Nicolae Mavrodin

Stat
democratic sau
cotropitor?
1

Nicolae Mavrodin

Stat
democratic sau
cotropitor?
Editura pim
3

Tehnoredactare / corectur: Silviu Cristache

Coperta: Silviu Cristache

Editura Pim
Editur acreditat CNCSIS 66 / 2010
oseaua tefan cel Mare i Sfnt, Nr. 4, Iai 700497
Tel: 0730.086.676 ; Fax: 0332.440.730
ISBN

toate drepturile sunt rezervate autorului

4

Cuvnt nainte

Poate nu m-a fi apucat s scriu aceast carte,

dac realitile istorice nu demonstrau c, de fapt,
marele stat de peste Oceanul Atlantic, nu este ceea ce
pare.
Sub masca democraiei, dus uneori pn la
paroxism, State Unite ale Americii, reprezint o ar a
paradoxurilor. nainte de cderea regimurilor comuniste
din Europa, se fceau anumite speculaii, cteodat cu
iz de banc. Una dintre aceastea era legat de
asemnarea dintre Uniunea Sovietic i Statele Unite.
Legat de prescurtarea numelui acestei ri enorme, ca
suprafa si ca putere, circula un banc n ultimii ani ai
regimului comunist , U.S.A. traducndu-se n limba
romn, Uniunea Sovietic Aialalt.
Este un adevr de necontestat c amndou sunt
ri expansioniste, acaparatoare.
Din acest motiv, am hotrt s acord atenie
originilor statului nord- american, convulsiilor din
societatea sa, precum i modului de aplicare a
principiilor aa-zisei democraii, pe care, din pcate, nu
le-au aplicat conductorii acestuia.
5

Revenind la similitudinea principiilor politicii

americane si ruseti, pot spune, c ntre aceste dou
mari puteri au existat legturi de peste dou secole.
n primul rnd Peninsula Alaska, a fost negociat
la finele secolului al-XIX-lea, Rusia cednd-o n
schimbul altui teritoriu din zona Oceanului Arctic.
Chiar dac muli cititori ai acestei cri nu vor fi
de acord cu mine, , mai ales cei pro americani, nu
intenionez s-mi reneg ideile, ci, voi merge in
continuare pe aceeai linie, pe care mi-am format-o n
cei peste cinci decenii de studii i cercetri n acest
domeniu destul de spinos.

Nicolae Mavrodin

Capitolul I

Cunoaterea Americii de ctre locuitorii altor

continente

Blocul continental american a fost cunoscut de

ctre europeni nc de la nceputul secolului al XI-lea,
cnd doi vikingi, Erik cel Rou i Leif Erickson, au
ajuns cu corabia lor n nord-estul Canadei de astzi,
cunoscut sub numele de Peninsula Vitland (adic
ara Vinului). Acest eveniment se ntmpla prin anii
1001 1002.
Totui, nc din preistorie, cu circa 30.000 de ani
nainte de Hristos, populaii asiatice au ptruns prin
Alaska, apoi s-au rspndit n ntregul bloc continental
american. Aceste valuri succesive de populaii asiatice
vor popula inuturi virgine, necunoscute pn atunci de
europeni, care se aflau n epoca pietrei cioplite
(paleolitic). Aceste migraii vor duce la constituirea
unor civilizaii de amerindieni, individualizndu-se o
populaie nativ. n America de Nord, aceti btinai,
numii impropriu indieni de ctre Cristofor Columb i
7

apoi de conquistadorii spanioli i portughezi, se vor

stabili ntr-o anumit zon.
Fiindc se aflau n faza de organizare tribal,
acetia vor cuta locuri mai puin btute de copitele
cailor, n periada migraiilor, dar, bogate i pitoreti. n
zona Munilor Stncoi, se vor statornici triburi ale
indienilor americani, cele mai importante fiind ale
apailor, mohicanilor, siouxilor i cherokee. Locurile pe
care aceste triburi le ocupaser constituindu-i
gospodrii i familii, vor fi vizate de autoritile
americane, dup constituirea Statelor Unite , ca stat
federal. ntre aceste triburi, uneori existau altercaii,
care au degenerat n adevrate rzboaie. De aceste
lucruri au profitat autoriile Statelor Unite, care au
intrat n posesia suprafeelor stpnite de triburile
indigene.
Femeile indienilor americani se ocupau cu
agricultura, cultivnd porumb, fasole si squash. Chiar
dac erau in faza tribal din punct de vedere al
organizrii sociale, aceti nativi americani aveau o
istorie, pe care o transmiteau pe cale oral.
ntre europenii imigrani si amerindieni existau
diferene de cultur , care vor genera valuri de
discriminri la care vor fi supui aceti btinai.
8

Numrul populaiei amerindiene a fost de 18.000.000.

acetia, n viziunea preedinilor americani,trebuiau s
fie civilizai. In realitate aceste idei de civilizare a
nativilor americani, a fost o adevrat exterminare a
acestora, semnnd foarte mult cu soluia final a lui
Adolf Hitler, pentru populaia evreiasc.
Preedinii americani, George Washington i
Henry Knox au introdus ideea de civilizare a
amerindienilor. n peninsula Alaska au existat
3.000.000 de indieni, lucru reieit din statisticile fcute
n ultima perioad de timp. Din motive bine intemeiate,
ntre oficialitile americane si amerindieni au izbucnit
conflicte, care vor genera mai multe confruntri
sngeroase. Dup acel Decret din 1830, al preedintelui
Andrew Jackson, referitor la izgonirea amerindienilor
din locurile lor, urmaul acestuia, Martin von Buren, a
dus un rzboi mpotriva tribului indian cherokee. n
urma acestei intervenii, destul de sngeroase, au fost
deportai muli btinai, circa 45.000 i au fost ucii
4.000.
Exodul populaiei autohtone a nceput n
momentul descoperirii de ctre Cristofor Columb a
Lumii Noi, dup 1492. Primele inuturi pe care
navigatorul italian le-a descoperit au fost insulele din
Arhipelagul Caraibe. Prima insul pe care Cristofor
9

Columb a descoperit-o , dup o cltorie epuizant de

peste 70 de zile, a fost Salvador. Au urmat zile teribile
pentru navigatorul italian, care a descoperit si alte
insule printre acestea si Cuba, cea mai mare din
Arhipelagul Antilelor Mari. S-a ntors n Spania, unde
regele Ferdinand de Aragon l-a primit cu onoruri, mai
ales dup ce a adus aur, pietre preioase, fructe exotice
i alte produse, care nu se gseau n Europa.
Pentru aceste fapte, Columb, a fost numit de
regele Spaniei vicerege al Indiilor de Vest. Titlul de
guvernator, adic stpn absolut al teritoriilor
descoperite de peste Oceanul Atlantic, a revenit regelui
Ferdinand de Aragon. Din nefericire, marele
descoperitor al Americi a murit srac si prsit de toi.
Dup Cristofor Columb, n teritoriile de vest, au
nceput s apar spanioli, francezi, olandezi, englezi,
suedezi, care vor infiina colonii, precum Noua Oland,
Noua Suedie, Noua Fran, sau Noua Anglie.
Cu toate c America de Nord a fost populat de
asiatici, n urm cu aproximativ 15.000 de ani, totui,
continentul va fi mai bine cunoscut i cercetat ncepnd
cu secolul al XVI-lea. Este adevrat, America de Nord,
n-a fost n situaia cei de Sud, ori Centrale, unde
conquiztadorii au fcut un adevrat jaf, ucignd cu
10

snge rece pe autohtoni. Doar Mexicul, reprezentnd

sudul Americii de Nord, populat de azteci, care venerau
Soarele, a fost victima conquiztadorilor, condui de
Fernando Cortez. Ultimul rege aztec, Montezuma, a
fost ucis, teritoriul cucerit, aurul acestor btinai luat i
dus n Spania.
n centrul Americii de Nord, unde se vor
constitui la sfritul secolului al-XVIII-lea, Statele
Unite, la inceput un stat federal, alctuit din 13 entiti,
dar, cu un unic organism legislativ, Congresul, cu
sediul la Washington, unde va fi prezent i preedintele.
Mai trziu, numrul statelor va crete, ajungnd la 50.
La baza statului federal nord american, vor sta
cele 13 colonii, pe care Imperiul Britanic le va nfiina
ntre Munii Alegani si Oceanul Atlantic. Cele mai
importante
centre
erau
Boston,
Charleston,
Philadelphia, New York, New Orleans. n afar de New
Orleans, celelalte erau toate porturi la Oceanul Atlantic,
unde comerul nflorise, datorit mrfurilor care se
descrcau n aceste localiti.
ntr-unul dintre aceste centre, ale comerului
dintre colonii i Imperiul Britanic se va organia o
micare de eliberare naional, constituindu-se i
organizaia patriotic Fiii i fiicele libertii.
11

Oraul Boston va deveni centrul rezistenei

coloniilor engleze din America de Nord. Aici, se va
desfura boicotul mpotriva mrfurilor britanice, care
se descrcau n portul acestui centru comercial. Partida
de ceai de la Boston, va reprezenta scnteia care va
declana rzboiul dintre Metropol i colonii.
Declararea portului Boston nchis de ctre
autoritile britanice si etichetarea locuitorilor acestuia
ca insurgeni, n decembrie 1773, va nsemna nceputul
micrii de eliberare a coloniilor din America de Nord.
Organizarea acestora si Congresul de la
Philadelphia din 4 iulie 1776, va reprezenta nceputul
revoluiei americane sau al rzboiului de independen
a coloniilor dintre Oceanul Atlantic i Munii
Appalachi.
Legile pe care Metropola a cutat s le aplice n
coloniile din America, elaborate fr consimmntul
populaiei de peste Ocean, au iritat opinia public de
aici. Legile Navigaiei erau discriminatorii, deoarece
mrfurile sosite n porturile americane era aduse pe
corbii englezeti. Pentru a preveni micri in interiorul
coloniilor, i a calma spiritele, autoritile britanice au
anulat unele legi, fiscalitatea a fost redus, pstrndu-se
simbolic Taxa pe Timbru si cea pe Ceai.
12

n 1765, cnd a fost elaborat Legea Timbrului,

specifica foarte clar c, se impunea o tax pe unele
documente oficiale sau pe scrisori, ori jurnalele primite
din Europa. Spiritul de fraud s-a manifestat n oraele
din nordul spaiului colonial britanic, n special la
Boston.

Amerindieni din America de Nord din sec. XVIII

13

O btlie ntre armata regelui Angliei si ostaii lui

Oliwer Cromwell

14

Generalul George Washington, conducatorul

revoluiei americane, invingatorul englezilor.
15

Oliver Cromwell, cel care a abolit regalitatea i a dat

posibilitate englezilor sa cucereasc noi teritorii
peste Oceanul Atlantic.

16

Capitolul al-II-lea

Lupta pentru emanciparea naional, dar i pentru

expansiunea spre vest de Appalachi

Rzboiul dintre coloniti, care-i njghebaser o

armat, prost echipat i trupele engleze dizlocate n
America de Nord, a fost inegal, mai ales la inceput,
ntre 1776 1777. De-abia n anul 1777, s-a obinut
prima victorie de ctre coloniti, n urma luptei de la
Saratoga. Muli ofieri superiori din Europa s-au oferit
voluntari pentru a participa la rzboiul colonitilor
mpotriva armatei britanice de ocupaie. Printre ei s-au
numrat generalii Jean de la Fayette i Tadeusz
Kotskinsko. La victoria colonitilor s-a adugat i
geniul militar al comandantului suprem al acestora,
generalul George Washington.
Pentru a face o comparaie intre forele armate
britanice din America de Nord i cele ale colonitilor,
putem prezenta doua cifre semnificative. n timp ce
armata britanic ce era susinut i de voluntari
germani, originari din Hessen, numra 50.000 de
ostai, cea a colonitilor nu depea 20.000. S nu mai
17

vorbim de lipsa de tactic i pregtire militar, muniia

insuficient i chiar indisciplina, care domnea n
rndurile armatei localnicilor.
Nu mai mult, unele teritorii nord americane ar fi
prut s se alieze cu englezii. Este vorba de New York
i Pennsylvania.
Totui, in cursul anilor 1776, colonitii au nvins
trupele britanice, n Virginia si Carolina de Nord. Chiar
portul american Boston unde a nceput miscarea de
eliberare nationala a fost abandonat de englezi, din
ordinul generalului Howe.
Printre cei care au sustinut revolutia american,
scriind pamflete la adresa ocupantului britanic, se
numr si Thomas Paine. Acesta a scris un material
caustic intitulat Bunul sim poate cel mai acidulat
pamflet din aceast perioad.
Armata britanic va face greeli tactice din ce in
ce mai multe, chiar i in condiiile in care colonitii vor
avea ctig de cauz n aceast perioad, mai ales, dup
greutile ntmpinate la Valley Forge, dup o iarn
cumplit. nfrngerile armatei britanice , n 1777 i
1778 i-au determinat pe francezi s treac de partea
colonitilor americani, n primele luni ale anului 1778.
Doi ani mai trziu, n 1780, alte dou state europene,
18

Olanda si Spania au trecut alturi de coloniti,

mpotriva britanicilor. Victoriile obinute de colonitii
americani, n faa armatelor britanice, l-au fcut pe
generalul Cornwallis s capituleze mpreun cu cei
peste 8000 de ostai ai si. n cadrul armatei americane
s-au semnalat fenomene de trdare, aa cum este cazul
lui Benedict Arnold, care era comandantul fortului
West Point.
Armata britanic a avut succese n sud, resusind
c cucereasc oraul Charleston, n luna mai 1780.
Victoria final a armatei americane a fost posibil n
1781,cnd fortul Yorktown, a fost cucerit. Aici, se
baricadase armata britanic, atta ct mai rmsese,
dup patru ani de lupte. S-au nceput pregtiri pentru
ncheierea unui Tratat de pace. n octombrie 1781,
generalul Cornwallis a capitulat mpreun cu 8.000 de
ostai britanici. Orgoliosul Imperiu Britanic, va fi
invins n primul rnd de lcomia sa, de statele rivale
care s-au coalizat impotriva sa. Fiind cel mai mare
imperiu colonial, bineneles, c, era invidiat de Frana,
Germania, Portugalia, Rusia.Aceste mari puteri
expansioniste doreau destrmarea Imperiului Britanic si
mprirea teritoriilor acestuia care erau cuprinse ntre
Extremul Orient si nordul Americii.
19

conducator al tribului Sioux-ilor, care a luptat

impotriva statului federal american
20

Un grup de sclavi negri care munceu pe plantatiile

din sudul Americii

Munca sclavilor
21

Generalul Jean de la Fayette carea luptat in rzboiul

de independen al Statelor Unite ale Americii
22

Un mijloc de transport al colonistilor americani

Piata de sclavi din sudul SUA

23

Harta teritoriilor din vestul colonizat

24

Capitolul al-III-lea

Statele Unite ale Americii si expansiunile sale

Formarea statului federal nord-american a

nsemnat o lovitur dat Imperiului Britanic. S-a nscut
o naiune nou, care a nceput s se impun, ncepnd
din a doua jumtatea secolului al-XIX-lea.
n anul 1789 statul federal nord american i va
mri teritoriul, ncorpornd Carolina de Nord, apoi n
1790 Rhode Island, pentru ca n 1791 s anexeze si
Vermontul.
Primul preedinte al Statelor Unite ale Americii,
George Washington, sprijinit de colaboratorii si
apropiai, a rezolvat magistral criza intern, prin
nbuirea n 1794 a revoltei fermierilor din
Pennsylvania.
Goana americanilor dup teritorii si anezarea lor
la uniune a fost ct se poate de evident. n 1792 a fost
anexat Kentucky, apoi Tennesse, patru ani mai trziu,
pentru ca, n 1803 s intre si Ohio n cadrul statului
federal nord american.
25

