STRUCTURA SI DINAMICA PERSONALITATII

1.CONCEPTUL

DE PERSONALITATE. MODELE DE
ABORDARE A PERSONALITATII.
Personalitatea, ca abstractie psihologica extreme de complexa si cu
determinari multiple,a fost definita din perspectivea mai multor modele de
abordare.
Modelul biologic explica personalitatea prin structura morfologica si
functionala aomului cu accent pe experienta lui,mai ales din primii ani de viata.
Modelul psihanalitic co n s i d e r a c a s t r u c t u r a p e r s o n a l i t a t i i
e s t e d e t e r m i n a t e d e interactiunea fortelor psihice interioare cu conditiile mediului
extern.
Modelul factorial explica personalitatea prin organizarea interioara si
ierarhica a unor trasaturi generale sau factori de temperament,motivationali si factori de al
doilea ordin.
Modelul umanist afi rma unicitatea fi ecarei personae,iar cel sociocultural explica personalitatea prin asimilarea experientei sociale si a culturii.
Modelul trasaturilor elaborate de G.W. Allport,care considera personalitatea
cu maimulte niveluri de integrare dinamica.
Personalitatea,in conceptia lui Allport,este organizarea dinamica in
cadrul individului aacelor sisteme psihofizice,care determina gandirea si
comportamentul sau caracteristic.
2.STRUCTURA

PERSONALITATII: TEMPERAMENTUL,
APTITUDINILE,CARACTERUL
Psihiatrul german Kretschmer a propus trei tipuri constitutionale:
Picnic: mic, gras, vioi, sociabil,optimist, comod;
Astenic: inalt, slab, interiorizat, sensibil;
Atletic: inaltime medie,echilibrat, calm, rece, sobru.
Le Senn, G.Berger si alti reprezentanti ai Scolii franceze de caracterologie,au
stabilit 8 tipuri detemperament:
1. Sistemul nervos este fermecator, uneori agitat,alteori
s c a n t e i e t o r , i n t r e p r i n d e a c t i u n i c u entuziasm,dar nu reuseste sa le termine.
2. Tipul sentimental are tendinta de a fi timid,inchis si constiincios si nu trebuie jignit.
3. Tipul activ este exuberant,intreprinzator,aventuros,bun
camarad,uneori sef de ceata, independent si violent.
4. Tipul pasionat este sigur si muncitor,ii place sa reuseasca si sa comande.
5. Tipul flegmatic este foarte serios,ordonat,insa lipsit de entuziasm.
6. Tipul sanguine este abil,descurcaret,luandu-si intotdeauna partea lui.
7. Tipul amorf-nonsalant este nepasator,indolent,apatic,influentabil,gurmand si
nu lucreaza decatdaca este fortat.
8. Tipul apatic, fara mari resurse ,este incet si ranchiunos.

I.P.Pavlov a stabilit patru tipuri de temperament : tipul puternic

neechilibrat(coleric), tipul echilibrat-mobil (sanguinicul) , tipul echilibrat-inert
(flegmaticul) si tipul slab (melancolicul).
1. Co le ri cul c a u rma re a p re d omi n ari i exci ta tie i ,e ste
n e e c h i l i b r a t , o s c i l a n d i n t r e e n t u z i a s m exagerat si abandonarea
initiativei,urmata uneori de stari depresive,de anxietate si neincredere infortele
proprii.Lipsa de rezistenta la efort impune dozarea acestuia si propunerea unor scopuri caresa
nu depaseasca posibilitatea de realizare in conditii normale de munca. Colericii
sunt de obicei a g i t a t i , i m p u l s i v i , n e s t a p a n i t i , i r i t a b i l i , i n c a p a t a n a t i ,
a g r e s i v i , c u t e n d i n t e d e d o m i n a r e s i opozitie,inegali in actiuni.O grija
deosebita trebuie sa manifeste cadrele didactice si parintii pentru organizarea
activitatii copiilor colerici, dat fi ind instabilitatea emotiilor, a
sentimentelor siintensitatea cu care se desfasoara acestea. Totusi
vioiciunea,reactivitatea crescuta,placerea de ainvinge greutatile,bogatia
afectiva sunt trasaturi pozitive.Colericii pot ajunge prin educatie
siautoeducatie oameni de nadejde, intreprinzatori si foarte buni organizatori. Unii
colerici, desigur f o a r t e p u t i n i l a n u m a r , l i p s i t i d e u n m e d i u
s o c i a l f a v o r a b i l s i d e o i n d r u m a r e e d u c a t i v a competenta,pot
contacta nevroze de adaptare sau pot comite acte antisociale.
2.Sanguinicul este un tip puternic, echilibrat, optimist,
c u r a j o s , d e s c h i s , i m p r e s i o n a b i l , sensibil, energic si mobil,bine
dispus,rezistent si stapanit,rapid in miscari si in vorbire,rezistent laefort. Invata
usor,insa tot atat de usor intervine si procesul uitarii. Se plictiseste
repede si aretendinte spre superficialitate. Copii sanguinici trec repede de la o
activitate la alta, se adapteazausor, se angajeaza in rezolvarea unor sarcini
scolare fara sa manifeste entuziasm exagerat,nu le place sa riste si nu se
descurajeaza,sunt sociabili,uneori exuberanti,dar instabili in starileafective.Desi s-a
spus ca sanguinicul este temperamentul ideal, totusi este si aici necesara educatia pentru a
preintampina formarea unor trasaturi negative de caracter si a dezvolta pe cele
pozitive.

