

Deplasare [mm]

15

mean( da)
0

5
1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Grafice de influenta
10
Influenta sezoniera [mm]

Influenta hidrostatica [mm]

0
600

610

620
630
640
Nivel lac [mdM ]

650

660

6
Sezon [luni]

12

Tendinta globala [mm]

10

1986

1988

1990

1992

1994
1996
Timp [ani]

1998

2000

2002

2004

Serii cronologice ale influentelor

Serii cronologice ale influentelor
20

Deplasare [mm]

15

10

1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Modelul statistic
Influenta nivelului amonte
Influenta sezoniera
Influenta timpului
Th = 29.8 %

Ts = 50.8 %

Tt = 37.3 %

Rh = 0.276

Rs = 0.617

RT = 0.658

1
Ty

= 92.8 %

R = 0.967

syr = 1.1
n = 1862

Analiza statistica a reziduului, corelatia

masurat calculat si limite de atentie
Fx( mx+ eps)

1
mx- eps

Corelatia mas-calc. si limite de atentie

mx+ eps

15

median
mean( yc
( yc
))

Repartitia teoretica si reala

0.8
10
Deplasari masurate [mm]

0.6

0.4

0.2
Fx( mx- eps)
4

0
2
Valorile diferentelor masurat-calculat

Densitatea repartitiei teoretice

Probabilitatea cumulativa a repartitiei teoretice
Histograma (intervale de grupare dupa H.A. Sturges)
Probabilitatea cumulativa a repartitiei teoretice

mean(( ym
mode
ym))
5

10

10

0
5
Deplasari calculate [mm]

10

15

Model tip Condor cu interpolare PSpline

Model statistic tip Condor cu Interp pentru Pendul plot 11 am-av

col = 13

UM = 1 mm

20

y ci

10

y mi
5

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

ano+ ani

Distorsiunea modelarii
5

Deplasari [mm]

Deplasare [mm]

15

mean( da)
0

5
1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Grafice de influenta
10
Influenta sezoniera [mm]

Influenta hidrostatica [mm]

0
600

610

620
630
640
Nivel lac [mdM ]

650

660

6
Sezon [luni]

12

Tendinta globala [mm]

10

1986

1988

1990

1992

1994
1996
Timp [ani]

1998

2000

2002

2004

Serii cronologice ale influentelor

Serii cronologice ale influentelor
20

Deplasare [mm]

15

10

1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Modelul statistic
Influenta nivelului amonte
Influenta sezoniera
Influenta timpului
Th = 28.3 %

Ts = 50.0 %

Tt = 38.2 %

Rh = 0.260

Rs = 0.595

RT = 0.662

1
Ty

= 87.9 %

R = 0.962

syr = 1.1
n = 6757

Analiza statistica a reziduului, corelatia

masurat calculat si limite de atentie
Fx( mx+ eps)

1
mx- eps

Corelatia mas-calc. si limite de atentie

mx+ eps

15

mean( yc)mode( yc)

Repartitia teoretica si reala

0.8
10

Deplasari masurate [mm]

0.6

0.4

0.2
Fx( mx- eps)
4

0
2
Valorile diferentelor masurat-calculat

Densitatea repartitiei teoretice

Probabilitatea cumulativa a repartitiei teoretice
Histograma (intervale de grupare dupa H.A. Sturges)
Probabilitatea cumulativa a repartitiei teoretice

mode
mean( ym)
5

10

10

0
5
Deplasari calculate [mm]

10

15

Model AR(1)
yktA ( tA ) := bk tA + ak

CORELATIA DYi - DYi-1

6

-4

ak = 5.162 10
bk = 0.992

Raport de corelatie

1
corr yar1 , dy = 0.992
stdev ( rez) = 0.141

dy

stdev ( dy ) = 1.097

yktA( tA)
0

2
1
yar1 , tA
Lag [zile]

Model AR(1)
Distorsiunea modelarii

Deplasari [mm]

mean( da)
0

5
1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

2004

Distorsiunea modelarii si reziiduu pr.AR

Deplasari [mm]

mean( da)
0

5
1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

2004

RAN (1-4) TC
0- Nivel Lac
1- Sezon
2- Timp

RAN (1-4) TC (eroare medie)

RAN (1-4) TC (rezultate)

25
1994

20

y cri

10

y mi

5
0
5
10

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

ano+ ani

Distorsiunea modelarii
10
1994
5

Deplasari [mm]

Deplasare [mm]

15

mean( da)
0

10

1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

RAN(2-4,2) TC
0- Nivel Lac
1- Sezon
2- Timp

RAN(2-4,2) TC (eroare medie)

RAN(2-4,2) TC (rezultate)
20
1994

10
y cri
5
y mi
0

10

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

ano+ ani

Distorsiunea modelarii
10
1994

Deplasari [mm]

Deplasare [mm]

15

5
mean( y m- y cr)
0

1986

1988

1990

1992

1994
Timp [ani]

1996

1998

2000

2002

Retea neuronala pentru sistem expert

(local conectata)

Analiza
Edf, Condor

NARIMAX

RAN

+ Algoritm relativ
simplu pentru
identificare

- Algoritm complex
pentru identificare (sunt
necesare operatii de
integrare)

+ Algoritm simplu de
invatare a retelei

+ Functii de influenta a + Estimarea ponderii

factorilor exteriori
fenomenelor (AR, MA,
eX)

- Imposibilitaea
interpretarii
ponderilor neuronale

- Estimarea influentelor - Estimarea influentelor + Alegerea structurii

si alegerea structurii
si alegerea structurii prin retelei este facuta
prin analize anterioare analize anterioare
prin partitionare si
analogie polinomiala

- Inadaptabile
- Inadaptabile
schimbarilor structurale schimbarilor structurale

+ Adaptabile
schimbarilor
structurale

Baraj
Tarnita