Expansiunea american era stnjenit de Spania,

care deinea teritorii, att n cadrul Americii de Nord,
(Mexicul), ct i n continentul sudic.
Anexarea Floridei de ctre Statele Unite a avut
loc n urma unei decizii a preedintelui Andrew
Jackson. Acest eveniment se petrecea in anul 1818. Din
anul 1830 marul expansionist spre vest era n plin
desfurare. Politica american de deposedare a
populatiei indiene de teritoriile lor a crescut ntr-un ritm
alert. n aceste inuturi, de un pitoresc deosebit, dar, n
acelai timp, slbatic, autoritile statului federal
american au adus populaie alb. Era un lucru
abominabil , la fel ca dizlocarea in locuinte ale unor
proprietari a persoanelor strine , care vor lua locul
autohtonilor de drept. Aceste msuri discriminatorii vor
genera un rzboi sngeros ntre indieni si autoritile
federale.
nc de la inceputurile sale ca stat federal, s-au
observat tendinele expandioniste ale acestuia. Din cele
13 colonii care s-au eliberat de sub dominaia britanic,
pn la sfritul secolului al-XIX-lea, deci intr-o
perioad de un secol s-au adugat nc 37. Cum au fost
ncorporate aceste teritorii?

26

n primul rnd prin expansiune la vest de Munii

Alegani, lucru interzis n perioada dominaiei britanice.
Tot ceea ce se afla dincolo de aceti muni btrni si
erodai nu era cunoscut de ctre coloniti, de fapt,
oamenii stabilii pe Continentul nou, pe la nceputul
secolului al XVII-lea. inuturile indienilor nu erau
accesibile europenilor stabilii peste Oceanul Atlantic.
Oraul New York, metropola american, a fost
ntemeiat de olandezi, pe stnca Manhattan-ului.
Conflictul dintre btinaii nord-americani si
europenii stabilii pe noul continent, sprijinii de
autoritile federale a izbucnit in ultimul deceniu al
secolului al XVIII-lea. Pretextul rzboiului a fost
expansiunea organizat de autoritile americane ctre
teritoriile din nord vest.
Un moment insemnat din confruntrile
sngeroase dintre trupele federale si indiene a fost
btlia din anul 1794 de la Fallen Timbers. n urma
acestei btlii sngeroase, s-a nlturat autoritatea
indienilor din inutul Ohio.
La aceast expansiune, un conductor indian, pe
nume Tecumsch, i-a iritat pe conductorii Statelor
Unite ncercnd s realizeze o Confederaie, care s
cuprind teritoriile de grani, cuprinse ntre Mexic i
27

Canada. Mai mult, conductorul indian, a colaborat cu

armata britanic, nc rmas pe teritoriul american, n
vederea retragerii definitive din continentul nou. Acest
eveniment va avea loc n anul 1811, adic la 24 de ani
de la elaborarea Constituiei Federale. Cu ct puterea
albilor din Statele Unite era din ce in ce mai mare, cu
att teritoriile indienilor erau in pericol.
n Statele Unite ale Americii, nainte de
constituirea sa, ca stat federal, ct si dup aceea, existau
cinci aa zise Triburi Civilizate, adic ancorate n
realitile geopolitice ale continentului: Choctaw,
Chickason, Creek, Cherokee, Seminole.
Marele lor diplomat, Tecumsc, care era i un
vizonar n acelai timp, a fost considerat persoan
indezirabil de ctre autoritile federale i ucis ntr-o
celebr btlie, la Phanes, n anul de gratie 1813.
Tratativele dintre britanici care nc mai existau
pe teritoriul Statelor Unite dup 1783 - i oficialitile
americane prin care se propunea un fel de Hinterland
pentru indieni, n regiunile nord vestice, din pcate au
euat. Acest lucru a fcut mult ru indienilor, care au
fost lipsiti de sprijin britanic n 1814, apoi, teritoriul
negociat a intrat definitiv n posesia Statelor Unite, n
1819, prin Tratatul de la Saginaw.
28

Preedintele american, susintor infocat al

colonizrii totale de ctre albi a teritoriului a Fost
Andrew Jackson. De fapt, raiunea de a coloniza aceste
teritorii ale indienilor a fost filonul aurifer descoperit
acolo, lucru sesizat de preedintele Jackson.
Un act de o cruzime deosebit este cel din 1830
de ctre presedintele Andrew Jackson, Legea de mutare
a indienilor. n urma acestei Legi inumane, neacceptat
de Curtea Suprem a SUA, dar, promulgat de
preedinte, n numai 25 de ani, numrul indienilor va
scdea de patru ori. Dac n 1820 erau 120.000 n
regiunile de la est de Mississippi, n 1845, numrul lor
va scdea la 30.000 , aa cum reiese din cartea lui
Philip Jenkins, O istorie a Statelor Unite , la pagina
84. Folosirea forei in rezolvarea acestei probleme,
privind deposedarea indienilor de teriotoriile deinute
pn atunci, a reprezentat un act inuman,
antidemocratic. Dei se erija in marea ar a
democraiei i a respectrii drepturilor omului, Statele
Unite ale Americii a dovedit contrariul, c este un stat
cotropitor, anexionist.
O alt faet a politicii antidemocratice a Statelor
Unite ale Americii, a reprezentat extinderea sclaviei, n
secolul al XIX-lea, cnd statele europene erau deja n
perioada de emancipare social si naional. Comerul
29

odios cu sclavi, adui din vestul Africii, n special din

Guineeea si Senegal, pe acele corbii negre, cum le
numea scriitorul John Cowley, n lucrarea sa istoric, a
reprezentat o ntoarcere n timp, n perioada grecoroman.
Dezvoltarea agriculturii in statele sudice,
cosntituirea marilor ferme n care se cultivau trestia de
zahr, tutunul, dar i alte plante caracteristice acestei
zone,va impune mn de lucru ct mai mult i mai
ieftin. Este adevrat, in mai multe state americane
sentimentele democratice, antisclavagiste au triumfat,
aa cum sunt Vermont, care a eliminat aceast politic
odioas se subjugare a populaiei de culoare, n 1777,
apoi au urmat i altele, ultimul fiind New Jersey, n anul
de graie 1804.
Din acest moment, intre nordul aboliionist i
sudul adept al meninerii sclaviei a izbucnit un conflict,
care va genera n rzboiul de secesiune din perioada
1861 1865.
Un rol important in aciunea de eliminare a
discriminrii la care era supus populaia de culoare,
din Statele Unite ale Americii, l-a jucat biserica baptist
i cea metodist a acestei comuniti.
30

Marii plantatori, in special cei de bumbac si

trestie de zahr, din sudul Confederaiei, nu doreau cu
niciun pre s se elimine sclavia, surs de for de
munc ieftin i rentabil. Sclavul era nregistrat ca un
bun al stpnului, fiindu-i aplicat un numr cu fierul
nroit pe umrul drept.
Cnd n Europa emanciparea social si naional
era n plin desfurare, mai ales dup micrile de
eliberare din peninsula balcanic din centrul si vestul
continentului, n SUA se meninea exploatarea de tip
sclavagist, promiscuitatea, desi, americanii se
considerau democrati, sustintori ai drepturilor omului.
Cu toate c erau republicani, americanii s-au
dovedit mai uzurpatori ai drepturilor si libertilor
ceteneti, dect unii mornahi absolutiti din Europa.
S nu uit, au existat n secolul al-XVIII-lea, monarhi
numiti despoi luminai care au acordat drepturi
populaiei aflat n situaie critic, asa cum au fost
impratul Austriei , Iosif al-II-lea (1780=1793) , Fredric
al II-lea, regele Prusiei.
n statele sudice americane, precum Mississippi,
Louisiana, Alabama, Texas, sclavia se meninea i la
jumtatea secolului al-XIX-lea. Cifrele sunt destul de
elocvente n acest sens. Dac n anul 1810 erau n
31

statele sudice 1.000.000 de sclavi, care lucrau pe marile

plantaiii de bumbac, sau de trestie de zahr peste
numai 20 de ani, numrul lor s-a dublat.
nainte de
izbucnirea rzboiului de secesiune, cu un an, existau
patru milioane de sclavi negri. Metodele folosite de
stpni pentru a stvili fuga negrilor de pe plantaii erau
inchizitoriale. De la legarea sclavului dezbrcat pn la
bru si primind ntre 100 si 200 de bice pn cnd
spinarea i era plin de snge, ori munca pe stomacul
gol, legat cu lanuri de picioare.
Ca n perioada sclavagist, robul era considerat o
unealt vorbitoare, proprietatea stpnului. Acesta avea
drept de via sau de moarte asupra bietului om.
Pstrarea acestor cutume sclavagiste n plin secol al
emanciprii sociale si naionale, cnd Europa mergea
ctre o perioad a naionalitilor suverane , au fcut in
SUA un trm al barbariei si al inapoierii in timp.
Sclavii de pe plantaiile marilor fermieri suditi
au dezlnuit mai multe micri, avnd cte unul sau
mai muli lideri, aa cum s-a ntmplat la nceputul
secolului al XVIII-lea , mai precis n 1712 si 1741. Cu
toate c aceste fenomene de rzvrtire s-au petrecut la
New York, care nu poate fi considerat ora sudist,
totui, au fost multe asemenea rzvrtiri ale sclavilor
negri i n teritoriile sudice.
32

Unul dintre conductorii acestor revolte

mpotriva stpnilor a fost Nat Turnere, care n 1831 a
acionat n virginia. Un alt conductor care a avut un
plan foarte ndrzne, dar, care a contribuit la
dezorganizarea vieii, la demolarea unui ora mare,
Charleston. Micarea lui Nat Turner s-a terminat
sngeros, peste 60 de persoane albe au fost ucise. n
situaia creat, la nceputul secolului al XIX-lea, cteva
personaliti americane vor constitui micarea
aboliionist, care va avea si sprijinul unor preedini,
aa cum a fost , n primul rnd Abraham Lincoln.
Micarea aboliionist va fi iniiatoarea unor
proiecte de reforme pe cale democratic, dar, va fi si
generatoarea rzboiului de secesiune 1861 - 1865.
Abraham Lincoln a pltit cu viaa faptul c a
eliberat pe negrii afro-americani din sclavie, lucru
destul de nociv, pentru plantatorii din sud.
Americanii s-au considerat totdeauna un popor
ales, ca si evreii in Antichitate. n fond, lucrurile nu
erau identice, fiindc spre deosebire de evrei, care au
fost sclavi sub trei robii: egiptean, asirian i
babilonian, americanii sintre Oceanul Atlantic i
Muntii Appalachi s-au aflat sub dominatia britanic.
33

Astzi, romnii sunt invinuii de naionalism,

ajuns chiar n faza paroxistic, ovinism , desi unul
dintre marii scriitori americani, Herman Melville, autor
al romanului Moby Dick, ntr-o nou carte, aprut n
1850, a fcut referire la caracterul americanului,
arogant i cu tent ultranaionalist evident.
n momentul actual, nu cred c exist un popor
mai naionalist , ca cel american. Cnd au loc
evenimente sportive importante, ori manifestri
politice, americanii ascult Imnul naional cu
solemnitate, i mna la inim, lucru care nu poate fi
vzut la alte naionaliti.
Revenind la politica de ngrdire a drepturilor
populaiei de culoare, pot afirma, pe baza documentelor
deinute, c, n primele dou decenii ale secolului alXIX-lea, existau 22 de state n cadrul Confederaiei
americane, jumtate fiind aboliioniste, cealalt parte
fiind sclavagist. Aceast egalitate ntre statele cu
populaie afro-asiatic liber, i cele cu meninerea pe
sistemul sclavagist, va fi de bun augur pentru deceniile
urmtoare. n general, statele nordice erau aboliioniste,
n timp ce sudul, era pentru meninerea sclaviei. A fost
nevoie de 4 ani sngeroi, pentru a se pune capt
acestui odios proces de meninere a sclaviei n S.U.A.
34

Suditii au gndit n neconcordan cu politica

mondial, atunci cnd au afirmat, prin reprezentanii
lor, c norditii nu vor avea curaj s declare rzboi
bumbacului

Btlia de la Fallon Timbers din 1794

35

Preedintele american Andrew Jackson

36

Tecumsch , conductorul amerindienilor

revoltati impotriva armatei federale a Statelor Unite

37

Capitolul al IV-lea

Anexiuni prin rzboaie i prin compromisuri

financiare

Prima jumtate a secolului al-XIX-lea, care a fost

o perioad de redeteptare a naiunilor europene, multe
aflate sub dominaie strin, n istoria SUA, este
denumit epoca dezordinii civile, aa cum reiese din
lucrarea lui Philip Jenkins, la pagina 102.
De ce a fost numit aceast perioad n acest fel?
Deoarece, apare o micare revendicativ a unei noi
clase sociale, care se contura, pe lng cea a marilor
proprietari funciari. Este vorba de clasa muncitoare,
care se contureaz n acelai timp cu apariia industriei
i a clasei burgheze. Apariia unui prim partid al
muncitorilor, n anul 1828, va nsemna si afirmarea pe
scena vietii politice americane a unei categorii sociale si
profesionale care va impulsiona economia acestui stat,
de peste Oceanul Atlantic.
n acelasi timp, cu organizarea industriei, a
creterii numrului proletariatului industrial, va incepe
38

si expansiunea teritorial a Statelor Unite. Aa s-a ajuns

ca de la 22 de state, n prima jumtate a secolului alXIX-lea, s se ajung la 50 ctre nceputul secolului
XX. Unele teritorii au fost anexate, prin adevrate
cavalcade ale maselor de emigrani europeni, ctre vest.
Este vorba de acel El Dorado, pe care aceti americani
naturalizai au cutat s-l gseasc. Colonizrile
masive, la vest de Munii Appalachi, apoi, dincolo de
Stncoi, au dus la acapararea de locuri virgine, care
vor fi transformate de ctre pionierii noului continent
n profitabile ferme agricole.
Este adevrat, unele teritorii erau mai puin
favorabile culturilor agricole, datorit lipsei apei,
indispensabil pentru dezvoltarea plantelor. Uneori, apa
unor ruri a fost prilej de disput ntre noii coloniti,
fiecare dorind s aib la discreie condiii de irigare a
culturilor.
Disputele dintre marii fermieri au degenerat de
multe ori, terminndu-se cu atacuri sngeroase, care
uneori se transformau n crime. Deoarece, n primii ani
de colonizare a noilor inuturi din Vestul Slbatic,
aciona legea junglei, crimele si distrugerile materiale
erau numeroase.