3.Flegmaticul se caracterizeaza pri n predominarea

i n h i b i t i e i , e l fi i n d e c h i l i b r a t , c a l m , linistit, calculat, stabil in actiuni,
ordonat, rabdator, meticulor, muncitor, perseverent, insa lipsit deinitiativa si
entuziasm.Reflexele conditionate se formeaza mai greu si,deci, este
necesar sa depuna mai multeeforturi in procesul insusirii
cunostintelor,dar acestea odata asimilate sunt durabile.
Seadapteaza destul de greu la situatii noi, data .Timpul de inchegare a unei prietenii
este de lungadurata,insa aceasta dureaza mult. De obicei flegmaticul este
un tip inchis, rece, putin sociabil,insa prin educatie poate deveni destul de
productiv si om de actiune [pe care se poate conta.Printre flegmatici putem sa
enumeram pe generalul rus Kutuzov, pe Mihail Sadoveanu, etc.
4. Melancolicul este un tip slab,nerezistent la eforturi, interiorizat, trist,
anxios, nehotarat,retras, nesigur cu sentimentul inferioritatii, Neincrezator in fortele
proprii si visitor. El nu rezista starii tensionale dar este serios, constiincios,exigent
cu el insusi, supus. Printr-o antrenare progresiva in rezolvarea unor sarcini si prin
educareaincrederii in fortele proprii, copiii melancolici devin capabili de eforturi
intense si dau rezultate bune la invatatura. Lasati fara sprijin educativ, ei
demobilizeaza, devin pesimisti cu complexe deinferioritate consumandu-se
datorita esecurilor. Nu trebuie sa uitam ca Mihai Eminescu apartineacu

prercadere acestui temperament si totusi a ajuns sa devina cel ai mare poet pe

care pamantul romanesc l-a dat vreodata.
Cercetarile psihologice au demonstrat ca trasaturile de temperament se pot
ameliora prin educatiesi n u au legatura cu aptitudinile.
Temperamentul poate fi diagnosticat prin diferite metode:
Observarea modului cum invata si se comporta elevii
Cum vorbesc si se misca
Studierea emotivitatii si expresivitatii
Capacitatea de munca si de rezistenta
Modul de integrare in clasa de elevi
Acomodarea la situatii noi
Aptitudinile sunt insusiri psihofiziologice care faciliteaza asimilarea de
cunostinte si abilitati, cuajutorul carora executam activitati cu multa rapiditate si cu un
grad inalt de eficienta.Aptitudinile sunt clasificate in simple si complexe:
1 . A p t i t u d i n i s i m p l e :
Aptitudini senzoriale, cum sunt: acuitatea vizuala si auditiva,rapiditatea
perceptiilor, simtulritmului, reprezentarea spatiala;
Aptitudini psihomotorii: rapiditatea si suplete miscarilor; coordonarea si precizia
acestora,mobilitatea corpului, dexteritatea manuala;
Fluenta verbala si expresiva
Fluenta ideilor si fluenta asociativa
Flexibilitatea gandirii
Aptitudinea numerica
Aptitudini generale: inteligenta, imaginatia, memoria.
2.Aptitudinile complexe( profesionale ), cum sunt cele literare,
artistice, tehnice, sportive,matematice, stiintifice, etc .Aptitudinile sunt rezultatul
interactiunii unor factori externi si interni.Factorii externi: se refera la procesul insusirii
logice si creative a cunostintelor priceperilor sidesprinderilor in cadrul carora se
dezvolta probleme sau situatii problematice in scopul adaptariila mediul socio-cultural.
Cea mai importanta operatie mintala caracteristica inteligentei este
reversibilitatea, adicarefacerea drumului invers al unui act mintal,de
pilda 3x4=12, iar 12:4=3
( impartirea este inversul inmultirii).
Aspiratiile, caracterul si atitudinile .
I n d i s o l u b i l l e g a t e d e p r o b l e m a t i c a i n t e r e s e l o r d e cunoastere, sunt
aspiratiile, idealul si atitudinile.
Aspiratiile tendinte, nazuinte sau dorinte constientizate, cu o
c o t a v a l o r i c a c r e s c u t a d e performanta si de autorealizare.Nivelul de
aspiratie al unei personae exercita influente mariasupra dezvoltarii intereselor si
a aptitudinilor, conferindule o doza mare de eficienta. Iar uneledecizii sunt luate sup
presiunea aspiratiilor.
Idealul este telul suprem sau modul de perfectiune catre care tinde o persoana
sau un grupsocial. Este dupa cum precizeaza J. Piaget un sistem de valor ice constituie un
tot, deci orice scopfi nal al actiunilor. Atat idealul de viata cat si aspiratiile
stimuleaza permanent dezvoltareaaptitudinilor si a inteligentei.