39

ntre 1820 si sfritul secolului al-XIX-lea, au

fost anexate teritorii noi, fie n urma unor rzboaie, aa
cum s-a ntmplat n 1846, cnd Statele Unite au impus
Mexicului s cedeze Texas, apoi New Mexico si
California, care vor deveni membre ale Confederaiei
americane. Cu Mexicul, marele stat american a avut
conflicte periodic, care vor degenera un rzboi destul de
sngeros.
Colonizarea regiunilor din vestul Americii de
Nord i goana dup aur si argint, au fcut din SUA, un
stat rvnit de muli europeni. Muli locuitori ai
vechiului continent se vor ndrepta ctre acest El
Dorado, care le va putea aduce prosperitate material.
Cu Marea Britanie se va continua disputa, cu
toate c aceasta recunoscuse independena fostelor sale
colonii din America de Nord. Chiar la nceputul
secolului al XIX-lea va izbucni un nou conflict ntre
cele dou state. Americanii au numit acest conflict
desfurat ntre 1812 i 1815 , Al doilea rzboi de
independen.
Este perioada napoleonian n Europa, cnd
mpratul Franei instituise Blocada Contiental, pentru
a izola Marea Britanie si potenialii si parteneri
economici. La rndul su, regele Angliei si guvernul
40

acestei ri vor face acelai lucru, sistnd orice

colaborare comercial franco-american. Era un fel de
blocad englez impus Statelor Unite ale Americii.
Profitnd de angrenarea Spaniei n rzboiul cu
fostele colonii din America de Nord i deSud, n anul
1819, preedintele Andrew Jackson, a intrat in posesia
Floridei i a fiei litorale dintre vrsarea fluviului
Mississippi i Oceanul Atlantic. Spania a fost nevoit s
recunoasc pierderea acestor teritorii.
n anul 1845, o nelegere si apoi o tranzacie
ntre Frana si SUA s-a finalizat prin incorporarea
Louisianei , un teriroriul vast, la statul federal. Mare
Britanie nvins n rzboaiele cu Statele Unite, intrnd
si in dizgratia puterilor europene, va ceda, la rndul ei,
n anul 1846, un teritoriu din nord-vestul Americii. Este
vorba de noul stat din Confederaia american, care se
va numi Oregon.
Aceste permanente anexri, fie prin rzboaie, ori
prin cedri, fie benevole, ori pltite de ctre statul
federal american, celor care le-au detinut, ne
ndreptesc s tragem concluziile de rigoare. Statul
federal nord american este, ntr-adevr democratic, o
garanie a respectrii drepturilor omului, ori, unul
expansionist i inchizitor?
41

Falsa prere, a unor istorici sau oameni politici,

att europeni, ct i de pe alte continente, c, Statele
Unite ale Americii reprezint o citadel a democratiei
mondiale, este demonstrat tot mai mult astzi, cu
documente indubitabile.
Sub masca democraiei a liberttii si a
prosperitii, n statul federal nord american, s-au
nscut mari abateri de la aceast notiune, precum
violenta extrem, raismul xenofobia i perversiunile.
Anexarea de teritorii a preocupat pe muli oameni
politici si Statele Unite. La sfrsitul secolului al-XIXlea, printr-o intelegere cu Rusia, urmat de o negociere
a fost anexat Peninsula Alaska, lucru deosebit, mai
ales pentru bogtiile acestei regiuni nordice. n
Peninsula Alaska s-au descoperit rezerve importante de
petrol, uraniu, aur si diamante. Cumprara acestui
teritoriu de la Rusia, va aduce mai beneficii statului
american. Concomitent cu anexarea unor regiuni
continentale, SUA au intrat si in posesia unor insule si
arhipelaguri , n Oceanul Pacific. n primul rnd, au
intrat in posesia Arhipelagului Hawaii care va deveni si
principala baza militara navala.
De fapt, insulele Hawaii, cu munii si vulcanici,
de peste 5000 de metri, culminnd cu vrfurile Mauna
42

Loa i Mauna Kea, pe lng natura luxuriant i

ritualurile traditionale, vor fi si puncte de atractie pentru
turitii din ntreaga lume.
Statele Unite vor stpni si Arhipelagul Filipine,
din oceanul Pacific, dup un rzboi cu Spania, care se
va incheia cu victoria americanilor.
nc din 1783, cnd se va ncheia Tratatul de
Pace de la Paris, prin care Marile puteri vor recunoaste
independenta Statelor Unite ale Americii, n acel
moment, rezumndu-se numai la teritoriul celor 13
colonii engleze, politica statului federal va fi indreptat
ctre expansiune si anexare de noi regiuni. De fapt,
expansiunea american nu s-a rezumat numai la
rzboiul de cotropire a teritoriilor ce vor fi anexate ci,
va lua si forma exportului de capital , n trile care vor
fi in curs de dezvoltare economic. Devenind cmtarul
lumii Statele Unite vor influenta si politica statelor unde
s-a livrat capital american. Americanii vor pstra
aceast form de amestec n problemele politice ale
statelor crora le va acorda Clauza natiunii celei mai
favorizate prin introducerea unui Amendament numit
Jackson Vennik.
Este cunoscut faptul c, aceast clauz a natiunii
celei mai favorizate are la baz numai probleme pur
43

economice. Introducerea unor Amendamente de ordin

politic n acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate,
vor face din statul american un factor de amestec n
problemele interne ale partenerilor de comert.
Erijarea marii natiuni de peste Oceanul Atlantic
in hegemon al ordinii de drept international, i
rotunjeste si mai mult calea spre dictatur, nu spre
democratie. Chiar doctrina unuia dintre presedintii
americani, prin care America s fie a americanilor
este o dovad a setei yankeilor de a-si ntinde stpnirea
asupra ntregului bloc continental.
Doctrina Monroe, chiar dac nu viza o
expansiune militar ctre state si teritorii din America
Central sau de Sud, totui, prevedea subordonarea
economico financiar a acestora fa de capitalul nord
american. Statele Americii Latine, aflate n rboi cu
Spania, pentru eliberarea lor de sub dominatia
colonial, vor avea nevoie de bani, pentru cumprarea
de armament, produse alimentare pentru sustinerea
operatiunilor militare. Statele Unite vor profita de acest
eveniment crucial din viata acestor popoare si vor
acorda sume destul de mari sub forma exportului de
capital, cu dobnzi mari, care-i va aduce profit uria.
Acest lucru va fi sesizat si de conductorul luptei de
44

eliberare a statelor latino-americane, venezueleanul

Simon Bolivar, supranumit el libertador.
Acest reprezentant al burgheziei compradore,
cum era numit clasa avut din rile Americii Latine, a
devenid un simbol al luptei de eliberare national. El a
vzut n capitalul nord american un pericol, fiindc, n
czul unei victorii a revolutiei hispano-americane, statele
elioberate prin lupt vpr intra sub stpnirea dolarului si
a intereselor Unchiului Sam.
Exportul de capital al Statelor Unite ale Americii,
in America de Sud i chir n rile europene, va aduce
acestora mari avantaje bneti, care-i va permite s
cumpere teritorii prin negocieri convenabile.
n numai 3 ani, mai precis intre 1845 si 1848,
acest stat a mai acaparat 1,200.000 de mile ptrate, ceea
ce era un teritoriu enorm. n acelasi timp cu extinderea
teritorial au nceput s se contureze si marile orase din
vest, n special San Francisco, care va deveni o citadel
a Californiei.
Pentru a uni estul teritoriului american cu
teritoriile vestice , din apropierea trmului Oceanului
Pacific, au fost create ci de comunicatie. Mai intai , o
linie de diligente, care va face legtura ntre St Louis si
San Francisco, dat n folosint n 1858, apoi,
45

construirea Transamericanului, linia ferat care mergea

de la New York la San Francisco, unind estul cu vestul
Statelor Unite. Construirea acestei magistrale feroviare,
cu tot cortegiul su de dificulti, mai ales prin
distrugerea unor ferme, zone pduroase si chiar
locuinte, va contribui la dezvoltarea economiei
americane.
Ca si in cazul lucrtorilor industriali din Anglia,
care s-au revolatat impotriva patronilor, care vor
introduse in fabrici masini, inlocuindu-le munca,
fermierii americani s-au rzboit cu cei care construiau
ci ferate, forau pentru a scoate titeiul brut, deranjndule viaa de fiecare zi. Conservatorismul proprietarilor
de ferme din SUA s-a ciocnit cu liberalismul acestor
industriasi , reprezentanti ai regiunilor nordice,
favorabile introducerii tehnicii in marele stat de peste
Oceanul Atlantic.
Cumprarea Alaski de la Rusia , n anul 1867,
exact data constituirii regimului dualist austro-ungar, nu
este un lucru ntmpltor, deoarece Imperiul arist avea
nevoie de bani pentru a-i ntri armata si a contracare
actiunile revizioniste ale sistelului abolitionist advers.
SUA prin cumprarea acestui pmnt nordic, cu
bogtii enorme, de peste 591.000 mile ptrate, va
46

deschide calea acestei ri spre faza superioar a

dezvoltrii capitaliste, imperialismul.
Marea Britanie, se simte din nou amenintat prin
extinderea teritoriului Statelor Unite, care va ajunge
pn in apropierea granitei nord vestice cu Canada.
n acelai an, 1867, englezii vor uni regiunile
detinute, n America de Nord, formnd Dominionul
Canadei, asa cum reiese din cartea lui Philip Jenkins ,
O istorie a StateloR Unite , la pagina 153.
Goana dup teritorii, dup anexiuni, pe care
americanii au organizat-o n permanent, ca o
competitie contracronometru, a fost benefic, marele
stat intrnd n posesia insulelor Puerto Rico, Guam, i
Filipine, apoi Arhipelagul Hawaii.
n zona Pacificului de Sud, mai multe state
deineau teritorii. Este vorba de Imperiul German, care
stpnea insulele Marshall, Marea Britanie, care detinea
cel mai vast imperiu colonial, Olanda , care va pune
stpnire pe Arhipelagul Indonezian, Frana cu
interesele sale in Peninsula Indochina i Rusia, perfidul
stat expansionist, neconcepnd s aib numai teritorii n
Pacificul de nord.

47

Mai trziu, militarismul japonez sustinut de

mpratul Hirohito, va deveni un concurent de temut,
pentru celelalte competitionare.
La sfrsitul secolului al-XIX-lea si inceputul
secolului XX Statele Unite si-au consolidat pozitia, atat
pe continentul nord american, ct i pe glob.
Dup Rzboiul de Secesiune i refacerea unitii
statului federal nord american, au aprut factori de
dezvoltare impetuoas a industriei. Dac, pn la 1860,
agricultura reprezenta ramura dominant a economiei,
in numai 40-50 de ani, Statele Unite vor intrece state
europene dezvoltate, precum Marea Britanie, Franta,
sau Germania. Cum a fost posibil? In primul rand,
datorit introducerii tehnicilor moderne apoi, materiilor
prime aduse din teritoriile anexate.

48

James Monroe, presedintele american care a lansat

o doctrin prin care America sa fie numai a

49

americanilor

Generalul George Pomutz, care a negociat

cumprarea Alaski de la rui
50

Simon Bolivar conductorul luptei de eliberare din

America de Sud

51

Capitolul al V-lea

Cultura american se ridic la nivelul celei

europene?

Putem vorbi, in momentul actual de o cultur

american, cu caracteristici originale?
Dac ne gndim la vechimea statului nord
american, care n-a mplinit inc 250 de ani de existen,
ne putem sa seama c nu posed o cultur proprie, n
adevratul sens al cuvntului. Multi oameni de cultur,
din secolul al XIX-lea si al XX-lea sunt proveniti din
rndul imigrantilor europeni, dar, si asiatici. Si din
rndul populatiei afro-americane au existat importanti
oameni de cultur.
Secolul al XIX-lea pentru Statele Unite ale
Americii reprezint perioada remarcrii unor scriitori ,
precum Edgan Allan Poe, Henry James, Mark Twain,
pe numele real Samuel Clemens, William Dean
Howells. Edgar Allan Poe a fost un poet de geniu care a
scris poeme cu tent misterioas, uneori lugubre, asa
cum este The Raven (Corbul), sau The Bells
52

(Clopotele). A scris si proz n aceeasi not de

mister, aa cum este volumul Crimele din Rue
Morge, sau The Black Cat (Pisica Neagr).
Secolul al XIX-lea a fost si perioada in care s-a
remarcat cea mai mare poet a Statelor Unite ale
Americii, Emily Dickinson. n poemele sale, cu
tematic variat, nfieaz frumuseatea i virtutea
uman, tririle luntrice ale fiecruia dintre noi.
Mark Twain a fost un aventurier in viata de
fiecare zi. A fcut multe lucruri, practicnd mai multe
meserii: pluta pe Mississippi, cuttor de aur,
explorator, dar si un cunosctor al vietii deosebit de
grele a negrilor, care triau pe marile plantatii din sud ,
asa cum reiese din scrierile sale, savurate de
adolescenti: Aventurile lui Tom Sawyer i
Huchleberry Finn.
n secolul al XIX-lea Europa avea civa
oameni de cultur, care vor deveni notorietti
universale, unii dintre acestia vor primi chiar premiul
Nobel, dup constituirea acestei prestigioase distincii,
acordat de Academia Regal din Stockholm.
Printre marile personaliti europene de la
sfrsitul secolului al XIX-ea, se numr Louis Pasteur,
creatorul serului antirabic, care va trata cazurile de
53

rabie, Alfred Nobel, descoperitorul dinamitei, pe care a

lsat-o posteritii in vederea dezvoltrii cilor de
transport feroviare si rutiere, precum si in alte scopuri
benefice omenirii. Din pcate, invenia sa, preluat de
militaritii prusaci, ori ali belicoi din statele
occidentale a fost folosit pentru distrugeri materiale si
pierderi de vieti omenesti. Din acest motiv, Alfred
Nobel, a lsat prin Testament sumele de bani strnse n
cursul vietii, pentru acordarea de premii internaionale,
n diferite domenii ale culturii.
Americanii se pot luda cu doi mari oameni de
tiin, amndoi fizicieni, Benjamin Franklin si Thomas
Alva Edison.
Secolul al-XIX-lea, srac
n personaliti
culturale pentru americani, va fi bogat pentru europeni.
S nu neglijm nici cercetrile n domeniul
radioactivitii, fcute de soii de origine polonez,
Maria Sladowska Curie si Pierre Curie, laureai cu
premiul Nobel la nceputul secolului al XX-lea.
Anul 1852 va fi marcant pentru americani, cnd
va aprea celebra carte a Henriettei Beecher Stowe,
Coliba unchiului Tom, o adevrat fresc a vieii
negrilor , sclavi pe marile plantaii din Sud.
54

n acest timp, n Europa se contura Curentul

Romantic, avnd ca ef pe celebrul scriitor francez ,
Victor Hugo, autorul celebrului roman Les
Miserables ( Mizerabilii), dar si un dramaturg
remarcabil, care a lsat umanitii dou drame de mare
succes, jucate pe toate scenele lumii: Ruy Blas i
Hermani.
n acelai timp, Frana, considerat centrul
culturii europene, mai era reprezentat prin Alphonse
de Lamartine si in poezia romantic. Autor al celebrului
poem Le lac (Lacul), Lamartine a jucat un rol
important si in viata politic a Franei, fiind
preedintele guvernului revolutionar, n perioada 18481849.
Si celelalte state europene au reprezentantii si
ilutri, att in domeniul literaturii, artei plastice, dar, i
al tiinelor. Dac facem o comparaie ntre cultura
american a secoluluial-XIX-lea si inceputul secolului
al XX-lea, si cea european, de bun seam, balana ar
inchina net n favoarea vechiului continent, prin
multitudinea de personaliti , profunzimea tematicilor
si a materialelor aprute.
S nu neglijm faptul c Statele Unite, Canada,
Mexicul si apoi toate statele din blocul continental
55

american sunt tinere , in comparatie cu cele europene,

dar, i adevrul de necontestat c originea oamenilor de
cultur din noul continent este european, ntr-o
proportie foarte mare.

Marele scriitor american E. A. Poe

56

Marele fizician Benjamin Franklin

57

Mark Twain, autor al celebrei opere Aventurile lui

Tom Sawyer
58

Th. A. Edison marele inventator american

59

Victor Hugo mare scriitor romantic francez

60

Alphonse de Lamartine marele poet romantic

francez

61

Capitolul al VI-lea

Rzboiul de Secesiune un act fratricid

Problema mentinerii sclaviei, act odios, pentru

secolul afirmrii naiunilor, au fcut din statul federal
nord american o citadel a tiraniei si barbariei.
Cu acest lucru nu au fost de acord statele nordice,
interesate in dezvoltarea industriei. Ele s-au erijat in
aprtoare ale drepturilor popualtiei de culoare,
constituind micarea aboliionist. Aboliionitii au
criticat poziia statelor din sud, care erau adepte ale
meninerii sclaviei, pentru a avea for de munc
ieftin, pe marile plantaii de bumbac, trestie de zahr,
ceai si alte culturi caracteristice acelei regiuni.
Suditii vroiau s extind sclavia in toat
Confederaia nord american, lucru criticat de statele
nordice si de presedintele Abraham Lincoln, un
abolitionist convins. Provenind dintr-o familie care a
cunoscut greutile materiale, Abraham Lincoln a vzut
in mentinerea sclaviei o intoarcere cu aproape dou mii
de ani, istoria umanitii. Conflictul dintre nord si sud a
62

izbucnit in momentul cnd un fanatic abolitionist John

Brown a organizat un carnagiu, executnd cinci fruntai
ai mentinerii sclaviei, care la rndul lor au ucis un
abolitionist. Acest incident sngeros a avut loc in 1856.
Este un moment al nceputului conflictului dintre statele
sudice si cele nordice. Adevrtul conflict a fost intre
cele dou concepii politico-ideologice, una prevedea
meninerea sclaviei si obinerea de profituri mari, prin
mn de munc ieftin si teroare, a doua fiind cea
nordist, care dorea eliberarea negrilor, nu fr anumite
interese. S nu uit, norditii erau adepii
industrializrii, deci, promontorii progresului tehnic, pe
cnd suditii erau conservatori.
Deviza sudistilor era destul de evidenta n
relatiile cu rivalii din nord. Ei spuneau c yankeii nu
vor ndrzni s declare rzboi bumbacului. Sunt
multe opinii referitoare la interesele norditilor, prin
eliberarea negrilor si intrarea lor in rndul populatiei
libere, cu drepturi depline.
Unii istorici si oameni politici, att americani ct
i de alt origine, susineau c adevratul motiv al
susinerii eliberrii negrilor ar fi spiritul umanitar,
compasiunea fa de aceast categorie lipsit de
drepturi i n primul rnd, de libertate.
63

Altii sustin c motivul ar fi interesele economice

ale nordistilor. Acordnd statul de oameni liberi
negrilor, acetia se vor inregimenta in categoria
salariailor industriali. De fapt, a doua opinie este
plauzibil, datorit mersului societii nord americane,
care se ndrepta ctre o industrializare masiv.
Chiar preedintele Lincoln, care a mbriat la
tineree o serie de meserii, printre acestea cea de tietor
de lemne, a ncurajat micarea aboliionist, lucru care-i
va fi fatal.
nceputul rzboiului dintre nord si sud s-a
declansat la jumtatea anului 1861. Suditii s-au
separat, ei n-au mai recunoscut uninunea nordamerican, fcndu-i capitala la Richmoud. n primii
ani ai acestui rzboi, pe care muli americani l numesc
fratricid, suditii, dispunnd de o cavalerie numeroas
i bine instruit, vor obtine unele victoriicare nu vor
influenta mersul rzboiului. Dispunnd de peste
600.000 de ostai, care s-au inrolat voluntar, sudistii vor
ctiga btlia de la Bull Run. Generalul Lee,
comadantul trupelor sudiste, se va declara mulumit de
aceast victorie i de posibilele urmri ale acesteia.

64

Statul Virginia era un fel de centru al trupelor

sudiste , un adevrat loc de pregtirre militar in
confruntarea cu norditii.
Marile puteri europene, in special Franta i
Imperiul Rus, nu doreau sp existe un puternic stat
federal american. Ele erau adepte ale divizrii n dou
Confederaii americane: una n nord cu capitala la
Washington si alta in sud.
Statele sudice, adepte ale predominrii
agriculturii, n economia american nu concepeau o
Americ industrializat, dominat de yankei. Statele din
nord au aplicat o tactic adecvat pentru a nvinde pe
sudisti, mai ales c ele coordonau linia maritim
american, deinnd porturi nsemnate la Oceanul
Atlantic: New York, Boston, Baltimore, Philadelphia.
Se va institui un embargou aa cum s-a procedat
in Europa, n perioada napoleonian, cand s-a impus
Blocada Continental, indreaptata impotriva Angliei,
izolat comercial pe mare si pe uscat.
Dintre statele europene care sustineau mentinerea
sclaviei si victoria sudistilor , Anglia era cel mai
elocvent. Bumbacul produs in statele americane din
sud, va fi vizat de fosta metropol, care mai aducea
65

acest produs textil si din alte colonii, precum Sudan,

India.
Punctul culminant al Rzboiului de Secesiune a
fost n anul 1862, cnd norditii au creat o puternic
oaste, format din 15.000 oameni, comandai de un bun
strateg, general George Mc Cellan.
Concomitent cu luptele pe uscat, culminnd cu
acea btlie carea fost numit de apte zile, cnd
suditii au ncercat s apere capitala separatitilor,
Richmoud, au avut loc si lupte navale. Cea mai teribil
btlie de care i-au adus aminte muli americani a avut
loc in luna mai a anului 1864, a fost cea de al Could
Harbor, n vecintatea capitalei separatiste, Richmoud.
Dei generalul Grant comandantul armatei nordiste era
un strateg desvrit, n aceast btlie a pierdut cam
6.000 de ostai, intr-un interval foarte mic de timp.
ntrirea forelor militare ale Confederaiei, va aduce in
1865 victoria decisiv, mai ales datorit cresterii
numrului de ostai, la aproape 1.000.000 de
combatani.
Data de 9 aprilie 1865 va fi fatidic pentru
comandantul sudist, generalul Lee, care a recunoscut
infrngerea armatei sale, capitulnd. Aceast victorie a
norditilor, obinut cu mare greutate, in urma unor
66

imense pierderi umane, pe care americanii nu le-au avt

niciodat pn atunci, a artat faetele acestui rzboi
fratricid, aproape singular n istoria secolului al-XIXlea.
Numai in armata nordist s-au inregistrat in cei 4
ani de rzboi , circa 50.000 de victime. Urmrile
rzboiului de secesiune au fost multiple. Dou sunt mai
importante: refacerea uniunii Statelor Americane de
data asta nordistii impunndu-se reformele, in special
politica de industrializare masiv i a doua, eliberarea
negrilor si posibilitatea lor de a se integra in societatea
americana cu drepturi pe care nu le avuseser pn
atunci.
Cinci zile dup capituarea armatei sudiste, la 14
aprilie 1865, preedintele Abraham Lincoln va fi
asasinat de un sudist fanatic, pe nume Booth, in timp ce
se afla in loja unui teatru, asistnd la desfurarea unei
piese, fiind un mare iubitor al acestei arte.
n cei 4 ani de rzboi fratricid au murit aproape
530.000 de ostai, cei mai numeroi din tabra sudist.
Au fost distruse ci de cuminicaie, n urma
operaiunilor militare, terenuri agricole cultivate, chiar
obiective industriale. n urma acestui rzboi , s-a
afirmat pe scena politic american Partidul
67

Republican,care reprezenta interesele industriasilor.

Acest partid va domina viata politic american, dup
btlia de la Appomattox.
Rzboiul dintre Nord si Sud n-a rezolvat nici
gravele probleme n care se afla populatia amerindiana,
dar nici relatiile cu populatia amerindiana, destul de
iritata in continuare.
nte anii 1865 1880, au fost tensiuni in
interiorul SUA, datorit nspririi relatiilor dintre
indieni i autoritile federale. n teritoriile joase din
nord, triburile Sioux-ilor, Cheyennilor si Apachi-lor au
inceput s porneasc actiuni impotriva autoritilor
americane, datorit nerespectrii prevederilor Tratatului
ncheiat n 1851. Cauza principal a acestor noi tensiuni
este goana dup aur a colonitilor , destul de mult n
teritoriile locuite de indieni.

68

Abraham Lincoln presedintele SUA

69

Fanaticul sudist, John Wilkes Booth, asasinul

presedintelui Lincoln

70

Btlia de la Appomattox- ctigat de norditi

71

Ulysses Grant comandantul armatei norditilor

72

Robert Edward Lee conducatorul armatei sudiste.

73

Capitolul al-VII-lea

Noi conflicte cu indienii, nerespectarea Tratatului

din 1851

Culmea ironiei,dei conflictele dintre indieni si

autoritile americane s-au aplanat temporar,vechii
locuitori ai continetului erau vzuti de oamenii albi, ca
oameni foarte ri. Se vehicula ideea, c singurii indieni
buni sunt cei care nu mai pot vorbi, adic cei mori.
Dup Rzboiul de Secesiune au izbunit din nou
conflicte intre indieni si colonistii albi, n primul rnd
datorit bogiilor din statele Dakota de Nord i Dakota
de Sud, unde existau filoane aurifere puternice.
n cadrul tribului Sioux-ilor existau si
reprezentanti care se postaser pe o linie moderat dar
i duri, care nu vedeau decat o singur cale, cea a
rzboiului.
n anul 1868 au izbucnit noi conflicte, att
militare, ct i diplomatice, datorit nchiderii unei ci
74

de comunicaie minier spre statul Montana. Aceast

cale de acces direct era cunoscut sub numele de
Drumul Bozeman.
Din acest moment, tribul Sioux-ilor era
considerat periculos pentru colonistii albi, pentru
organele statului federal, deci, trebuia exterminat.
Conflictul cu acest trib amerindian destul de tenace, in
relatie cu autoritile federale se va accentua si prin
decimarea a 4.000.000 de bizoni, din totalul de
60.000.000, ct exista n aceast zon conflictual.
Aceste animale erau vitale pentru tribul amerindian si
exterminarea lor ar fi insemnat pierderea intregii
populaii de indieni.
Mai mult dect att, pentru a amplifica si mai
mult tensiunile, Statele Unite vor intra n posesia unei
pri nsemnate din Dakota, n anul 1877, pentru ca, 12
ani mai trziu s preia aproape 11.000.000 de acri din
acest teritoriu. Nu numai tribul Siuoux-ilor a fost
afectat grav de aceste acaparri teritoriale, ci, si altele,
precum cel al Apachilor.
Anul 1880 a nsemnat apogeul conflictului. La
sfrsitul acestui an s-a hotrt de ctre autoritile
federale americane, de a diviza loturile funciare comune
ale indienilor si a le repartiza unor albi, care se
75

extinseser n vest n urma marii cavalcade din perioada

posterioar Rzboiului Civil.
Regiuni intinse din aa zisul Vest Slbatic vor fi
din ce in ce mai populate incepnd de la sfrsitul
secolului al-XIX-lea. Un exemplu convingtor este
Oklahoma, unde numrul locuitorilor s-a extins ,
atingnd cifra de 400.000. creterea a fost de aproape 6
ori.
n anul 1890 tensiunile vor fi din ce in ce mai
mari, cnd micarea de emancipare a indienilor numit
milenarist ca fi nbuit n snge. Intervenia
militar a duce la uciderea unui numr de 250 de
indieni, n Dakota de Sud.
Prin masacrarea indienilor preluarea de ctre
albi, cu acordul conducerii statului federal american a
crescut mult populaia din vest, mai ales n statele
Dakota de Nord, Nebraska, Dakota de Sud sau Kansas.
i n California, anexat n urma unui conflict cu
Mexicul au existat schimbri importante, att n ceea ce
privete populaia i micrile ei, ct i a unor masive
restructurri teritoriale, in jurul unor orae mai
semnificative, cum a fost Los Angeles, devenit o
veritabil metropol a Statelor Unite .
76

Iat democraia acestui mare stat de peste

Oceanul Atlantic, un El Dorado pentru europeni, s-a
dovedit fals, n realitate, ceea ce se ntmpla acolo, la
sfritul secolului al-XIX-lea i nceputul secolului alXX-lea s-a dovedit contrar termenului n sine.
Cucerirea vestului cu tot cortegiul su de
nenorociri a dus n final la o dezvoltare vertiginoas a
oraelor.
O evoluie spectaculoas a avut Portland, care
avea 850 de locuitori in 1850, deci ct un sat slab
populat, pentru ca 50 de ani mai trziu s aib 90.000 si
apoi 200.000 n 1910, cea mai mare explozie
demografic a cunoscut-o orasul Los Angeles, creterea
populatiei fiind in 30 de ani de 20 de ori.
Dezvoltarea cilor de comunicaie va nsemna si
o mai bun legtur ntre regiunile atlantice si cele
pacifice. Transamericanul, care traversa continentul de
la est la vest avea peste 7500 de kilometri si intrunea
toate conditiile unei magistrale feroviare. Competiia
ntre imperiul Rus si statul federal american va incepe
nc din 1900, perioad premergtoare primului rzboi
mondial.