Caracterul ca profil psihomoral relative stabil are ca nucleu motivele doinante

si aptitudinile,exprimand motivele si vointa de a actiona intr-un anumit mod.
Atitudinea este o structura psihica-sintetica, exercitand o functie
directionala, reglatorie sievaluative,pa baza unor idei,conceptii,interese ,senrimente
motive scopuri .
Dintre aptitudinile mai importante si trasaturile de caracter,care intra in
componenta lor mentionam:
Atitudinea fata de munca ,exprimata in harnicie,punctualitate,initiative
,seriozitate siopusul acestira : lenea ,indiferenta,neseriozitatea .
A t i t u d i n e a f a t a d e p r o p r i a p e r s o a n a , m a n i f e s t a t a , i n
o b i e c t i v e , c u r a j , p e r s e v e r e n t a , fermitate, onestitate, sinceritate,
modestie, demnitate, cunostinta corecta a propriei valori, autocontrolul,
corectitudine si opusul acestora;
Atitudinea fata de societate care cuprinde integrarea si responsabilitatea
sociala, tendinta de dominare sau de supunere.
Temperamentul, aptitudinile si caracterul.Unitatea si dinamica lor.
A n a l i z a d e fi n i t i i l o r p e r s o n a l i t a t i i s i a m o d e l e l o r d e a b o r d a r e a
a c e s t e i a p u n e i n e v i d e n t a caracterul unitar al structurii ei.
Temperamentul,aptitudinile si caracterul au un character dinamicintru-cat ele se dezvolta
in procesul invatarii scolare si sociale. De asemenea temperamentul,aptitudinile
si caracterul se gasesc intr-o stransa interdependenta: ca sistem dinamicoenergetic,temperamentul isi pune amprenta pe intrega viata biopsihica a persoanei.
3. Perspective noi in abordarea structurii personalitatii.
Abordarea personalitatii din perspectiva sistemica asigura intelegerea
mecanismului dezvoltariiacesteia, avand astfel posibilitatea sa observam
la ce nivel se pot produce perturbatii,ptr a fi inlaturate.
O ri e n tare a stu d ie ri i pe rs on al i tati i di n pe rsp e cti v a cu n oa ste rii
e l e v i l o r o f e r a p o s i b i l i t a t e a proiectarii unei metodologii eficiente de
predare-invatare.
Abordarea structurii aptitudinilor simple,complexe si de grup precum si
a caracterului din perspectiva dezvoltarii la elevi a inteligentei si a creativitatii,
va creste eficienta invatarii.
Analiza relatiei dintre aptitudinile simple,complexe si de grup in scopul dezvoltarii
acestora laelevi.
Studierea personalitatii din perspectiva modificarii comportamentului prin
sistemul de intariri si pedepse.
Studierea temperamentului si din perspectiva tipurilor constitutionale care sunt
formate din maimulte trasaturi si a caracterului pe baza inventarului de personalitate.
Preadolescenta - este varsta curiozitatii stiintifi ce, a atractiei spre
necunoscut, a explorariiintensive si a spiritului critic. Aceasta se dezvolta o
data cu insusirea sist de valori prin studiulsistematic al disciplinelor de
invatamant. Daca pe la 11-12 ani explorarea are un
caracter predominant intuitiv, iar interesul cognitiv nu este inca bine conturat in
jurul varstei de 14-15 ani pe masura cresterii capacitatii de abstractizare si
generalizare, se face saltul catre explorareastiintifica.
Adolescentii sunt acum capabili de rationamente experimentale de tip
ipotetico-deductiv sicombinatorii.Generealizand operatiile de clasificare si seriere,ei
reusesc sa coordoneze si operatiicum sunt negatia, conjunctia, disjunctia si sa

realizeze o dubla reversibilitate a operatiilor mintale, ca baza a asimilarii

sistemelor din matematica, fizica s.a. Cel mai important mijloc deformare a
intereselor de cunoastere ptr diferite domenii de activitate il constituie procesul
de invatamant , completat cu activitatiile extradidactice. Acestea

daca sunt bine organizate sicreeaza motivatii superioare, trezesc

interesul elevului spre un anumit domeniu de activitate,ajutandu-l in
acelasi timp sa-si dezvolte aptitudinile de care dispune. Caracterul
neorganizat alunor activitati, lectiile fara continut si motivatie,
cunoasterea superfi ciala a unor domenii de activitate nu trezesc
elevilor interese de cunoastere. In schimb lectiile si activitatile
didactice bazate pe problematizare si descoperire, sau pe alte metode si
procedee de activizare a elevilor