77

Ultimul pilon btut la calea ferat Transamerican

78

Capitolul al-VIII-lea

America i marea coruptie

Statele Unite ale Americii, a fost nc de la

nceput o ar a paradoxurilor. Se poate asemna cu o
persoan pe care o crezi perfect din toate punctele de
vedere, n realitate este cu totul altfel. Vorba unui mare
scriitor romn, care i-a intitulat una din creaiile sale
literare Nu sunt ce par a fi. Sub masca marii
democraii, a onestitii i a echilibrului social politic,
Statele Unite se confrunt cu mari probleme, aici
observndu-se toate faetele corupiei.
ncepnd cu sfritul secolului al-XIX-lea, cnd
au ptruns n Statele Unite valuri uriae de emigrani
europeni, au intrat n aceast ar a fgduinei i
viciile vechiului continent. Foarte muli coloniti vor
veni din Italia, att din centrul ct i din sudul
Peninsulei. Este stiut faptul, c Sicilia era zona cea mai
srac a Italiei, alturi de Calabria, partea extrem sudic
a Peninsulei. De aici, proveneau cei mai muli
emigrani, ctre noul continent.
79

Unii vor gsi in America o oaz de libertate i de

democraie, afirmndu-se n anumite domenii sociale
sau economice, alii vor apuca alte ci, mai puin legale
pentru a parveni.
Dac facem un bilan al creterii populaiei
Statelor Unite , din 1870 anul unui amnunit si riguros
recensmnt i pn n 1920, cnd se ncetau ultimele
tratate de pace, dup primul rzboi mondial, vedem c
numrul locuitorilor marelui stat de peste Oceanul
Atlantic a crescut de aproape 3 ori, de la 38.600.000
locuitori la 106.000.000.
n numai 50 de ani, populaia Statelor Unite s-a
triplat, cauza principal fiind migraia europenilor, dar,
i a altor locuitori de pe alte continente. Periaoda 18601900 este cunoscut n marea ar de peste Ocean, ca o
Epoc de aur.Oraele care s-au dezvoltat foarte mult,
att ca numr de locuitori, ct i economico-financiar,
sunt New York, care avea la inceputul anului 1900 un
numr de 3.437.000 locuitori, ct nu are Bucurestiul de
ani, n anul de graie 2016. n galeria celor mai populate
orae se nscriau Chicago, cu 1.699.000 de locuitori,
Philadelphia cu 1,294.000, St. Louis avnd 575.000 si
San Francisco, oras din California , deci de pe coasta de
vest cu 342.000 locuitori. Creterea numrului de
locuitori ai oraelor americane va contribui si la
80

dezvoltarea urbanismului, a locurilor de munc i

implicit a capitalului.
n acelai timp cu dezvoltarea oraelor si a
industriei, au aprut si primele conflicte de munc ntre
patroni si muncitori. Odat cu aceste forme de revolt
social vor aprea si fenomene de corupie. Se
cunoaste, din istoria naional sau universal, c atunci
cnd apar perioade de criz economic, se observ si
numeroase faete ale corupiei, ca fenomene de
contraband, splare de bani, trafic de influen.
Primul rzboi mondial si cortegiul de nenorociri
pentru popoarele Europei, n-a avut efecte dezastruoase
pentru Statele Unite si poporul american. Americanii sau opus intrrii in rzboi n anul 1914, considernd c
nu au niciun motiv, nefiind afectati nici economic, nici
politic. De-abia n februarie 1917, dup de vor fi
scufundate cteva vase de rzboi americane, care
patrulau in ape internaionale, de ctre torpiloare
germane, SUA vor intra in teatrul de operatiuni
militatre,ca aliai ai anglo-francezilor. n primul rzboi
mondial, americanii s-au bazat pe pucaii marini, care
au suferit pierderi insemnate n pdure Belleau . Atunci,
s-a realizat o stopare a unei ofensive germane n zona
Chteau Therry.
81

Preedintele Statelor Unite ale Americii din

perioada primului rzboi mondial, Woodrow Wilson, a
fost un adept al micrii de emancipare a naiunilr
europene, dreptul lor la autodeterminare. ntr-un
document, prezentat in Congresul american, in luna
ianuarie, numit Cele 14 puncte fcea referire la toate
popoarele aflate sub dominatie strin.
Din pcate, ca Woodrow Wilson au fost putini
preedinti americani. Dup rzboi, SUA cunoscut o
perioad de progres economic, de redresare financiar,
dar, a nflorit si coruptia. Sub preedintii Warren G,
Harding , republican i Calvin Coolidge din partea
aceluiasi partid, corupia , cu toate faetele ei va nflori.
Pe lng afacerile veroase, cu incrcarea
normelor fiscale practicate de grupurile mafiote, n
frunte cu ce aa celebrului Al Capone, au nviat si
violenta, crima i promiscuitatea clandestin. Mai mult
dect att, n perioada 1921 1926, au aprut grave
probleme de ordin rasist. Organizarea Ku-Klux Klanului si practicile rasiste ale acestuia de inspiratie
medieval, vor pune in pericol vietile a mii de oameni,
in special din randurile populatiei de culoare si a celei
indiene. Amintind de procesiunile clugrilor iezuii,
aceast organizaie rasist va rmne ca o trist
amintire a inclcrii flagrante a normelor si principiilor
82

democratiei. Curios, ntre 1921 si 1926, Ku-Klux-Klanul a obtinul in multe state americane aprobarea unor
mese de oameni care au dovedit inconstien si spirit
extremist. O lege discriminatorie in aceast perioad a
fost Legea Imigraiei, elaborat n anul 1924, care era
ndeptat mpotriva populatiei care venea din estul si
sudul continentului european. Ku-Klux-Klan a profitat
de legile antidemocraticesi restrictive elabortate n
perioada postbelic. Impotriva acestei organizatii rasiste
s-a ridicat Partidul Democrat.
Perioada 1920-1933 este foarte complex att din
punct de vedere al creterii actelor de corupie, ct i
datorit fenomenului de criz, care se va amplifica ntre
1929-1933.
n acest interval de timp, s-au ascutit altercaiile
dintre bandele de mafioi din oraele americane.
Oraele mari, ca New York, Chicago, Detroit, erau un
nod ct se poate de bun pentru proliferarea acestor acte
mafiote, care puneau in pericol nu numai economia
american, dar, si suveranitatea, viata oamenilor in
general.
Pentru c efectele crizei economice din perioada
1929-1933 au aprut in mod acut ntr-o zi, a cincea din
sptmn, a fost numit vinerea neagr, considerat
83

fatidic pentru americani. Dup iesirea din criz, statele

lumii au incercat s se redreseze, elabornd strategii
economice pe termen lung. Si americanii dup 12 ani de
conducere republican , ncepnd cu 1920, prin
presedintele Harding, au incercat s gseasc solutii
pentru iesirea din criz.
Dou legi au fost eseniale pentru refacera rii,
dup efectele dezastruoase ale crizei din 1929-1933 ,
cea a Ajutorului de Urgen i a Refacerii Industriei
Naionale.
Programul de redresare economic s-a numit
New Deal (Noua Cale). ntre 1932 i 1945, timp de
13 ani a condus destinele naiunii americane
preaedintele Franklin Delano Roosevelt. Provedind
dintr-o familie de evrei, republicanul Franklin Delano
Roosevelt a ncercat s aplice procedurile New Dealului , cu mult promptitudine.
n perioada 1932-1941, americanii nu s-au aliniat
niciunei tabere militariste, mai ales, dup constituirea
Axei, n 1937, la care vor adera Italia lui Mussolini,
Germania lui Hitler i Japonia militarist.de cealalt
parte se vor situa conciliatorii, care credeau c se
poate ajunge la un modus vivendi cu Germania lui
Hitler. Este vorba de Marea Britanie si Frana.
84

Statele Unite nu vor avea interese pentru a adera

la o coaliie cu Frana si Marea Britanie, mai ales in
perioada de inceput a celui de-al doilea rzboi mondial.
Ca i n primul rzboi, pn cnd nu i-au fost afectate
interesele, Statele Unite n-au intrat n rzboi, de partea
Naiunilor Unite. Atacul japonez asupra bazei militare
americane de la Pearl Harbour, din insulele Hawaii, a
reprezentat pretextul intrrii americanilor n rzboi.
Foarte muli istorici, att romni, ct i strini
susin c cei de la Casa Alb, n frunte cu preedintele
Roosevelt, tiau de atacul pregtit de japonezi, dar n-au
luat msura de contracarare, tocmai pentru a gsi
pretextul intrrii in rzboi. ntre 1941 i 1943,
principalele batalii la care americanii vor participa se
vor desfura pe Frontul din Pacific, la Midway,
Guadalcanal si Marea Caraibelor. Vor fi att lupte
navale ct i confruntri pe uscat ntre americani i
japonezi. n aceste confruntri s-au remarcat pucaii
marini dar i fanatismul militarist al japonezilor. Acei
kamikaze, oamenii torpil vor ingrozi pe comandanii
flotei americane. Nu ntmpltor dup terminarea
rzboiului, americanii vor menine o flot n Okinawa,
pentru a supraveghea starea de spririt a japozenilor.
Cel mai ingrozitor lucru pe care aa ziii
democrai americani l-au fcut a fost operaiunea
85

Enola Gay, prin care s-au lansat cele dou bombe

atomice asupra oraelor Hiroshima i Nagasaki. n urma
impactului s-au inregistrat mii de morti, iar alii care au
scpat cu via vor sta in mediu radioactiv ,
mbolnvindu-se de leucemie limfobastic, cancer la
tiroid si alte afectiuni care le vor grbi sfritul.
Preedintele Harry Truman s-a dovedit mai tiran
dect Hitler si Stalin, ngrosnd numrul montrilor cu
chip uman. Experimentul de la Alamogordo (n
Arizona) pe care l-a realizat profesorul de origine
evreiasc Robert Oppenheimer, creatorul bombei
atomice, a insemnat cea mai mare catastrof din istoria
omenirii. Din 1945, mai precis din 6 si 9 august, acel an
fatidic, nicio mare putere a lumii n-a mai ndrznit s
repete o misiune de tip Enola Gay. Colonelul
american Claude R. Eatherly , comandantul misiunii,
care a bombardat atomic Hiroshima , a nnebunit, dup
ce a contientizat ceea ce a realizat.
Cu umor negru, americani au botezat cele dou
bombe lansate la Hiroshima si la Nagasaki Litte Boy
(Micul Copil) i Grsunul.
Opinia public internaional a sanctionat acest
acte criminale, fcnd din Statele Unite un agresor, cu
tent de genocid.
86

Organizaia rasist Ku-Klux -Klan

87

Vestitul gangster al anilor 1930, Al. Capone

88

Rivalul lui Al. Capone, gangsterul Lucky Luciano

89

Richard Nixon presedintele implicat in afacerea

Watergate

90

Capitolul al-IX-lea

Comunism si imperialism dou ideologii

asemntoare

Am vzut foarte bine, c, sub masca democratiei

americane se ascund multe lucruri, care dovedesc
tocmai invers, adic un soi de autoritarism, combinat cu
expansionism ultramodern.
n 1947, americanii au declanat o aciune de
ntraqjutorare a statelor europene, care suferiser mult,
n cei aproape ase ani de rzboi. Planul de redresare
economic, cunoscut sub denumirea de Marshall, dup
numele generalului american, care propusese acest
lucru, vine in completarea altora, care prevedeau
ealonarea reparaiiilor de rzboi ale Germaniei, nvins
n noiembrie 1918. Erau faimoasele planuri Dawes si
Young, care s-au dovedit neviabile, fiindc, Germania
n-a mai pltit niciodat uriaa datorie de rzboi, graie
politicii conciliatoare a marilor puteri nvingtoare.
i n cazul planului Marshall, tot Germania va fi
beneficiarul, alturi de Frana, Marea Britanie, Italia i
91

alte ri din
parlamentar.

sistemul

supranumit

democratic

Statele satelite ale Uniunii Sovietice, printre ele

fiind i Romnia nu au beneficiat de aceste ajutoare
bneti, nerambursabile, trimise de Unchiul Sam,
marele filantrop de peste Atlantic.
Efectele s-au vzut. Germania, dintr-o ruin n
1945, la sfritul rzboiului n Europa, a renscut ca
pasrea Phoenix din punct de verdere economic si
edilitar. S nu uitm, multe orae germane ajunseser
adevrate ruine, din cauza bombardamentelor angloamericane si sovietice.
Marea ar de peste Oceanul Atlantic a nceput
confruntarea cu Uniunea Sovietic, declansnd aa
numitul Rzboi rece i instituind Cortina de fier. n
perioada Rzboiului rece, care a luat sfrit n 1964,
urmnd o perioad de dezghe politic, ntre cele dou
sisteme mondiale antagonice, au avut loc evenimente
militare sngeroase. n primul rnd, Statele Unite au
intervenit cu trupe in Koreea, contribuind alturi de
rivala sa uniunea Sovietic la divizarea acestui stat. Si
aici, pe paralele de 38 latitudine nordic, s-a instituit o
nou cortin de fier, nordul fiind sub tutel sovietic,
sub conducerea generalului stalinist Kim Ir Sen, sudul
92

sub infleun american, stat democratic de tip

occidental. Rzboiul din Koreea (1950-1953) a
nsemnat prima mare confruntare ntre cele dou
ideologii opuse, ntre cele dou sisteme mondiale.
Americanii vor avea pierderi serioase, n cei 3 ani
de rzboi, att umane ct si materiale. Generalul John
mcArthur, comandantul trupelor americane din Koreea,
va raporta Washington-ului pirrderiel suferite si
costurile pe care le-au avut cei de laCasa Alb. Marele
bluff din Koreea, va detrermina pe preedintele Truman
s-l demit pe generalul McArthur, n aprilie 1951.
Noul preedinte al SUA, Dwight Eisenhower, a spus c
situaia din Koreea se va rezolva n mod favorabil.
Noul preedinte s-a inut de cuvnt ,rzboiul din Koreea
a ncetat pentru americani.
Forele armate ale SUA , n perioada rzboiului
din Koreea vor crete numeric, de la circa 1.500.000 de
ostasi la peste 3.600.000 n 1952. Cheltuielile pentru
ntreinera acestei armate vor fi enorme, bugetul
american neputnd s susin alte cheltuieli destinate
unor msuri de protectie social, ori pentru sntate i
invmnt.
Confruntarea cu comunismul sovietic, pe care
istoricul Dan Amedeo Lzrescu l numete larvar i de
93

tip asiatic, a sectuit bugetele americane pe mai bine de

20 de ani.
n perioada Rzboului rece au existat dou
doctrine politice mondiale: Doctrina Idanov, formulat
de ideologul lui Stalin, unul dintre cei mai obedienti
oameni ai dictatoriului sovietic i Doctrina Monroe, a
celui mai important stat din sistemul democratic
parlamentar, SUA. Un moment important din
confruntarea dintre cele dou sisteme politice diametral
opuse a fost ntrecerea dintre cele dou superputeri, in
cucerirea spatiului cosmic.
Cheltuielile suportate de cele dou mari puteri ale
lumii au fost enorme. Cele dou cosmodromuri, cel de
la Biakonur si Cape Canaveral vo deveni centrul opiniei
publice internaionale. Sovieticii vor avea ntietatea,
trimind primul om n spaiul cosmic, pe Iuri Gagarin,
ofier al aviaiei din marea ar euro-asiatic. Nici
americanii nu se vor lsa umilii, procednd la
alctuirea unor grandioase proiecta spaiale, care vor fi
ncununate de cltoria spre Lun a celor 3 cosmonaui,
condui de colonelul Neil Armstrong.
Sovieticii vor face experimente, trimind n
spaiul cosmic si animale, pentur a ncerca puterea de
rezisten si supravieuire a acestora, n conditii de
94

imponderabilitate si de vitez supersonic. Sunt

cunoscute cele 3 celue trimise n cadrul a dou
misiuni spaiale sovietice, n spaiul cosmic: Laika,
Bela i Strelka.
Dup ce au fost cheltuite sume exorbitante din
bugetele acestor superputeri, ajungndu-se la fundul
sacului bugetar, au fost sistate aceste ntreceri.
Din 1972, s-a produs un dezghet ntre cele
dou sisteme poitice mondiale, prin vizitele fcute de
presedintele american Richard Nixon n Uniunea
Sovietic i ntlnirea cu Leonid Ilici Brejnev, apoi de
omologul su in SUA.
Cele dou superputeri au fost in relaii amiabile
aproape un deceniu, dar odat cu venirea la conducerea
Statelor Unite ale Americii, a preedintelui Ronald
Reagan ele s-au deteriorat. Cu toate c preedintele
american era un fost actor, care nu fcuse o impresie
prea bun n studiourile de la Hollywood, totusi, ca ef
de stat a dat dovad de mult exigen, chiar duritate
politic. Ronald Reagan a pus din nou in discuie o
problem acut, din perioada interbelic , aceea a
statului de progres social, pe care guvernele statelor
nordice au pus-o in discutie dup ieirea din criza
economic interbelic.
95

Pentru msurile sale, destul de radicale,

preedintele american putea fi victim a unei tentative
de asasinat. Constituia sa puternic, desi era la o vrst
naintat, l-a fcut rezistent la intervenia chirurgical
pentru extirparea glonului, care i-a afectat plmnul, n
urma unei tentative de asasinat , aa cum am afirmat
mai sus.
Suntem n anii 80 , cnd i cealalt superputere,
Uniunea Sovietic, dup moartea lui Leonid Ilici
Brejnev, a cunoscut schimbri fundamentale.
n timpul celor dou mandate ale lui Ronald
Reagan (1980-1988), Uniunea Sovitic a avut 3
conductori: Andropov, Cernenko i Mihail Gorbaciov.
Ultimul, avea s fie groparul Imperiului Rou, prin
implementarea celor dou reforme propuse n politica
intern i cea extern. n primul rnd, reconstrucia unei
societi sovietice, care era saturat de totalitarism, prin
aa numita perestroika, iar pe plan extern, politica de
glasnosti oferea o deschidere larg spre Occident. S fi
avut o infliuen asupra politicii ultimul preedinte al
Uniunii Sovietice i sotia acestuia, Raisa Gorbaciova,
profesoar de limba englez? Tot ce este posibil, innd
seama c att Gorbaciov ct i soia sa erau doi
intelectuali, lucru mai puin ntlnit n istoria acestui
96

imperiu Rou, de la Valdimir Uilianov Lenin i pn la

ultimul preedinte sovietic.
Conlucrarea luI Gorbaciov la eliminarea
ultimului stalinist de la conducere, Nicolae Ceausescu,
dup cum afirm muli analiti politici, este cert.
Dup ultima vizit n Romnia, destul de scurt,
cu multe critici la adresa conductorului rii noastre,
Mihail Gorbaciov a afirmat c Nicolae Ceauescu va
sfri bine, lucru care s-a adeverit.
mpreun cu omologul su american, George
Bush, care a cheltuit miliarde de dolari din bugetul
Statelor Unite, a reuit s-l elimine pe Nicolae
Ceausescu, de pe firmamentul politicii europene.

97

Generalul George Marshall cel care a propus

planul de redresare a statelor europene
98

Douglas McArthur comandantul armatei

americane din Koreea

99

Kim Ir Sen - dictatorul nord coreean

100

Capitolul al-X-lea

Preedinti americani asasinai, lucru imposibil intrun stat democratic

n istoria american sunt multe momente

tensionate, care nu pot defini un stat democratic, ci,
unul barbar, in care pistolul era cel care fcea dreptatea.
Primitivismul acestor metode de ndeprtare a
celor ce nu aveau aceleai idei cu asasinii, au fcut din
statul american un bastion al cruzimii, al asasinatului
politic. Este un stat democratic cel care-i ucide 4
preedini i organizeaz i o a cincea tentativ,
nereuit, n ani 1980, impotriva lui Ronald Reagan?
Iat, o intrebare care se dorete a fi pus si
asteapt niste rspunsuri pe msur.
Prima victim a seriei de asasinate politice
americane a fost Abraham Lincoln. De fapt, care a fost
motivul asasinrii acesti presedinte? Dar, pentru a
rspunde la aceast ntrebare s vedem ce fapte a
svrit acest conductor al statului federal american.

101

Abraham Lincoln s-a nscut la 12 februarie 1809,

n Kentuky. Era nc din fraged copilrie un mptimit
cititor. A lucrat si in ramura forestier, n tineree fiind
tietor de lemne.
Totui, pasiunea pentru tiinele juridice a nvins,
devenind avocat. A intrat in politic dup 1850,
candidnd pentru Senat n anul 1858, avndu-l ca
opozant si contracandidat pe Stephen Douglas. A fcut
propagnad pentru un partid care exista i n Marea
Britanie, Whig, apoi a trecut de partea republican. A
reusit s devin preedinte al Statelor Unite n 1861. Va
susine in mandatul su dou importante probleme ale
statului federal, devenite vitale: eliberarea negrilor din
situaia de sclavi si asigurarea unor drepturi pentru
aceast categorie etnic si dezvoiltarea industriei, cu
prghiile sale de baz, alturndu-se micrii
aboliioniste, lui Thomas Paine, liderul acesteia.
Considerat pamfletar, scriitor si adept al ideii de
emancipare a sclavilor negri va fi numit propagatorul
ideii de egalitate intre oameni, de acordare unei sanse
de viat tuturor locuitorilor. Articolul care l-a consacrat
ca susintor al dreptului negrilor la via i demnitate a
aprut la 8 martie 1775 ntr-o gazet, intitulat
Pennsylvania Journal and Weekly Advertiser.
102

Cu toate c s-a stins in anul 1809, la vrsta de 72

de ani, Thomas Paine, a rmas un precursor al ideilor
abolitioniste. Abraham Lincoln i-a cunoscut articolele
publicate in jurnalele americane ale vremii, le-a
comentat si si-a insuit un anumit de vedere , privind
abolitionismul. Este adevrat, Thomas Paine a publicat
si pamflete cu caracter politic, unori dnd impresia c
stilul s jurnalistic este peiorativ, lipsit de profunzime si
substan.
n realitate, prin aceste pamflete Thomas Paine
incita la reflectie pe toti oamenii politici ai timpului, n
ceea ce priveste abolirea sclaviei negre in Statele Unite
ale Americii.
Conflictul dintre presedinttele Abraham Lincoln
si Sudisti a ibuncnit in momentul cnd acesta a legiferat
blocada n ceea ce priveste problemele comertului n
orasele portuare din sudul SUA. Din acest moment
rzboiul dintrre statele nordice si cele sudice era de
neconceput. Numit de Secesiune, acest rzboi a avut
consecinte deosebite in societatea american.
Preedintele Lincoln era spiritual, aprtor al celor care
erau osndii, prin legile uneori dure si arbitare ale
statului american. i plcea s gratieze, n special pe cei
condamnati la moarte. Totusi, a fost nendurtor cu
tribul indienilor cunoscuti sub denumirea de Sioux, care
103

a ucis peste 800 de locuitori albi, fr exceptie, pierind

brbai, copii si femei. Pentru acest lucru, petrecut in
anul 1862, n plin rzboi intre Nord i Sud, a dispus
spnzurarea unui numr de 307 indieni vinovati de
carnagiu. Fiind un spirit justitiar, presedintele Lincoln a
executat 38 din cei 307, deci 261 de persoane au fost
iertate find schimbate incadrrile juridice.
Moartea preedintelui a survenit in timp ce se
afla in loja unui teatru , la balcon, pentru vizionarea
unui spectacol. Acest eveniment tragic a avut loc la 14
aprilie 1865 cnd presedintele Lincoln a fost impuscat
de actorul John Wilkes Booth, care a ptruns in loja sa
de la Ford Theatre. Abraham Lincoln stia c va fi
asasinat, fiindc primise multe scrisori, prin care era
amenintat cu moartea, mai ales din cauza orintrii sale
abolitioniste. Pstra aceste scrisori intr-un seif special,
asteptnd momentul cnd amenintrile erau puse in
practic. Greseala cea mare a constat in faptul c nu si-a
asigurat msuri de protectie sever, mai ales dup
aceste amenintri primite. Abraham Lincoln a fost al
aptesprezecelea preedinte al Statelor Unite ale
Americii.
Un alt conductor al statului federal, de peste
Oceanul Atlantic, asasinat, a fost James Abram
104

Garfield. Tragedia s-a ntmplat la 2 iulie 1881, dei la

16 ani de la disparitia tragic a lui Lincoln.
A doua jumtate a secolului al-XIX-lea a fost
benefic pentru popoarele Europei, dar, tragic pentru
sistemul politic american. Nici un stat al lumii n-a avut
atia preedinti asasinai, in numai 233 de ani de
existen. Media va fi de aproximativ 50 de ani, ntre
asasinatele politice.
James Gardfield era al douzecilea preedinte
american. S-a nscut la 18 noiembrie 1821, n Ohio. Era
un brbat frumos, inalt, cu o sotie pe aceeasi linie de
elegan si prezen. Ca si Abraham Lincoln, Garfield
era membrual Partidului Republican.
Frumoasa lui sotie se numea Lucreia, dar era
cunoscut n cercurile intime sub numele de Creta.
Aceast frumusee a sfritului de secol al XIX-lea a
aflat de legturile soului su cu o femeie, care va fi
cunoscut n cercurile mondene , ca o doamn cochet,
numit Colhoun. Sotia presedintelui a aflat de aceast
legtur extraconjugal, dar, neavnd probe evidente, na intentat divort, csnicia continund si totul fiind dat
uitrii.
James Garfield avea muli dusmani mai ales n
rndul celor care doreau s obin functii inalte, dar,
105

preedintele i-a refuzat, unul dintre acestia, considerat

un om excentric, care i-a cerut presedintelui s-l
numeasc consul general al Statelor Unite la Paris.
Fiind refuzat, chiar indignat ca om, Charles Guiteau a
gndit un plan de asasinare a presedintelui.
Dup ce a scris depee numeroase la Casa Alb,
cernd autoritilor federale s-i acorde acest post
important de consul general la Paris, Guiteau a nceput
s-i piard rbdarea, mai ales , dup refuzul
Secretarului de Stat, James Blaine de a mai discuta cu
el,considerndu-l alienat mintal. Starea sntii mintale
a lui Guiteau s-a nrutit, acest procurndu-i un
pistol, pentru a pregti asasinarea presedintelui
Garfield. n timp ce eful statului se afla pe peron,
pentru a lua trenul, in statia Baltimore, Guiteau a tras
dou focuri, rnindu-l pe preedinte la bra i la spate.
Al doilea glon i-a fost fatal preedintelui, findc , i-a
trecut prin spate, provocndu-i o hemoragie abundent.
A fost dus la spital, unde a zcut opt zile dup care si-a
dat obstescul sfrsit. S-a constatat c aparatura
neigienic si stngciile medicilor l-au ucis pe
presedinte, mai putin rnile.
Charles Guiteau a fost condamnat la moarte prin
spnzurare si executat la 30 iunie 1882.
106

Presedintele Garfield avea o constitutie

impuntoare, fiind inalt de 1,83 metri, avea cteva
porecle , printre acestea Presedintele profesor,
Preotul, apoi Presedintele martir.
Mergnd pe firul acestor carnagii, la care au fost
subiecte doi presedinti americani, ajungem la cel de-al
treilea asasinat politic, petrecut la 6 septembrie 1901.
Este vorba de al douzeci si cincilea sef al statului
american, William Mc Kinley. Fa de ceilali doi
preedinti americani asasinai, acesta era scund , avea
numai 1.70 cm i s-a nscut la 29 ianuarie 1843.
A fost combatant in perioada rzboiului civil
din1861 1865. Chiar el spunea c a trecut printr-un
rzboi si n-ar mai dori s ntlneasc asemenea orori
pe care le-a vzut. Cei care i-au fost alturi il
caracterizau ca pe un om jovial, comunicativ, dar
perfid, avnd un fel de a fi destul de periculos.
McKinley iubea mult publicitatea si era un
adversar al Spaniei, care deinuse un mare imperiu
colonial n Ameria de Nord, Central i de Sud.
Pentru a declana un rzboi americano-hispanic,
a recurs la o stratagem. A pus la cale o explozie la
bordul vasului american Maine, in Havana. Cuba fiind
o fost colonie a Spaniei, totul a fost bine regizat,
107

declansndu-se un rzboi ntre Statele Unite i statul

care deinuse aceste teritorii, vreme de cteva sute de
ani. Dup 3 luni, rzboiul s=a terminat cu victoria
Statelor Unite, care au preluat Filipine, Guam i Puerto
Rico.
Mckinley a avut de nfruntat o recesiune
economic , declanat n anul 1893, cu toate c a
cunoscut i o cretere economic n perioada anterioar.
Preedintele nscut n Niles, din statul Ohio, la 29
ianuarie 1843, fiind dintr-o familie numeroas, a avut
de infruntat numeroase obstacole in cariera sa politic. .
Dup un mandat prezidenial in care au fost
adoptate legi, unele nocive pentru americani, i n
special pentru Partidul Republican, McKinley a fost
reales n anul 1900. A avut un adversar redutabil, pe
care l-a nvins. Contracandidatul su, Brian, poate fi
supranumit omul eecurilor politice.
Din pcate, cariera prezidenial a lui McKinley
s-a ncheiat la 6 septembrie 1901, dup ce, nainte cu o
zi, rostise o cuvntare la Buffalo, statul Nwe York.
Aici, va participa la vernisajul unei expozitii, apoi la
receptia organizat n cinstea ei. Destinul su a fost
implacabil. Un tnr cu mintea in deriv, decepionat de
situaia sa, fiind somer de 3 ani, i-a ndreptat pistolul
ctre preedinte i a tras dou focuri de la o distan
108

foarte mic. Dup 8 zile de spitalizare, presedintele

McKinley , rnit grav la stomac, avnd si o ngrijire
precar n spitalul din Buffalo, s-a stins la 14
septembrie 1901.
Va fi al treilea presedinte asasinat, serviciile
secrete declinndu-i incompetena profesional.
Al patrulea presedinte care i-a pierdut viaa , n
urma unui atentat a fost John Fitzgerald Kennedy. .
Nscut la 29 mai 1917, ntr-o familie de imigrani
irlandezi, intrat n politic e tnr, alturi de fraii si
mai mici, Robert (Boby) i Edward.
Venind la conducerea Statelor unite, dup
mandatul eroului din perioasa celui de-al doilea
rzboi mondial, generalul Dwight David Eisenhower,
John Kennedy a apucat cea mai grea perioad din
istoria marelui stat de peste Oceanul Atlantic.
ntr-adevr, ntre 1961 i 1963, tensiunile dintre
conductorii celor sisteme diametral opuse, presedintele
american si cel sovietic, ating apogeul. Anul 1962 a fost
hotrtor pentru soarta omenirii, fiindc, s-a ajuns la un
pas de izbucnirea celui de-al treilea rzboi mondial.
Evenimentul este cunoscut in istorie sub denumirea de
Criza rachetelor din Cuba.
109

Presedintele
Uniunii
Sovietice,
Nikita
Sergheevici Hrusciov, dispunnd de amplasarea unor
rachete nucleare cu raz mare de actiune de tip SS20 si
SS21, la Guantanamo, in Cuba, la nici 100 de mile de
Peninsula Florida, a pus in pericol securitatea statului
american. Cuba lui Fidel Castro Ruz, invingtor al lui
Fulgencio Battista, omul americanilor, a devenit o
ramp de lasare a rachetelor cu focos nuclear.Prima
int erau Statele Unite ale Americii.
n
acest
situaie,
tnrul
presedinte,
J.F.Kennedy, a avut o misiune foarte dificil, folosind
in permanent dialogul si convocarea unei mese
rotunde. La care s aparticipe att delegatia american
ct i cea sovietic. n acelasi timp cu declaratiile
belicoase ale lui Hrusciov, cele pacifiste ale lui
Kennedy, s-au intersectat, formnd impreun un modus
vivendi.
Criza rachetelor din Cuba, rezolvat prin
tratative, fr un rzboi intre cele dou superputeri, i-a
iritat pe membii Congresului american, pe conductorii
C.I.A.
Preedintele Kennedy, reprezentant al Partidului
Democrat, dup conduceri Republicane, destul de
numeroase, va avea o concentie diferit de ceilalti
110

omologi ai si, considermd c dialogul i tehnica

negocierilor reprezint tehnica susccesului diplomatiei
americane.
n familia Kennedy, spiritul de competiie era in
deplintatea sa. Patriarhul acesteia, Joe Kennedy, de
fiecare dat va lansa copiilor si deviza care-i va
cluzi in via, Importat este s fii primul. Dotat cu o
inteligent sclipitoare, receptiv la tot ceea ce era nou in
politic, dar i n viata cotodoan, J.F.Kennedy, a avut
ca toti marii oameni de stat, o femeie puternic lng el.
.
Este vorba de Jacquelinne Bouvier, jurnalist de
origine francez, proveniind dintr-o familie cu mari
posibiliti matetriale. Cstoria lor a avut loc in 1953,
n ziua de 2 septembrie. Frumoasa lui soie i-a fost
alturi, in toate turneele, pe care le-a ntreprins intre
1961 i pn n clipa fatidic , ziua de 22 noiembrie
1963
Muli oameni politici care ii erau prieteni, l-au
sftuit pe J.F. Kennedy, s nu mearg la Dallas, capitala
statului Texas. Se cunosteau anumite antipatii ale celor
din acest oras, fa de politica preedintelui, faptul c
nu era un conductor belicos, suspectat de simpatii fa
de Uniunea Sovietic, de sistemul comunist.

111

Culmea coincidenei, cel care a fost invinuit ca ar

fi asasinul presedintelui, Lee Harvey Oswald, fcuse o
cltorie in Uniunea Sovietic, sttuse o perioad de
timp la Moscova i la Minsk. Dei administraia
american acorda foarte greu viz pentru Uniunea
Sovitic, adversarul de temut al sistemului democratic
occidental, Lee Harvey Oswald a reusit s plece in
aceast ar comunist. S fi fost o strategie a
Serviciilor Secrete americane acest lucru, pentru a
demonstra, c un individ suspect de simpatii pentru
statul sovietic va deveni si un infocat duman al
presedintelui kennedy?
Asasinatul de la Dallas va fi urmrit de intreg
mapamondul, prin intermediul televiziunii, la fel si
inmormntarea preedintelui, la cimitirul Arlington, din
Washington.
Pe lng Serviciile Secrete, care nu-l aveau la
inim pe Kennedy, n asasinarea sa a fost implicat i
Mafia. Unul dintre cei mai infocati dumani ai
presedintelui a fost conductorul Mafiei din Chicago. .
Trei lucruri au iritat lumea interlop american:
msurile administratiei Kennedy fa de actiunile
mafiote, destul de dure; legturile presedintelui cu ara
care va reprezenta un bastion al comunismului n
112

America Central ,
Republica Cuba ; primisiunile
care n-au fost respectate de presedintele Kennedy.
n lupta mpotriva crimei organizate a fost
sprijinit de fratele su mai mic, Robert, pe atunci
ministru al Justiiei. De fapt, Robert Kennedy va fi si el
asasinat, 5 ani mai trziu, n 1968, tocmai cnd rostise
un discurs fulminant , pregtindu-si campania
prezidenial. Anul 1968 va fi sangeros pentru
americani, pe lng Robert Kennedy va fi asasinat si
pastorul Martin Luther King, liderul populatiei de
culoare din Statele Unite ale Americii.
Revenind la asasinarea presedintelui Kennedy la
Dallas, Raportul Comisiei Warren, n-a adus prea multe
lmuriri, ba a lsat foarte multe semne de ntrebare,
referitoare la aceast crim politic. Unii oameni
politici americani si din Europa Occidental sustin c
Lee Harwey Oswald a fost numit un element in
asasinatul de la Dallas, din 22 noiembrie 1963.
n acest act sngeros au fost implicati mai multi
factori ajungndu-se pn n vrful politicii americane.
n legtur cu implicarea Mafiei americane in
asasinarea presedintelui Kennedy, se pot spune multe
lucruri, vor mai curge ruri de cerneal. Cert este, c,
tatl presedintelui a promis unei cpetenii mafiote
113

facilitti acordate acestei organizatii teroriste , in cazul

ajutorului dat n alegerea fiului su in functia suprem a
statului. Cunoscut pentur ideile sale, considerat un om
onest si atasat societtii americane, Kennedy n-a fpcut
rabat de la politica sa justitiar i n-a acordat nicio
facilitate Mafiei americane, cunoscute sub numele de
Cosa Nostra, di9n cntr, a ngrdint aceste lucruri, prin
legi foarte dure, mai ales n ceeea ce priveste crima
organizat.
n istoria contemporan a Statelor Unite, a mai
existat o tentativ de asasinare a presedintelui Ronal
Reagan. mpucat n plmn, cu un organism puternic,
fostul actor de la Hollywood, ajuns presedinte in anul
1980 a suportat operatia de extirpare a glontului si s-a
ntremat in scurt timp. Ronald Reagan va inceta din
via la peste 90 de ani, fiind bolnav de Alzheimer.
Se poate spune c marele stat de peste Ocean este
democratic , cnd 4 presedinti au fost asssinai?
Democratia nu poate fi comparat cu haosul social,
lipsa unui sistem de securitate a omului politic si a
cetteanului de rnd?

114

Cei patru presedinti americani asasinati:

1. Abraham Lincoln
2. James A. Garfield
3. William McKinley
4. J. F. Kennedy

115

Capitolul al XI-lea

Politica american expansionist ntre 1963 2013

n cei peste 50 de ani care au trecut de al

asasinarea presedintelui Kennedy, Statele Unite au dus
o politic agresiv, att prin declaratii oficiale fcute la
Casa Alb, ct i prin expansiuni si rzboaie in diferite
pri ale lumii.
Rzboiul din Vietnam a fost cel mai mare bluff
pe care l-au suferi americanii, poate cel mai teribil,
dect ceea ce au ntmpinat pe Frontul din Pacific n
perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n jungla
vietnamez, soldaii americani s-au confruntat nu numai
cu un dusman invizibil care folosea tehnica
camuflajului cu mare dibcie, dar, i cu un peisaj
slbatic, necunoscut de cei de peste Oceanul Atlantic.
ntoarcerea in SUA a acestor puscasi marini a fost un
adevrat balsam pentru unii, cu psihicul mai puternic,
pentru alii , o himera, care-i va urmri tot timpul.

116

Muli combatani americani care vor participa la

rzboiul din Vietnam, vor rmne cu traume psihice
majore, devenind irecuperabili pentru familie si
societate. Acei glbejii , cum i-au numit americanii
pe japonezi in timpul rzbiiului modial, apoi pe
vietnamezi, s-au dovedit un adevrat comar pentru
copiii unchiului Sam.
Dac preedintele Kennedy sustinea regimul
politic de la Saigon , impotriva celui de la Hanoi, al lui
Ho i Min, sustinut de Uniunea Sovietic, in vederea
meninerii unui cap de pod in Extremul Orient, prin
mijloace mai puin belicoase, Lindon B. Johnson,
urmaul su, va esclada rzboiul.
Referitor la rzboiul din Vietnam, Kennedy
spunea n septembrie 1963: n ultimp analiz este
rzboiul vietnamezilor. Noi putem s ajutm
administratia de la Saigon , s furnizm armament, s
trimitem oameni notri acolo in calitate de consilieri,
dar rzboiul tebuie s fie ctigat acolo. Se ntelege
faptul c cei de la Saigon trebuiau s ctige rzboiul cu
Ho i Min, omul sovieticilor, americanii susinndu-i
cu armament si specialiti militari.
n timpul administatiei Johnson au fost trimisi in
Vietnam 500.000 de ostai americani, ambasador la
117

Saigon fiind numit generalul Maxwell Taylor, nc din

data de 23 iunie 1964.
Operaiunile militare americane s-au desfurat si
pe uscat, dar si pe mare, cnd numeroase nave de rzboi
vor ptrunde n perimetru Republicii Democrate
Vietnam. Era nevoie si de un Act oficial elaborat de
Congresul american, care legaliza aceast interventie
militara n Vietnam. Actul s-a numit rezoluia Toukin
si trebuia s fie in ton cu legea fundamental a SUA,
dar i cu Carta ONU. Dup mai bine de 4 ani de lupte
grele, preedintele Johnson a dispus s nceteze partial
operaiunile militare impotriva Vietnamului de Nord.
Acest lucru se intmpla la 31 martie 1968. De fapt,
mprirea Peninsulei Koreea, ca si a Vietnamului, in
dou state diametral opuse, unul sub influen sovietic
condus de Kim Ir Sen i Ho i Min i altul sub tutel
american, a nsemnat continuarea rzboiului dintre
cele dou sisteme politice devenite rivale dup al doilea
rzboi mondial.
Deceniul 1970-1980, va fi mai pasnic, va incepe
un dezghet n relatiile americano-sovietice, mai ales
in timpul administratiei Nixon, si apoi Carter.
Presedintele Nixon a fcut o vizit n uniunea Sovietic
avnd curajul s se plimbe prin Moscova fr escorta
obligatorie pentru un conductor de stat. A fost primit
118

de omologul su, Leonid Brejnev cu care a avut

convorbiri fructuoase. Democratul Richard Nixon, a
avut o sotie de origine romn, nscut la Timisoara, va
fi implicat intr-o afacere veroas, fiind obligat s-i
depun mandatul nainte de terminarea sa.
Afacerea Watergate, n care a fost implicat , a
demonstrat c, n marea democratie de peste Oceanul
Atlantic, sistemul corupiei functioneaz pn la vrful
puterii.
Invadarea de ctre Uniunea Sovietic a
Afganistanului i creeara in zon a unei influene
comuniste, i-a determinat pe americani s le trimit
afganilor armament modern, pentru a contracara
ofensiva armatei de ocupatie si lupta pentru eliberare.
Dup retragerea tupelor sovietice, datorit ajutorului
militar acordat de americani Afganistanului, a fost creat
un nou regim politic, asemntor cu cel din Iran, cu
caracter militaro-religios. Regimul talibanilor afgni a
fost instaurat cu ajutor american. Curios, acest regim al
talibanilor, va deveni peste ani un adversar al politicii
americane, sustinand organizatii fundamentaliste
islamice, cum a fost si Al Quaeda. De fapt si Al Quaeda
a reprezentat un produs al politicii americane,
fabricante de teroristi, pentru a putea s-i trimit
119

soldatii si universali n diverse prti ale globului ca asa

zisi instauratori ai pcii si ordinei mondiale.
SUA s-au erijat si in loctiitoare a Consiliului de
Securitate, lund decizii inainte de a hotr Organizaia
Naiunilor Unite, aa cum a fost cazul bombardrii
Irakului si capturrii lui Saddam Hussein. i n
Afganistan americanii s-au amestecat , fr aprobarea
Forum-ului mondial, trecnd peste hotrrea acestuia. O
dovad de autoritarism , lips de respect fa de
organizatia mondial, care este singura abilitat s
menin pacea si seecuritata international.
Nu intmpltor, pentru crimele pe care le-au
fcut in calitate de garani ai ordinei mondiale, au fost
numii de unii jurnaliti si oameni politici americini.
De ce? Fiindc, n-au avut inim, compasiune pentru
victimele bombardamentelor organizate in Irak,
Afganistan, Libia, Jugoslavia, unde s-au folosit si
bombe cu uraniu injumtit.
n rzboiul din 1999 cu Jugoslavia, pentru a se
lua aprarea albanezilor din Kossovo, fiindc srbii
anexaser pe drept aceast provoncie, americanii au
aruncat bombe la intamplare asupra unor grdinite,
scoli, biserici, si chiar spitale. S nu mai vorbim de
distrugerea rafinriei de la Pancevo, care avea s
120

polueze apele Dunprii , afectnd teritoriul a 4 state:

Serbia, Bulgaria, Romnia i Ucraina.
Nimeni nu i-a nvinuit pe americani de aceste
lucruri, iar Consiliu de Securitate al ONU a fost mut,
surd i orb. De ce? Fiindc, SUA s-au erijat intr-o
organizatie suprastatal, fcnd din organismul
mondial, creat in 1945 o umbr a ceea ce este de fapt.
Supranumiti soldati universali si jandarmi
lumii, americanii au pus sub sechestru orice tentativ
de ngrdire a intereselor personale. Cine este anti
american este si impotriva democratiei, acesta este
sloganul pe care ni-l impun nou, europenilor.
Un proverb spune c cine seamn vnt, culege
furtun. Intr-adevr, administratia american a
intervenit in multe state, cu precdere arabe, nu pentru a
instaura regimuri democratice, puse in slujba
popoarelor respective, ci, pentru a pune mna pe
bogtia cea mai de pret a acestora, aurul negru, adic
petrolul.
S nu uit, n perioada 1997 2001 dup cele 2
vizite la Belgrad si ntlnirea cu Slobodan Milisevici,
fcute de secretarii de stat americani, la scurt timp
Jugoslavia s-a destrmat, dup un rzboi cu statul
balcanic, pe care americanii l-au dezlntuit.
121

Preedintele Emil Constantinescu a permis

avioanelor americane care bombardau Belgradul,
Pancevo, Novi Sad si alte orae srbeti s survoleze
spatiul nostru aerian cu riscurile de rigoare, inerente in
asemenea mprejurri. n acest caz, trebuia consultat
poporul romn, printr-un referendul de urgen. N-a
fcut acest lucru, pentru a da satisfactie administratiei
americane si s pregteasc eveniementul crucial,
priminea n NATO a rii. Acest lucru va fi posibil abia
in anul 2004, ntr-un cadru festiv, cnd drapelul
romnesc va fi arborat la Bruxelles, alturi de al altor
ri membre. Cei 17 ani care au trecut de la rzboiul
americanilor impotriva Jugoslaviei, n-au fost deloc
linitii.
n cadrul celui de-al doilea mandat al
preedintelui George W. Bush, SUA au devenit centrul
atentiei opiniei publice internationale, calul troian al
lumii. Debarcarea lui Saddam Hussein de la
conducerea Irakului, apoi capturarea si executia
acestuia, a fcut din soldatii universali americani un fel
de Curte Marial mondial. Peste civa ani,
conductorul Jamahiriei Arabe Libiene, colonelul
Muammar al Gaddafii a fost inlturat de la conducere si
impuscat de un rebel, tot dup interventia american.
Raidurile si bombardamentele americane asupra
122

pozitiilor strategice ale lui Gaddafii, au dus la

eliminarea unui regim politic care se meninea de mai
bine de 30 de ani.
Au avut americanii ceva cu dictatorii din rile
arabe, att din Asia ct i din nordul Africii? Nici
vorb, parafrazndu-l pe marele nostru poet, Mihai
Eminescu, voiau numai s smulg laurii dar nu de pe
fruntea de fier , ci, aceia ai bogtiilor petroliere.
Democratia american s-a dovedit ct de
autentic este, atunci cnd pstreaz nc pedeapsa
capital n codul su penal, cnd aproape toate rile
lumii au abolit-o, cand mai filoseste practici rasiste
impunnd altora s le elimine.
ranii romni priveau in permanen spre
aceast ar a fgduinei atunci cnd s-a instaurat
regimul comunist, cu ajutorul tancurilor si armatei
sovietice, dar a fost in zadar. Niciodat acesti
reprezentanti ai unchiului Sam n=au privit mcar cu un
ochi inspre spatiul carpatic. Americanii si-au fumat
vreme de 42 de ani pipa pcii.
De fapt, pe americani si pe britanici, nu i-au
interesat spatiul romnesc, ci , altele, fie in Peninsula
Balcanic (cazul Greciei) sau in centrul si sudul
Europei. De ce? Fiiindc, Romnia era vecin cu rivala
123

americanilor, marea ar de la rsrit. Prelund i tara

noastr din punct de vedere al influenei europene,
americanii intrau in conflict cu Uniunea Sovietic.
Acelasi lucru se ntmpl astzi, cnd Romnia a
consimit s se amplaseze scutul anti rachet de la
Deveselu.
Rusia este cu ochii pe spatiul romnesc, mai aels
c americanii au si 2 importante baze aeriene n ara
noastr carpatin, la Koglniceanu , n Dobrogea i cea
de la Turda.
Viitorul va aduce surprize de proporii in ceea ce
priveste noile sfere de influen ale Statelor Unite. Este
o certitudine, americanii au interese majore in Orientul
Mijlociu, unde se menin tensiuni majore, dar, i in
nordul Africii, in special in statele cu populatie berberoarab.
Interveniile in Egipt pentru eliminarea lui Hosni
Mubarack si a regimului su autoritar, precum si in
Libia, unde a fost ndeprtat colonelul Muammar al
Gaddaffi, n-a stopat expansiune american ctre nordul
Africii. Vor mai fi interese si in continuare, nu numai in
Egipt sau Libia , ci si in alte state din zon, ca Maroc
sau Algeria, poate chiar Sudan.
124

Africa poate constitui o zon de interes major

pentru marea putere de peste Oceanul Atlantic.
Viitorul va demonstra justeea afirmaiilor mele.

L.B. Johnson presedintele american implicat in

rzboiul din Vietnam

125

Ho Chi Minh presedintele comunist al

Vietnamului de Nord

126

Leonid Ilici Brejnev liderul comunist al Uniunii

Sovietice ntre 1968 1980

127

Slobodan Milosevich ultimul presedinte comunist

al Jugoslaviei

128

Capitolul al-XII-lea

Practici rasiste si nedemocratice n societatea

american

Se poate considera o ar democratic cand

menine practici discriminatorii i n momentul actual?
ntrebarea cere un rspuns prompt si in acelasi timp
documentat. Cum este posibil ca n secolul al XXI-lea
din care au trecut deja aproape dou decenii s se
menin practici din perioada Evului Mediu si a
Inchizitiei de trist amintire pentru umanitate.
Dup terminarea rzboiului de Secesiune, n
1866, a fost creat o organizatie de tip rasist, in care
membrii si isi acopereau fata cu o glug, fiind
mbrcati in halate lungi, pn n clcie, la fel ca acei
clugri iezuiti, din perioada medieval. Ku Klux
Klan-ul a fost alimentat de fore xenofobe si rasiste din
Statele Unite ale Americii. A fost creeat in sud, de
unele fore reacionare, care doreau eliminarea
populaiei de culoare, din viaa politic si social.

129

Linajul negrilor din Statele Unite era o practic

utilizat de membrii acestei organizaii.
Scopul KU Klux-Klanului era organizarea unor
activiti indreptate mpotriva democratiei si a
progresului social. Acoperindu-i faa cu o glug pentru
a nu fi recunoscuti, de nimeni, membrii acestei
organizatii svreau crime, uneori de o cruzime rar
ntlnit.
S-a folosit chair practica Inchizitiei, adic arderea
pe rug a victimelor, aa cum proceda tribunalul
bisericesc de trist amintire prin procesul de
Autodafe.
Crearea Ku-Klux- K lan ului sunb masca unui
club social, n localitatea Puylaski, statul Tennesse, de
ctre foti combatani suditi, care au participat la
Rzboul de Secesiune,avea la baz lupta impotriva
acelora care fuseser eliberai din sclavie. Pentru
aciunile lor criminale, membrilor acestei organizatii
rasiste li s-a interzis dreptul la vot, n anul 1877. Mai
mult, la sfritul secolului al-XIX-lea, Ku-Klux Klanul
a fost defiinat printr-o hotrre a Congresului
american, dar, n 1915, va fi renfiinat n Atlanta, de
data aceasta avnd foarte muli aderani.
130

Curios, dup 1915, organizaia n-a mai luptat

impotriva negrilor, ci, a evreilor. Transformndu-se
dintr-un organism rasist, intr-unul antisemit.
Odat cu prigoana la care erau supuiu evreii,
organizaia renfiinat avea ca scop principal i lupta
mpotriva strinilor care intrau pe teritoriul SUA,
precum si impotriva sindicatelor.
Perioada de declin a acestei odioase caracatie
rasiste este ea cuprins ntre 1928 si izbucnirea celui
de-al doilea rzboi mondial. Dup terminarea
rzboiului, n perioada preediniei lui Dwight
Eisenhiwer si a lui J.F.kennedy, prin anii 1960, Ku
Klux Klan-iul a reaprut n viaa social politic
american, cu aceeai deviz de la nceputul existenei
sale, adic lupta mpotriva reintegrrii negrilor n
societatea poestbelic.
J.F.Kennedy, asasinat la Dallas, n noiembrie
1963, a fost singurul presedinte al SUA care n-a fost
mason. n asasinarea acestuia a fost implicat i Ku
Klux-Klanu-ul, renviat ca pasrea Phoenix, din propria
cenus.
Si azi, n anul de graie 2016, n SUA domneste
teroarea, lipsa de securirate a omului de rnd , chiar a
nalilor demnitari. Rolul CIA a sczut ct se poate de
131

mult, ca si al F.B.I. ului. De ce? Fiindc, sub masca

democratiei, trmbiat pe toate canalele televiziunilor
sale, SUA rmn n ochii opiniei publice internaionale
o mostr de agresiune, de interzicere a unor drepturi
primordiale si o oaz de insecuritate civic.

132

Epilog

Am ajuns la sfritul acestui studiu espre cea mai

puternic ar din lume, considerat etalon al
democraiei de ctre muli istorici si politologi.
Eu am vrut s demonstrez contrariul, adic faptul
c Statele Unite nu reprezint nici model de democraie,
ci, opusul acesteia, nici de ordine politic si social.
N-am avut nimic niciodat cu poporul american,
eterogen fa de altele, un conglomerat de etnii si de
rase, ci, cu sistemul de organizare politic, dar i mai
ales cu orientarea sa, ctre expansiune si dezordine
internaional.
Vorba unui scriitor de origine german, Claude
Spaak, intr-o cartea a sa , Ordinea dezordinei, a fost
un motiv pentru mine de a face o analiz atent asupra
politicii acestei ri de peste Oceanul Atlantic.
Dac cititorii sunt mulumiti de aceea ce am
inserat n paginile acestei cri , m voi simi onorat i
eforturile mele n-au fost zadarnice.
NICOLAE MAVRODIN
133

Bibliografie selectiv

1.
2.
3.
4.

Philippe Jnekins Istoria Statelor Unite

Camil Murean, Al. Vianu Istoria SUA
Idem Preedinte la Casa Alb
Cormac O*Brien Vieile secrete ale
preedinilor americani
5. Marinela Gala- John Fitzgerald Kennedy
6. Colecia revistei Magazin istoric (2011 1015)

134

Cuprins

Cuvnt nainte.....................................................5
Capitolul I Cunoasterea Americii.....................7
Capitorul II Lupta pentru emancipare..................17
Capitolul III SUA si expansiunile...........................25
Capitolul IV Anexiuni prin rzboaie ........................38
Capitolul V - Cultura american..............................52
Capitolul VI Rzboiul de Secesiune.......................62
Capitolul VII Noi conflicte cu indienii...................74
Capitolul VIII America si marea coruptie.............79
Capitolul IX Comunism i imperialism..............91
Capitolul X Presedinti asasinai..................101
Capitolul XI Politica expansionist....................116
Capitolul XII Practici rasiste si nedemocratice.......129

Epilog ...................................................................133
135

Tipar digital realizat la:

Pim
EDITURA I TIPOGRAFIA PIM
oseaua tefan cel Mare i Sfnt nr.4, Iai 700497
Tel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730
E-mail: editura@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro

136